comentarii

4 generatii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
m-am pus si eu.. - de Coralie la: 28/10/2003 03:10:11
(la: Gradinaritul)
m-am pus si eu pe gradinareala, insa pe Coasta de Azur este o sansa, avem flori tot timpul anului..
am sa-mi fac o gradinita chinezeasca, cu un mic, mic lac si un poduletz

Papadie, ce te mira atât chestria cu gainile in balcon?
Bunica a fost recent in Romania, salariile sunt mici, de mizerie, fosti colegi de scoala de-ai ei stau 4 generatii intr-un apartament de 3 camere , bucatarie si hol mare si au si ei animale in balcon, iepuri, gaini, iar vecinii la fel.
Strabunica despre care imi vorbea bunica (prietena ei) are o pensie de urmas de 650.000 lei, bunicii (fata cu sotul) au amandoi in total 4.200.000 lei de pensie, Tatal un salariu de 2.800.000 lei , mama nu a gasit serviciu, 3 copii de 9, 7 si 2 ani.
Caldura si regie iarna : + 5.000.000 lei
fa totalul, Papadie, sa vezi ce ramane...

Mizeria este mare, si pentru un ou sau o bucata de carne pentru copilasi, oamenii fac multe, chiar ograda in balcon..
Bunica le-a dat ceva bani, dar asta e doar o picatura de apa in ocean.
manele manele - de (anonim) la: 07/04/2004 23:44:19
(la: Vecinii de bloc - sa le ascultam manelele sau...?)
Anul trecut de Craciun m-am intors, dupa 5 ani, in casa copilariei mele, un apartament intr-un bloc unde vecinii au imbatranit ca o familie, aceeasi de cand m-am nascut, si culmea ne limitam doar la buna ziua si ... buna seara! Odata cu trecerea timpului au aparut si noile generatii de care manelele s-au prins ca negrul de drac. Craciunul meu in familie a fost incununat de o atmosfera tiganeasca, mizerabila, bine conturata de manele si urlete de extaz la fiecare la fiecare tremur al podelei de sub noi. Si de parca nu ar fi fost indeajuns, a tinut si pana la 7 am!!!
Unde traiesc eu in prezent exista o lege care e foarte clara, poti sa petreci cum vrei tu DAR pana la ora 11pm. dupa aia SHHHHH! vecinii pot sa doarma.
In Romania legea e ca nu poti deranja vecinul la nici o ora din zi si din noapte....si? o respecta cineva?!? Nimeni!!
Adica nu cred ca e bine sa bagi pumnul in gura cuiva, cred ca trebuie sa cazi undeva la mijloc astfel incat sa dai satisfactie ambelor parti.

Printii mei au chemat politia o singura data dupa o mie de ani de "poluare" sonora. Organul de forta a fost total frustrat ca nu a putut face nimic dupa ce au fost luati la rost ce cauta acolo si li s-a inchis usa in nas.Singura lor solutie: amenda 2mil. pentru "manelitzi" Rezultat: muzica a ramas la fel de tare in seara cu pricina, si a a doua zi si mai tare!

Poti sa crezi asa ceva! Vecini de atata timp, nu se poate ajunge la nici un compromis! Dumneata ce sa mai zici?

Parintii mei se muta la anul! dupa 35 de ani! ... la curte...la 25km de oras!

Nesimtirea este inca la putere, este un atu, nu uita! Daca nu poti sa fii CEL mai nesimtit atunci esti CEL mai prost, si ca sa nu fii prost trebuie sa te faci nevazut vreo 4 generatii pana se taie maioneza politica si circul din politie...ahem militie!
esti intr-adevar noua in tot.. - de She28 la: 15/02/2005 16:42:33
(la: Merita sa faci ce iti doresti in Romania de azi?)
dargutza..de ce oare a munci in casa altora inseamna pt tine a-ti piarde demnitatea?Daca vorbesti de o munca necinstita, deacord cu tine..dar gandestete ca in lumea asta trebuie sa existe si menajere..si gunoieri..nu putem fi toti avocati ori ingineri.Gandeste k poate stramosii tai..si fac trimitere la doar 3-4 generatii in urma au facut parte dintr-o astfel de gategorie si au muncit ori servit la masa vre-unui boier..
Nu pentru o burta plina ori masina..dar pentru ce..?!? Acasa dintr-un salariu de...intelectual cu diploma in buzunar,ceva mai tinerel si fara clientela deja formata..iti iei poate o perche de 'ciorapi'..asta e viata, asta inseamna ea: o farfurie de mancare(in plus decat in minus), o masina..o carte buna de citit..o casa pe care ti-o poti permite sa o gospodaresti..un copil caruia sa ii poti oferi mai mult decat o banana pe luna.
In Romania am profesat k si jurist..eram cineva fara o letzcaie in buzunar(ce iti spuneam mai sus de tineri)..cu parinti fosti contabili,iesiti de mult la pensie..si fara relatii deja(caci lumea uita repede de tine..odata iesit din circuit).Acum sunt stabilita in Milano..lucrez in secretariat..dar fac si pe soferul cand e nevoie de mers la banca..dupa program imi fac singura ordine pe birou..si la sefa,k nu avem personat de curatenie..si nu mi-a cazut rangul. Dar are sa vina si vremea cand am sa stau eu in locul sefei si altcineva in locul meu(cine are cap are si acasa si in strainatate)..iar pana atunci tot eu raman!..Kiar daca aici nu mai sunt doamna jurist ci nimeni in strainatate..dar sunt onesta..si cu blidul in plus de mancare..cu rata la masina..cu vacanta anuala in alte strainataturi..cu casa fara soacra! Si iti doresc si tie toate realizarile mele-sa te ajute Dumnezeu!
#36387 (raspuns la: #33721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frate Spirite Intelept, - de ampop la: 19/09/2005 07:57:26
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Cestiunile expuse de tine releva un antisemitism latent, ascuns, de care sunt sigur ca nu te faci totalmente vinovat, ci doar structurile "serviciilor secrete" care l-au implementat si inseminat subliminal in cadrul gruparii MISA. Pentru a lamuri niste aspecte ale acestei "lucrari" sa le dezbatem impreuna, pornind de la textul tau:
1. Afirmi elogios ca : " poate nu stii dar pe vremea lui Ceausescu, serviciile noastre secrete erau printre cele mai bine cotate din lume" teza sustinuta DOAR de cei care au facut parte din structurile lor.
Mai departe "Noi am fost cei care le-am furnizat rusilor planuri de rachete, reactoare nucleare, etc. Asta a fost unul dintre motivele pentru care rusii au tolerat o anumita "deschidere vestica" a lui ceasca"...da...aici revii pe pamant cu o mica rezerva. "Deschiderea vestica" era doar calul troian al KGB-ului pentru a penetra sistemul naiv occidental. Baietii albastri locali erau sub comanda directa a celor de pe Ljublianka. Pentru aceasta la ora loviturii de stat din 89 l-au abandonat pe Cizmar, ramanand in cazarmi mare parte (activi doar cei responsabili cu diversiunea, de la "Gospodariile de partid") Spetznaz-ul si GRU-ul si-au facut nestingheriti treaba, inscaunandu-l pe Ion Ilici Voda.
2. Dupa 1980 aceleasi servicii secrete romanesti au inceput o epurere etnica interna a lor. Puritatea etnica era/este un element esential intru recrutare. Mai mult decat atat, pe langa puritate etnica de peste 4 generatii era/este necesara o "origine sociala sanatoasa" respectiv taran sau prolerar sarac. Ideile nationalist-sovine-rasiste s-au dezvoltat, reciclandu-se in aceste structuri parte din legionari, supravietuitori ai temnitelor comunismului internationalist al anilor '50. Ideologia legionara a fost distilata si schimonosita (de catre culturnicii semidocti de la Stefan Gheorghiu) intr-un kitsch national-comunist, in care se facea de regula apologia Maresalului Antonescu si a Sefului (cizmarului gangav).
3. Aceeasi ideologie national comunista a fost dezvoltata si pastrata de aceleasi servicii secrete care au preluat puterea dupa 89, in "emanantii" de genul AUR & Vatra Romaneasca, FDSN, PUNR, PRM...
4. In contextul aderarii la NATO, elementele national-rasiste intra in hibernare, asteptand modificarea contextului geo-politico-militar pentru o viitoare "activare". Nu este exclusa colaborarea lor cu structuri islamiste.
5. Cartea despre care faci vorbire "Cucuveaua cu pene rosii" are ca autor pe Pavel Corut, cunoscut contrainformator militar, bine pregatit intru manipularea maselor in perioada de suprematie a formatiunilor politice de la punctul 3.
6. "Protocoalele sunt in totalitatea lor despre evreii reactionari" respectiv banuiesc eu, evreii de dreapta. Ceilalti "de stanga", ca Ana Pauker, Brucan & Co. sunt mai putin "nocivi" putand fi reciclati de catre tovarasi, nu-i asa???
7. "este pentru evrei o sursa de venituri imensa. Suma de bani pe care Germania o plateste si azi in contul holocaustului este foarte mare"... stii Spirite oare ca in Sibiu in comunitatea sefarda oameni au fost scosi in strada si impuscati?... de romani si nu de germani...acum comunitatea sefarda nu mai exista in Romania iar victimele sunt sigur ca-si vor primi "satisfactia" de dreptate in Lumea de Apoi. De dreptatea divina a lui Hashem nu scapa nici un legionar!
Toate cele bune,
Mario
PS. Daca l-ai intreba pe Timofte acum despre cele afirmate atunci, fii sigur ca nu-si va reaminti. Hiberneaza.
#73107 (raspuns la: #73104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A te integra inseamna - de dorinteodor la: 13/11/2005 11:04:48
(la: Arde Parisul?)
Daniel Racovitan zice: "ma ia cu groaza"

Daniele, Franta a fost facuta de francezi dupa chipul si asemanarea lor. Daca vrei sa traiesti normal in Franta trebuie sa fi francez sau sa te comporti ca un francez. Este foarte daunator pentru imigranti sa vie in Franta fara a se integra in mediul francez.

Atit SUA cit si Canada, de exemplu, aplica aceasta metoda: integrarea sau nu ai ce cauta acolo. Exemplul "didactic" este Canada: statul nu ajuta pe nimeni dar accepta pe ORICINE prezinta garantii ca va fi acceptat de societatea canadiana (se vede clar, pentru cine stie sa citeasca, aceasta politica in formularul lor).

In Europa doar Germania a aplicat aceasta metoda: nu ajutam pe nimeni sa se integreze dar nu ii impiedicam sa o faca. Cu toate ca obtinerea cetateniei germane este exclusa pentru oricine, o gramada de imigranti traiesc bine mersi in Germania din cauza politicii lor corecte.

In Franta s-a mers pe idea ajutorarii imigrantilor. Le-au facut scoli in limba lor, i-au ajutat sa-si faca locasuri de cult etc. Rezultatul este ca nord-africanii traiesc in Franta ca in tarile lor de origine (claie peste gramada in case platite de stat....) iar tendinta de compatibilizare (am evitat cuvintul "integrare" care pare sa te deranjeze), deci tendinta de compatibilizare cu mediul cultural francez nu exista. Asta este rau pentru ei ( si-o fac cu mina lor) dar si pentru statul francez care ajuta sa traiasca in Franta persoane incompatibile cu mediul cultural francez.

Este clar ca daca nu te potrivesti cu mediul cultural european NU TREBUIE sa te duci acolo.

Ce inteleg putini este deci contrariul a ce se sustine: statul francez le-a creat conditii ca sa NU se integreze! (aia cu pasapoartele si cu nerecunoasterea statutului minoritatilor este de suprafata; turci nascuti in Germania de 4 generatii, adica din mosi stramosi, au pasaport turcesc...)

Europa va trebui deci sa ia o decizie dura in viitor pentru ca s-a ajuns prea departe.

Nici Romania nu este ferita de pericole. Se stie de compania de recruti din Covasna care au ajuns la Craiova si au trebuit sa invete limba romana inainte de a incepe instructia. Asta este rezultatul politicii de ne-integrare (vezi vreo solutie pentru ca problema se va agrava ?).
Acest punct de vedere l-am vazut prima data la o parlamentara olandeza de origine africana, care l-a ajutat pe Theo van Gogh la filmul Submission (pentru care Theo van Gogh a fost ucis de un cetatean olandez, nascut in Olanda deci dar de origine africana). Aceasta parlamentara a zis ca imigrantii trebuie fortati se invete limba olandeza si sa fie descurajati in a-si apara treditiile, inclusiv religioase, deoarece altfel, cu bataie lunga, se vor izola de societate si vor intra in conflict violent cu ea. Este clar ca in mediul cultural olandez nu poti trai normal prin multiculturalism deoarece exista doar singur model cultural care a generat modelul economic. Schimbarea mediului cultural de la cel olandez la multiculturalism va produce schimbari in structura economica cu rezultate total imprevizibile (sw poate intimpla ca in Afganistan in timpul talibanilor cind soferii de pe transportul in comun opreau autobuzul in mijlocul strazii, se dadeau jos si se rugau lui Alah si nimeni nu putea face nimic).
dorinteodor
#87181 (raspuns la: #87117) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel Racovitan zice:in realitate e o problema - de dorinteodor la: 14/11/2005 22:36:10
(la: Arde Parisul?)
Daniel, inteleg ca acum esti in franta, la Paris. Iti doresc numai bine. In legatura cu problema acestor "tineri", asa cum am mai spus turcii din germania nu au pasapoarte germane si nu vor avea niciodata desi pot fi in germania de 4 generatii. Turcii pot in principiu sa fie expulzati din germania dar nord-africanii cu pasaport francez nu pot fi expulzati din franta. Problema nord-africanilor este, asa cum am tot repetat, faptul ca multi (unii...) nu sunt compatibili cu spiritul european. Cei care sunt nu au probleme. Se pare ca foarte multi turci sunt compatibili cu spiritul european iar nord africanii nu prea.

Daca asta este explicatia atunci nu este nimic de facut. Avem o problema similara in Romania cu o anumita minoritate. Unii din aceasta minoritate nu au probleme de integrare dar multi au. Nici aceasta problema nu are solutie si pe masura ce statul roman de drept se perfectioneaza, problemele lor vor fi tot mai puternice.

In legatura cu ce se intimpla in Franta, Sarko a zis ca problema este cunoscuta de 40 de ani si mai repede sau mai tirziu va trebui rezolvata. Din nefericire este prea tirziu. Vom avea evolutii forte negative in viitor. Acum pentru mine mai exista o singura problema: cit de repede se va rezolva ACEASTA problema. Daca a fost dirijata atunci se va rezolva peste noapte. Daca nu, se va rezolva incet in timp, dar va fi extrem de greu de rezolvat "in repriza a doua" care va veni inevitabil.
dorinteodor
#87621 (raspuns la: #87296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"minoritati sexuale care se prefac a fi persecutate" - de a399 la: 04/01/2006 11:16:37
(la: Minoritati)
Incerc sa scriu eu cateva cuvinte despre cat de nepersecutate au fost "minoritatile sexuale", intrucat eu insumi sunt homosexual.

Am trait si in Ardeal si in Bucuresti in plina perioada ceausista. Mi-am dat seama ca sunt homosexual foarte devreme in viata, dar abia pe la 17 ani am simtit cu adevarat ce inseamna insingurarea in care eram silit sa traiesc. Nu numai ca nu puteam spune nimanui nimic, dar imi insusisem toate prejudecatile pe care chiar cei care au scris mesaje aici inca le au din plin in privinta homosexualitatii. Toate institutiile: familia, religia, societatea, corpul medical , justitia erau impotriva homosexualilor, cum bine stiti. Si acum, cu exceptia justitiei, lucrurile stau la fel.

Religia imi baga in cap ca sunt din nastere un pacatos de neiertat, justitia imi spunea ca sunt criminal iar corpul medical imi spunea ca homosexualitatea este o boala mintala. Familia mea fiind crestina rau, stiu cum ar fi reactionat daca ar fi aflat.

[Nici acum nu s-au schimbat multe in Romania, devreme ce la tv apar medici care sa se laude ca furnizeaza "tratament pentru schimbare" si devreme ce a fost nevoie de interventia Uniunii Europene ca sa se schimbe legile nedrepte din codul penal.]

La 17 ani am facut toate pregatirile sa ma sinucid, pentru ca toata propaganda sociala si educatia religioasa ma facea sa ma simt un monstru. Nu aveam curajul sa trec imendiat la fapte si am inceput sa-mi fac singur autosugestie, spunand in fiecare zi "trebuie sa ma sinucid". Parintii nu stiau nimic, nici colegii, nimeni si nu aveam cu cine discuta. "pregatirea" a durat cateva luni si urmarea fiziologica a fost o durere de cap permanenta si insuportabila. Dar cand sa execut actul, am avut un moment de revolta totala, ca o explozie, cand mi-am spus ca daca Dumnezeu a stabilit reguli atat de inumane, refuz sa mai cred intr-un asemenea animal si din acel moment am inceput treptat sa-mi pierd orice credinta (nu a fost posibil sa renunt dintr-o data la totul).

Treptat am parcurs calea inversa spre viata normala spunandu-mi ca trebuie sa traiesc. Tot treptat, in cateva luni,a disparut si durerea insuportabila de cap ce o dobadisem.

[Trebuie sa va spun ca foarte multi tineri (majoritatea baieti ) se sinucid totusi la adolescenta din motive legate de orientarea sexuala chiar si in America unde traiesc acum si unde societatea e mai toleranta. Procentul publicat in anul 2003 a fost de 40% din totalul sinuciderilor celor intre 12-24 de ani.]

A urmat o perioada in care eram deprimat permanent pentru ca nu gaseam nici o solutie sa traiesc. Am fost la medici psihiatrii ca "sa ma schimbe"; ei erau mai ageamii decat mine si dadeau tratamente de tot rasul! Ba injectii cu ...Testosteron (care ma faceau sa fiu si mai inebunit dupa sex), ba se comportau ca securistii, etc. Unul din ei-vestit; nu-i dau aici numele- m-a pus sa stau trei zile in spital ca sa-mi dea un diagnostic care sa permita o luna de concediu, ca sa aranjeze el sa ma culc cu una din asistentele lui (care mi se parea groaznica). In sfarsit, nu insist. Ar trebui sa-i dau de gol pe toti tampitii care au titlul de medic psihiatru in tara si care nici acum nu spun nimic stiintific in presa. Am consultat toate cartile de psihologie si psihiatrie aparute in ultimii ani in tara: nicaieri nu se scrie esentialul: ca orientarea sexuala nu se face la ...alegere. Nu-ti poti alege sa fi heterosexual sau homosexual. Totul e o rezultanta a multor factori.

Eram naiv si prima experienta erotica a fost cu un tanar de o calitate execrabila, care m-a santajat si mi-a furat totul (el era mandru ca nu e homosexual; invatase de la societate ca homosexualii trebuie tratati ca ultimele lepadaturi si aplica invatatura). Asa a fost vandalizata tineretea mea. Tremuram tot timpul "sa nu afle nimeni" si sa nu fac puscarie Duceam o viata dubla: pe de o parte elev model si student foarte bun, pe de alta drojdia societatii. Cand am putut, am plecat din tara.

De cateva ori cand am revenit in Bucuresti am intalnit in aeroporturi sau in avion tineri romani stabiliti in diverse tari europene cu care am discutat si care mi-au spus ca mai bine si-ar taia limba decat sa recunoasca in tara ca sunt homosexuali, pentru ca societatea romaneasca este foarte intoleranta.
Credeti ca nu au dreptate? Chiar citind mesajele de aici se pot trage concluzii clare. Eu insumi mi-am pierdut prieteni "buni" in tara din momentul cand nu am mai vrut sa mint sau sa ma ascund dupa deget.

Revenind in tara in septembrie 05 am vazut care este situatia astazi: nu exista nici presa, nici cluburi, nici cafenele nici asociatii care sa le permita homosexualilor sa se intalneasca. La Universitati mi s-a spus ca rectorii au amenintat cu exmatricularea pe cei care ar vrea sa faca asociatii ca in restul lumii civilizate. Copiii la scoala nu invata ca trebuie sa fie toleranti si cei care sunt homosexuali nu au nici un suport moral. Totul e "bagat sub covor" ca sa nu deranjeze mentalitatea "nationala".
Presa tot mai scrie tampenii , ca de exemplu ca "romanii sunt un popor viril", aratand ca nu intelege problema. Stil VC Tudor.Tarele din trecut continua.

Sunt tratati homosexualii la fel cu alte minoritati? Evident ca nu. Chiar cele mai marunte semne de progres sunt interpretate exact cum scrieti aici: ca vor sa-ti bage pe gat orientarea sexuala.

Pentru comparatie va pot spune ca am un nepot de 8 ani la NY care a spus ca a invatat la scoala ca baietii care iubesc alti baieti si fetele care iubesc alte fete sunt gay si ca iubirea e un lucru foarte bun. Pe cand in tara? Poate ca asta ar insemna "bagat pe gat" pentru un roman din tara, dar e ceva foarte necesar pentru evitarea batailor si umilirilor la care sunt supusi elevii perceputi ca diferiti.

Sunt de prevazut urmari negative ale situatiei de azi din tara.
Ca urmare a faptului ca nu exista centre locale care sa se ocupe de informarea, educatia si necesitatile sociale ale tineretului homosexual (elevi si studenti): are loc o explozie a activitatilor sexuale care se practica fara protectie si in absenta oricaror informatii legate de protejarea sanatatii. Totul mocneste acum; surpriza va veni in curand si toti vor avea de suferit, inclusiv heterosexualii.
Asa s-a intamplat si in America in perioada cand oficial se ascundea problema, ca acum in tara. Consecinta de prevazut:o explozie a bolilor venerice si in special a bolii SIDA. Acum americanii regreta homofobia lor de atunci dar nu mai pot corecta nimic. In Romania s-ar mai putea face ceva daca nu ar exista atitudinea homofoba atat de generalizata. La fel si bolile psihice vor fi in crestere (si mai ales deprimarea psihica si sinuciderile). In perioada ceusista pentru multi religia nu avea nici o importanta, dar azi sunt destui tineri care sunt credinciosi si homosexuali in acelasi timp, iar mesajul intolerantei religioase e mult mai virulent.

In incheiere: chiar credeti ca nu e nici o problema in privinta locului pe care homosexualii in au in societate? Dar transexualii, care sunt intr-o pozitie si mai proasta? Si credeti-ma, nimeni nu poate sa-si schimbe identitatea. Poti sa-ti alegi sa fi italian sau roman, baptist sau agnostic, gras sau slab. Dar nu poti sa-ti alegi sa fi alb sau negru, homosexual sau heterosexual. Cine crede ca se poate schimba, sa incerce sa fie pentru o zi de cealalta parte a baricadei si va vedea ca nu poate.

Am mai scris catreva mesaje pe aceasta tema la subiectul "oamenii devin homosexuali?" Am incercat sa fiu cat se poate de sincer cu acest subiect. E oarecum ironic ca o diferenta practic minora in viata omului are in societatea noastra atata importanta!

PS 1. Am vazut anul trecut un sondaj publicat la Bucuresti dupa care 85% din romani nu ar accepta sa aiba un vecin homosexual. Ca in Zimbabwe. Puteti sa-mi explicati de ce? O fi iar vorba de vreun protocronism romanesc.

PS2. In cazul meu, desi sunt 100% roman ca nationalitate in ultimele 4 generatii cel putin, vedeti ca in Romania am fost mai minoritate decat toate minoritatile.
#98426 (raspuns la: #98183) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
omule - de Guinevere la: 24/05/2006 03:21:19
(la: Despre agresivitate)
Cred ca iar a picat stramt verbul ala, sa-i mai slabim putin elasticul. Nu prea mult, ca dup'-aia treci peste el! (Nu stiu de ce am imaginea omului cu verbul in vine!) :o)))

Asadar, clarificari (just in case):
1. Cateii (la ei faceam aluzie mai devreme) fac pipi pe dreapta (mostly) = nimic demn de Groapa lui Barbu
2. Tu ai fost creol primul fiindca ai vrut sa papi lebede, sic!
3. Smooch aveai oricum, credeam ca era subinteles, dar de-acum ma mai gandesc fiindca am fost data la groapa cu furnici, ba-i aici ba nu-i aici. :oP
4. Generezi confuzie caci nu-ti place rozul, dar de la balet nu te dai inapoi. :o))))

Carnea zice ca mai bine se dragaleste pe tunuri (spune parca poezia)... de-aia n-o mai prindem pe-aici! :o(
#123864 (raspuns la: #123861) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AUTOBIOGRAFIE - de Mathusalem la: 21/05/2007 16:46:07
(la: COLTUL MEU)
Sunt megies din targul Buzaului, orasul prafuit de la rascruce de drumuri, atestat documentar de 1600 ani!
Familia mamei este de 4 generatii aici, ne tragem din ''sarbi( gresit spus pentru ca gradinarii erau de fapt bulgari)'', iar tata a fost din Judetul Arges(sunt morti de 25 ani), s-au cunoscut la Bucuresti si tata cared ca m-a conceput intr-o permisie de pe front, m-am nascut in octombrie 1945, intr-o aripa daramata a Spitalului Coltea din Bucuresti. De la doi ani pana la 7 ani ma crescut la Mizil, la o matusa pana parintii s-au reunit la Buzau cu casa si serviciile.
Am fost copil unic nascut tarziu, nerasfatat, din parinti profesori, tata=latina si greaca la Scoala Normala de baieti, mama=istorie si geografie la Scoala Normala de fete.
Perioda cat am stat la Mizil a fost hotaratoare pentru educatia si viitoarea mea meserie. Sa va explic cum!
Matusa Antoneta( sora mamei care nu avea copii) si Unchiul Ionel tineau o Bacanie langa un han, la iesirea din micul orasel, pe malul garlei Ineu, deci toata copilaria mea s-a desfasurat intre carute, cai, han si bacanie.
Unchiul Ionel avea obiceiul ca dupa amiaza sa citesca Scanteia, cu glas tare si asa pe la varsta de 5 ani, cunosteam literele mari si citeam titlurile din ziar, iar faptul ca mai cantaream la bacanie stafide, masline,zahar, bomboane, m-au determinat ca in meseria mea de mai tarziu sa fiu un bun AMC-ist( aparate de masura si control).
Totul s-a sfarsit tragic, aveam 14 ani si eram deja la Buzau, Nenea Ionel avea cataracta la ambii ochi, a fost operat la Spitalul Predingher din Ploiesti, si cand i s-au dat bandajele jos si a vazut din nou, a suferit un atac de inima si a murit, la auzul vestii matusa Antoneta s-a aruncat in fantana.
Dumnezeu sa-i odihneasca, le port respectul ca si parintilor mei!
In 1952, ne-am mutat toata familia la Buzau, cu chirie la un avocat , care avea doua camere libere(casa se mai gaseste si azi in centru pe str.Independentii nr.6), o camera dormitorul parintilor, o camera pentru mine care era si sufragerie si bucatarie, wc comun pe un hol, iar baie la lighean.
In aceeasi curte mai statea la parter un carutas, copilaria mi-am petrecut-o cu Mishu, calul care nu a acceptat niciodata prietenia mea,deoarece i-am baut odata apa din galeata lui,iar tata a fost obligat sa cumpere o galeata noua.
Vecinii nostri erau: un evreu cu sapte fete(Ahter, care in final a emigrat cu toata familia in Israel), un neamt care avea un atelier de reparatii(Stosky) si familia Simionescu(adventisti) care aveau un baiat de o seama cu mine.
Acum imi dau seama ca eu crestin-ortodox, am crescut cu catolici, iudei si adventisti la un loc, fara ca asta sa impieteze cu ceva jocurile noatre comune, ba inca de mic copil participam la toate sarbatorile lor religioase.
Am fost dat la scoala in 1952, o singura clasa amarata, unde invatam toti, indiferent de varsta.
Si mai imi aduc aminte ca in iarna anului 1953 a fost o zapada de cainii vecinilor veneau la geamul nostru( la etajul unu) dupa mancare si apa.
In 1952 a avut loc o a doua stabilizare monetara, imi aduc bine aminte ca se schimbau numai 10 mil. pe 10 lei noi, erau multi care nu aveau nici un milion, iar altii saci intregi, se schimba personal cu buletinul, multi dadeau la altii sa schimbe cu o cota parte, bineinteles.
Aproape un an de zile ne-am jucat cu leii vechi care nu mai aveu nici o valoare, carutasul meu, nea Tanase, isi rasucea tigari din ei.
Mai rau este ca aparusera cartelele pe puncte, rationalizarea, aveai bani, magazinele aveau produse, dar trebuia sa te gandesti ce iei pe puncte:ulei, zahar,faina orez, paine,salam,carne sau sa dai 100 puncte si sa-ti iei un palton, dar vreo doua saptamani ce mai mancai?
ca tot ne-am amintit de copilarie - de Honey in the Sunshine la: 22/11/2007 21:50:19 Modificat la: 22/11/2007 21:51:05
(la: Enciclopedia Colindelor )
La Valiug (satul bunicilor mei) se practica un obicei tipic al Banatului Montan: Pitzãrãii. Am gasit si o descriere a respectivului colind de Ajun in cartea lui Matei Bitea, "Hai sa ardem scoala!":

Pe aceşti copii colindători, cărora li se zice „piţărăi“ este mare
păcat să nu-i primeşti. De aceea, femeile de la fiecare casă ies în
faţa celor mici, cu coşurile pline de nuci, mere, boboanţe colorate. În
săculeţele micuţilor vor trebui îndesate nuci, bomboane, prăjituri sau
chiar bani. Nimeni nu trebuie să-şi facă griji că va sărăci, copiii nu mai sunt mulţi. Ei au în mână „colinzi“ care se fac din nuiele de alun. Se despoaie băţul de coajă şi răsuceşte peste el curmeie de
tei, în formă de spirală. Apoi, se afumă cu lumânarea, astfel că la
sfârşit colindul va rămâne doar în alb şi negru.


La noi copiii se strang de cel putin 4 generatii in dimineata de Ajun in aceeasi casa din sat (chiar daca intre timp casa respectiva si-a schimbat proprietarul de cateva ori). Si se incepe colindatul prin tot satul inca de la 6 dimineata cu caciuli groase, ciorapi de lana tricotati in prealabil de mame si bunici si "colinzi" de alun pregatite de bunicul care se trezeste cu noaptea-n cap in dimineata de Ajun ca sa le faca. Noroc ca unele gazde mai milostive ne incalzeau cu cate un stamplu de tuica fiarta:)

Vai... ce m-am lungit cu vorba:) In sfarsit si colinda:

Bună ziua lui Ajun,
Că-i mai bună a lui Crăciun,
Intr-un ceas bun!
Dă-mi colacul şi cârnatul,
Să mă duc la altul,
Dă-mi nuci că-s mai dulci,
Dă-mi alune că-s mai bune!
#258844 (raspuns la: #258826) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
IARTA-L PE FOTOGRAF... - de adynet1 la: 05/07/2008 19:08:19
(la: griuri)
ihttp://www.youtube.com/watch?v=2NiYyvJohdU

...era sub influenta norului de marihuana ce ne-nvaluia pe toti cei o suta de mii de membrii a 3-4 generatii de drogati cu PINK FLOID ce ne-am adunat pe un camp ras de papusoi...

O BETIIIIIIIIE !!!!!!!!!

#322880 (raspuns la: #322870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre hotzoaica,... - de cosmacpan la: 16/07/2008 11:48:19
(la: La furat)
se ia un bat de stuf, cat mai lung (peste 2m) si se verifica sa se termine la un capat cu nod (pentru siguranta se leaga capatul nodului cu litza pentru a-i da trainicie). intre noduri se taie pe 4 generatoare si se fixeaza in interior doua betzigase astfel incat sa rezulte intre cele 4 sferturi de tija un spatiu destul de nmare cat sa cuprinda fructul doriot (pruna, caisa, mar). se gineshte, mai hotzeshte,
se inchide-n colivie si se mishca astfel incat fructul sa ramana captiv dupa caderea betzigaselor. asa poti elegant, fara sa lasi urme (noi o foloseam numai la fructe, dar spectrul operational poate fi mult mai larg, bag de seama...)
#325806 (raspuns la: #325761) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lady Allia, - de Tot Areal la: 24/06/2009 15:51:22
(la: "Să nu uiţi niciodată cum ţi se zice!")
In primul rand sa-ti traiasca printesa!
In al doilea rand, in satul in care a crescut tata ma prezint cam asa:
Dan a lui Marin al lui Ion a Paunii!!!
Deci trebuie sa pomenesc 4 generatii, ca sa se stie exact din ce neam ma trag!
Superb si fara posibiltate de a gresi!
adina - de om la: 28/09/2009 17:30:50
(la: povesti nemuritoare)
Oricum eu sunt impotriva DVD-urilor cu povesti sau alte soiuri, audiobooks, etc. = sorry, dar progresul nu iarta!!! Sa mai treaca vreo 3-4 generatii si apoi o sa vedem cartile doar la anticariat ;)

Dpmdv, era mai important CE sepune pe diferite suporturi de citit ;)...iar povestirea aceea...zau daca mai era scufita rosie...ah...mi-am adus aminte...in povestire scufita rosie era PORECLA...era sa zic de pe Hi5 :))))
#485791 (raspuns la: #485572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 23/06/2011 10:16:41
(la: Poetul Miloş este lăsat să moară de foame!)
e clar ca nu poti trai in Romania de pe urma scrisului, doar daca esti un monstru sacru si iti vin drepturi de autor tie si la inca 3-4 generatii dupa tine.
probabil ca primaria nu mai are nevoie de serviciile lui si daca a colaborat cu ei fara contract de munca...hehe si he!

acu' ce sa zic? stiu o femeie necajita care a muncit peste 30 de ani afara - pe vifor, pe ploaie, pe canicula si furtuna...si are (avea anul trecut) o pensie de fix 830 RON.
mbon, eu nu sunt omu' care sa nu dea importanta muncii intelectuale, dar realitatea e ca in Romania se moare de foame - cateodata la propriu; nu ai ce sa faci, nu ai cum sa ajuti...si pe cine sa ajuti intai?
Cetati antice si izvoare termale - de zaraza sc la: 10/06/2014 14:49:30
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/cetati-antice-si-izvoare-termale

"[...]In seara asta as vrea sa ajung la Vishkut unde sunt cele mai faine izvoare termale de pe vale. Apa are 43 de grade si iese direct din stanca si dupa 3 zile de pedalat de la ultimul dus, ar merge o baie, mai ales ca urmatorul dus o sa fie probabil peste ceva vreme. Dar pana la Vishkut mai sunt 60 de kilometri de pedalat, asa ca ma asez la drum. Partea buna, in ultimele zile, e ca a inceput sa nu mai fie chiar asa de cald si nu mai beau la fel de multa apa, nu mai transpir la fel de mult si nici nu trebuie sa car prea multa apa dupa mine. Si inainte, din nou spre primavara, caci in satele prin care trec ,se mai vad copaci ce mai au ceva flori ramase!

Pe la pranz ma pomenesc cu o invitatie la ceai de la un mosulica de 76 de ani ce arata mult prea tare pentru a o refuza, asa ca aflu si cum arata o casa traditionala din zona. Mosul e mult prea tare, si desi poarta dioptrii imense, se tine bine si povesteste multe, pacat ca rusa mea e la un nivel in care sunt foarte multe momente in care dau doar din cap afirmativ si mai repet cate un cuvant pe care il prind din zbor. Totusi e interesant, caci omul povesteste ca a facut armata doi ani de zile in Rusia si per total are o parere foarte buna despre Putin si despre rusi. Printre altele, doi nepoti sunt plecati la munca in Moscova, castigand pe undeva pe la 200-300 de dolari pe luna.

Casele sunt extrem de interesante pentru ca exista la fel ca si in alte locuri o singura incapere pentru dormit / stat si un fel de bucatarie pentru mancat. “Dormitorul” nu are nici un fel de ferestre iar lumina intra printr-un fel de orificiul din tavan. Iar toate casele de aici nu au acoperis, sau mai bine zis au un acoperis plat. Ploaia cu siguranta nu e o problema. Oricum mi se pare foarte interesant felul in care traiesc si dorm 3-4 generatii sub un singur acoperis, si cum dorm 10-15 oameni intr-o singura camera. Iar distanta mica dintre ei sunt convins ca se reflecta si in modul in care vad familia sau relatiile dintre alti oameni. E fix la polul opus fata de nemti unde in general distanta dintre oameni, atat in locuinta cat si in alte relatii e mult mai mare.[...]"

Casele din Pamir au o singura fereastra in mijlocul tavanului
Image and video hosting by TinyPic
Expoziţia "ArtNatomy Research Studio-introduction Nr. 4" - de Dragos Bora la: 23/04/2004 02:39:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Expoziţia "ArtNatomy Research Studio-introduction Nr. 4"

21.04, ora 20.00, Galeria Assemblage, Hotel Marriott, Calea 13 Septembrie nr. 90 - Vernisajul expoziţiei "D.R: Gorczyca - ArtNATOMY Research Studio-introduction Nr. 4" şi performance-ul "Re-Animation", semnate de artistul Dariusz Gorczyca, cu participarea actriţei Katarzyna Romanowska.

"Pentru Dariusz Gorczyca, artist aparţinînd tinerei generaţii poloneze, ilustraţia anatomică este..."
http://www.culturapoloneza.ro/program.htm
intrebarea mea: campania sistematica impotriva Romaniei - de Daniel Racovitan la: 09/11/2003 15:34:01
(la: Michel Marguier: primul invitat al Lunetei.)
ei hai, uite ca sunt deja doua intrebari si cu a mea vor fi trei :)

De patru ani de cand sunt in Franta urmaresc stirile TV aproape zilnic. Ata eu cat si alti romani au remarcat o obstinenta in a prezenta Romania intr-o imagine negativa si socanta. Maniera tendentioasa in care realitatea e deformata sistematic i-a facut pe romanii care traiesc in Franta sa trimita scrisori de protest la mai toate televiziunile. Aproape toti romanii din diaspora cu care am discutat mi-au spus acelasi lucru: ca au toti impresia ca televiziunile franceze s-au coalizat si ca aparent exista un plan sistematic de denigrare si distrugere a imaginii Romaniei. Cateva exemple: repetarea obsesiva si la ore de maxima audienta a imaginilor cu cainii lui Brigitte Bardot; repetarea obsesiva a imaginilor cu tiganii de origine romana de le Chiosi-le-Roi; repetarea sistematica a relatarilor despre raufacatorii romani din Paris (de parca raufacatori bulgari, arabi sau nigerieni n-or exita, ci numai romani), generand o opinie publica nemeritata si eronata asupra intregii comunitati romanesti formata in majoritate din oameni onesti. Chiar si un banal documentar despre turismul in Romania se transforma intr-o suita de imagini cu niste gunoaie de la margine de oras. Este ca si cum un documentar turistic despre Paris ar contine numai imagini cu gunoaiele si darapanaturile imonde din cartierul Barbes-Rochechuart, sau cu cité-urile din Evry, cu dealeri cagulati...
La un moment dat, in preajma ultimelor prezidentiale aveam impresia ca in Franta infractiunile sunt comise numai si numai de catre romani.

Gasesc ca televiziunile cele mai tendentioase sunt FR3 si M6. La un moment dat am refuzat sa le mai urmaresc jurnalele, nedorind sa ma enervez inutil ascultand cum ne este ponegrita imaginea.

Singurul documentar cat de cat corect despre Romania l-am urmarit la emisiunea "Des racines et des ailes", de pe FR3. Singurul in 4 ani de zile.

Aceasta atitudine regretabila a masmedia franceza a generat o contra-reactie, facandu-i pe multi romani sa isi domoleasca pornirile filo-franceze, incepand sa-i caracterizeze pe francezi de "duplicitari, ipocriti si mincinosi".

As dori sa stiu cam care ar fi parerea lui despre aceasta problema.
#3799 (raspuns la: #3783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zabriski - de Radu Herjeu la: 29/11/2003 03:30:28
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
1. Am facut Facultatea de Chimie-fizica. Trebuia sa ies profesor. A venit revolutia si, imediat dupa ea, posturile de profesor in Bucuresti erau foarte rare. Asa ca... m-am indreptat spre singurul lucru pe care mai stiam sa-l fac: scrisul. De aici pana la radio si, ulterior, televiziune, n-a fost decat un pas.
La Antena am ajuns dupa o scurta trecere prin radio Total (am pus umarul la lansarea lui, de la care se sarbatoresc acum 10 ani). Am batut la usa. Dupa 2 saptamani am ajuns la pupitrul Observatorului pe care nu l-am mai parasit 6 ani. A fost o perioada extraordinara. Eram o mana de oameni entuziasti. Nu se facea totul pentru a castiga audienta.
2. Am predat doua cursuri: Tehnici de propaganda, manipulare si persuasiune in televiziune si Televiziune, Cultura, Societate.
3.Nu cred ca exista vedete autentice in Romania. Nu numai in televizune. Pentru ca la noi nu exista un star-sistem ca in occident. Cat priveste asa numitele vedete din televiziune... sunt niste oameni obisnuiti luati de valul celebritatii. Faptul ca, dintr-un om obisnuit, te trezesti recunoscut pe strada, acceptat de cercuri inchise, plin de bani, capabil sa deschizi usi la care altadata ai fi asteptat cu lunile, privit de catre cei multi ca detinatorul marelui adevar, puterea si influenta pe care ti le dau un microfon si ecranul, te pot face foarte usor sa-ti pierzi busola. Daca nu erai, inainte de a intra in sistem, un om echilibrat, constient de calitatile dar si de limitele tale, bine ancorat in realitate, capabil, pe baza unei culturi solide, sa discerni intre bine si rau, risti sa te pierzi si sa te crezi deosebit doar pentru ca ai avut sansa de a fi de cealalta parte a micului ecran.
4. Da, stirile noastre sufera de asa numitul sindrom al "datului cu parerea". Exista o frustrare la nivelul prezentatorilor de televiziune pentru ca fisa postului ii obliga sa fie neutri cand ei ar dori sa spuna natiei care este si parerea lor importanta. Eu m-am apucat de emisiuni cand m-a apucat frustrarea. EPntru ca stirile trebuie sa fie exact ce trebuie sa fie: un mijloc de informare cat mai obiectiv.
5. Din pacate, nu-i vad. Eu am avut studenti foarte buni (putini, e adevarat) dar care n-au reusit sa patrunda in sistem. In schimb patrund cei cu tupeu si cu relatii. Si, din pacate, nu sunt cei care au o cultura generala solida si o ierarhie exacta a valorilor umane. Si ne trezim cu cineva platit cu mii de dolari care spune senin "Naveta a aterizat in desertul din Austria". Ca sa fiu sincer, eu ii indemn pe toti cei care ma intreaba, sa nu dea la jurnalism. Sa faca orice altceva. POt lucra in mass media, daca doresc, absolvind literele, dreptul, ase-ul. Orice. Dar nu pot face nimic altceva cu diploma de jurnalist. Si, din pacate, facultatile de jurnalism nu ii pregatesc pe tineri pentru adevaratul profesionalism. Si nici o baza de cultura generala nu le ofera. Ci doar o bucata de hartie de care nu tine nimeni seama in redactiile serioase.
Imi place foarte mult sa predau. Am senzatia ca nu stiu degeaba toate lucrurile pe care le-am acumulat in 10 ani de presa. Si as vrea sa fac ceva pentru ca viitoarele generatii de jurnalisti sa fie capabile sa-si asume responsabilitatea rolului important pe care societatea li-l atribuie.
#5479 (raspuns la: #5441) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...