comentarii

ASEMANARI INTRE INTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mesia exista din vesnicie fiind de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant. El este fara de inceput si fara de sfarsit, altfel spus El este "inceputul si sfarsitul, alfa si omega". Prin urmare toate proorociile VT vorbesc despre El si misiunea Lui. Gasim in VT mai multe referiri la Sfanta Treime, din care face parte si Hristos, Cel ce avea sa vina pe pamant pt. a sterge pacatul stramosesc. Facerea 1, 26 si Isaia 6, 3 sunt doar doua exemple. Cel mai concludent este episodul in care Sfanta Treime se coboara in chip firesc, omenesc (sub chipul a trei tineri) la stejarul Mamvri, unde sunt intampinati cu cuvintele: "Doamne, de am aflat har inaintea Ta"...(adica desi erau trei persoane distincte, Aaron li se adreseaza ca uneia singure).

Ce am vrut sa zic prin toate acestea? Ca Hristos a existat din vesnicie, ca si Fiu al lui Dumnezeu, si ca la vremea hotarata EL A VOIT sa coboare pe pamant, n-a fost obligat. Dar vremea hotarata nu trebuie inteleasa ca fiind hotarata din afara, cum se pare ca intelegi tu, ci hotarata de STAREA SPIRITUALA A LUMII- deci nu e vorba de nici un destin prescris aici fiindca Dumnezeu a stiut dinainte ce va face omenirea, dar n-a voit sa-i incalce libertatea si ca atare n-a intervenit printr-un act dur ca s-o oblige la a respecta Legea caci n-ar mai fi fost atotdrept atunci.

Pui intrebarea "cine e Isus atunci ca el nu este amintit nicaieri inainte de a lua forma umana?" Insa inainte de asta faci o remarca: "Isus a existat inainte de Isus deoarece el a coborat si a luat o forma umana." Tocmai in aceasta consta dualitatea Lui (Dumnezeu si om in acelasi timp), ca a existat dinainte ca Dumnezeu si Si-a insusit trupul omenesc in spatiu si timp. Dealtfel ar fi fost ilogic sa vina ca Dumnezeu in afara trupului omenesc fiindca faptura umana n-ar putea percepe formele spirituale si natura divina in maretia ei, ci ea poate sa o perceapa doar daca persoana divina se supune legilor firii/materiei/fizice. Cine este Iisus? Sper ca ti-am raspuns. Daca ai fi vrut sa se vorbeasca inca din VT despre Fiul ca venind si luand numele Iisus, atunci te inseli. Asta ar fi dus inevitabil la nasterea unei multimi nemasurate de Mesia contrafacuti fiindca si-ar fi luat de buna seama acest nume si s-ar fi folosit de el in scopuri personale (mai ales ca acest nume era intre cele mai uzuale la evrei).

Spui apoi ca "a murit forma umana pe care a luat-o, deci nu forma divina, ca atare deicid= nimic". Paianjenul a incercat sa spuna ceva referitor la aspectele legate de crucificare si ce insemnau ele pt. condamnati- si pt. ceilalti. Tin sa punctez un aspect extrem de important la acest capitol: crucea era nu numai un instrument de tortura extrema, dar si un mijloc de lapidare a moralitatii persoanei respective. Si chiar daca acesta era un mijloc de ucidere legala la romani, evreii au adoptat destul de usor acest mijloc in practicile lor fiind mai feroce si mai drastic decat uciderea cu pietre in mijlocul pietei. De remarcat ca nici macar ei insisi nu doreau sa fie partasi la asa o executie fiindca mortul "spanzurat pe lemn" era considerat profanator pt. cei ce s-ar fi atins de dansul. Asta nu-i impiedica totusi pe curiosi sa se stranga ca la balci in jurul crucii. Prin urmare invinovatirea de deicid vine pe fondul interpretarii urmatoare: Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu care a venit sa mantuiasca lumea. Insa evreii, fiind sub jugul ocupatiei romane si dorindu-si un eliberator nu din chingile pacatelor ci din cele ale tiraniei straine, asteptau un reformator social, un fel de haiduc care sa-i dezrobeasca si sa intemeieze statul Israel in "pamantul fagaduintei". Prin urmare venirea lui Mesia s-a facut imediat subiect de dispute in chiar sanul Sanhedrinului, cei mai multi punand sub semnul indoielii persoana lui Hristos care, pe deasupra, se aratase in dese randuri impotriva practicilor lor invechite in faradelegi. Asta insemna subminarea puterii israelite, in opinia lor, si o incercare de substituire in persoana lui Mesia- ceea ce, sa fim obiectivi, era inacceptabil. Numai ca ei nu intelesesera ce fel de imparat venise sa fie acest Mantuitor, n-au inteles ca imparatia Lui nu este din lumea aceasta (cum El Insusi marturiseste in fata lui Pontiu Pilat). El le vorbea pe fata de o imparatie a sufletului iar lor li se parea ca vorbeste asa doar ca sa-i faca pe ei de rusine. De aici si invidia si rautatea lor (precizam ca nu e vorba de toti evreii, ci de mai marii fariseilor si carturarilor). Razbunarea pt. cuvintele Lui rostite cu indrazneala a fost posibila tinand sfat "ca sa-L omoare". Deci nu ca sa-L chestioneze, ci ca sa-L omoare! Inca inainte de a ajunge la judecata, soarta Sa era pecetluita.

De ce au fost invinovatiti totusi de deicid? Sa citim la parabola lucratorilor viei: "33. Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
34. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
35. Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
36. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
37. La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
38. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
39. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis." (Matei cap. 21). Ce ne spune aceasta pilda rostita de Mantuitorul in chiar ziua intrarii in Ierusalim, cand se pregatea de patima Sa? Spune f. multe! Pur si simplu nici nu trebuie sa mai completez nimic. Dar ca sa revin la intrebarea de la care am pornit am sa mai dau un citat: "Doamne, iarta-i ca nu stiu ce fac." (Hristos pe cruce). Aparent evreii nu stiau ce fac. Oricum, nu toti stiau, asta e clar. Daca n-a fost evident ca instigatorii au dorit moartea Lui din dorinta de razbunare, atunci cum se interpreteaza acest text: "10. Fiindcă ştia că arhiereii Îl dăduseră în mâna lui din invidie." (Marcu 15)? Sigur ca ei n-ar fi putut sa ucida pe Dumnezeu, departe de noi gandul acesta, insa faptul ca si-au invartosat inimile si s-au impotrivit lui Dumnezeu Insusi cerandu-I moartea, desi faceau varsare de sange nevinovat si puteau (daca ar fi fost sinceri cu ei insisi) sa renunte la simulacrul de proces fie numai si pt. ca ar fi putut fi intr-adevar Dumnezeu, acest fapt zice multe despre moralitatea acelora si despre scopurile lor ascunse. Insasi ideea de ucidere a Celui Care le dovedise in atatea randuri ca este Fiul Omului, ucidere menita sa distruga trup si suflet deopotriva, este o idee indreptata impotriva Duhului Sfant si a voii divine.

Scenariul tau e ca un film pt. copii, menit copiilor si conceput copilareste, nu te supara. In primul rand e doar un scenariu. In al doilea rand este gresit fiindca, daca prin absurd am accepta acestea, atunci nu se mai pune problema neimplinirii Scripturilor, ci aceea a nemantuirii omenirii! Pt. ca Hristos n-a venit (numai) ca sa implineasca Scriptura, ci ca sa desavarseasca omenirea. Proorociile despre El n-au fost date pt. ca mai tarziu in timp El sa le adevereasca, nu acesta a fost scopul lor, ci acela de a face cunoscute SEMNELE venirii/persoanei Lui, la fel ca si in cazul apocalipsei. Asadar nu proorociile sunt conditia venirii Sale, ci venirea Sa este conditia pt. care au avut loc proorociile.

Afirmi ca: "intr-o discutie teologica trebuiesc lasate crezul religios personal si credinta in sine la o parte. Daca nu o facem, atunci discutia o sa aibe o natura "credincioasa" dar nu teologica ( teos= zeu, logos= a vorbi ) si atunci nu mai e necesar sa ne pierdem timpul despicand firul in 4." Teologie (din greaca) nu are intocmai sensul dat de tine. Theos inseamna Dumnezeu (zeu daca vrei tu neaparat) iar logos inseamna cuvant. Prin urmare teologie se traduce prin "Cuvantul lui Dumnezeu", adica Fiul lui Dumnezeu. Vorbirea "teologica" (vorbirea despre Dumnezeu) in afara crezului religios personal ("credintei in sine") este vorbire in afara lui Dumnezeu si nu mai este teologica, daca-mi permiti sa-ti atrag atentia. Poate fi cel mult "logica", va fi cu siguranta profana si, repet, in nici un caz despre Theos. Cum ai putea patrunde spiritual asa niste lucruri sau vorbi despre ceva ce nu cunosti si nu poti patrunde cu sufletul? Ca unde e loc numai de logica, nu prea mai ramane pt. simtirea interioara. Eu incerc pe cat posibil sa nu despic firul in 4, cum zici tu. Iti fac cunoscute unele chestiuni, daca vrei, dar sa stii ca n-am sa arunc margaritarele credintei in gura porcilor fiindca, asa cum zice Hristos, daca fac aceasta porcii se pot intoarce spre mine sa ma rupa. Eu iti spun o data, de doua ori, poate si de noua ori, dar dupa aia nu mai avem ce "teologhisi" impreuna, daca vad ca doar te prefaci a asculta ceea ce zic.

Toti invatam cate ceva in viata asta, mai mult sau mai putin. Eu nu dau sfaturi nimanui, atrag atentia asupra unor lucruri si atat. Ca o fac cu ceva ravna, nu mi-e rusine si nu ma tem de reactiile nimanui. Fiecare va da socoteala si pt. tot cuvantul rostit, la vremea cuvenita. Ceea ce stiu spun cu tarie fiindca nu stiu de la mine insumi, ci de la cei care au experimentat timp de 2000 de ani si-au pus in valoare aceasta stiinta despre Dumnezeu. Eu doar vorbesc despre ele. Daca nici macar vorbele nu sunt suferite, atunci cum ar mai putea sa fie suferita viata dupa preceptele Scripturii?!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21351 (raspuns la: #21153) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns - de (anonim) la: 17/11/2004 03:20:26
(la: Fahrenheit 9/11)
1. Daca cititi cu atentie, o sa vedeti ca nu am facut nici o referire la o univ. din SUA, ci una..."Nord-Americana". Mai e o tara pe acolo, dar ceve mai la Nord. Deci, nu se punea nicidecum problema sa "influenteze decizia de votare"!

2. Cit despre sentimente cu araboaica respectiva...Oh, Doamne! Nici nu se punea problema! Amicitie, atit! (Dar asta oricum nu conteaza vis-a-vis de acest subiect!)

3. De ce reactia araboaicei...?! Am mai avut ocazia sa stau de vorba cu alti musulmani, din multe alte tari, colegi, in special! Lumea musulmana are o trastura caracteristica pe care lumea crestina nu a avut-o si nu o va avea niciodata: unitatea! Si pt. noi e greu de inteles, dar asta e parte din cultura lor si e transmisa cu sfintenie din generatie in generatie si de la " un muslem brother" la altul, fara a conta tara de origine. Ginditi-va citi voluntari din Egipt, Maroc, Sudan, A. Saudita merga sa lupte in Gaza! Daca veti studia cu atentie mersul conflictului in Israel, din 1946 (putin inainte de intemeierea statului Israel) o sa vedeti (sau poate stiti deja) ca nu o singura data tarile arabe au atacat Israelul, iar conflictul s-a transformat in unul "arabo-israelian pt. cauza palestiniana"! Prin prisma acestor considerente, nu este nici o surpriza doliul araboaicei de peste drum pt. Arrafat. Iar daca mergi pe strada si intrebi un musulman din orice tara ar fi el daca regreta moartea lui Arrafat, garantat vei avea un raspuns afirmativ! Si tot asa si pt. problema Irakiana...

4. Sentimentul de risine de dupa film...Pai, ce pe voi va face sa sariti in sus de bucurie cind auziti "Romania" in acel film? Chiar sint curios!

5. Ca nu evina mea (noastra) ca guvernul a trimis trupe in Irak, e drept! Dar e vina noastra ca opinia romaneasca, desi clar impotriva acestei decizii, nu s-a facut nici un pic simtita! Romanul de rind plateste taxe din care sunt sustinuti soldati care lupta pt. interese in afara de cele ale Romaniei, in timp ce starea tarii (scoli, spitale, sosele, etc) e jalnica! Si banii aceia din buzunarul Vetutei de la magazinul de paine si a lui Nelutu de la statia PECO se scurg frumusel... Deci aceasta acceptare tacita a situatiei nu este spre vina noastra? Chiar fara a fi preocupat prea tare de politica, oricine poate realiza injustetea continuarii acelui razboi, dar noi continuam aceasta tacuta sustinere si acceptare...Daca nu vi se pare drept, atunci de ce nici un ziar romanesc nu aduce pe prima pagina sondajele de opinie care s-au facut privind atitudinea romanilor fata de acest razboi? Nu adduce nici un pic a vina?
Grecii, fracezii, nemtii, chiar si britanicii au iesit in strada pt. numeroase protesteproteste in masa, chiar si fara a trimite trupe...Noi platim acei soldati in continoare din buzunarele noastre, din taxe, dar ne exprimam indignarea in orice discutie particulara! Oare chiar asa fara nici o parte de vina suntem?
#28975 (raspuns la: #28840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DRAGA OCTAV - de konya la: 12/06/2008 14:06:45
(la: A fi sau a nu fi "tigan")
Draga autor al acetui articol, cred ca privesti gresit aceasta problema si daca tot vrei sa imbratisezi cauza tiganilor ar trebui sa te documentezi mai bine asupra statutului tiganilor in istoria ROMANIEI. Pentru inceput ar trebui sa sti ca ei aveau anumite drepturi si fata de dreptul privat roman in statele feudale romanesti tiganii nu puteau fi omorati ba chiar mai mult decat atat ei detineau anumite drepturi, cum ar fi cel de a comercializa bunuri si de stapani o casa, uneletele si produsele muncii lor. Nu cred ca trebuie sa privim actuala etnie tiganeasca in raport cu trecutul. NU trecutul este de vina pentru imaginea pe care si-au creat o ci ei sunt vinovati de acest lucru. Daca trecutului i s-ar datora acest lucru eu te invit ( OCTAVIAN ) la o discutie despre drepturile si statutul romanilor din transilvania de la intemeierea statului feudal si pana la unirea cu Romania. Despre acei valahi marginalizati ce sa mai spunem, nu aveau nici macar dreptul de a construi biserici de piatra si plateau cele mai mari impozite, nu aveau dreptul de a se organiza si nu puteau participa la conducerea principatului ( desi erau majoritari). Asadar romanii din transilvania de ce nu s-au transformat intr-un popor de hoti, de mincinosi, de talhari, necivilizati, de nu-si vand copii, de ce nu-si construiesc TAJ MAHaL.URI pe care sa-si scrie numele insotiete de apelativul SEFU SAU BOIERUL, de ce nu cersesc si dau in carti, de ce nu ies cu topoare si sabii si pusti cate 200 in strada si de ce nu viseaza sa moara dusmanii lor in timp ce ei arunca cu dolari???????????/ Aceste intrebari mi se par de bun simt din moment ce vorbesti despre o etnie necivilizata punand pe seama trecutului starea lor actuala. Daca asta e o regula inseamna ca ar fi trebuit sa se aplice si in randul romanilor care au trait in Ardeal. NU ????
domnitorul stefan - de (anonim) la: 10/07/2004 18:31:27
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York
#17612 (raspuns la: #9415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stefan cel Mare - de (anonim) la: 10/07/2004 18:32:30
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

#17613 (raspuns la: #8637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sorin Encutescu, secretar de stat in MApN - de Daniel Racovitan la: 10/10/2003 10:02:38
(la: Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare)
Sorin Encutescu, secretar de stat in Ministerul Apararii Nationale, a intr-o conferinta de presa, face urmatoarele precizari:
"Tinerii nu trebuie sa se culce pe o ureche ca imediat dupa ce au votat Constitutia nu va mai exista serviciu militar. Dupa votarea Constitutiei cream premisele ca, in viitor, serviciul militar sa nu mai fie obligatoriu, dar asta nu inseamna ca imediat dupa ce s-au votat prevederile constitutionale, in 20 ocotmbrie a.c., tinerii nu vor mai trebui sa se prezinte la centrele de incorporare. Asa cum mentioneaza articolul cuprins in Constitutie, urmeaza sa fie elaborata legea organica prin care se stabilesc conditiile executarii indatoririlor militare. Asta inseamna ca, impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, se va lucra la acest proiect de lege si abia dupa ce va fi aprobat se vor cunoaste noile conditii in care se vor realiza indatoririle militare, ceea ce inseamna ca actuala prevedere din Legea privind pregatirea populatiei pentru aparare va fi valabila pana la publicarea in Monitorul Oficial a noii legi. Din experienta noastra, aceasta lege abia in cursul anului viitor va aparea, iar despre serviciul militar cand toti tinerii din Romania vor putea sa se culce pe o ureche se va vorbi doar atunci cand si Ministerul Administratiei si Internelor va trece la profesionalizarea trupelor lor. Din punctul de vedere al MApN, pana in anul 2007, noi vom mai avea nevoie de tineri incorporati."
popor vs stat - de gabi la: 21/10/2003 03:58:22
(la: A existat holocaust in Romania?)
Pauza istorica de 2000 de ani cred ca se refera la Statul, nu la poporul evreu, care a continuat sa existe in tot acest timp, desi imprastiat prin toata lumea (ceea ce ne dorim si noua!). Fapt remarcabil in sine insusi, daca stam sa ne gandim...
#1759 (raspuns la: #1754) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nici eu - de (anonim) la: 24/10/2003 02:15:24
(la: Diaspora.. sa fie chiar 2 tabere ???)
Nici eu un cent.Voi credeti ca fiind azilant iinainte de 1989 mi s-a dat ceva ? Nimic.
Am muncit din prima zi. Nu am avut nici un ajutor social de la nimeni.
Si apropo de cei pregatiti profesional veniti dupa 1989.Si eu am fost pregatit profesional inainte de 1989 si te asigur ca eram foarte bine pregatit ca de asta am supravietuit si mi-am intemeiat o familie.
Iar ca tu nu-i datorezi Frantei nimica este un ne-adevar.Tu le datorezi lor dreptul si libertatea de a-ti alege locul de munca dorit unde te-au angajat cu salariul pe care-l ai conform pregatirii pe care o ai si nu ca-n Ro unde-i conform pilelor pe care le-ai fi avut daca stateai. Plus le mai datorezi si dreptul de-a fi liber cu adevarat lucru pe care-l uitati majoritatea dintre voi plecati dupa 1989.
#2019 (raspuns la: #1931) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Este UE antisemita sau statul evreu a depasit masura bunului sim - de Zamolxe la: 04/11/2003 05:02:54
(la: Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace...)
Este UE antisemita sau statul evreu a depasit masura bunului simt?


Dupa publicarea sondajului efectuat in tarile UE care considera Israelul cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, Israelul denunta antisemitismul... Uniunii Europene
Rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului Simon Wiesenthal: "O dovada ca in societatea europeana antisemitismul este inradacinat mai adanc decat oricand de la terminarea razboiului"


Israelul a reactionat cu indignare la rezultatele unui sondaj efectuat, luna trecuta, la comanda Comisiei Europene, in cele 15 tari membre ale UE, conform carora statul evreu constituie cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, intrecand, din acest punct de vedere, Coreea de Nord, Iranul si Afganistanul.

Sunt de aceasta parere nu mai putin de 60 la suta dintre cei care au raspuns la sondaj, procentajele cele mai ridicate fiind inregistrate in Olanda, Luxemburg si Austria. Franta, pe care unele cercuri israeliene o acuza de lipsa de simpatie fata de statul evreu, face opinie separata, fara a crede ca Israelul primejduieste cel mai mult pacea lumii. Ministrul israelian pentru problemele diasporei, Natan Sharansky, a declarat ca rezultatele sondajului reprezinta o noua dovada ca Europa nu poate juca un rol important in procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Intr-adevar, cum remarca saptamanalul britanic Observer, sondajul pare a reflecta dezaprobarea larga de catre tarile europene a politicii de mana forte promovate de guvernul premierului Ariel Sharon fata de actuala Intifada (rascoala) palestiniana. , "Faptul ca majoritatea europenilor considera Israelul ca principalul pericol... constituie o dovada in plus ca in spatele criticilor "politice" la adresa Israelului se afla o atitudine antisemita pura", a precizat Sharansky, care a adaugat: "Uniunea Europeana, atat de sensibila cand e vorba de drepturile omului, ar face bine sa puna capat actiunii insidioase de spalare a creierului si demonizare a Israelului, inainte ca Europa sa se cufunde din nou in bezna trecutului, ".
Potrivit purtatorului de cuvant guvernamental, Avi Pazner, sondajul nu este suficient de credibil, imaginea pe care europenii o au despre Israel fiind rezultatul unei campanii mediatice negative din timpul celor trei ani de Intifada. "Cred ca informatiile oferite de presa in ultimii trei ani au fost nedrepte si dezechilibrate si au creat o imagine deformata a conflictului israeliano-palestinian", a sustinut el.

De altfel, in ultimul timp, oficialitatile israeliene au insistat ca in definitia moderna a "antisemitismului" sa fie incluse si criticile, si atacurile deschise la adresa politicii Israelului.

Si mai dura a fost reactia Centrului Simon Wiesenthal, care a initiat o petitie internationala pentru condamnarea Comisiei Europene, pledand, intre altele, ca UE sa nu mai fie reprezentata in asa-numitul cvartet (in care mai intra ONU, SUA si Rusia), insarcinat cu misiunea de a incerca sa aplaneze conflictul dintre israelieni si palestinieni. "Rezultatele socante ca Israelul ar fi cea mai mare amenintare la adresa pacii... sfideaza logica si constituie izbucnirea rasista a unei imaginatii fanteziste, demonstrand ca antisemitismul este inradacinat in societatea europeana mai adanc decat oricand de la terminarea razboiului", a afirmat rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului amintit.

Pe de alta parte, o cunoscuta personalitate politica a opozitiei israeliene, Alon Liel, fost director general in Ministerul de Externe si consilier al ex-premierului Ehud Barak, a atras atentia ca israelienii ar trebui sa mediteze asupra motivelor pentru care europenii gandesc asa despre ei: "Ne urasc cu adevarat sau realmente se tem (de ceea ce se intampla in zona - n.r.)? Predilectia noastra naturala este de a scoate din sertar arma noastra obisnuita de autoaparare - arma antisemitismului -, dar, de data aceasta, probabil, nu este cazul sa procedam in acest mod".

Publicarea sondajului a coincis cu organizarea la Ierusalim a unui urias miting comemorativ cu prilejul implinirii a 8 ani de la asasinarea fostului premier Yitzhak Rabin de catre un extremist israelian, Shimon Peres, fost si el prim-ministru si arhitect, impreuna cu Rabin, al acordurilor de pace de la Oslo, dezaproband, in fata celor peste 100.000 de participanti, politica actualelor autoritati si considerand necesara reintoarcerea la viziunea pacifista a celui asasinat, socotit, pe bun dreptate, "un soldat al pacii".

(Comentariu de presa)
Izraelul dupa Ostrov !! - de Leon la: 09/11/2003 11:30:08
(la: Israelul, dupa Codrin)
Imi permit sa introduc inca un mesaj scris de unu Ostrov in acelasi thread de pe FanClub, unde a scris si Codrin.

Na-m avut timp sa parcurg toate mesajele . . . . insa vreau sa-mi spun si eu punctul de vedere.
Mai inainte vreau sa spun ca pentru orice individ cu o sofisticare mentala mai mare de cinzeci de carti citite (din care nici una sa nu fie de suruburi, adica inginerie, sau cu liniute de dialog, adica beletristica, “argumentele” preluate de pe site-uri “subterane”, fac exact zero. Pe probate . . . .
Mai vreau sa-mi exprim dezgustul pentru unele pozitii copilaresti, pentru care daca unu’ ii aduce un contra-argument, atunci acesta e naiv ca ar crede in acel contra-argument, in schimb da dovada de o incetineala in rationament extreeeema, caracteristica, cand face o astfel de afirmatie:

<>


Pai de ce sa nu fie acelasi lucru, mosule!??
Principial, e acelasi lucru. NU cantitatea face diferenta . . . . Apoi stii de ce sunt atat de putini evrei (dar si alte minoritati religioase in pamantul islamului? O sa-ti zic eu:

Tu uiti ca imediat dupa evenimentul din ’48, cand 7 armate arabe au atacat de-abia mosita entitate statala evreiasca, leaderii natiunilor acestor armate, au lansat o chemare populatiei arabe locale, palestinienilor adica, de ‘a se tine de-o parte’, de “a se refugia” mai exact, pe teritoriile statelor lor, ‘temporar doar’ ziceau ei, pana cand ei, cei multi, cei viteji, cei “'cu Dumnezeu de partea lor”, au sa-i arunce pe “fii porcilor si maimutelor” - asa numeste “cartea sfanta” Coranul, pe evrei - in mare. N-a fost sa fie insa . . . . . iar “vitejii”, s-au ales cu un “cartof fierbinte’, pe care de atunci insa, au stiut sa-l transforme, cinic, in arma politica, in pion intru fermentarea urii pentru Israel si Occident. Pentru ca refugiatii, in ciuda miilor de miliarde venite din petrol in visteriile tarilor arabe, in ciuda imensului teritoriu de vreo 17 milioane de km patrati (Mai mult de ‘o Europa de la Urali la Atlantic’ si inca o jumatate) de care lumea araba dispune, au ramas ‘cantonati’, inchisi adica, in tabere mizere de refugiati, lipsiti fiind de drepturi umane, ce sa mai vorbim de cele cetatenesti, eventual, discriminati de autoritati, urati de populatiatia acestor tari (vezi cazul Iordaniei sau Libanului anilor ‘70). Daca arabilor din jur nu le trecea prin cap neinspirata idee de ‘ai arunca in Mediterana pe porci si maimute’, refugiati ioc azi. O belea in minus, adica. Minoritatea dintre arabii palestinieni care au ramas in ciuda incitarilor tampe ale leaderilor statelor arabe, au primit drepturi depline de cetateni ai noului constituit stat evreu, avand partide politice, reprezentare in Kneset, drepturi culturale si de educatie superioara, cum in alte locuri, nu zic care, nici macar prin anii 2000 nu se poarta . . . . . E bizar, caracteristic, dar ridicul sa vezi, ca singurii arabi din lumea Orientului care au drepturi civile si traiesc practic intr-o democratie, sunt palestinieni de pe teritoriul statului evreu. Risul piticului . . . . . . MAI INTERESANT INSA ESTE CE S-A INTAMPLAT CU MINORITATILE EVREIESTI - destul de numeroase - DE PE TERITORIUL STATELOR ARABE, DUPA MOMENTUL-SOC 1948.
Acum, pentru un est-european citit, care stie soarta tragica a minoritailor crestine ortodoxe de pe teritoriul “califatului”, nu cred ca poate fi vreo surpriza. Sa nu uitam, palestinieni, maroniti, vechii siriaci, fenicieni, copti, sarbi, rusi, armeni, greci, romani, toti au disparut sau au suferit pierderi imense de pe urma statutului de dimitudine - sau “doar” vasalitate, dupa caz - impus de statul islamic in perioada sa araba sau turca.
Pai evreii din statele arabe imediat dupa 1948, au fost ‘ciuca bataii’, tapul ‘ispasitor’, persecutatii, tinta facila a fanatismului impotent si prostiei moaienajoaze a arabilor si regimurilor lor arhaice. Un imens val de refugiati, adevaratul val de refugiati in sensul propriu in Orient, au fost evreii. Matematica e cruda: In doar cativa ani, intre 600 si 800 de mii de evrei, se refugiaza, plecand din tarile in care existau de sute de ani, doar cu ce aveau pe ei. In ciuda lipsei de mijloace, in ciuda inerentelor dificultati ale inceputurilor unui stat, acestia sunt integrati si absorbit, cu costuri imense insa. 140 000 evrei in Algeria in 1948, mai putin de 100 azi. 75 000 de evrei in Egipt in 1948, doar 200 azi. 265 000 de evrei in Marocul anilor ’48, mai putin de 4000 azi. Evident, e insa o greseala sa afirmi ca doar evreii sunt sau au fost victimele persecutiilor in statele arabe. Sa fim sinceri, toate minoritatile sunt discriminate acolo, majoritatea insesi ‘auto-discriminandu-se’ si ca.ca.ndu-se efectiv, in continuu, in propriul ei viitor. Islamul nu poate rabda altceva decat musulmani, iar lumea in viziunea musulmanilor neputand sa fie, finalmente (binecunoscutul principiu al ‘dar-el-islam’ si ‘dar-el-harb’), decat musulmana, pana atunci la fel, dar ‘fara sa stie’ saraca asa cum ne explica Coranul . . . . . iar datoria fiecarui credincios fiind, sa aduca constiinta pe . . . . "inconstienti"; cu centura de trotil prin cafenea, sau avionul prin zgarie-nori, inshalah!

Istoric deci, discriminarea facuta de arabi contra minoritatilor lor evreiesti, precede "discriminarea" minoritatilor arabe din statul Israel, discriminare care in fapt nici nu exista: arabii din statul Israel, sunt populatia araba cu cele mai multe drepturi cetatenesti si politice (de ex. primarul celui mai mare oras evreiesc este un arab), din zona, lumea araba fiind recunoscuta pentru caracterul ei retrograd si primitiv in materie de drepturi; da o tura cand te mai manca degetul sa citesti mizerii de pe site-uri underground si pe site-ul Natiunilor Unite, Agentia numita PNUD (programul natiunilor unite pentru dezvoltare), si citeste ultimul raport asupra lumii arabe, intocmit de intelectuali arabi: indici de libertate cetateneasca mai mici decat in africa neagra . . . . femei oprimate, religie care interzice traducerea cartilor, 300 de milioane traduc annual cat Grecia, si au trades in ultima mie de ani cat Spania intr-un an, etc.
Nu face confuzia intre populatia araba din teritoriile ocupate sau din taberele de refugiati, cu arabii din Israel. In privinta ocuparii teritoriilor, ei bine, si Romania ar ocupa un teritoriu de pe care se fac atacuri impotriva cetatenilor lui, si inca IMPOTRIVA POPULATIEI CIVILE. Simti nuanta, sau iti fac desen? Nu il ocupa ca sa-l cotropeasca, ci ca sa aresteze sau omoare niste teroristi, nu ucid nediscriminat si intentionat populatie civila!!!
Apoi refugiatii, trebuie sa le stii istoria: cum au aparut ei?

Dar sa-mi zic parerea despre anti-semitism: el exista, si bizar, azi el este apanajul stangii europene. El este insa si traditional calul de bataie al dreptei extreme.
Daca e “pui al inculturii”? Raspunsul poate fi “Da!”, insa se impun oarece bemoluri. El a aparut si din cauze care nu tin de incultura, ca de exemplu lupta pentru un loc mai in fata in societate: secole la rand, populatia autohtona s-a batut sa dizloce evreii din meserii si functii considerate “traditioanle”, asta ducand datorita nerabdarii unora la nationalism excesiv si anti-semitism. E greu sa-i judeci pana nu le intelegi lumea si situatia Romaniei, de ex. pe un Alecsandri, Goga, Hasdeu, Eminescu, Helliade-Radulescu sau Nicolae Iorga. E mai putin greu sa-i judeci si acuzi pe un Nae Ionescu sau Paulescu (ala cu insulina). Ideea este ca meseriile asa-zis traditional-evreiesti, medic, bancher, carciumar, inalt-functionar, camatar, etc. isi au explicatii istorice pentru care nu evreii sunt responsabili, ci insasi dogma crestina si biserica, care i-a alungat candva, la inceput, undeva la marginea societatii medievale, fiind singurii, de ex., carora nu li se interzicea practicarea camatei, nefiind crestini, camata care insa devenise necesara etapei de evolutie a societatii (forma istorica incipienta a sist. bancar, azi recunoscuta ca responsabila progresului Europei).


Ultima data editat de Evgheni Ostrov pe 09-11-2003 la 02:56

N-a fost o adevarata revolutie, ci doar o "lovitura de stat" a c - de Liviu la: 17/11/2003 08:04:07
(la: EvZ: Declaratie soc: "FSN era o agentura sovietica”)
Daca va aduceti aminte, revolutia a inceput in Timisoara, a continuat in Bucuresti. Pe fondul unor nemultumiri populare, probabil ca a avut loc o lovitura de stat ce a culminat cu arestarea si executatea ceausestilor. Aici mi s-a parut o alianta compusa din: armata cu o parte din securitate. Militia s-a ascuns in acele zile. FSN-ul initial a fost un conglomerat alcatuit din comunisti, dizidenti si chiar necomunisti. Cred ca mai tineti minte: Iliescu, Brucan, Mazilu, Lupoi, Dinescu, Doina Cornea, Blandiana, Plesu s.a. dar nici-un alt membru al partidelor reinfiintate in 1990.
#4496 (raspuns la: #4488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu nu stiu daca "omul recent" - de karina la: 05/12/2003 12:09:58
(la: H.R. Patapievici, Omul recent)
eu nu stiu daca "omul recent" difera foarte mult de cel care a fost.Poate doar in trei aspecte:bine hranit,ceea nu inseamna in mod automat si sanatos hranit,dependent de consum,dependent de confort.Sunt consecintele inerente ale progresului,ale evolutiei.Pe scara omenirii omul antic difera de omul medieval si cel din urma,de omul modern.Insa privind lucrurile din perspectiva autonomiei ideilor,a judecatilor de valoare,asta presupune instruire,un minim de cultura,de stiinta.Daca inainte vreme accesul era limitat sau conditionat la apartenenta de o anumita clasa sociala,mutatis mutandis,azi,in contemporan,avem productia in serie si kitch-ul,care vin sa compenseze practic aceeasi lipsa materiala.De ce sa nu recunoastem ca si astazi un invatamant de calitate de multe ori se leaga de conditia ban?Daca inainte exista doar instruirea,educatia de calitate,astazi avem si invatamantul surogat(care nu te invata decat sa citesti si sa scrii,nicidecum sa gandesti,sa fii in stare sa emiti judecati de valoare logic construite corect),ca orice alt produs sau serviciu diferentiat ca si calitate pe orice buzunar.Practic cred ca aici gasim diferenta de trecut.

Suntem mai servili in raport cu statul pentru ca statul nu mai inseamna regele("L'Etat c'est moi",Ludovic al-XIV-lea),adica o persoana care sa-si impuna vointa unei natiuni intregi,statul azi se vrea reprezentantul vointei poporului(cel putin teoretic,si mergand pe premisa asta,putem spune ca noi suntem servili propriei noastre vointe...de fapt a mai multor vointe reunite conventional pe aceeasi constanta).
interesant dar nu-i o noutate - de anagramaticalitati la: 18/12/2003 13:27:25
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
Astea sunt doar cateva din multele anomalii care s-au petrecut in timpul revolutiei din decembrie. Sigur ca e usor sa-ti dai cu parerea sau sa presupui anumite lucruri pe baza catorva informatii parvenite disparat si uneori ciuntit. Ce vreau eu sa reamintesc este un lucru deosebit de ciudat despre care au mai vorbit si altii dar parca prea putin. Imi amintesc ce am vazut cu ochii mei atunci la televizor- fiind din Suceava n-am avut parte de revolutie decat ca telespectator! Inca de atunci n-am inteles de ce in strada mureau oameni nevinovati, chiar femei tinere cu tot cu pruncii lor spintecati de baionete (cred ca n-o sa uit acele imagini toata viata mea...! ), iar "capii" revolutionari care pur si simplu parca defilau la balconul acela n-au fost luati la ochi de nici un tragator. Sunt o multime de cazuri in care femei ce gateau in bucatarie la aragaz au fost gaurite de lunetisti. Eu stiam din istorie ca intotdeauna, dar absolut intotdeauna, primii care trebuie eliminati pt. a taia elanul unei rascoale sau revolutii de strada sunt capii, liderii, conducatorii... Dar imi poate spune cineva de ce acei lideri, multi aciuati si cocotati in posturi de mare raspundere pana in ziua de azi, n-au avut nici macar un pic hainele zgariate, ca sa nu mai pomenesc de gauri de gloante sau de rani impuscate. Ce aura magica i-a protejat atunci cand in jurul lor zburau gloantele si trasoarele ca in "Furtuna in desert"? Sa fie aceeasi aura care inca ii protejeaza...?
Am revazut zilele trecute imagini din timpul procesului celor doi Sefi de stat (ca asta au fost si nu trebuie sa ne fie rusine de istoria noastra- ma refer exclusiv la aceasta istorie). Sa fi avut dreptate Nicolae Ceausescu atunci cand a pomenit de "agenturili straini"?... Oare ce stia el si noi n-am aflat?- si probabil n-o sa aflam decat dupa ce vechea clica si nomenclaturistii ramasi sa suga sangele tarii istovite de grautati. Sau atunci cand ingroziti au asistat neputinciosi la propriul simulacru de proces si le-au fost legate mainile cu funii si cu sarma, nu s-a gasit intre acei calai nici o urma de noblete si de bun simt care sa-i opreasca de la asa o injosire?... De aici si asemanarile cu cazul lui Saddam. Acelasi tratament inuman aplicat in numele umanitatii si al dreptei judecati! Si de cand, Doamne pazeste, un pluton de executie trage in condamnati cu rafale de mitraliera?! Sa-i fi facut groaza si frica in acele momente, cand li se pronuntase condamnarea la moarte, constienti de demnitatea care le era incalcata...? Ca pe mine la asta ma duce gandul cand aud parca pe viu cererea plangatoare si insistenta a Elenei Ceausescu adresata "copiilor" imbracati in militari: "nu, va rog, asa ceva nu se face! Nu faceti asta copii! Noi v-am crescut..." Sper ca am redat cat mai fidel ce am auzit atunci. Nu pot decat sa ma intristez inca o data la amintirea celor petrecute.
Am auzit tot felul de opinii legate de acele evenimente, unele mai avenite decat altele. Din toate s-a putut desprinde usor un aspect zic eu interesant si anume ca la inceput a fost revolutie dar ca pe parcurs, cei care deja pusesera la cale un puci, o lovitura de stat (inlaturare a regimului comunist), au avut marele privilegiu de a nu-si mai pune vietile in pericol si au profitat de bresa creata pt. a accede la locurile calduroase de pe care abia fusesera luati doi oameni, adica tocmai cei carora unii le jurasera credinta!... Am zis inca de atunci ca aici a fost vorba doar de faptul ca cineva trebuia sa traga toate ponoasele pt. rautatile facute de trepadusii care lingeau talpile celor sus-pusi. Era nevoie de cel putin un tap ispasitor si pana la urma s-a potrivit sa fie doi. Plus, desigur, cativa care desi n-au fost mustruluiti cu o amarnica moarte au avut sansa sa supravietuiasca cel putin un timp. Si peste acestea planeaza inca o intrebare indreptatita: de ce trebuiau sa moara? Putem merge chiar mai departe cu intrebarile: ce aveau de ascuns cei cativa prin uciderea sotilor Ceausescu? S-a tot spus atunci ca de teama reintoarcerii regimului prin innabusirea demonstrantilor au trebuit executati rapid... Ce frica, oameni buni? Jumatate din tara era in strada si din cate imi amintesc nici un picior de militian sau securist nu s-a aratat in public o buna bucata de vreme- numai cei deghizati in militari si care au omorat in stanga si in dreapta in cateva locuri si capitala. Asadar cine se temea si de ce? Era posibil ca sa incapa revolutia pe mana adevaratilor revolutionari si s-ar fi pierdut atunci posibilitatea de a accede la functii a unora care inca ne mai conduc?!
Statul laic - de RSI la: 19/12/2003 03:56:54
(la: Interzicerea portului insemnelor religioase in scoli (Franta))
Franta republicana este prin definitie un stat laic, ceea ce inseamna ca in scolile PUBLICE nu se admit simboluri religioase si asta pentru a nu crea discriminari bazate pe religie. Daca o astfel de masura contravine libertatii de exprimare sau libertatii religioase a individului? Intr-o oarecere masura da, desi exista cred posibilitatea de a merge la scoli cu profil religios, care nu apartin domeniului public.
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In cazul asta statul fracez g - de relu la: 23/12/2003 14:05:38
(la: Interzicerea portului insemnelor religioase in scoli (Franta))
In cazul asta statul fracez greseste. Are intentie buna, dar actiunea e gresita. Sint doua feluri de a-i face pe toti elevii sa aibe drepturi egale. Ori le interzici tuturor sa poarte semne religioase, or le dai voie la toti. In primul caz, nu numai ca e prea complicat, dar si se impune ceva individului, care e legat de felul de a se imbraca. Proximitatea hainelor pe corpul omenesc este prea mica. Daca nu poti sa ai control asupra imbracamintii pe care o folosesti, atunci unde ajungem? Plus ca e prea complicat. Cit de mare/mica e crucea care se poate purta sau nu? Ce faci cu tatuajele purtate de cei de religie satanica? Sau machiajul lor? Si-apoi cum masori discretia? Balamuc o sa fie daca aceasta lege trece.

In acelasi timp inteleg cum stau lucrurile si din punctul statului francez. Franta nu e o tara de emigranti. Cu toate problemele asociate cu fundamentalismul islamic, statului i se pare ca a venit vremea sa traga linia si s-o ia de la capat. Daca chiar e nevoie de a-ti descarca furia pe de-alde astia, trebuia s-o faca ca o tara matura si puternica, cu tancurile in Iraq. De ce spun asta? Pentru ca e greu sa te opui faptului ca cei de religie islamica vor fi afectati cel mai puternic de aceasta lege.
)Relu
din JN - de Catalina Bader la: 21/01/2004 02:22:24
(la: Romania, in Africa economiei)
Privatizare

Trei directori din Iasi au fost tinuti pe nedrept in arest, deoarece au reusit sa-i supere pe unii dintre fostii inspectori ai Garzii Financiare. Dat in judecata, statul roman va trebui sa bage mana in buzunarele contribuabililor, de unde va scoate miliarde de lei, pentru a putea repara greselile anchetatorilor, care au luat niste decizii ce nu aveau nici o legatura cu realitatea. Acum, anchetatorii se prefac ca nu-si mai amintesc de caz ori ca nu mai gasesc dosarele intocmite in 1993 CRISTINA HURDUBAIA

Ermil Gafencu este director general la SC Itels SA Iasi, o societate de constructii si izolatii din Iasi. In urma cu 11 ani, acesta, impreuna cu alti doi directori - fostul director general Eugen Gidei si actualul director economic Constantin Ionescu - au fost cercetati si acuzati de fals, uz de fals si bancruta frauduloasa, in ceea ce priveste privatizarea prin metoda MEBO a societatii Itels. Mai concret, acestia au fost acuzati ca au furat din banii firmei pentru a plati actiuni.
La sfarsitul anului 1992, firma ieseana a facut parte din lista societatilor care urmau a fi privatizate prin metoda MEBO, care consta in cumpararea actiunilor de catre angajati. Atunci, Gafencu era directorul tehnic al societatii. Conducerea firmei iesene s-a ocupat de privatizare, legal, sub supravegherea Ministerului de Construc tii, Agentiei Nationale de Privatizare si a Consiliului Imputernicit ilor Statului.

Cum au inceput necazurile
La putin timp dupa privatizarea SC Itels, “unul dintre angajatii de aici, prieten cu unul dintre fostii inspectori ai Garzii Financiare Iasi, a fost dat afara, din cauza unor motive intemeiate, pe care eu nu le cunosc”, dupa cum ne-a declarat avocatul lui Ermil Gafencu, Maria Aldea. Conform unor surse neoficiale, ceva mai tarziu, seful Garzii Financiare de atunci a vrut sa-si angajeze sotia la aceeasi firma, insa fara succes.
De aici au inceput toate necazurile. Astfel, intr-o zi, la poarta societatii au aparut mai multi comisari ai Garzii Financiare, pentru a efectua un control legat de privatizarea societatii. Dupa ce s-a intocmit un proces-verbal, Eugen Gidei si Constantin Ionescu au fost arestati. “Fusese anuntata si politia”, a mai spus avocatul Aldea. Dupa cateva zile, pe 31 martie 1993, a fost chemat la politie si Ermil Gafencu. Cand a ajuns acolo, exista un mandat de arestare semnat si pe numele lui. Dupa ce i-au luat toate lucrurile personale, a fost dus imediat in arest.

Declarati nevinovati
Cei trei directori au stat in inchisoare timp de 11 luni. Eugen Gidei a facut, in acea perioada, diabet. Toti trei au fost serios afectati psihic. Imediat ce procesul a fost stramutat la Buzau, au fost pusi in libertate chiar de la primul termen. Abia dupa sapte ani, Gafencu, Gidei si Ionescu sunt in sfarsit achitat i, instanta considerand ca privatizarea societatii Itels a fost facuta legal si nu ilegal, asa cum sustineau anchetatorii.
“Eu consider ca a fost un dram de rea-vointa si o nein telegere a acestei privatizari prin metoda MEBO”, mai povesteste Maria Aldea.
Nici unul dintre cei trei directori nu vrea sa-si aminteasca despre zilele traite in inchisoare: “Nu vreau sa ma gandesc la asta si nici sa retraiesc acele vremuri, asa ca nu dau nici o declaratie”, ne-a spus Ermil Gafencu.

Statul dat in judecata
Dupa ce au fost declarati nevinovati, cei trei au dat statul roman in judecata, solicitand plata zilelor de inchisoare facute fara nici un sens. Astfel, Tribunalul Iasi ajunge la concluzia ca au dreptate si obliga statul roman la plata a cate 3 miliarde de lei pentru Gafencu si Gidei si a unui miliard pentru cel de-al treilea director. Curtea de Apel Iasi da si ea aceleasi sentinte.
La Curtea Suprema de Justitie insa, magistratii decid ca Gafencu sa primeasca doar jumatate din suma. Apoi, fostul procuror general al Romaniei, Tanase Joita, ataca decizia data in dosarul Gafencu, solicitand un recurs in anulare, deoarece a considerat ca achitarea acestuia poate fi considerata o “reparatie morala”. In cazul lui Eugen Gidei, hotararile date pana atunci sunt casate, iar dosarul ajunge din nou la Curtea de Apel Iasi.
La ora actuala, Constantin Ionescu are proces la Curtea Suprema de Justitie.

Anchetatorii nu vor sa vorbeasca
Pentru a vedea cum stau lucrurile si din punctul de vedere al anchetatorilor, am incercat sa dam de acestia. Majoritatea ofiterilor de la Politia Economica din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Iasi care au lucrat la caz acum aproape 11 ani au iesit la pensie.
Dupa indelungi cautari, am reusit sa dam de unul. Comisarul-sef Lucian Crisu a fost foarte amabil la telefon. Am stabilit o intalnire, urma nd a afla si ce continea referatul intocmit la vremea aceea de catre politisti. Politistul Crisu insa nu a mai fost de gasit, acesta aga tandu-se de faptul ca reporterii cotidianului nostru au ajuns la politie un pic mai tarziu decat se stabilise, din cauza traficului aglomerat. Dupa numeroase insistente, am ajuns la seful Politiei Economice, comisarul Grigoruta Bejan, care si-a amintit ca, in 1993, a lucrat si el la caz: “Eram pe la inceputul muncii mele. A fost o armata de oameni care au lucrat la cazul asta. Am facut o ancheta transparenta si la obiect. La noi a ramas doar referatul”, ne-a spus Bejan.

Uite referatul, nu e referatul
Dupa cateva ore de as teptare, comisarul Grigoruta Bejan ne-a anuntat triumfa tor ca a gasit referatul, insa va mai trebui sa asteptam putin, pentru a cere aprobare si de la adjunctul sefului Politiei, Ioan Campeanu, deoarece inspectorul-sef era plecat din localitate.
A urmat o alta ora de asteptare. Raspunsul final a fost insa ca abia a doua zi o sa putem avea datele din referat, pentru ca “stiti cum e, e praf mult in arhiva... dureaza “, desi, anterior, ne spusese ca-l gasise. A doua zi, comisarul-sef Grigoruta Bejan nu a mai fost de gasit. A treia zi, la fel. Abia dupa inca o zi, Bejan a dat o declarat ie care se bate cap in cap cu ce declarase anterior: “Nu am gasit urma dosarului in care cei trei directori de la Itels au fost trimisi in judecata. Cel care lucreaza la arhiva noastra este venit din anul 2000 si nu stie inca modul de clasificare a dosarelor. Chiar daca as fi gasit urma de dosar nu as fi putut sa va dau o copie, deoarece informatiile sunt secrete. Va pot spune doar ca cei trei directori au fost trimisi in judecata pentru acuzatiile care au fost formulate in plangerea penala”.


Capitol pentru o carte

Cum a avut loc privatizarea prin metoda MEBO la societatea din Iasi, in varianta anchetatorilor, s-a scris si in cartea fostului general de divizie Ion Pitulescu, “Al treilea razboi mondial - Crima organizata”. Anchetatorii au ajuns la concluzia ca firma s-a privatizat pe spatele statului roman. Astfel, se arata cum, “in anul 1991, din dispozit ia conducerii, Itels a inregistrat suma de peste 140 milioane de lei in bilantul contabil, suma ce reprezenta avansurile pentru executarea unor lucrari. In realitate, suma, care reprezenta valoarea unor lucrari de izolatii efectuate, trebuia inregistrata ca venit al firmei. Societatea a predat in locatie de gestiune santierele sale din Iasi, Suceava, Botosani, cu obligatia ca acestea sa se transforme in SRL-uri in timp de 40 de zile. Santierele s-au transformat in trei SRL-uri, dar nu au functionat efectiv. Toate operatiunile de aprovizionare, productie, incasari si plati au fost efectuate de SC Itels SA Iasi. In luna aprilie 1992, firma a transferat catre cele trei SRL-uri peste 120 milioane de lei. La sfarsitul anului, pentru cele trei firme s-a calculat un profit de 79,9 milioane de lei, repartizat catre cei trei directori care detineau cele mai multe actiuni. Ulterior, SC Itels a scos la licitatie o serie de active adjudecate de cele trei SRL-uri. Pentru a depune 10% garantie, conducerea Itels a virat firmelor 14,7 milioane de lei, care au reintrat in conturile aceleiasi societat i, dupa licitatie. De fapt, Itels s-a privatizat prin virarea a 34 de milioane de lei din contul societatii si nu din sumele ce trebuiau depuse de actionari. Cu alte cuvinte, societatea s-a privatizat pe banii statului”, se mai arata in aceeasi carte. Avocatul Aldea afirma ca s-a constatat, pana la urma, ca expertizele facute de anchetatori nu au fost reale: “S-au facut tot felul de presiuni in ceea ce priveste aceste expertize, dar ultima expertiza a dovedit ca acuzatiile aduse celor trei nu erau adevarate”.


Prea multi ani

La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi am avut acelasi “succes” ca si la Politie. De procurorul care a anchetat cazul, Camelia Boi ta, nu am putut da, deoarece purtatorul de cuvant al institut iei, Iulia Diaconu, ne-a informat ca au trecut prea multi ani ca acesta sa isi mai poata aminti povestea. “Singurul lucru cu care va putem ajuta este sa faceti o adresa, sa cautam in arhiva dosarul, sa vedem daca mai exista, daca nu s-a prescris fapta, dar asta dureaza mult...”
privat sau de stat, fiecare comporta un risc..... - de (anonim) la: 20/02/2004 19:13:19
(la: Facultati particulare)
da, da, da...este un subiect controversat si cu mult contrast.....
daca ne gandim ca univ. private in occident sunt mai bune decat cele de stat....(pt ca un profesor platit bine are un interes deosebit fata de un prof care asteapta salariul...(stat).
eu stiu ca in occident multe universitati, faca o concurenta la canditarea
sau promovarea unor cursuri...pe cand cele de stat nu aceas viziune....

Acum ce sa zic de universitatile din Romania, si in special cele private
sunt in mare parte corupte...am prieten care mi-a zis multe despre...asa zisa coruptie in univ....asta nu inseamna ca la stat nu se fac genul asta de coruptii...
dupa mine este mai mare riscul la privat sa se faca pt ca este ...si se face in anonim pe cand la stat se mdeiatizeaza si isi pierde reputatia...

imi pare rau de invatamantul universitar...daca in guvern este coruptie..si in universitati poate fi...Numai bine VASSY
#10188 (raspuns la: #10141) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Facultate particulara versus cea de stat - de (anonim) la: 23/02/2004 19:29:40
(la: Facultati particulare)
Medicul respectiv daca a avut profesori buni si dorinta de-a invata nu ma intereseaza daca a absolvit fac.particulara sau cea de stat.
Depinde de individ.
Exemplu : platesc o multime de bani in asigurare de sanatate dar fetita mea a fost nascuta cu ajutorul unui medic stagiar in anul 1 la obstretica -ginecologie la spitalul universitatii la care eram angajat in acel timp iar doctorita specialista care de fapt facea 350000 -400000 de dolari pe an ca sef de catreda de ginecologie nu a fost de gasit desi a fost chemata prin "pager" de 4 ori. Tinara stagiara a fost excelenta.Cind totul s-a terminat a aparut si doamna-profesor doctor motivind ca a avut multe hirtii de semnat. Platesc 305 dolari pe luna numai in asigurare de sanatate ca sa am un specialist cind am nevoie...
Deci omul conteaza si cit de pregatit profesional este si desigur si cei care l-au scolit sau in cazul meu cei care nu au scoli-to si nu au aparut la nevoie ....particular sau nu !
#10414 (raspuns la: #10144) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si viitorul cum este? - de cristi_aby la: 24/02/2004 06:08:57
(la: De ce vreau sa emigrez)
Salut!

Am citit toate comentariile si diversele pareri si toate au o parte de adevar. Fiecare isi spune parerea si experienta lui legata de acest subiect si din punctul meu de vedere te poti apropia de adevar doar citind cit mai multe "pareri" si trairi si facand o "medie".
Pentru asta insa trebuie sa ai chiar multe informatii, ca in orice statistica, mai multe pareri, mai aproape de adevar.

Insa de ce am scris aceast comentariu? Mai toate fac referire la trecut nu la prezent sau viitor. O sa incer sa-mi spun eu parerea despre asta in ce urmeaza.
Cei care vor sa ia o hotarare trebuie sa se gandeasca in viitor, pe o perioada mai mare sau mai mica de timp, in functie de fiecare.
Da, in Ro e nashpa pentru ca ... e o clica la putere. Insa oamenii mai mor, altii se mai retrag pentru ca au furat de ajuns, mai lasa pe altii. Pe de alta parte trebuie sa fii in UE, ca sa poti sa furi mai mult, daca nu pentru tara... Deci lucrurile se misca ca melcul dar totusi. 3 pasi inainte si 2 inapoi sau chiar 2.(99) citeodata.
Am vazut ieri la tv un reportaj despre cum o comuna (Facaieni) intreaga "traia" din demolarea fostului CAP. Furau fier ca doar asta ramasese din structura de rezistenta si il vindeau. Mizeria era la ea acasa si toti ziceau ... "pai daca altfel nu poti sa faci un ban de 1 piine si niste tigari" sau o tuica. Si oamenii astia voteaza si votul lor e egal cu al meu care muncesc 9-12 ore pe zi ca sa platesc impozite din care o parte se duc si la oamenii astia care nu isi pun problema ca au ceva pamint, macar sa-l lucreze. Nu! Asteapta de la altii, de la stat... (de la mine si de la cei care platesc impozit de fapt). Concluziile ? Triste, intr-un sat medieval ca asta (chiar se facuse referendum pentru trecerea la oras dar nici la vot nu mersesera...) cine da "un kil de tuica" cumpara votu'. Ajunge un "baron local" trebuie doar sa nu arunci banii si sa ai ceva cap si esti rege in sat. Nu mai comentez ca nu stiu ce e internet-ul sau un card. Cred ca e valabil pentru Moldova si Muntenia la sat/comuna, parerea mea (eu sunt 100% din Bucuresti cu rude in Muntenia). In orasele de provincie e ceva mai sus insa diferenta nu e prea mare (sec 19-20).
Care e diferenta in Bucuresti? Iti rupi mai intii masina in gropile refacute in fiecare an pentru a mai fura ceva bani. Iar te lovesti de treaba prost facuta. Partea buna, esti in secolul 20 cu ramasite de 19, totusi cu ceva tente de 21 daca te uiti la un internet, un card ... Ai senzatia ca te poti misca in voie. Serviciile sunt proaste daca nu cauti, iar pentru a cauta iti faci ceva nervi si pierzi timp insa culmea, gasesti si ceva mai bun si bine facut. A inceput sa se simta influenta din vest, invidia peste care se suprapune balcanismul "bisericutelor". Cert e ca nu o sa mai fie viata frumoasa cu prietenii la locul de munca si treburi d-astea. Cel putin asa simt eu in mediul in care lucrez (filiala firma vest). Usor, usor se ajunge la comportamentul de dincolo.
In Ardeal parca oamenii sunt ceva mai cu spiritul raspunderii care prin celelalte parti cam lipseste. Dar e doar o impresie, poate falsa.
Concluzie: dezinteres cit cuprinde, dezorganizare si mina intinsa (sa ceara sau sa fure si sa-ti dea in cap daca vrei sa iesi mai in fata). Cu timpul (10 ani, poate mai mult) o sa se ajunga cel putin la relatii similare de lucru cu cele din vest, din pacate doar la invidie si partea proasta de acolo. Nu cred totusi ca, "sa moara si capra vecinului" o sa dispara, deci realizarea profesionala "la liber" va mai dura. Avantaj pt cei cu bani daca pot ocupa pozitii, nu degeaba vin companiile straine in Ro.

In afara: Lipsa de prieteni la munca (asa cum a inceput si in Ro acolo unde se plateste rezonabil) ai avantajul ca te poti realiza profesional poate mai bine si esti apreciat. Din pacate nu o sa reusesti sa ajungi "bogat (masina, casa, vacante = mediu si mai trebuie si un cont destul de garnisit ca sa te poti considera bogat si fara griji)" asa usor, asta daca o sa poti si nu o sa ajungi lucrator de azi pe miine.

Mai trebuie sa te gandesti si la alte avantaje/dezavantaje:

Ingrijire medicala mai proasta in Ro dar mai accesibila.
Clasele sociale nu sunt inca stabile in Ro deci poti totusi sa mergi mai sus. In afara cred ca e imposibil sa treci de o viata medie calduta(casa, masina, munca toata viata si poate si ceva vacante). Sunt ceva exceptii insa cei care s-au impus intr-un domeniu si au luat-o pe cont propriu, nu ca angajat.
Mancare mai buna (naturala) in Ro fata de chimicalele si hormonii de afara insa asta se va schimba cit de curind si in Ro.

Concluzia Ro mesrge spre Vest cu tot cu balcanismele si prostia existenta si face un mix de iti vine sa urlii. Daca vrei sa scapi oarecum, trebuie sa o iei pe cont propriu.
Go vest pentru o viata ceva mai usoara dar limitata ca tinta unde poti urca.
Varianta de mijloc: go vest, fa bani si revin-o si incepe ceva pe cont propriu in Ro (vezi patron Flanco parca). In vest nu cred ca ar fi castigat citeva milioane de dolari asa cum are acum. S-ar fi limitat la a fi un bun manager, insa mediu totusi, si nu un om bogat (sa poti sa nu mai lucrezi si sa traiesti decent si sa-ti permiti sa nu mai fii stresat).

A fost doar o parere personala strict valabila doar azi, miine poate o sa fiu mai prost dispus si o sa vreau sa plec in vest si sa-mi bag picioarele. Am acest avantaj pentru ca lucrez in programare.
Nu mai recitesc pentru ca in general sterg mult la a doua vizionare si poate anumite idei ajuta pe altii chiar daca mie mi se pare o tampenie.
Pentru discutii mai directe e-mail:Cristi_aby@yahoo.com.

Bafta tuturor,
Cristi.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...