comentarii

1966"'


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cine seamana vint ... - de Zamolxe la: 31/10/2003 22:46:59
(la: ZIDUL RUSINII)
Macabeule hai sa o luam mai de la inceput.
In 15 mai 1948, 1.500.000 (un milion si jumatate) de palestinieni au ramas fara tara.
Tara lor, unde traiau ei, le-a fost furata.
In aceeasi zi a inceput razboiul. Ia cartea de istorie si vezi ce a insemnat acest razboi.
Restul a fost represalie. Represalie la represalie. Represalie la represalie la represalie. Represalie la represalie la represalie la represalie. Si asa mai departe. Fara sfirsit.

Si palestinienii au dreptul la o tara. In 1947 aveau una intreaga. Dupa rezolutia ONU le-a ramas o jumatate. Dupa proclamarea Israelului nu le-a ramas nimic.

Aveau dreptul evreii sa ia tot teritoriul cind acceptasera impartirea?
Actiunea din 1948 a fost una corecta, legala si morala?
Astept sa dezvolti acest subiect cu argumente, documente si fapte.


Ai scris de orori, de terorism arab. A fost si este. Dar ai uitat sa pui imediat linga el terorismul israelian: tabere de refugiati bombardate, case distruse cu tancul sau rachete cu oameni cu tot, copii impuscati pe strada pentru ca voiau sa aiba si ei drepturi si copilarie. Ai uitat de asasinarea lui Rabin de catre evrei.

Care din aceste actiuni violente este justificata si de ce? Care este cauza violentei?


In ce priveste premiile Nobel vreau sa cred ca exprimarea ta a fost nefericita. Sper ca nu voiai sa imi demonstrezi superioritatea intelectuala a rasei iudaice (!!), a evreilor fata de români, prin numarul mare de premii Nobel?

Citi evrei din Israel au luat premiul Nobel? Sa vedem:

Shmuel Yosef Agnon Winner of the 1966 Nobel Prize in Literature
Menachem Begin Winner of the 1978 Nobel Prize in Peace
Shimon Peres Winner of the 1994 Nobel Prize in Peace
Yitzhak Rabin Winner of the 1994 Nobel Prize in Peace
Daniel Kahneman Winner of the 2002 Nobel Prize in Economics

Citi români din România au luat premiul Nobel?

George E. Palade Winner of the 1974 Nobel Prize in Medicine
Elie Wiesel Winner of the 1986 Nobel Prize in Peace

Cele mai multe premii Nobel s-au dat pentru pace, adica pentru pauza dintre razboaie ([alien]). Adica pentru nimic fiind tot razboi pe acolo.

S-a dat un premiu pentru literatura, adica pentru texte minunate, dar tot texte in final.
Un premiu pentru economie, dar economia este o “stiinta inexacta”.

Pentru stiinta si cercetare, adica pentru progresul real al omenirii, a fost un singur premiu Nobel: românul Palade.

Am tinut cont evident doar de tara de origine sau de domiciliu.

Astept comentariile complete.
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#11281, de Alice - de anita47 la: 04/03/2004 06:01:53
(la: Perle de pe Cafenea....Comentarii?)
Dar tu ce credeai, draga Alice?
Altfel,ce legatura vede cineva intre "perlele de pe Cafenea" si "ajutorul primit de statul Israel"?
In curand, avand in vedere ca s-au descoperit "urme de apa" pe planeta Marte, vom ajunge la concluzia ca evreii ar trebui trimesi in directia respectiva!!
Dar "despre subiectul evrei/Israel" se va reveni in curand cu o mai mare intensitate!
Mai ales daca se dovedeste ca este adevarata urmatoarea "traznaie":

=====

Un evreu in cursa pentru Casa Alba

Documente descoperite recent atesta ca bunicii si tatal lui John Kerry au fost evrei
Cu litere de-o schioapa, cotidianul ebraic Yediot Haharonot (Ultimele stiri) publica aceasta informatie, transmisa de Eytan Amit, corespondentul ziarului la New York. Totul a inceput in urma cu un an, cand reporterul american Michael Kranish, de la ziarul Boston Globe, a intrat in biroul senatorului John Kerry si i-a pus in fata o serie de documente vechi de un secol, din care rezulta ca pe bunicii senatorului ii chema Fritz si Ida Cohen. Ei au locuit la Praga si la inceputul secolului 20 au emigrat in Statele Unite.

Ziaristul a mai descoperit o drama in trecutul familiei Cohen: Fritz si Ida, bunicii lui John Kerry, care s-au manifestat toata viata ca niste catolici ferventi, nu i-au povestit niciodata fiului lor de originea lor evreiasca.

Dupa ce gazetarul Michael Kranish a publicat povestea in ziarul periferic din Boston, o alta ziarista americanca, evreica Jennifer Ann-Perez, care locuieste de vreo doi ani la Praga, a cautat radacinile familiei Cohen la Praga, Viena, Budapesta si in Transilvania. Cohen-ii au trait prin multe locuri din fostul Imperiu Austro-Ungar. Conform actului de nastere al bunicului lui Kerry, Fritz Cohen s-a nascut la 10 mai 1873, in targusorul Benish, azi situat in Republica Ceha. Nu mai exista nici-o indoiala ca bunicii lui Kerry au fost evrei, si senatorul a decis sa recunoasca "radacinile" sale iudaice. S-a mai descoperit ca la 17 martie 1902, Fritz si Ida Cohen, impreuna cu fiul lor, Arik, s-au prezentat la Primaria din Viena si si-au schimbat numele in Kerry. La 4 mai 1905 intreaga familie s-a imbarcat in portul Genova din Italia si a emigrat in Statele Unite. Fritz Cohen, care intre timp devenise Frederick Kerry, nu le-a marturisit functionarilor americani originea evreiasca a familiei, si nici ca vorbea limbile idis si ceha.

John Kerry nu a stiut in copilarie de originea sa evreiasca. Nascut la 11 decembrie 1943, John a invatat in scoli alese din Europa si apoi la Universitatea Yale, impreuna cu presedintele american pe care incearca acum sa-l infranga in alegeri. In 1966, dupa terminarea studiilor, s-a inrolat in marina si a participat la Razboiul din Vietnam. S-a reintors din razboi cu cateva decoratii, iar in 1984 a fost ales in senatul american ca senator din partea statului Massaschuttes.

ZIUA

=====

#11295 (raspuns la: #11281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lui Florin si atat - de Little Eagle la: 15/03/2004 17:52:33
(la: Cat va ramane din salariu?)
My friend,

imi pare rau ca nu s-au publicat cele 2 texte ale mele trecute,poate pt. ca erau total in engleza? In fine,admin are drept de cenzura. Ha!
Iti multumesc pt raspuns la textul meu legat de natura.M-ai intrebat de Ozzy Osbourne si gasesc ca este apropiat sa-ti raspund(daca se va publica) la acest subiect legat de salariu.
desigur este prea greu sa scriu in citeva cuvinte viata lui Ozzy,o carte si nu e de ajuns dar desigur ca e o legenda rock si numele lui e f. cunoscut oriunde pe glob.

Ozzy s-a nascut pe 3 Dec. 1948 in Birmingham(UK) intr-o familie f.f. saraca compusa din alti 6 frati si surori si impreuna cu parintii locuiau intr-o singura...camera,o sirma cu o patura pe ea dadea un fel de separatie intre parinti si copii.Totul era in acea camera deci si un aragaz,WC ul in curte.tatl lui
a muncit ca miner,iar mama casnica mai cistiga spalind rufe pt. vecini.
Tatal era alcoolic.Ozzy si fratii lui aveau doar o singura pereche de pantofi..si ca sa mearga la scoala o faceau pe rind,fiecare purtind acei pantofi intr-o anumita zi.

Nu a terminat decit scoala generala,a suferit si sufera de dislexie,nu se poate concentra mai mult de citeva min. la un subiect si de aceea si vorbeste cam peltic si incurcat insa cind cinta este perfect.

A facut destule prostii in copilarie si fost si inchis o vreme pt. furt de televizoare.
Marea lui ambitie a fost de a deveni muzician exact ca idolul lui ce inca ii este,John Lennon.

In 1966 la 18 ani impreuna cu alti 3 prieteni din acelasi oras formeaza un grup ce si-l numesc"Polka Turk" si incep sa cinte prin restaurante si birturi blues.
Cei 3 prieteni: Tony Iommy(ghitara),Geezer Butler(bas),Bill Ward(tobe).
Nu cistiga mult dar e o experienta pt. toti,anul urmator isi schimba numele la"Earth"si la fel continua "turnee" prin birturi si localuri cintind hituri din acea vreme ale altor muzicieni.Un impresar le ofera contract si ajung sa cinte si in Hamburg la chiar Star cafe unde au cintat cu ani in urma Beatles.MUnca multa si zilnic de cite 7 ori pe scena.Ajunsesera sa repete repertoriul neavind alte cintece de cintat si lumea nu le dadea atentie,vroia sa auda o muzica de dans doar.

Frustrati cei 4 decid sa scrie propriile lor cintece si in 1969 cu doar 400 pounds
inregistreaza primul lor LP.Va deveni o revolutie in istoria muzicii rock in lume!!!In Nov. 13 apre pe piata albumul "BLACK SABBATH" si ulterior si-au schimbat numele grupului de la Earth la BLACK SABBATH ideea venindu-le intr-o seara urmarind filmul cu acelasi nume cu Boris Karloff si un f. tinar actor la primul lui film....Jack Nicholson.

Si asa s-a nascut o legenda ce dainuie si azi dupa...35 ani,putine grupuri in lume pot exista in mare succes atiat timp!

Albumul 2 le-a pecetluit statutul de mare grup rock,ultra faimosul "Paranoid" care in 2 sapt. a devenit imediat disc de aur si au inceput sa capete atentia cuvenita,la TV si concerte mari pe stadioane in UK si USA.
Au devenit din niste saraci ultra bogati si faimosi.Alte mari LP uri au urmat in numar de 7 din care "Sabbath Bloody Sabbath" a devenit amprenta muzicii si gindirii lor.

Datorita abuzului excesiv de droguri si alcool Ozzy a fost dat afara din grup
toti consumau excesiv dar nu chiar ca el.Devenise de inlocuit acum.
Ozzy insa a fost salvat de Sharon Arden,fiica impresarului de atunci al grupului.Ea l-a luat sub grija ei in 1979 si Ozzy s-a pus pe dezintoxicat si format propriul lui grup ce-i poarta numele.In 1980 scoate Lp ul"Blizzard of Ozz" care instantaneu devine mega hit si dublu platina,alte dicuri vor veni cu lirica si muzica scrise de el.Toate dublu platina.

Continua sa bea totusi si sa consume droguri,de peste 5 ani insa e complet free of them.Sharon vine cu ideea de a face un serial real life with the Osbournes si este televizat la MTV si devine instantaneu mare hit.Ozzy capata steaua celor celebri pe sunset boulevard.E invitat la dineu la casa alba si cinta pt. regina Angliei la Jubileu.
Cu ani in urma Sharon care-i sotia lui din 1982,a creat celebrul festval rock"Ozzfest"si aici vechii membrii si acum din nou prieteni din BS fac reuniuni pe scena cintind celebrele lor hituri intrate in istoria muzicii si care au influentat o multime de mari grupuri ce au venit dupa ei.

Anul trecut Ozzy are un mare accident si ajunge in spital cu clavicula rupta,o vertreba la ceafa rupta si 7 coaste rupte,operatie si azi e Ok dar a declarat ca nu va mai putea cinta deloc si se va retrage din muzica.
Accidentul l-a avut conducind pe proprietatea lui din sudul Angliei(un vechi castel din sec.18)o motocicleta de teren cu 4 roti care s-a rasturnat peste el.
Ozzy si familia locuiesc in Beverly Hills in zona cea mai bogata dar au si alte case prin florida si California si in afar de castelul din Anglia,mai au si o ferma .
Azi, averea lui Ozzy este de 143 milioane de $.Si-a ajutat parintii si fratii si inca ii ajuta si face mari donatii pt. copii cu cancer ori muscular distrophy.

Multe am omis pt. ca e imposibil sa scriu totul despre el,cert este ca a reusit in viata si si-a implinit visul,pornind de la a nu avea pantofi la avea tot ce-si doreste!O reala poveste a unui muzician,si sa nu uitam ca nici Beatles ori the Stones au avut totul de la inceput si au avut mai nimic de fapt.

Black Sabbath au venit cu un stil nou in 1969 cind era curentul hippy,un stil grav si puternic si LOUD,au spus adevarul despre tineretul pierdut de atunci
fara mari perspective in viata,dar si despre realitatea cruda a vietii si politica de razboi(Viet Nam).Ozzy obisnuia sa urle pe scena cuvintul"HEAVY' precum tonul muzicii lor si de aici s-a nascut stilul numit de critici pt. a clasa o anume muzica....HEAVY METAL!
De fapt nici unul din grup Nu sa gindit sa-si atribuie vreun stil.au spus ca doar isi cinta sentimentele asa cum vor ei si simt ei,prin muzica vor sa si le exprime.

Altele despre Ozzy poate altadata,numai bine,

LOVE&PEACE,
Ozzy
#12123 (raspuns la: #12088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
. - de ikoflexer la: 29/06/2004 19:43:36
(la: Ozzy vs LMC)
de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?

N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina.

Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu
israeli = israelian
jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma)
jewish = de religie ?

Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary:

oed jew | more
Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu,
Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7-
Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s,
Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5
Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu,
gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu,
ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a.
Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai,
corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and
the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME.
Iudeow, Iudew: see JUDEW.)]
1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite.
Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes
of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as
conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation
before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary
or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The
word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not
ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and
the Sephardim.
C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich
Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu,
iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in
Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe,
trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde.
C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud
pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was
i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3
ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530
PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173
Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the
reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a
Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a
skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget
Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund
Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London,
An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix.
126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,'
said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively
Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a
check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push
down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the
matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish
mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law.
1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a
Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the
defect that the defined word is included in adjectival form in the definition.
The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli
Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the
offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the
Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the
Rabbis of the Jewish Conservative Movement.
plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250
Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was
i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300
Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129
(Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5
The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde
doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden
(Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30
Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the
gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon
all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that
time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve
Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc.
[see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry
which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world.
1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century
after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos
ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race
xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that
practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct
from the Jews of Europe and North America.
gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene
honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on
rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe]
we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor
M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene
children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen
preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings
Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their
ordinary occasions.
b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly.
1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye.
1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth
a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice
the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye.
1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a
Jew's eye'.
c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA.
1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The
resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White
Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc.
Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of
that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT
Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag.
IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews'
Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I
told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c.
1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to
the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H.
NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see
FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India,
term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as
`White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER
Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the
Aethiopid subrace, a hybrid taxon.
d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang.
1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as
`jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is
still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the
`Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor,
x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought
when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal
Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict.
Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more
ratings who repair and make clothing.
2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a
grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard
bargains.
In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly
familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them
by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised
money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew
came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate
practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious
sense.
1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy
beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator.
1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most
cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t.
16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles.
1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the
commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide
123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160
'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE
Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I
was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the
lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking
him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944
Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio
against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of
profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy,
rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless
person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews
of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when
complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem!
b A pedlar.
In this use not depreciatory.
1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot,
the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E.
MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to
the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew'
was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us,
however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers
who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the
Jew', who was anybody that came along buying junk.
3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy,
butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in
offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew
bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater,
Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj.
1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of
the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization
in parliament, without receiving the sacrament.
1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go
out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad
Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817
M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against
the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE
Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once
a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I
do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't
only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in
Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954
Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50
Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with
machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC
last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme
Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You
always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like
a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses
what she calls the country set, who call their children `the brats', talk
about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to
`jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the
opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression
towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the
`business classes' who sport expensive and powerful cars.
1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew
brandy.
1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be
no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing.
1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft
among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews.
1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of
*Jew-drowning in the annals of monkish historians.
1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she
declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew
girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 Jewgirls are the best whores.
1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the
*Jew-haters the old story of the blood sacrifice.
1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which
Governments have no direct concern.
1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce
with the revolted slaves.
1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having
to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the
holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114
Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man.
1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of
spectacles with a Jew-pedlar.
1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe.
A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those
*Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat.
c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb.
= Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v.
nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the
genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian
lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a
language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely
derived from West African languages and a vocabulary largely derived from
English.
1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283
He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick.
1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to
*Jew-bait with pen or sword.
1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case
of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S.
CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters,
was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same
herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974
G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at
school of a ring of young Jew-baiters.
1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody
persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the
Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202
Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg.
1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme
of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J.
MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting
Gauleiter.
1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant.
1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always
ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after.
1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the
Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205
From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps.
1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was
introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical
& Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used
in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same
referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre.
1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken
in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary
types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman
Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo,
Ningre-Tongo).
d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews'
frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it
(storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient
tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew
upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews'
lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus
olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute
is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews'
money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England;
Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common
Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi.
3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of
tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall.
1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S.
Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple.
1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax.
1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines
[were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called
*Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews'
tin, have..been found in the mining localities.
1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the
Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A
vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio.
1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great
Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant
to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or
`Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that
affords the well-known fibre of commerce called `Jute'.
1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie
taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by
other foolish names not woorthie to be remembred.
1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is
called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of
thorns..was composed of its branches.
1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's
Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake
Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch.
1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a
remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter,
brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces.
1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi.
1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our
Sauiour Christ.
1851 Jews' tin [see Jews' house].

Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in
the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard
bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also
transf. Hence 'Jewing vbl. sb.
These uses are now considered to be offensive.
1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman;
and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes
than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We
hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature
nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God
(1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among
Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg.,
Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30
Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world
out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14
Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to
1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in
the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their
own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin,
Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William
brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes
that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872
Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger
being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he
will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195
You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted
their race and nature, so that it is their vices and their free acts we
stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in
1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd
take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect
Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he
wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices
about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not
stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get
the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man
down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and
jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments.
1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large
new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old
place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to
Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use
`Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to
Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some
Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment,
jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup
Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough
so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May
83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May
301/1, I got jewed down..over the cheap offer.

#16999 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mario - de Belle la: 29/10/2004 14:37:35
(la: Va plac desenele animate ?)
se produc de foarta multa vreme http://disney.go.com/disneyvideos/animatedfilms/pooh/

doar ca in romania nu au fost distribuite inca.... in state insa e o adevarata fobie, ce mickey mouse, ce donald ratoiul, copiii cresc cu "miturile" winnie the pooh si vrajitorul din oz

primul desen animat "winnie the pooh si copacul cu miere" a fost lansat in 1966


#26783 (raspuns la: #26747) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stiinta si Creatie, - de DESTIN la: 09/12/2004 03:28:32
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Stiinta a avansat foarte putin in cercetarea corpului spiritual pe care continua sa-l abordeze din punct de vedere exclusiv materialist:

creierul este detinatorul exclusiv al activitatilor spirituale.

Foarte multi oameni de stiinta din lumea medicala cred ca in eventualitatea unui transplant de creier nu am face decat sa mutam creierul unui individ cu personalitatea, memoria, gandirea lui in corpul altui individ al carui creier a fost distrus.

Nimic mai fals.

Creierul este un organ care are rolul de a asigura exteriorizarea activitatilor corpului spiritual, adevaratul depozitar al personalitatii memoriei, gandirii etc.

A crede ca intr-un creier este localizata informatia este fals

Cand se va face primul transplant de creier va fi demonstrat acest fapt.

In prezent oamenii de stiinta accepta cu greu si faptul ca celula nervoasa se divide.

Aceasta a intarziat, probabil si cercetarile pentru realizarea primului transplant de creier.

Celula nervoasa se divide (celule embrionare) iar fragmente celulare pot fi transplantate asa cum au aratat numerosi oameni de stiinta.

Transplantul de creier poate demonstra existenta corpului spiritual.

Sa nu uitam cele scrise în geneza:

"Dumnezeu i-a suflet in nari suflare de viata“.

Corpul spiritual i-a fost introdus prin nari in diencefal.

Deci avea si creierul.


Bibliography:

Elizabeth Dunn (Universitatea din Chicago, in 1903);

Geofrey Raisman (Universitatea Cambridge, Anglia, in 1960);

Lars Olson, Ake Seiker (Clinica din Karolinska, Suedia, 1966);

Steven Mc.Loon (Universitatea din Minesota), Richard Wyatt (seful sectiei de neuropsihiatria de la Institutul National de Sanatate Mintala din Betheoda, Maryland).


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Am cumparat un DVD care conti - de Cassandra la: 23/10/2005 15:39:40
(la: Ce muzica ascultati in ultima vreme?)
Am cumparat un DVD care contine muzica si un documentar despre Pandit Ravi Shankar compozitor si interpret de muzica traditionala indiana care a reusit sa combine acest tip de muzica cu cea a altor culturi. A fost unul dintre cei mai mari sitaristi. Printre prietenii sai se numara (apar in documentar) Yehudi Menuhin, George Harrison, Zubin Mehta, Jean-Pierre Rampal, Steve Potts. Va amintiti de influentele indiene in muzica grupului Beatles?
Shankar a experimentat cu jazzul publicind un album Improvisations in 1962. (John Coltrane a studiat un timp cu el ) In 1966 a dat un concert de sitar-vioara cu Menuhin.
In 1990 a colaborat cu Philip Glass (un compozitor care imi place mult)
George Harrison spunea despre Ravi: "Ravi Shankar is the Godfather of World Music"
inca cateva - de donquijote la: 20/02/2006 19:44:38
(la: Cele mai bune filme)
pe care sunt dispus sa le revad oricand, desi unele le-am vazut de multe ori...
decline of the american empire (canada 1986) - discutii (nu numai) depre sex in mediul academic canadian.
the professionals (1966) (ro - profesionistii) - burt lancaster, lee marvin, claudia cardinale..
police python 357 (fr 1976) - yves montand, stefania sandrelli, simon signoret
le vieux fusil (fr 1975) (ro - pusca veche) philippe noiret, romy scheider
chariots of fire (uk 1981)
follow me (uk 1972) - (usa - the public eye) -comedie superba - h. topol, mia farrow
the good, the bad and the ugly (it 1966) sergio leone - clint eastwood, lee van cliff, eli wallach
si inca multe care sunt si pe alte liste ...:)


inca cateva... - de donquijote la: 20/02/2006 23:07:05
(la: Cele mai bune filme)
Que la fête commence... (fr 1975) philippe noiret - istoric, bun.
La vie de chateau (fr 1966) catherine deneuve, pieur brasseur, philippe noiret
The Night of the Generals (uk/fr 1967) peter ottole, omar sharif, tom courtenay, etc. aproape la fel de bun ca si cartea (hans helmut kirst)

Blow up (uk 1966) michelangelo antonioni (davidn hemmings, vanessa redgrave si...jane birkin intr-un rol de debut)

cateva a lui milos forman inainte de a parasi cehoslavacia:
loves of a blonde (1965)
fireman's ball (1968)

roman polanski: 'cutitul in apa'

kagemusha (tosshiro mifune)
Ca drept raspuns...DAR CAT? - de Mihai LEONTE la: 15/03/2007 15:21:43
(la: NOSTALGII)
DAR CÂT ?

Rupeţi legături ca-n lanţuri de reacţii,
Refaceţi-le la loc, le reluaţi,
Împărţiţi-mă în mii de fracţii,
Dar cât o să mă diminuaţi?

Tăiaţi fâşii din mine nesfârşite,
Zdrobiţi tot ceea ce s-ar cristaliza,
Lăsaţi-mi iluziile tot răvăşite,
Nu are rost a mă eterniza.

Feriţi-vă de privirea-mi tăioasă,
Sau de ieşirile aproape indiscrete,
În existenţa mea oricum spinoasă,
Purtările nu-mi sunt perfecte.

25 Noiembrie 1966
:) - de picky la: 05/06/2007 11:59:32
(la: Concurs)
Ok. Unul din urmatorii :

An Nume Ţară Limbă (limbi)
1901 Sully Prudhomme Franţa Franceză
1902 Theodor Mommsen Germania Germană
1903 Bjørnstjerne Bjørnson Norvegia Norvegiană
1904 Frédéric Mistral Franţa Occitană
José Echegaray y Eizaguirre Spania Spaniolă
1905 Henryk Sienkiewicz Polonia Poloneză
1906 Giosuè Carducci Italia Italiană
1907 Rudyard Kipling Marea Britanie Engleză
1908 Rudolf Christoph Eucken Germania Germană
1909 Selma Lagerlöf Suedia Suedeză
1910 Paul Heyse Germania Germană
1911 Count Maurice Maeterlinck Belgia Franceză
1912 Gerhart Hauptmann Germania Germană
1913 Rabindranath Tagore India Bengaleză
1915 Romain Rolland Franţa Franceză
1916 Verner von Heidenstam Suedia Suedeză
1917 Karl Adolph Gjellerup Danemarca Daneză
Henrik Pontoppidan Danemarca Daneză
1919 Carl Spitteler Elveţia Germană
1920 Knut Hamsun Norvegia Norvegiană
1921 Anatole France Franţa Franceză
1922 Jacinto Benavente Spania Spaniolă
1923 William Butler Yeats Irlanda Engleză
1924 Władysław Reymont Polonia Poloneză
1925 George Bernard Shaw Irlanda Engleză
1926 Grazia Deledda Italia Italiană
1927 Henri Bergson Franţa Franceză
1928 Sigrid Undset Norvegia Norvegiană
1929 Thomas Mann Germania Germană
1930 Sinclair Lewis Statele Unite ale Americii Engleză
1931 Erik Axel Karlfeldt Suedia Suedeză
1932 John Galsworthy Marea Britanie Engleză
1933 Ivan Alexeevici Bunin Rusia (în exil) Rusă
1934 Luigi Pirandello Italia Italiană
1936 Eugene O'Neill Statele Unite ale Americii Engleză
1937 Roger Martin du Gard Franţa Franceză
1938 Pearl S. Buck Statele Unite ale Americii Engleză
1939 Frans Eemil Sillanpää Finlanda Finlandeză
1944 Johannes Vilhelm Jensen Danemarca Daneză
1945 Gabriela Mistral Chile Spaniolă
1946 Hermann Hesse Elveţia Germană
1947 André Gide Franţa Franceză
1948 T. S. Eliot Statele Unite ale Americii/Marea Britanie Engleză
1949 William Faulkner Statele Unite ale Americii Engleză
1950 Bertrand Russell Marea Britanie Engleză
1951 Pär Lagerkvist Suedia Suedeză
1952 François Mauriac Franţa Franceză
1953 Sir Winston Churchill Marea Britanie Engleză
1954 Ernest Hemingway Statele Unite ale Americii Engleză
1955 Halldór Laxness Islanda Islandeză
1956 Juan Ramón Jiménez Spania Spaniolă
1957 Albert Camus Franţa Franceză
1958 Boris Leonidovici Pasternak (a fost obligat de Stalin să refuze premiul)[1] Rusia Rusă
1959 Salvatore Quasimodo Italia Italiană
1960 Saint-John Perse Franţa Franceză
1961 Ivo Andric Iugoslavia Sârbo-croată
1962 John Steinbeck Statele Unite ale Americii Engleză
1963 Giorgos Seferis Grecia Greacă
1964 Jean-Paul Sartre (a refuzat premiul)[2] Franţa Franceză
1965 Mihail Şolohov Rusia Rusă
1966 Şemuel Iosef Agnon Israel Ebraică
Nelly Sachs Germania Germană
1967 Miguel Ángel Asturias Guatemala Spaniolă
1968 Yasunari Kawabata Japonia Japoneză
1969 Samuel Beckett Irlanda Engleză/Franceză
1970 Alexandr Soljeniţîn Rusia Rusă
1971 Pablo Neruda Chile Spaniolă
1972 Heinrich Böll Germania (Vest) Germană
1973 Patrick White Australia Engleză
1974 Eyvind Johnson Suedia Suedeză
Harry Martinson Suedia Suedeză
1975 Eugenio Montale Italia Italiană
1976 Saul Bellow Canada/Statele Unite ale Americii Engleză
1977 Vicente Aleixandre Spania Spaniolă
1978 Isaac Bashevis Singer Statele Unite ale Americii Idiş
1979 Odysseas Elytis Grecia Greacă
1980 Czesław Miłosz Polonia/Statele Unite ale Americii Poloneză
1981 Elias Canetti Marea Britanie Germană
1982 Gabriel García Márquez Columbia Spaniolă
1983 William Golding Marea Britanie Engleză
1984 Jaroslav Seifert Cehoslovacia Czech
1985 Claude Simon Franţa Franceză
1986 Akinwande Oluwole Soyinka Nigeria Engleză
1987 Iosif Brodski Rusia/Statele Unite ale Americii Rusă/Engleză
1988 Naguib Mahfouz Egipt Arabă
1989 Camilo José Cela Spania Spaniolă
1990 Octavio Paz Mexico Spaniolă
1991 Nadine Gordimer Africa de Sud Engleză
1992 Derek Walcott Sf. Lucia Engleză
1993 Toni Morrison Statele Unite ale Americii Engleză
1994 Kenzaburo Oe Japonia Japoneză
1995 Seamus Heaney Irlanda Engleză
1996 Wisława Szymborska Polonia Poloneză
1997 Dario Fo Italia Italiană
1998 José Saramago Portugalia Portugheză
1999 Günter Grass Germania Germană
2000 Gao Xingjian Franţa/China Chineză
2001 Vidiadhar Surajprasad Naipaul Marea Britanie Engleză
2002 Imre Kertész Ungaria Maghiară
2003 John Maxwell Coetzee Africa de Sud Engleză
2004 Elfriede Jelinek Austria Germană
2005 Harold Pinter Marea Britanie Engleză
2006 Orhan Pamuk Turcia Turcă
#202998 (raspuns la: #202995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI - de Muresh la: 18/06/2007 10:48:10 Modificat la: 18/06/2007 10:53:13
(la: CUM POATE CINEVA)
1.
http://193.226.7.140/~laszlo/OrientExpres.pdf
2.
www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=46155
3.

http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_13.html

xxxxxxxxxx Pincu Solomonovici (tatal tipului), 1908 -1966) - researcher in the past of the Moldavian medicine. "He directed the reform on local level for the unification of the hospitals, with policlinics and with medical-sanitary circumscriptions…" (Gh. Bratescu). Theoretician of the sanitary organizing, historiographer, he published the monograph "Iacob Cihac", the work "Contributie la istoricul spitalelor din Moldova" etc
4.
http://www.ieseanul.ro/articol/ziar/iasi/vip-uri-in-spatele-gratiilor/6854/

V. "O zacusca sa-ti mai fur"
5.
http://193.226.7.140/~laszlo/OrientExpres.pdf
V.
"Să mai aruncăm o ultimă privire asupra acestui arheu al poporului român, asupra acestui prototip al celor mai mulţi dintre noi, asupra acestei icoane vii a vieţii noastre. Conform sentinţei penale nr. 347, pronunţată în şedinţa publică de la 29 ianuarie 1976 de către Judecătoria Iaşi, numitul xxxxxxxx George-Mihail a fost condamnat la 2 ani de temniţă grea, “pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat şi violare de domiciliu” (vezi rev. Academia Caţavencu, nr. 9/11-17 martie 1997, p. 5). I s-au pus în sarcină 8 furturi în dauna cetăţenilor, de pe urma cărora s-a procopsit cu “o geantă în care se aflau mai multe scule de lăcătuşerie, 2 undiţe, un scaun pescăresc, un ferăstrău şi o damigeană”, “un cadru de motocicletă scuter Manet în valoare de circa 600 lei”, “un parbriz şi o oglindă retrovizoare în valoare de 400 lei”, “un far de ceaţă şi o antenă radio în valoare de 600 lei”, “o menghină în valoare de 100 lei”, “o bicicletă marca Ucraina, o canistră de material plastic de 20 litri, mai multe scule necesare meseriei de sculptor, un motor electric, 4 borcane a cîte 0,800 kg cu zacuscă, 2 borcane a cîte 3 litri cu gogoşari şi un borcan de 3 litri cu zarzavat conservat, bunuri în valoare totală de circa 2000 lei”, “o oglindă retrovizoare, două peniţe tip fantezie, două undiţe chinezeşti aflate în huse speciale şi două bibelouri ce se poartă în autoturism” etc. etc.
Iată cine este recomandat ca prototip al poporului român de către Gabriel Liiceanu, marele intelectual care a scris Apel către lichele. Nu ştii dacă să rîzi sau să plîngi.
Iar acesta a fost al cincilea - şi deocamdată ultimul - exemplu de analfabetism moral.
Timpul"
#207199 (raspuns la: #207144) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 05/07/2007 09:45:09
(la: Satanism in Romania)
iaca am catat si io ceva despre individ si am gasit o biografie scrisa de un satanist - un cretin analfabet, dupa cum urmeaz-a se vedea.

"Anton Szandor LaVey se trage din mai multe nationalitati, avand stramosi de nationalitate georgiana, romana, incluzand si o tiganca din Transilvania.
Inca de la 5 ani s-a apucat sa citeasca, carti precum Mary Shelly’s Frankenstein si Bram Stoker’s Dracula.
La varsta de 15 ani, plictisit de scoala, s-a decis sa fuga de acasa. A intrat in trupa de circ ca un baiat de cusca. Adica intra in cusca si hranea leii si tigrii.
Antrenoarea Betty a observat calitatile lui si l-a facut asistent de antrenare.
“Posedat” inca din copilarie de pasiunea pentru arta, pentru cultura, simtea ca nu asta ii e locul, in circ. A inceput sa invete singur sa cante la pian, dupa ureche.
Cand LaVey a implinit 18 ani, a plecat de la circ si s-a alaturat unui carnaval, ca magician asistent. A invatat hipnoza si a studiat despre ocult.
LaVey nu isi imagina, dar el era pe cale sa puna bazele unei religii care sa lupte impotriva crestinismului si a iudaismului. Era o religie mai veche decat iudaismul sau crestinismul, dar inca nu avea o forma si o baza solida. Acesta era rolul lui Anton Szandor LaVey in secolul XX.
Anton LaVey s-a insurat in anul 1951 la varsta de 21 de ani. A parasit lumea carnavalului pentru a-si construi o cariera si un scop in viata.
A lucrat ca fotograf la criminalistica in Departamentul de Politie San Francisco. Acest lucru l-a ajutat sa-si creeze ideile sale. El spunea: “Am vazut cea mai sangeroasa si mai groteasca parte a omului”. Oameni impuscati, taiati de proprii lor prieteni, copii imprastiati pe sosea in urma accidentelor, etc. A fost dezgustator si deprimant. Atunci m-am intrebat: “Unde e Dumnezeu?” Am inceput sa detest atitudinea oamenilor cu privire la violenta si care aveau aceeasi zicala: “Asa a vrut Dumnezeu!”
Dupa 3 ani a parasit criminalistica si s-a apucat iar de cantat la clape. O data pe saptamana tinea sedinte despre vise, vampiri, varcolaci, magie, etc... A atras multi oameni, care erau cunoscuti in arta, stiinta sau din lumea afacerilor. Probabil un cerc magic a evoluat din acest grup.
In ultima noapte din aprilie 1966 de Walpurgisnacht, cel mai important festival de magie si vrajitorie, LaVey a anuntat de formatia Church of Satan, care mai tarziu avea sa fie cunoscuta in toata lumea.
LaVey a explicat care a fost motivul care a intemeiat aceasta biserica “Am vrut sa adun cat mai multi indivizi, pentru a avea o putere cat mai mare, cu scopul de a invoca forta neagra a naturii, care e numit Satana”.
A devenit si mai cunoscut cand a avut curajul sa zica in public “Dumnezeu e mort!”
Un an mai tarziu, in 1967, biserica satanista s-a extins si peste Pacific pana in Tokyo si peste Atlantic pana la Paris. Astfel a ajuns sa aiba milioane de membrii in toata lumea si existand si astazi, dupa moartea lui Anton Szandor LaVey.
Anton Szandor LaVey a murit la data de 29 octombrie 1997 la varsta de 67 de ani."
#212582 (raspuns la: #212539) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bingo ! - de zizi_lambrino la: 10/08/2007 08:25:56
(la: Poate fi raul o maladie?)
"It's kind of fun to do the impossible." - Walt Disney (1901-1966)
#225988 (raspuns la: #225985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Monte - de taticu la: 15/06/2009 08:50:28
(la: Intelectualul)
Imi place Beatles (post-1966) pentru ca aduce ceva nou si minunat. Sunt melodii cu o haina orchestrala interesanta si complexa prin simplitatea ei, cu modulatii tonale neasteptate si foarte interesante, cu treceri rafinate prin cromatizari. Sunt, indiscutabil, muzicieni si nu muzicanti. Cum sa nu imi placa?
Asa ca ma imbrac in blugi, imi las parul sa creasca, barba am deja, si strig si eu: Strawberry Fields Forever!
Cu Lionel e o alta poveste. Are talent cu carul si cateodata te misca. Dar nu e asta motivul pentru ca imi place, ci unul legat de tineretea mea, de vremuri minunate, de mare, de o fata, de ...
Uite domne, ca am si afecte! Oi fi vindecabil?
#451443 (raspuns la: #451441) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
taticule, esti din cale-afara de tupeist (partea I) - de Bucu la: 21/06/2009 12:42:11
(la: Intrebare pentru admin.)
Si , pe deasupra, practici injuria cu succes.

Pe mine ma faci tâmpit aici, in primul mesaj de pe confa asta, citez,

“Chiar si polemica, nu era asa de agresiva si tampa, (ca a lui Bucu de ex.)” ,

dupa ce, mai devreme, îi spusesesi lui Apoll ca-i diliu, citez iarasi

“Esti chiar laborios in mica ta dileala.” (aici: http://www.cafeneaua.com/nodes/show/21253/intelectualul/1 , #450717 (raspuns la: #450676))

Cu toate astea n-am vazut ca Apoll (si nici eu) sa deschida o confa plângacioasa catre admin si sa-i atraga atentia ca e unul pe-aici care înjura ca la usa cortului. Explicatia e, in ce ma priveste, simpla.
Ma descotorosesc singur de tine, n-am nevoie de ajutoare, am o multime de modalitati sa nu te mai iau în serios si sa nu te mai bag in seama. Cu birjari cu pretentii de oameni culti chiar n-am atâta rabdare.

Si pentru ca am de gând sa pun in aplicare tactica asta sanatoasa, dupa acest mesaj, lasa-ma sa-ti mai zic doua vorbe, la final.

În marea ta “cultura” muzicala, trâmbitata cu urlete pe-aici, ai evitat întotdeauna raspunsurile la întrebari concrete. Te-am întrebat de Beatles, n-ai raspuns . E drept, te-am întrebat cu un scop anume, mi-e foarte usor sa-ti dau peste nas, cum meriti, cu faptul ca una din pietrele de temelie ale rockului e chiar albumul lor din 67 „Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band“ . N-ai fi putut, asadar, sa-mi predici nulitatea rockului pe de-o parte, iar pe cealalta sa-i lauzi chiar pe unii din pionierii lui. De înteles tacerea ta, când te contrazici singur. Si întrebarea mea despre Ringo Starr tot cu tâlc era, convins fiind de-atunci ca esti tufa de venetia la capitolul asta. Evident, nici aici n-ai raspuns.

M-ai luat apoi cu treptele de bas, cu faimoasa, de-acum, a ta teorema: “sta doar pe treptele 1,4 si bineinteles 5, adica acolo unde nu e prea e muzica ci doar amatorism (aici: de taticu la: 14/06/2009 16:55:31 , #451080 (raspuns la: #451070) http://www.cafeneaua.com/nodes/show/21253/intelectualul/2).
Si-aici te-am întrebat daca “amatorismul” asta se refera si la McCartney, ca basist Beatles.
Evident, (a câta oara?) nici aici n-ai raspuns.
Io-s un tip ordonat de felul meu si-mi pregatisem si replica în cazul ca ai fi raspuns ceva. Era una la mintea cocosului: sa vorbeasca si taticu despre muzica, ca si el e om!

Ca sa exemplific, iata si a ta declaratie universala:

“Imi place Beatles (post-1966) pentru ca aduce ceva nou si minunat”

(http://www.cafeneaua.com/nodes/show/21253/intelectualul/2 , http://www.cafeneaua.com/nodes/show/21253/intelectualul/2 , #451443 (raspuns la: #451441)

'66 carevasazica. tz tz tz ….

Despre celelalte trupe de rock din discutia respectiva (Led Zeppelin, Pink Floyd si Deep Purple) nici nu mai vorbesc, daca la „favoritii“ tai esti asa slab pregatit, vei fi fiind o catastrofa aici.

Dar tu, forumist smecher, ai schimbat putin macazul, si-ai dat-o pe jazz.

Ziceai, tot acolo, cum ca, daca e valabila vreo fuziune a clasicului, atunci cea cu jazzul e singura . Ti-am raspuns, pe scurt, ca fuziunile astea se fac pe deasupra gusturilor noastre, sunt experimente si se baga în seama în functie de gusturile si dispozitia fiecaruia. Faceam, deci, diferenta între “ce ne place” si “ce este”.
Dar tu vorbeai iarasi fara tine, ca si-n cazul rockului, faceai tumbe prin jazz de genul:

“Tocmai aceasta divesitate place, adica gandeste-te la diferenta dintre big-band swing si west coast chill jazz. Si rock-ul e divers dar nu e atat de interesant.“
(#451865 raspuns la: #451822)

Când te-am întrebat daca-i vorba de improvizatie, te-ai facut iarasi ca ploua. Ti-am adus la cunostinta existena rockului progresiv, (ca aminte nu puteam sa-ti aduc, din moment ce-ti lipsea informatia cu pricina), pe lânga celelalte subramuri.

Ce vreau sa zic aici e ca diversitatea de care faci tu atâta caz exista si-n rock, ca n-o cunosti tu e alta mâncare de peste.
Tu n-ai auzit nici de Traffic, care faceau jazz-rock înca din anii 67-69, n-ai auzit de Miles Davis cu-al sau Bitches Brew de pionierat, nu l-ai auzit nici pe Joe Zawinul interpretând cu Weather Report si nici pe John McLaughlin cu Mahavishnu Orchestra. Multe n-ai auzit. Dar esti tare-n goarna.

Ar mai fi o multime de lucruri de zis despre “cunostintele” tale in materie, ma opresc însa aici.
Prefer sa polemizez cu unul care are habar si slava domnului sunt destui. Pe tine te las in loja ta, cu monoclu (erai chic?) si binoclu pe deasupra, privindu-ti opereta burlesca. Eu prefer sa stau in fata scenei, la gramada cu alti iubitori de rock.
Pe vremuri, la concertele rock din RO, militienii aveau trac când vedeau plete si blugi. Când miroseau ei ca nu se respecta ordinea socialista a chitarelor electrice. Vremurile s-au schimbat, dar observ ca militieni tot mai sunt, chiar fara chipiu …



#453827 (raspuns la: #453642) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte_oro - de zaraza sc la: 26/09/2013 12:17:52
(la: O dezamagire...)
:)
N-am fost departe. Uite ce scrie pe pagina asta, pornind tot de la Gwen:
http://en.wikipedia.org/wiki/If_I_Were_a_Rich_Man_%28song%29

"In 1970, Romanian rock band Mondial released a cover of the song on an EP featuring singer Gică Petrescu, together with "The Impossible Dream" (previously recorded by Jack Jones in 1966) and another two covers. Only the chorus and first couplet can be heard on this recording, mainly because of the timing limitations a single disc carries."

Multumesc!!

#647938 (raspuns la: #647936) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
proud - de monte_oro la: 13/01/2014 21:08:36
(la: Munca voluntara!)
tie chiar ca-ti trebe un filolog...altfel nedumeririle tale nu se termina in sapte vieti..Dar, ca idee..ia uita-te..care e "dictionarul" de referinta pentru "ghiara" aia ce-o tot invoci...unu din 1958-1966...Pai relevanta rezultatelor e data si de ...formulele cele mai noi..ale DEX-ului..DOOM-ului...ca asa..in alta epoca...scriam si Rominia..nu?..si daca te vei uita intr-un dictioar din 66..sigur ca iti va da..ca forma corecta..in primul rand Rominia..;)
#649186 (raspuns la: #649181) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...