comentarii

Alexandru Macedon refuyind apa


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Armanii sunt adevaratul neam a lui Alexandru Macedon - de yota la: 29/06/2007 16:53:01 Modificat la: 29/06/2007 17:24:21
(la: Limba aromâna)
Armaneasca nu seamna aproape deloc cu limba romana stiu sigur pentru ca m-am uitat pe un dictionar si am observat ca armaneasca este mai grea decat franceza si decat engleza.Daca vreti sa va lamuriti cautati un dictionar arman-roman si cuvintele din limba armaneasca care seamana cu cele din limba romana, seamana exact cu cele din franceza,italiana,spaniola pentru ca toate sunt limbi latine exemple : italiana-occhi,armaneste-ochi si romana-ochi. Exemplu italiana-nipot,armaneste-nipot,romana-nepot si restul cuvintelor care se aseamana cu cele din limba romana care sunt putine , majoritatea sunt din latina si se gasesc si la cele trei limbi mentionate mai sus.Si romanii intodeauna au auzit doar variantele romanilor ce ar fi sa ia o carte despre originea armanilor scrisa de armani sau chiar de autori straini si o sa vedeti ca noi suntem neamul lui alexandru macedon si asta explica faptul ca armanii stau in muntii pindului de peste 2000 de ani , unde in muntii pindului a fost si nascut alexandru macedon, si multe alte motive si dovezi istorice, si inca ceva in legatura cu limba, sa stiti ca,cuvinetele astea mai noi ca : deputat ,parlament,comisiesie, si multe multe altele ,armanii din romania folosesc si aceste cuvinte pentru ca in limba noastra aceste cuvinte nu exista pentru ca noi nu avem o tara proprie ca sa luam cuvinte din alte limbi si sa le transformam cum au facut romanii si din cauza asta un roman intelege o mare parte din text dar sa ia dictionaru sau niste carti cu povesti pe limba armaneasca si o sa vada ca nu poate intelege cam nimic si nici macar no sa poata fi in stare sa citeasca pentru ca nu intelege aproape nimic si se scrie si putin diferit si ar sta cam 3 min sa traduca o propozitie din armana in romana.
Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
Asa e , n-am vazut postarea t - de (anonim) la: 23/08/2004 13:26:18
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Asa e , n-am vazut postarea ta .
Spui ca :
".. am fi curiosi totusi sa stim - dupa parerea ta - ce vrea originalul sa spuna prin "domnisoara", in loc de - pur si simplu - o femeie?...".

Sincer , nu stiu . Poate ca Isaia a vrut sa spuna ca era vorba de o PERSOANA tanara care inca nu nascuse , fie ca era virgina sau nu .
Intre timp mi s-a atras atentia ca VT a fost tradusa din limba greaca (Septuaginta) si nu direct din ebraica . Se pare ca deja in traducerea in l. greaca , traducatorul s-a folosit in mod eronat de cuvintul "parthenos" - fecioara , in loc de cuvintul "neanis" - femeie tanara sau domnisoara . Daca nu ma insel , Septuaginta a fost scrisa din ordinul lui Alexandru Macedon , deci cu vreo trei sute de ani inainte de nasterea lui Iisus . Daca in Septuaginta scrie , intr-adevar ,"parthenos" in loc de "neanis" (n-am verificat) , trebuiesc sa revin asupra celor scrise de mine anterior asupra intentiilor tendentioase ale traducatorilor din ebraica in Septuaginta . Inlocuirea unui cuvint prin altul este , in acest caz , o greseala neintentionata .Asta ar fi explicatia istorica a diferentei .

Problema e ca Biblia este considerata cuvintul lui Dumnezeu insusi , de aceea , dupa credinta oamenilor religiosi (nu e cazul meu) , libertatea de a schimba chiar si numai un singur cuvint , nu este acordata nimanui .

Insa , repet , Mintuitorul trebuia sa se fi nascut pe timpul lui Ahaz , Isaia (7:1), Isaia (7:11,12,13,14, etc., si nu pe timpul lui Iisus . Scriitorii Evangheliilor , buni cunoscatori ai VT , au luat vorbele scrise de Isaia , punandu-le pe seama lui Iisus operand o translatie in timp de peste 700 de ani . La urma urmelor n-ar fi asta primul plagiat in istorie . Iisus a fost precedat de vreo 20 de "Mintuitori" , care , cu totii , au fost nascuti de virgine , au murit crucificati , si s-au sculat din morti . Si , desi as fi vrut sa fie altfel , insusi Isaia ar fi putut comite un plagiat descriind pe "robul lui Dumnezeu dupa legendele "Mintuitorilor" premergatori .

Be well ,

Muresh
#20157 (raspuns la: #20149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
are koritsi tsini ti ancaci maita - de makedon la: 17/01/2005 04:54:39
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
catse nu duchesti ca angrapsearea armaneasca,nui idia cu mucaneasca,mas anduoau zboara(maubetsi)ari idii,
hlambura andzeana,stsi baga oara tutsi ehtsrai(ehthre,ehtre(dusman in limba romana))diu sduchestsi
ploacea ca tsa hipsiu
mas tsa alachescu vara(vreuna,vreo in romana) pliscuta(palma)
atsa amin vara cheatra
Pai tu te uiti ca machedoni din romania sau adaptat si au mai multe cuvinte romanesti
Ia tradu-mi si mie ce am scris am tradus cateva ca sa te ajut,
mai terminati cu spalaturile astea de creier precum ca a-roman este roman si nu machedon,ca au inceput sa creada ca numai sunt machedoni ci romani,parca vad politica americana la care ai recunosc pe FYROM jugoslavi ca macedoneni,pai de cand au existat in macedonia slavi ,cand in acei ani nici nu existau ca popor aici in zona,dupa aceea au coborat din nord,pai de ce nu-l chema pe ALEXANDRU MACEDON (alexadrovici macedonovici)ati inebunit cu totii,exact ca Academia Romana care refuza sa recunoasca cele 4 conjugari ale verbelor romanesti ca limba romana sa semene cu franceza si italiana, inchipuindu-si, probabil ca asa ni se recunoaste mai usor filiatia romanica. Stii cum poti asupri un popor?schimbandu-i istoria.ma doare chestiile astea fiindca m-am nascut in romania si sunt macedonean de origine macedoneana cu toate ca vorbim macedo 70%-romana 30%si nu sunt macedonean de origine slava,
kali andamosi
#33577 (raspuns la: #6461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jenifer a spus nu pun la i - de anadi108 la: 17/05/2006 22:39:22
(la: Originea evangheliilor)
jenifer a spus

nu pun la indoiala ca aceste scrieiri exista si au fost scrise,cine a decis de ce sa ramina si cum,nu este treaba mea

replica:
Şirul acesta este despre originea evangheliilor, nu despre conţinutul lor.
Dacă subiectul acesta nu este treaba ta ... atunci postezi în forumul care nu te interesează... adică eşti "out of topic"

Septuaginta şi evangheliile

Pentru a explica de ce “originalele” evangheliilor sunt în greaca koine, unii presupun cā apostolii ar fi vorbit limbajul koine sau aşa numita greacă biblică.

Chiar dacă ar fi adevărat că aşa zişii apostoli ar fi vorbit koine (ceea ce e puţin probabil), din 350 de citate din cărţile religiei iudaice, ei nu ar fi citat în evangheliile atribuite lor, de 300 de ori dintr-o traducerea în greacă ,(vestita Septuagintă), care mai târziu va constitui baza cărţii cunoscută sub numele de Vechiul Testament, pentru că

1. Ei nu erau învăţaţi în scripturi.

2. Septuaginta este o traducere mai târzie a anumitor cărţi ale Tanachului, traducere făcută de creştini, deşi creştinii propun apariţia Septuagintei intre 285-246 î.erei curente

Pe ce se bazează această datare a Septuagintei?

În primul rând ei presupun că limba greacă se răspândise şi se instituise ca limbă de circulaţie largă în nordul Africii, Asia Mică şi Mijlocie, datorită cuceririlor făcute de Alexandru Macedon. Acest lucru pare însă foarte puţin plauzibil, deoarece Alexandru Macedon a domnit doar 12 ani, fiind aproape tot timpul ocupat în campanii militare, care dau puţină credibilitate introducerii culturii şi limbii cuceritorului, în teritoriile ocupate într-un timp atât de scurt chiar şi pentru mijloacele mediale moderne.


Conform versiunii creştine se afirmă că Septuaginta a fost tradusă intre 285-246 î.e.curente, în timpul domniei lui Ptolemy II Philadelphus de Alexandria, în Egypt. Bibliotecarul său, Demetrius din Phalerum, l-ar fi convins pe Philadelphus să facă rost de o traducere a Scripturilor ebraice.

Apoi Scripturile (cel puţin de la Geneză până la Deuteronom) au fost traduse în limba greacă pentru evreii din Alexandria (ceea ce iar nu poate fi adevărat, pentru că evreii nu renunţă niciodată la limba lor, şi nici nu predică scripturile lor la ne-evrei ).

Această s-ar baza pe afirmaţiile istoricului bisericesc Eusebius (260-339 e.c.).

Argumentul de bază al bisericii în demonstraţia ei că o parte a scripturilor ebraice (Tanachul) fuseseră traduse în greacă înainte de Isus îl reprezintă aşa numita Scrisoare a lui Aristeas. Scriitorul se prezintă ca un apropiat al regelui Philadelphus, şi pretinde că l-ar fi convins pe Eleazar, marele preot, să trimită împreună cu el 72 de învăţaţi evrei de la Ierusalim la Alexandria, în Egipt. Dar de vreme ce atât scripturile căt şi învăţaţii se aflau în Ierusalim, pentru ce era nevoie să-i trimită în Alexandria ca să traducă?

Nu numai atât, autorul scrisorii pretinde

- că ar fi fost un oficial al curţii regelui Philadelphus
- că ar fi fost trimis la cererea lui Demetrius , să-i ceară pe cei mai buni învăţaţi ai Izraelului, să ia cu ei o (una) copie a scripturilor ebraice (din care să traducă 72 de învăţaţi) pentru a începe proiectul creării Septuagintei.

- că ar cunoaşte numele tuturor acelor învăţaţi, deşi multe din numele enumerate aparţin unor învăţaţi din era Macabeilor, 75 de ani prea tarziu; iar multe nume sunt grecesti, care în mod evident nu se potrivesc unor învăţaţi evrei.

De asemenea există dovezi că această scrisoare aparţine unei perioade diferite, şi a fost falsificată.

Scrisoarea citează spusele lui Demetris la sosirea învăţaţilor evrei, afirmănd că e minunat că au sosit la sărbătorirea victoriei navale împotriva lui Antigonus (Aristeas 7 :14) dar singura victorie navală egipteană cunoscută, a avut loc la mulţi ani de la moartea lui Demetris.

Ceilalţi autori antici se referă sau adaugă la această istorie, care arată că, afirmaţia bisercii că Septuaginta ar fi fost scrisă înainte de Isus este falsă.

În ciuda tuturor acestora, propaganda creştină a continuat şi continuă să citeze scrisoarea lui Aristeas ca dovadă a existenţei Septuagintei înainte de Isus, pentru a explica de exemplu de ce există peste 300 de citate din Septuagintă în Evanghelii, despre care biserica susţine că ar fi de origine ebraică, apostolică.
#122686 (raspuns la: #121915) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de Simeon Dascalul la: 19/05/2006 11:32:41
(la: A fost Adolf Hitler vinovat?)
Ăsta e termenul folosit. Poate că la nivel intelectual se situează între reality show şi rummykub, dar tot sunt nişte speculaţii simpatice. Poţi găsi o groază de variante, unele ajungând inofensive prin depărtarea de perioada modernă: cum ar fi fost dacă Roma ar fi fost bătută de Cartagina sau dacă Alexandru Macedon ar fi avut timp să-şi consolideze imperiul.
Dar n-am găsit pe net istorii alternative pentru noi, deşi am fi avut câteva puncte nodale interesante: 1300, 1821.
Poate că accepţi totuşi un plus de prestigiu pentru speculaţiile astea, dacă-ţi spun că s-a ocupat cu ele şi Neagu Djuvara.
Domnule Horia - de Grigore Rotaru la: 19/04/2008 17:16:18
(la: Afla despre Trecut!!!)
Cunosc 200 de plante medicinale . N-am folosit pic de medicament in viata mea ...oho si sunt vechi. Spanzul era cunoscut numai de catre daci: spanzuiau caii . Medicul lui Alexandru Macedon era dac si , la nevoie , il trata (numai cu plante). Alexandru s-a sinucis : a cerut doza de spanz peste masura . Stiti mai bine decat mine : vorba trimisa daca are valoare , prin ecou trimite efluvii benefice ... Dacii erau inapoiati ? S-a lansat o intrebare . Eu nu am dat un raspuns , ci am descris niste vestigii care exista , si nu prea crede nimeni. Nu am zis ca sunt ale dacilor sau ale tracilor . Am zis ca daca s-ar face lumina , nu s-ar mai scrie atatea bazaconii prin ziare despre acele locuri . Cu multe nu sunt de acord . Despre ce vorbesc eu – exista in ralitate . Nu sunt arheolog – sunt muntean . Si eu credeam ca pun de-un asfalt .
#304574 (raspuns la: #304565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dl Grig - de Horia D la: 19/04/2008 17:31:54
(la: Afla despre Trecut!!!)
Alexandru Macedon s-a sinucis? Esti sigur? Daca informatiile care le ai despre daci sunt la fel de exacte ca cele despre Alexandru cel Mare, atunci sunt complect gresite.
#304576 (raspuns la: #304574) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Bitterdream la: 05/01/2009 18:50:19 Modificat la: 05/01/2009 18:56:10
(la: zece pentru omenire)
Isus Nazariteanul
Watson & Crick & Wilkins
Amundsen
Shakespeare
Alexandru Macedon
Beethoven

(ma mai gandesc)
#383667 (raspuns la: #383627) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N-am ce face...au iesit dubli...:) - de monte_oro la: 05/01/2009 19:24:09
(la: zece pentru omenire)
1. Socrate
2. Aristotel
3. printul Siddharta-Buddha.
4. Alexandru Macedon
5. Octavian Augustus
6. Apostolul Pavel
7. imparatul Constantin+Elena
8. Leonardo
9. Bach+Beatles...:)
10. Darwin
11. Luther
12. Petru cel Mare
13. Napoleon
14. Locke+Stuart Mill
15. Marx+Lenin
16. Einstein+Fermi+Planck+ von Braun
17. Rembrand+ VanGogh+Monet+Picasso+Dali
18. Cassius Clay alias Muhammad Ali
19. Papa Ioan Paul II
20. Bill Gates




alex boldea (Iron Maiden) - de Bucu la: 27/04/2009 19:00:26
(la: inca o conferinta despre rock)
astept cu nerabdare sa ajungi la iron maiden, ca eu asta mananc in principal. si poate-mi dau si eu cu parerea mai apoi

dupa cum vezi mai sus, am ajuns...prin Judas Priest ..:))

încep cu albumul care-mi place mie cel mai mult, "Somewhere in Time", din '86.

ca de-obicei, pisele sunt compuse in majoritate de Steve Harris (5 din 8). mi-a placut si tema despre Alexandru Macedon, interpretata de altii ar fi fost, cred, ridicola, însa nu e cazul si cu Iron Maiden.

mi-au placut toate pisele, daca ar fi totusi s-o aleg pe cea mai buna, as opta pentru "The Loneliness Of The Long Distance Runner", cred ca e cea mai reprezentativa pentru ei, în stilul lor consacrat ....

ultima pisa, "Alexander The Great", merita iarasi amintita, o naratiune-n 8 minute, as recomanda-o la orele de istorie, de gimnaziu..:))
si orelor de muzica, pentru solo-urile bas-2 chitari de la mijlocul piesei. exceptionale!

una peste alta, un album de "jos palaria" ...

aveti cuvântu', domnu' boldea ...:))
#431071 (raspuns la: #411887) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de donquijote la: 04/06/2009 15:17:17
(la: Despre emitator si receptor)
alexandru macedon si nodul gordian.
problemele complexe au solutii simple sau n-au deloc.
valabilitatea afirmatiei din zeitgeist e sub un mare semn de intrebare, dar prioncipiul e acelasi, are lipici la public: uite ce destept e ala, cum le explica el intr-un cuvant.
sloganele simple si mai ales bine plasate in context istoric prind.
vezi stalin, hitler, ceausescu...faceau afirmatii aberante, in care credeau mai mult sau mai putin (hitler credea in ale lui, de stalin si ceausescu am mari indoieli desi si ei erau paranoici) dar cu priza la popor.
eu nu - de beatlemaniacul la: 22/06/2010 01:56:41 Modificat la: 22/06/2010 01:57:55
(la: Mi-ati lipsit ,dragi cafegii)
eu nu am mai intrat de ceva timp si NIMENI NU A POSTAT IN NUMELE MEU ... sic ... insa ma intreb cine ar putea posta in numele tau ... hmmm, grea intrebare ... sa fie BUCEFAL, calul lui Alexandru Macedon sau sa fie soldatul al unsprezecelea de le etajul doi al CALULUI TROIAN ... poate ca este chiar un semi-zeu care reuseste sa intre ghicind de fiecare daca in cafea parola ta sau sa fie vreun taximetrist care a gasit un biletel in poseta uitata pe bancheta ... oricine ar fi sa-i fie rusinica ca se falfaie deasupra noastra intr-un asemenea stil oranj ... urat, domnule urat, bine ca macar berica e rece si dusurile scotiene la moda
*** - de apahida la: 05/09/2010 17:06:50
(la: Narcis şi lumea oglinzii)
cand lui alexandru,macedonul desigur i s-a pus in fata nodul gordian nu si-o batut capul cu descalcirea lui,lo rezolvat cu sabia,dar el era un pesonaj istoric real si barbat de barbat pe cand narcis asta un imaginar un arhetip a tuturor masculilor indragostiti de moaca lor ce si azi se dau cu gel de par si se admira in oglinzi ,verticale de data asta lipite de holurile cluburilor de fite,ca brancusi lo bagat in bronz ca paler in litere mi totuna tot mit ramane in rest reflexia luminii in suprafata plana a unei substante omniprezenta in natura,h2o
Nyx si alti carcotasi - de wwwhttps la: 21/01/2011 19:15:13
(la: Despre Eminescu, altfel)
Ma rog, e dreptu' lu' matale sa te bagi in seama ca picky. Doar e democratie. Iar in democratie lucrul asta e tolerat.

Se vede treaba ca nu ai trait vremurile acelea sau le-ai trait, dar probabil erai la gradinita. Sau cel mult la scoala primara. Ceea ce nu e o insulta. Toti am fost mici odata, dar am crescut, ne-am maturizat.

Unu la mana: cand am scris topicul acesta am fost 100% convins ca vor fi carcotasi de meserie care vor despica firul in patru. Persoane care nu au viata personala decat pe forumuri, unde se cred Tarzani si Sandokani. Pentru ca asa e pe toate siturile frecventate de romani: criticam America, criticam China, Israelul, Elvetia, Germania, de parca noi am fi niste dumnezei pe langa americani, chinezi, evrei sau nemti, nu alta!
Asa ca mi-am luat toate masurile de precautie inainte de a-l posta. Inginereste.
Nu-mi mai aminteam cu exactitate cand am fost numit director interimar, asa ca m-am uitat in cartea de munca, pe care o am inca, sa vad luna in care am trecut la reducere la doar 1/3 din ore. 13 mai 1992, asta e data in care am fost numit director interimar. La varsta de 28 de ani, 3 luni si 2 saptamani.
Singura chestie pe care nu am stiut-o a fost cand s-au desfintat clasele complementare de ucenici. In '95, cand am emigrat eu, le lasasem bine-mersi in tara. De altfel am si specificat ca nu stiu daca mai exista. Am aflat ulterior de pe google si din postarea lui piky aka doinita ca s-ar fi desfintat in 2003 cand s-au creat scolile de arte si meserii.
Tot din cartea de munca reiese ca:
- inginer stagiar la ICIM Brasov, filiala... incepand cu 1 aug. 1989 si pana la 9 ian. 1990
- inginer, debutant, profesor disc. tehnice la Gr. Sc. Ind. din ... incepand cu 10 ian. 1990 (retine! trimestrul II. Asta ca sa nu mai aduci vorba ca de ce nu din trim I?)
- inginer, definitivat, prof. de spec. incepand cu 1 sept. 1991,
- director interimar, 1/3 catedra, incepand cu 13 mai 1992,
- director (plin), 1/3 catedra incepand cu 1 sept 1992
- reziliere contract invatamant, 31 aug. 2005.

Doi la mana: In vremurile acelea tulburi au avut loc schimbari mari in mai multe domenii: armata, politie, invatamant. Au fost epurati cei care sub pretextul comunismului isi batusera joc de colegii lor. Eu am venit la Gr. Sc. respectiv din trimestrul II al anului scolar 1989-1990 in locul unui inginer, seful organizatiei de partid din scoala, care nici nu a mai indraznit sa se arate la fata dupa Revolutie. Dupa nici doi ani imi dadeam Deful. Si nu, nu ai dreptate! Era suficient pe vremea aceea sa ai numai definitivatul ca sa fii director. Iar la grupurile scolare industriale, directorii se alegeau in general dintre ingineri. Nimeni nu a vrut postul ala ingrat, retine ca am spus doar: l-am acceptat impins de la spate. Dupa vreo doi ani a trebuit sa imi dau si gradul II ca se schimbase modificarea (!): directorii trebuiau sa aiba minim gradul didactic II. Si la examenul acela m-am dus tot de sila bucuros, fiindca aveam deja bagate actele pentru emigrare.

Trei la mana: mucosul de Alexandru Macedon cucerise juma' din lumea cunoscuta la varsta aia.

Carcotasilor de meserie: cititi cu atentie CV-ul lu' baiatu' si puneti intrebari numai cand aveti ceva interesant de spus, nu ma deranjati pentru orice virgula.
Si tot acestor carcotasi: spuneti-mi daca vreti ca de acuma incolo sa imi incep topicul nu cu: "Acum vreo doua decenii eram ...", ci cu "Acum 19 ani, 4 luni, 2 saptamani, 3 zile, 8 ore, 52 de minute si 11 secunde eram..." ... de n-as mai fi fost, 'tu-i mama ei de treaba, ca ma 'nervai cu nervii!
#593183 (raspuns la: #593180) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de INSULA ALTUIA la: 23/01/2012 09:16:28
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)




Tuturor elevilor care au raspuns ca mai jos, li s-a dat nota 4, desi ar fi meritat 10...





Raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. In ce batalie a murit Alexandru Macedon?
- In ultima sa batalie.

2. Unde a fost semnata Declaratia de Independenta?
- In josul paginii.

3. Care este cauza principala a divortului?
- Casatoria.

4. Ce nu se poate manca la micul dejun?
- Pranzul si cina.

5. Cu ce se aseamana o jumatate de mar?
- Cu cealalta jumatate.

6. Cum poate un om sa reziste opt zile, fara sa doarma.
- Foarte simplu - doarme noptile.

7. Cum se poate ridica un elefant, cu o singura mana?
- Nu veti gasi nicaieri un elefant cu o singura mana.

8. Daca ai avea trei portocale si patru mere intr-o mana
si patru portocale si trei mere in cealalta mana, ce ar insemna ca ai?
- Niste maini foarte mari.

9. Daca la opt oameni le-au fost necesare 8 ore ca sa cladeasca un zid,
cat timp le-ar trebui la patru oameni sa faca acelasi lucru?
- Nici un pic de timp - zidul a fost deja facut.

10. Cum poti arunca un ou pe o pardoseala de beton, fara sa crape?
- Pardoseala de beton e greu de crapat.
Albanezi,valahi si mistere - de Alexandrescul la: 01/05/2014 03:30:26
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Romi,nu tigani! Nu mai sunt tigani din anul 1971( asa cum romanii nu mai sunt valahi din anul 1862). Aceasta initiatva se numeste dreptul la identitate.

Cat despre stramosii romilor( indienii),
nu au fost un neica nimeni poporul inzilor,ci au fost printre cele mai mai mari civilizatii din lume ( rivalizand cu civilizatia Sumeriana si Egipteana).

Intr-adevar,nu sunteti bine informata,ci cunoasteti ''franturi''istorice - vis-a
-vis de stramosii indieni ai romilor. Stramosii romilor au fost invinsi (doar
in nord a Indiei). Istoricii europeni si istoricii persani,mentioneaza ca regele Persiei (Darius) a cucerit nordul Indiei in sec. al VI-lea i. Hr.,apoi de regele grecilor Alexandru Macedon la inceputul sec. al VI (fara sa mentioneze
ca Alexandru Macedon a invins de regele din Patli Patna ( india). Dupa ce l-au izgonit pe Alexandru Macedon,le-au venit randul persanilor.

Va asigur ca nu erau mici grupuri de indieni,care se incaierau pe unde apucau,pentru ca inca din analele istoricilor poporul inzilor era cel mai numeros. Suprafata Idiei Antice se intindea pe un teritoriu de peste un milion de kilometrii patrati...

Originea de baza a romilor este una
indica ( indiana). Ca au migrat din India si ca au intrat in contact cu alte popoare,asta este cu totul alta mancare de peste.
#651778 (raspuns la: #14796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Apa de ploaie. - de (anonim) la: 17/09/2003 12:22:33
(la: Cat cantareste un nor?)
Cerul este innorat. Transpiratia-ti curge pe fata si peste tot trupul. Ratacit si fara busola cu numai hainele de pe tine ,fara hrana si fara apa te uiti la cer si vezi norii astia de toate formele umflati si gata sa plesneasca si te rogi la D-zeu sa ploua.
Iti spui ca vei mai avea o sansa fara hrana dar numai apa sa ai...incepe sa ploua. Iti iei palaria de pe cap si o transformi in galeata culegatoare de stropi...Te uiti la cer si ploaia iti atinge buzele insingerate si umflate de sete iar intre timp cu minile pe palarie incerci sa nu-ti perzi echilibru si aduni fiecare strop pretios in ea.
Numai apa de ploaie de-as avea......
#298 (raspuns la: #288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trece apa si-n urma-s pietre - de Alice la: 16/10/2003 04:38:28
(la: Epilog dinspre viitor, in loc de epitaf)
Trece apa si-n urma-s pietre ce raman.
Caci am noroc, nu-s bolovani, si daca-s pietre, nu in suflet.
Cu mult mai mult noroc, cand apa a trecut, timid, de printre pietre, creste iarba. Si flori rasar, si-o papadie creata - deghizata-n Phoenix de restul lumii.

Eu am avut dintotdeauna mai mult noroc decat, statistic, ar fi fost pe lista. Dar n-am vazut nicicand doar jumatatea plina din pahar, va zic, mai e ceva...

Nebanuit de multa alinare mi s-a dat, doar pentru c-am cerut-o!

Alinarea - sa n-o lasati sa treaca.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...