Alegerea partenerului de viata

eu nu am intilnit iubirea si nu cunosc cum este sa fii iubit in viata, dar daca imi ascult instinctul, atunci cred ca trebuie sa ne alegem partenerul de viata in functie de ce ne spune inima.
eu nu imi imaginez ca as putea trai cu cineva care nu intelege felul meu de a fi, care sa nu accepte lumea mea.
si la rindul meu eu nu cred ca as putea iubi pe cineva care nu ma accepta pentru ceea ce sint si nu pentru ceea ce lumea vrea de la mine sa fiu.
eu consider ca atunci cind timpul meu o sa vina, o sa il intilnesc pe cel ce va fi si prieten, si iubit, si frate, si amant, si sot, si, si, si,
stiu ca mai este mult pina atunci, dar am increderea ca intr-o zi o sa se intimple.
eu consider ca doar din instinct noi facem alegerile cele mai bune.

destin,
nu poti generaliza, sunt situatii si situatii, are dreptate cine zice ca mai intai trebuiesc educati parintii ptr ca sa fim onesti, nimeni nu te invata sa fii parinte

ce trebuie sa facem?

indiferent de mediul in care am crescut, sa nu mai judecam, si sa creem un mediu asemanator cu acela in care a crscut anisia, cu orice pret

asta inseamna sa avem mare grije cind ne alegem partenerul de viata, tot de la Dumnezeu trebuie sa-l cerem si pe acela ptr ca daca-l luam din alte considerente suferim si noi si copii o viata

iubire, intelegere, comunicare si zic eu, sa-ti cresti copii cu Dumnezeu, educatie crestina, scoala crestina

si atunci vor fi probleme dar daca creiem o baza solida copiilor si standard de viata, de la un moment dat Dumnezeu ai ajuta sa devina fii si fiice de Dumnezeu nu judecatori ai parintilor, drogomani si viciosi

"cat despre, fericirea rationala, stiu si eu... exista nu exista?..."


- Exista, precis... dar nu functioneaza la sentimentali... (Ai intilnit vre-odata vre-o femeie frumoasa si desteapta maritata cu un un barbat urit ca somajul si prost ca noaptea... dar cu situatie materiala/financiara buna?... Daca da, ala e un exemplu elocvent de "fericire rationala"... criteriile de selectare in alegerea partenerului de viata - in cazul dat - fiind doar considerentele "practice" - casa, mosie, pravalie, valoarea contului din banca, etc. - restul - calitatile fizice, IQ-ul, personalitatea individului - fiind neimportante...)...

cu investitii mici se pot obtine beneficii mari doar cu riscuri mari.
se aplica in orice domeniu de la traficul de droguri la alegerea partenerului de viata.
nu se aplica in activitati a carui unic resultat e marirea cantitatii de adrenalina din sange. :(

metoda 'ori la bal, ori la spital' desi nu e recomandata, poate da rezultate. merita de aplicat doar atunci cand rasplata e foarte, foarte mare si probabilitatea de a te intalni inca odata cu o ocazie asemanatoare e foarte mica.

francezii au o vorba:
le coeur a des raisons que la raison ne connait pas
cred ca macar o data-n viata trebuie incercat. :)

in viata, cu cat ne maturizam invatam sa luam decizii mai rationale.
si intuitia se poate exersa si perfectiona :)

Regret ca te-am descoperit asa tarziu.Vad ca ai o multime de teme,dintre care multe seamana cu ale mele!La obiect: eu am dezvoltat o asa-numita "teorie nodala "a vietii,care seamana oarecum cu acel "drum critic", pe care , daca esti inginer, probabil ca-l cunosti. Viata umana este o succesiune de oportunitati(trimise de Dumnezeu), decizii, actiuni si urmarile lor. Ea nu are niciodata un traseu liniar( ma refer aici la traseul optim , daca vei avea sansa sa-l gasesti , sa-l pastrezi si sa-l parcurgi pana la capat!).
Sunt oameni providentiali(adica, trimisi de Dumnezeu), care pot sa-ti influenteze in mod ireversibil viata, in sens pozitiv, precum si oameni de care trebuie sa te feresti neaparat...Cel mai dificil este sa discerni aceste mesaje si ocazii aparute in calea ta...
Deasemenea , e de stiut pentru cei inca foarte tineri, ca la inceputul vietii ai toate optiunile(un asa-zis destin, nu exista),adica pentru oricine exista , la inceput, o sansa de unu la un milion , de a ajunge presedinte!
Prima decizie foarte importanta in viata ,care restrange mult campul optional ulterior si te poate "arunca" pe o varianta secundara sau chiar gresita/ratata de viata , este alegerea profesiei. O a doua, tot atat de importanta , care te limiteaza si mai mult este alegerea partenerului de viata; urmeaza apoi alegerea tarii in care vei trai , etc.
Scuze pentru tonul profesoral...Este doar o parere.Am un intreg eseu pe aceasta tema , dar este mai mult pentru "uz intern".
SAM.

...sau cum sa culpabilizezi ad vitam eternam, ca nu te-ai ridicat la standardele impuse: Sa faci o scoala buna, sa ai o diploma, cel putin una, sa mananci fara coate pe masa, sa ai un servici bun si prieteni din acceasi categorie sociala, cat despre alegerea partenerului de viata...sa nu mai vorbim.

Poate ca sunt cam dura, dar sincer, cand aud astfel de expresii, ma cuprinde o profunda revolta.

...Sa faci o scoala buna, sa ai o diploma, cel putin una, sa mananci fara coate pe masa, sa ai un servici bun si prieteni din acceasi categorie sociala, cat despre alegerea partenerului de viata...sa nu mai vorbim.

Poate ca sunt cam dura, dar sincer, cand aud astfel de expresii, ma cuprinde o profunda revolta.

nu esti dura.
de fapt, nici prin cap nu mi-a trecut sa iti pun eticheta asta.
ce din ce ai scris mai sus nu ti-ai dori pentru tine, tu insati?


de exemplu, ce ii gresit in scoala buna, serviciu pe masura si maniere elegante?

iti semnalam doar faptul ca din ce ai incercat tu sa zugravesti tu acolo se poate ntelege orice
inclusiv ca cei doi se pregatesc sa zboare in cosmos ori sa o puna de o revolutie
ai aruncat 3 fraze, destul de incilcite si alea, s apoi te ai spalat pe maini de personaje, lasindu l pe cititor sa faca ce i place cu ele
so, varianta mea i mult mai credibila, dupa ce constata ca sint amandoi la fel de intelepti vor sa dea nastere unui mic geniu dar se izbesc de o mica infirmitate de ordin fizic a personajului masculin
lucru de natura a i face si mai intelepti decit deja sint
el bea si mai mult, ea incepe sa bea pentru a i tine companie
ajung alcoolici si dupa o vreme mariuca se combina cu postasul, mai putin filosof ce i drept dar sanatos clinic si potent
el gindeste, asa s femeile si renunta definitiv la ele, se apuca de scris poezii proaste si eseuri cretinoide cu tenta existentialista si indeosebi patetice
moare convins ca i un nou kierkeegard
nici ea nu are o viata mai buna
postasul e ca orice postas, mult plecat de acasa si violent in timp in spatiul comun pe care l imparte cu mariuca
intr o zi, se poate sa fie exact ziua n care moare si dl. arhitect se sinucide inghitind un tub se pastile, deprimata peste masura ca a dovedit atita superficialitate in alegerea partenerului de viata
dupa cum se vede ea chiar este inteleapta si filosof

Intotdeauna am avut convingerea ca alegerea unui partener de viata trebuie sa fie un proces in totalitate cerebral, alegerea trebuie facuta dupa un proces de analiza si numai dupa toate "pro si contra" spunem da sau nu. Asta era invatatura primita in familie, marea filozofie a mamei mele care dupa 40 de ani de casatorie tot ce poate spune despre tatal meu este ca "nu e rau la suflet". Mi se pare foarte dureros sa stii ca esti rezultatul unei astfel de realatii intre parinti, el nu este rau la suflet iar ea.... Dupa ce am inteles care a fost modul de a se accepta a parintilor mei am inceput sa creez in lume adolescentei mele un partener de viata ideal de la care ceream un singur lucru: sa nu ma dezamageasca!
Cel mai greu lucru de cerut cuiva, cel mai complex si mai greu de realizat, fiindca, cum cerintele noastre, exigentele, se schimba in permanenta si asteptarile noastre evolueaza in acelasi sens. Mi-au trebuit multi ani ca sa inteleg ca aceasta persoana nu exista ceea ce imi doresc este perfectiunea intruchipata. Si intr-o buna zi a aparaut persoana pe care nu mi-am imaginat-o niciodata, care nu are nimic de-a face cu perfectiunea dar care este atit de minunata! Lucrurile care altadata m-ar fi dezamagit sunt foarte normale, ceea ce altadata m-ar fi suparat nu mai are aceeasi greutate, ridurile care apar sunt un semn de noblete iar micile semne de slabiciune au devenit atit de amuzante si de pretioase , un fel de semne particulare pe care altii poate le detesta dar noi le iubim. Da, cred ca pina la urma singurul lucru care conteaza este dragostea, dar acea dragoste care este mai presus de noi, in care nu mai avem nimic ascuns sau lasat deopatre, in care nu mai masuram cine da sau cine primeste mai mult. daca nu gasim persoana cu care impartasim asa ceva atunci mai bine asteptam o viata intreaga sa o gasim decit sa incercam solutii intermediare.

Nu prea ai cum sa stii de dinainte ce-ti rezerva viitorul. Cine nu risca - nu castiga! Eu imi folosesc intuitia de regula si pana acum cam in 99% din situatii m-a ajutat perfect. Apoi exista liberul arbitru, pe care Dumnezeu (sau mama natura...ma rog) ti-l da. Tu decizi - tu regreti - tu dai cu capul, etc. Nu iese precum ai vrut/sperat - poti oricand sa schimbi!

Atata timp insa cat asteptam de la altii sa "ne faca fericiti" e greu sa nu fim dezamagiti din cand in cand. Eu, una nu astept nimic de la altii si uite...ca nu ma dezamageste nimeni, niciodata. Numai eu ma mai dezamagesc...din cand in cand :-)...da' asta e alt subiect.

Personal am facut alegerea buna in ceea ce priveste partenerul de viata si asta tot cu ajutorul intuitiei. Sunt dintre persoanele fara obsesia maritisului (nu bat apropouri!)si/sau a copiilor si totusi...mi-am gasit perechea, fara macar sa o caut.

Orice e posibil si nimic nu e intamplator!

eheeeei, ti-am turnat putina sare pe rana si ai si sarit de fund in sus! te-am prins cu musca pe caciula, moncher...
acuma lasind glumitzele deoparte, incerc sa iti raspund la obiect

1."O sa cam faca ceva valuri acest subiect, ai sa vezi." - nu stiu daca o sa faca asa niste valuri, este un subiect despre care am vazut doar aluzii strecurate ici si colo pe forum, dar fara o dezbatere concrecta si cu mai multe puncte de vedere. daca mi-a scapat insa, te rog sa ma corectezi.

2. "Din cele multe pe care le-ai scris, si sper sa nu te supere asta, deduc faptul ca esti una dintre nefericitele care au trait pe propria piele aceste experiente nefaste alaturi de un barbat roman". - in primul rind nu ma supar. in al doilea, e corect si logic ce ai dedus. doar in romania m-am nascut si am crescut, iar experiente cu barbati romani am avut. ce-i fi crezut, ca am trait la manastire si doar am visat despre ei?

3. "am avut la randul meu anumite experiente nefaste care m-au facut sa cred ca pe lumea asta nu exista femei sincere in totalitate..." - uite ce zic eu: orice fiinta umana isi are experientele ei si de cele mai multe ori viata nu ne face pe plac si nu ne face nici cautarile usoare. DAR la ce anume te referi cind spui "femei sincere in totalitate"? daca esti dragutz sa clarifici, am putea dezbate ideea - se incadreaza oarecum in tema de fata - alminteri ramine o coada de peste fara rost.

4. "Admitem ca barbatul roman este asa cum l-ai caracterizat tu. Prin ce se deosebeste el de barbatul strain? In primul rand prin banii pe care-i castiga- ce-as mai vrea eu sa-l vad pe un strain cum isi duce viata in Romania macar vreo doua luni de zile, si impreuna cu el pe romancuta care l-a momit (probabil) s-o scape din iadul romanesc!" - pentru care anume motiv ar trebui barbatul strain sa vrea sa vina sa traiasca in romania (din moment ce atita romani vor sa scape din ea)? in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati. cit despre romancutza momitoare - esti in afara de subiect. exista destule cazuri, dar nu despre ele discutam ci despre femei educate, pregatite profesional, cu o scara sanatoasa de valori, care au emigrat, au muncit si si-au dobindit deja un statut social si o stare materiala confortabila in tara de adoptie - prin urmare din "iad" au scapat singure, prin forte proprii si n-au asteptat sa fie salvate de nimeni. iar dupa toate astea se vor "aseza la casa lor" si nu isi doresc partener de viata barbatul roman.

5. "am observat ca ai folosit exprimarea "partenerul meu" referindu-te la cel cu care traiesti actualmente; iti este sot sau ibovnic?- pt. ca, vezi tu, multi dintre romanii plecati prin cele strainataturi renunta la morala si cultura de acasa pe motive ca cele expuse de tine). -
in primul si in primul rind: pe viitor cind mai ai curiozitati de natura personala, iti voi raspunde, dar iti cer sa formulezi intrebarile in mod respectuos si delicat (tocmai pt ca sunt "personale" si nu ne tragem de sireturi fara sa ne cunoastem, ci incercam doar sa dezbatem anumite subiecte), altfel ma voi lipsi de onoarea pe care mi-o faci cu prezenta pe subiectul meu. pe principiul "esti musafir in casa mea"
in al doilea rind, raspunsul: n-am renuntat la morala cind am plecat prin strainatatzuri. am incercat "viata in doi" in romania, cu barbat roman pentru a ma lamuri daca mi se portiveste si pentru a nu ma arunca in casnicie doar asa, intr-o decizie de moment sau in necunostinta de cauza. am vazut si m-am lamurit, o data, de doua ori, de trei ori. asta nu ma face nici imorala nici inculta. nici pe mine si nici pe atitea alte femei care vor sa stie dinainte de casatorie cu cine vor avea de impartit viata. si lucrurile de importanta nu le afli din cv, si nici iesind 2 ore la o intilnire in oras nu cunosti caracterul adevarat (eventual si sub supraveghere, ca in evul mediu, nu cumva sa se pupe?) hai sa fim seriosi! cum bine spunea altcineva, cind cumperi o pereche de pantofi, o incerci, sa vezi daca ti se potriveste, nu? si pe de alta parte de cind e ok ca barbatul sa incerce, iar femeia - nu se cade? prin asta intelegi tu respectul barbatului roman fata de dreptul femeii de a alege? gindesti gresit, si uite, ai scos la lumina un defect al barbatilor romani de care nu sufera cei din strainatate. cit despre "partenerul" meu, este barbatul care mi-a placut si m-a placut, am locuit impreuna o vreme sa vedem cum ne intelegem si cum ne completam in viata de zi cu zi. ne-am lamurit amindoi, ne casatorim in primavara - si n-am facut-o mai repede pt ca am dorit sa impart acest moment din viata noastra cu parintii, sora si bunicii pentru care platim noi biletele de avion. ei nu isi pot permite sa scoata din buzunar cite $1500 fiecare.

6. "Cu ce e mai bun un barbat strain decat unul roman? Cu nimic, ca n-are nici doua capete si nici doua perechi de...scule" - raspunsul pe care ti-l dai este gresit. acelasi gen de situatie. tot un singur cap are si "barbatul strain" dar il foloseste, incearca sa inteleaga nevoile sufletesti ale femeii si intelege sa nu o trateze asa cum nu merita, nu are aere nejustificate de superioritate fata de femeie... nu repet aceleasi idei, pt ca raspunsul ti l-am dat deja la punctul 4.

7. "un strain are obligatia (pe care si-o indeplineste de obicei) de-a sustine familia dpdv financiar" - si ma rog de ce n-ar avea si barbatul roman aceeasi obligatie? si daca barbatul roman nu are obligatia de a sustine familia financiar, atunci de ce trebuie sa aiba sotia sa obligatia de a merge la serviciu la fel ca el si in plus sa mai faca si treburile casei singura, fara ca el sa o ajute? nu ti se pare ca atitudinea este incorecta?

8. "nu mai poate "tine in hamuri" femeia care pe deasupra a mai ajuns si sa constientizeze" - OHOOOOOO!!!! ce spuneam mai devreme de evul mediu?????

9. "ca daca prefera sa se uite la un meci de fotbal pe un alt canal al aceluiasi televizor cumparat pe banii lui" - !!!!!!!! care va sa zica, el cistiga niste bani cu care CONTRIBUIE la bunastarea familiei (nu o sustine in totalitate, ci doar CONTRIBUIE), dar la o adica, obiectul x este cumparat numai din banii lui, si numai el are drepturi asupra acestuia. si banii ei pe ce se duc? salariul pe care ea il aduce in casa nu se duce tot pe aceeasi mincare (cu care isi umple si el stomacul), aceeasi intretinere (pt casa sau apartamentul in care locuieste si el), aceleasi rate (pt mobilele si obiectele din casa de care e normal sa se bucure amindoi)? povara financiara este usurata de ambele salarii, nu doar de unul. uite, vezi tu? atitudine, atitudine, atitudine. una gresita, pe care barbatii straini am remarcat ca nu o au (in covirsitoarea lor majoritate, si limitindu-ma la tarile "civilizate").

10. "candva chiar am fost "demascat" ca as fi feminist si ca nu tin cu barbatii- culmea, o femeie mi-a zis asta! " - presupun ca femeia respectiva nu a avut cunostinta de cum vezi tu lucrurile cu adevarat, atunci cind te-a "acuzat" de feminism. iar dac-ar fi auzit toate ideile pe care le-ai enuntat deja, si-ar fi mushcat limba. oricum, cu feminismul si miscarile de acest gen nu prea sunt de acord. as putea face o paralela, putin exagerata, cu comunismul. ideile sunt frumoase si corecte in principiu, dar in practica nu. se impinge totul la un extremism absurd si se ajunge la "eradicarea" bunelor maniere si a galanteriei, a romantismului - pina la pierderea feminitatii, inrairea acerba a femeii.... aici iti dau perfecta dreptate. nu asta e solutia.

11. "Dar ce inseamna emancipare sau/si cum ar trebui ea inteleasa? Chiar sunt curios sa aflu raspunsul tau" - ai ridicat o problema de interes pt un anumit segment al populatiei, dar n-ai vrea sa discutam despre "emanciparea barbatului" (cel roman) despre mentalitatea lui? ca una fara cealalta nu se prea poate. si in plus aceasta e tema de discutie.

12. "Ce-ati mai vrea atunci de la noi? Sa va lasam libere si independente ca sa va faceti de cap" - nu zau, chiar asa? o vaca o cumperi la tirg, ai niste drepturi asupra ei, o pui sa traga la caruta, o mulgi, o duci la monta.... dar o femeie este o fiinta umana ca si barbatul. Uite ca ti-ai mai dat un raspuns singur: de aia sunt barbatii straini mai buni decit barbatii romani (pardon, nu toti, doar marea lor majoritate). pentru ca stiu sa NU se comporte fata de femeia lor ca un stapin fata de sluga.

13. "La urma urmelor depinde slugile cui sau a ce vrem sa fim: ale sotilor nostri sau ale ambitiilor noastre nelimitate?" - idem 12.

am tot ocolit subiectul, dar uite ca azi am chef sa imi spun si eu parerea.
Cum alegem?! si daca alegem...

Daca iti gasesti partenerul la 21 de ani, atunci nu prea poti sa spui ca ai ales...te-ai indragostit si atit. Cit de mult ati judecat, voi toti cei ce v-ati gasit partenerul la 20-21 de ani??? Aproape de loc, cred eu...La virsta aia, te-ai indragostit si atit..stii ca il/o iubesti, il/o iubesti si cu asta basta.. ce criterii, ce intrebari, ce analize...ce's alea????

Situatia cred ca se schimba atunci cind treci cred de virsta de 27-28 de ani si inca nu ti-ai gasit partenerul/partenera...da, atunci se pare ca incepi sa te gindesti cum sa alegi...daca treci de 30..probabil ca incepi sa ai anumite standarde la cum ai vrea sa fie cel cu care o sa traiesti ani.
Sa nu mai zic de virste de 45-50 de ani cind atunci, banuiesc ca intradevar ai o lista bunutza de criterii dupa care iti alegi partenerul...pentru ca deja stii, se pare cu ce se maninca viata..

Oare nu e asa? oare nu am dreptate??

alegere gresita... sau oamenii evolueaza in directii diferite. in timp ce locuiesc in aceeasi casa.
nu cred ca se pot da retete pt alegerea partenerului
apare insa o alta intrebare: daca nu a mers si ati divortat, ce e de invatat dintr-o casnicie ratata? te-ai desteptat in vr'un fel sau, pur si simplu, te-ai ales cu un handicap emotional?

ALIANTA LANSEAZA NOUA VARIANTA DE CANDIDAT: BASESCU V.2.0
Filed under: Opinii— @ 3:23 am

DUPA CE Traian Basescu s-a declarat fan al bordelurilor si ne-a recomandat sa o lasam mai moale cu dogmatismul religios, sa vezi minune!, omul a devenit si crestin, si de dreapta. Ce nu face politicianul in campanie electorala!

BASESCU V.1.0

Primarul Capitalei s-a opus si se opune, declarativ si faptic, construirii Catedralei Mantuirii Neamului (in Parcul Carol, ar completa unii; parerea noastra este ca se opune construirii ei in general), si chiar dupa adoptarea legii in Parlament a promis ca nu va acorda niciodata aviz de construire la situl respectiv. Opozitia sa e atat de notorie, incat nici nu mai e nevoie sa aducem vreo dovada.

Apoi, cand inca nu incepuse campania electorala (pe 26 octombrie) Basescu V.1.0 a fost invitat la MTV Romania pentru o emisiune. Printre altele, omul nostru a fost solicitat sa-si spuna parerea in ce priveste doua subiecte foarte controversate, din care cel putin unul de stricta actualitate: legalizarea caselor de toleranta si casatoriile intre homosexuali.

Iata fragmente din inregistrarea video a emisiunii, oferite de RevistaPresei.ro:

Basescu este pentru casele de toleranta
http://www.revistapresei.ro/arhiva_avt/73.wmv

Extras:
“Rep: De ce n-avem si noi case de toleranta?
TB: Pentru ca n-avem curaj, pentru ca oamenii politici sunt lasi. Da. Am fost tot timpul sustinatorul existentei caselor de toleranta, pentru ca este singura modalitate civilizata prin care poti sa protejezi si femeia de acei ticalosi care o lasa fara bani si ii asigura doar posibilitatea sa fie folosita (…); deci sunt un sustinator si din alt punct de vedere, nu numai din punct de vedere al protejarii femeii care ori vrea, ori este nevoita sa se prostitueze ca sa-si intretina familia la standardele la care ea doreste. Trebuie sa iesim din dogmatism, din idei preconcepute”.


Basescu despre casatoriile homo
http://www.revistapresei.ro/arhiva_avt/74.wmv

Extras:
“Rep: Sunteti de acord cu casatoria intre cuplurile de gay si lesbiene?
TB: Nu o incurajez, dar daca exista nu pot fi impotriva ei; daca asta e optiunea a doua fiinte umane normale; cred ca orice fiinta umana trebuie sa fie libera sa aleaga modul in care poate trai placut”.

Cu alte cuvinte, trebuie sa avem curaj, sa iesim din dogmatism (din cel crestin, evident), prostituarea e o meserie onorabila iar casatoriile homosexuale exista si deci nu poti fi impotriva lor. OK!

Intre timp, a inceput campania electorala la noi, iar in SUA teroristul international Bush a mai castigat inca un mandat mizand pe cartea moralei crestine. In cele 11 state unde “casatoria” homo a fost rubrica pe buletine de vot, cetatenii au votat zdrobitor atat pentru interzicerea acestora, cat si a formelor alternative precum “uniunile civile”.

Speriat ca pana si in liberala America oamenii s-au saturat sa fie batjocorite valorile traditionale, Basescu si-a modificat discursul si a schimbat macazul.

In consecinta, BASESCU V.2.0 a fost lansat!

In Ziarul Financiar, editia din 9 noiembrie a.c. gasim o relatare de campanie [ http://www.zf.ro/index.php?runpath0=article&runpath1=view&id=38447&sid=24b8eed910602dae3a64f800430e7b65 ] sub titlul “Nastase face calcule pentru formarea guvernului, Basescu preia discursul crestin-democrat” sub semnatura Mirelei Luca si a lui Iulian Anghel. Citim:

Mesajul electoral al PNL-PD a devenit explicit de dreapta. Nu e vorba de promisiunile electorale, care acopera si spatiul social, ci de valori morale care au aparut în discursul liderilor Aliantei, ca încarcate cu ideologie. Dumnezeu, natiunea si familia sunt câteva repere care s-au aflat în prim-planul mesajelor pe care le-au auzit banatenii în turneul electoral de la finele saptamânii al liderilor PNL-PD.

(…)Într-o zona în care PNTCD este o forta spre care se îndreapta multe voturi, dar si imediat dupa impactul pe care l-a avut mesajul profund atasat de valorile morale în Statele Unite, Alianta D.A. s-a raportat la aceste valori. Basescu s-a declarat un ortodox “care merge la biserica", punctând ca gestul sau se petrece discret, nu “pentru a face poze".

“Noi luptam împotriva stapânitorilor acestui veac si pentru a izbândi, pentru a ramâne în picioare încingeti-va mijlocul cu sabia adevarului si cu sabia dreptatii". Acesta este mesajul pe care Sf. Pavel îl transmitea locuitorilor din Efes. Tot acesta este si mesajul pe care unul dintre liderii Aliantei, este vorba despre Varujan Vosganian, a crezut de cuviinta sa-l transmita locuitorilor Timisoarei. Pentru Sf. Pavel, spusele aveau un tâlc. Pentru Vosganian, coincidenta este surprinzatoare, pentru ca este prima data când discursul sau invoca astfel de valori (…). Asadar, spune Vosganian, versetul din Efes 6.11 (din epistolele Noului Testament) ne arata ca Alianta Dreptate si Adevar (D.A.) “s-a nascut sub semnul providentei". El sustine ca nu mai este altceva de facut decât ca “talmacirea biblica sa coboare de pe cer pe pamânt” [mai are un pic si-i creste lui Vosganian in mana sabia de flacari a Sf. Arhanghel Mihail, nota AM].

Referiri la Geneza sau la sensul ultim al fiintei au fost frecvente în turneul electoral al liderilor Aliantei în Banat. Discursul lui Basescu a avut un stil propriu de a se raporta la divinitate. (…) În discursul lui Basescu si familia are un loc anume, marcat pin invocarea membrilor familiei sale în mai multe rânduri. (…) Tonul nationalist al discursului candidatului la prezdentiale al Aliantei a fost explicat si nuantat la Timisoara. “Nu voi accepta niciodata ca România sa devina dependenta de bunavointa vreunei cancelarii occidentale. “S-a spus despre mine ca sunt nationalist. Aiurea! Sa fim oameni seriosi! Nu sunt nationalist extremist, dar din respect pentru valorile nationale, nu accept ca poporul român sa fie umilit". Natiunea, pare sa spuna Basescu, este traita prin simboluri - “Port tricolorul în suflet", sustine liderul PD.

Asadar, onorabilul care a promis ca nu va abandona Primaria ca Ciorbea, este brusc atasat de valorile familiei. Femeia nu mai este obiectul obsesiilor sexuale masculine, intruchipate de prostituate, ci a devenit partenera de viata – eventual, daca este sotie de candidat, numai buna de bagat pe gat alegatorilor in campanie. Cat priveste abandonarea dogmatismului si a ideilor preconcepute in legatura cu casatoria homosexualilor, ssst!, liniste ca Voganian cuvanteaza din Biblie si mai aduce niste voturi.

Nene Basescule, matale porti tricolorul in suflet? Zi zau cu limba scoasa, chiar n-ai pic de rusine? In conditiile astea nu e de mirare ca oamenii au ajuns sa confunde politicianismul vopsit in spoiala de crestinism, cu romanismul si patriotismul autentic crestin!

PS (impartasit numai de BIS): Daca asta e alternativa la guvernarea cu oua multe, mai bine stau acasa pe 28 noiembrie. Si gata.

Pulicat la: http://ro.altermedia.info/index.php?p=1791

e foarte important sa-ti petreci viata sau macar timpul pe o anumita perioada alaturi de cineva care are simtul umorului (si ma refer nu numai ca nu se uita patrat cand incerci sa faci o gluma dar sire te face sa razi la randul lui/ei).

pe de alta parte trebuie sa-i intelegi si pe cei cu "nivel scazut" cum ii numesti tu, mai ales daca sunt femei. presupunem ca esti inalta, poate chiar peste medie. ti-ai alege ca partener de viata pe cineva cu un cap mai scund chiar daca te face sa razi de te tii cu mainile de burta cat e ziua de lunga? eu cred ca l-ai alege ca "best buddy" pentru restul vietii, si-atat.

umorul este o calitate esentiala, dar atractia fizica si intelectuala (am cunoscut persoane super-haioase dar cam reduse totusi) conteaza foarte mult, in special cand e vorba de alegerea unui partener "pe viata". in fond, chiar daca la inceput ti s-a parut o persoana total lipsita de umor, in timp orice cuplu se dezvolta ca un singur "eu" si vei descoper ca ajungeti sa radeti impreuna din aceleasi motive.

nu vorbeste nimeni de auschwitz si de hitler aici. numai ca nu ma simt cu nimic datoare sa "rabd". oricum, politica mea e sa-i evit. nu as angaja tigani, nu mi-as alege parteneri/colaboratori tigani, nu as vrea sa traiesc in preajma lor. asta se cheama intoleranta, sunt de acord. motivul intolerantei este ca nu am de gand sa iau 100 de tzepe pana sa dau de un tigan cinstit. cum ziceam, nu contest ca exista, numai ca nu mi-am facut un scop in viata din a-i descoperi. daca va simtiti chemati sa-i educati si sa-i integrati, aveti toata admiratia mea, dar de la distanta.

zaraza

tocmai, ca nu-i asa. asta iti si ziceam, ca desi toti au stat cu gura pe mine in copilarie, sa scriu/mananc/tai cu dreapta, si azi, treburile care necesita precizie le fac tot cu stanga. (pot si cu dreapta, dar mai stangaci).

N-a spus nimeni ca e usor. A ingrozitor de greu, dar uneori merita efortul. Am inteles ca modul in care toti au sarit pe tine cu gura cand erai mica ti-a lasat, pe buna dreptate, un gust amar fata de cei care au incercat sa schimbe ceva care tie ti se pare ca e natural si n-ar trebui sa fie schimbat. Prin exercitiu poti sa ajungi sa faci orice lucru de precizie si cu mana dreapta. Dar binenteles, ce sens ar avea? Nu vad de ce cineva ar avea vreo motivatie whatsoever sa-si schimbe mana cu care scrie sau deseneaza sau joaca popice. Ca-ti folosesti sau nu mana stanga pentru scris e absolut irelevant in dezvoltarea ta ca individ. (Si, by the way, e irrelevant in dezvoltarea artistului deasemenea. Faptul ca artistii ar fi sau nu stangaci sau homosexuali sunt pure speculatii. Stangacia nu e o conditie nici necesara nici suficienta pentru a fi artist.) Dar gandeste-te ca ai fi devenit transsexual,ca la un moment dat ai fi fost convinsa ca esti barbat nascut intr-un corp de femeie. Oamenii astia ajung la a se sinucide ori a trai o viata intreaga fara ca nimeni sa-i iubeasca pentru ceea ce sunt ei din punct de vedere sexual. Inca o data, nu fiindca lumea e nebuna sau rea, dar nici tu, nici un barbat, nici macar homosexualii nu au relatii de iubire cu un transsexual. Cat ai plati, mai zaraza,pentru un set de exercitii care sa-ti schimbe perceptia ca esti barbat ? cand stii ca asta ti-ar salva viata. La fel daca ai fi homosexual.

si-apoi, ideea nu era daca te poti corija (prin lunga si asidua practica), ci daca homosexualitatea are sau nu cauze naturale.

Defapt idea era daca homosexualitatea e innascuta sau nu. Si addictia are cauze naturale.


1. mai toti homosexualii de pe aici au zis ca sexual anal nu e ceva "de la sine inteles", si ca multi se rezuma la sex oral si masturbare reciproca. so, cu ei cum ramane?

Nu stiu, dar toti homosexualii de aici au recunoscut ca sunt “versatili”, si nu am cunoscut nici un homosexual pe care sa nu-l intereseze sexul anal. Din povesti, da exista. Sunt convinsa ca intotdeauna exista exceptii. Nu de exceptii vorbim aici.

2. daca orgasmul ar fi singurul lucru care ne motiveaza in alegerea partenerului

Nu am spus niciodata asta, asa ca incearca sa-ti reformulezi intrebarea. E tendentioasa si n-are nici o legatura cu ce-am spus.


well, asa o fi, o iau de buna. dar poate are de-a face cu varsta, oboseala, etc. nu-i nevoie sa faci prea mult efort... :)

Asta-i haioasa, au obosit saracii. Dar cum iti explicit atunci ca barbatii heterosexuali in varsta prefera tinerele demanding? E ceva in neregula cu homosexualii?

No offence pentru barbatii de pe forum.

No offence c-o sa continui pe tonul acesta ironic, pe care singura l-ai cautat (poate ca altul nu cunosti). No offence nici pentru barbati, ca poate si altii (ca mine) se cruceau la cite aberatii poti sa-nsiri non-stop, una dupa alta.

Defapt pe vreme ce imbatranesc, barbatilor le scade nivelul de testosteron, motiv pentru care trebuie sa gaseasca surse de excitare mai puternice, sa-si reinvie tineretile, cand erau in forta. Cum le reinvie? pai prin recrearea experientelor de atunci : femei tinere, sex in grup, sex cu un alt barbat ( motiv pentru care multi barbati devin homosexuali chiar la batranete ), sex cu un copil etc.

Barbatii de fapt imbatrinesc sexual ceva mai greu decit femeile. Mitul barbatului ce "o ia razna" pe la 40 de ani e frecvent consecinta faptului ca partenera de viata de pina atunci trece pragul a cca 35 de ani si devine sexual mai putin interesata. Ah, dar poate tu te refereai la acel moshulica de 50-60 de ani, acrobat pe lustra (nu mai pun aici pasajul, dar invit pe oricine sa-l citeasca, e de tot risul). Mersi ca m-ai pus in garda de ce-o sa ma astepte : pofte de group-sex, homosexualism si pedofilie ;))) Mai rodi, nu stiu ce barbat oi fi avea tu linga tine, dar noi astelalti mai capatam si maturitate, si discernamint, odata cu virsta :(

Transexualitatea e mai apropiata de homosexualitate decat stangacia, cel putin amandoua au de-a face cu sexualitatea, si nu cu functiile motorii ale organismului

zaraza a comparat bine cu stingacia, ca alt gen de trasatura innascuta. Dupa logica ta, mai buna era poate si comparatia cu a face pipi, ca "amandoua au de-a face cu sexualitatea". Sau, cum scria altcineva, cu zoofilia si pedofilia, nu? ;)

Lenea nu joaca nici un rol in sexualitate, defapt lenea si sexualitatea sunt incompatibile. Nimeni nu face niciodata sex din lene.

huh ??? ;)

"daca orgasmul ar fi singurul lucru care ne motiveaza in alegerea partenerului" Nu am spus niciodata asta, asa ca incearca sa-ti reformulezi intrebarea. E tendentioasa si n-are nici o legatura cu ce-am spus.

De fapt ai spus ceva inca si mai tare, referitor la propria-ti persoana, la #61167 :

Pai problema e ca de atunci singurul mod in care pot avea sex in mod util si placut acum e daca am orgasm, ca sexual a ajuns mai mult un technical issue, “mai sus, mai jos, asa… mai la dreapta, nu asa repede, de ce te grabesti ?! (ma mai si enervez.. )” si mai mult orientat spre ce ma face pe mine sa ma simt bine, ca dupa ce se termina bag si eu in sfarsit de seama ca defapt a fost si un barbat care a participat (ba chiar a asudat) la treaba asta.

Ciudat, dar nu-ti invidiez taria orgasmurilor (descoperite la 25 de ani, dupa ce credeai ca orgasmul e-atunci cind ...te ineci :)), cita vreme se pare ca va tratati amindoi ca obiecte de atingere a satisfactiei maxime. Poti sa-ti imaginezi ca pentru noi astelalti prin zona actul sexual inca mai e insotit si de manifestari de dragoste?

Odata ce sexul devine o obsesie, dimensiunea umana dispare. Complet. Mai ales pentru barbati nu e usor sa reziste in ritmul asta, si la un moment dat stam si ne-ntrebam in sinea noastra daca mai e si altceva afara de orgasm in toata afacerea asta sexuala.

Mai e : ii zice "a face dragoste", nu sex (si n-o s-o dau spre patetism). Intre cei care intr-adevar se iubesc, pina la orgasm si chiar dupa ai o permanenta excitare ce vine din mingiieri, vorbe frumoase, atingeri, sarutari... Daca nu stii despre ce vorbesc, te pling :(

Incerc sa ma schimb. Si e greu al dracu’ , zaraza, crede-ma!

Banuiesc. Un terapeut sau psi ajuta.

Nu am pata pe homosexuali , ci pe cei care incearca ori sa-mi demonstreze ca e innascuta, luand-o inaintea oamenilor de stiinta, ori pe cei care incearca sa-mi spuna ca e normala. Altfel, probabil ca am mai multi prieteni si cunoscuti homosexuali decat tine.

Contradictie enorma, cind MAJORITATEA imensa a homosexualilor sustin ca e innascuta si normala. Poate prietenii aceia ai tai sint doar iluzorii.

Cu cativa ani in urma, copiii de scoala aveau o expresie atunci cand voiau sa-si exprime dezgustul fata ceva. Spuneau “ it’s gross”. Acum au inlocuit expresia cu “it’s gay” . E foarte populara in randul elevilor, si cu toate amenintarile profesorilor ca-i dau afara din scoala daca o mai folosesc, ei tot nu renunta, ba cu atat mai mult se ambitioneaza.

Acum vreo saptamina, cind am citit asta, chiar m-am interesat in jur daca asa sa fie. Ei ash, e alta generalizare exagerata gen "rodi", care de la vreun caz auzit extinde la fenomen.

Pur si simplu un gay nu e sexy pentru un heterosexual. Poate fi funny sau talentat, dar nu sexy.

Tanti, de Rock Hudson si Richard Chamberlain ai auzit? Nu de alta, dar nevasta-mea se topea dupa ei. Si (mai sa fie) erau amindoi sexy, talentati si ...gay!

femeile au acei cromozomi XX de la mama natura , care le face mai balansate din punct de vedere sexual, pe cand barbatii o pot lua razna mult mai rapid

Ai si vreo statistica referitoare la asta? Sau ne-ai tinut doar ...teorie?

Nu mai gasesc pasajul in care scriai ca sexul anal e mai placut pt barbat ca cel normal (cu partenera). Pe ce baze concrete ajunsesei la aceasta magistrala concluzie? :))) E conformatia anusului diferita de-a vaginului? Are si barbatul vreun punct G? Sau era tot rod al gindirii tale?

...de tot plinsul :(

Nu m/am putut nici eu abtine sa vad ce ai mai scris... pe forum. Naturaletea, aspectul fizic.. e un subiect la moda azi. dar de ce ar interesa? te deranjeaza ca se pune accent pe sculptarea trupului azi? si pe mine. Si ce? asta e. ne americanizam accentuat sau poate nu e atat de evident... Societatea romaneasca aisi modifica devastator mentalitatea. e, din pacate un lucru inevitabil si greu de oprit.
Aspectul fizic e foarte important. Pentru ca de el te lovesti in contactul cu lumea. Problema este daca vrei sa te adaptezi valului sau nu. Sunt de moda veche, desi am 25 de nai. si asa intentionez sa raman. imi aleg prietenii care corespund cerintelor mele. cu care sa fiu pe o oarecare unda comuna. e o regula generala de convietuire.
si nu are rost sa discuti despre sculptarea trupului.
inconstient o facem fiecare.
si e necesara, pentru egoul personal.
faptul ca unele fete apeleaza la retusuri pe care sa le denumim extreme, in sistemul actual de referinta, reda nivelul de individualitate. in sensul ca accepta regula masei. sa fie la fel ca celelalte. sa urmeze un model de asa zisa feminitate care s/a impus in romania prin surse occidentale, prin reviste pentru tineri, prin tv si "vedete".
suntem inca o masa comunista, dintr/un anumit punct de vedere.
si, revin, esenta este sa iti alegi partenerii de discutii sau de viata, conform criteriilor tale.
si, aspectul fizic, dupa cum am mai zis, este esential. Oricine neaga asta este frustrat ca nu poate, ca sa zic asa, uimi publicul.
si, ce am descoperit, este ca dincolo de tiparul frumusetii fizice, sta originalitatea defectelor. defectul fizic, caracteristic fiecaruia, face parte din personalitatea individului. facem diferenta intre indivizi, la nivel de subconstient, pe baza defectelor fiecaruia. crud, dar adevarat. si totusi, acestea devin sursa afectiunilor, ca si intr/o relatie de iubire.
Pentru ca, avand defectul in fata, poti observa si aprecia restul.
iar in relatia de iubire, defectele si capriciile persoanei de langa tine sunt lucrurile care te leaga cel mai mult de ea. sunt lucrurile pe care ti le amintesti cu zambet pe buze, ca o pauza intre momentele romantice sau mai putin frumoase pe care le/ai avut cu acea persoana.
am deraiat...
ma rog.
ideea era ca subiectul trupului sculptat este inutil. si ca suntem depasiti de "convertirea" la un alt sistem moral, la o alta mentalitate. E doar o chestiune de alegere.