comentarii

Argumentează în cinci enunţuri care este rolul şcolii a disciplinelor şcolare în formarea personalităţii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Basarabia comparată cu Transilvania - de Simeon Dascalul la: 18/02/2005 16:18:18
(la: Din nou, Trianon)
Va să zică Basarabia şi Bucovina sunt teritorii ruseşti/ucrainene - în care noi i-am invadat pe băştinaşi şi am fost întotdeauna în minoritate?

Rusia ţaristă atinge graniţa Nistrului prima dată în 1792. Până atunci românii şi cei de dincolo şi cei de dincoace de Nistru avuseseră şansa să fie despărţiţi de slavii estici de stepe pustii. De atunci au urmat războaie austro-ruso-turce sau ruso-turce în care ne-am schimbat stăpânitorii. În 1814 ruşii avansaseră, ei voiau ambele principate dunărene, dar au trebuit să se mulţumească cu jumătate din Moldova.

Cu judeţele din sudul Basarabiei lucrurile stau altfel. Au avut până la un punct istoria asemănătoare cu a Dobrogei. Pierdute de Ştefan cel Mare, au mers la turci, de acolo la ruşi. Sudul Basarabiei a fost alipit Moldovei rămase după ce ruşii au mâncat bătaie în războiul Crimeei. Nu cred totuşi că pe marile puteri care au hotărât asta le durea capul de reîntregirea noastră. Ruşii sunt perseverenţi – trec cu armata pe aici în ceea ce noi am numit Războiul de Independenţă şi le iau ca amintire.

Herţa fusese în Vechiul Regat. Molotov o fi inclus-o din greşeală în teritoriile ce le-a negociat cu Ribbentrop ....

Având în vedere că am făcut schimb de populaţie cu bulgarii, Cadrilaterului cred că i s-a pus cruce, ca şi Banatului sârbesc, ca şi părţilor de Crişana şi Maramureş lăsate pe dinafară după prestaţia noastră din primul război.

Revenind la film:

Nu ştiu cum l-ai receptat, dar eu l-am văzut că nu se încurca în gargară europeană şi alte ziceri ipocrite. Sincer, naţionalist şi inedit. Să nu fi fost implicaţi şi noi ar fi fost tare haios de văzut, dacă mă gândesc bine chiar a fost.

Nu prea coerent – probabil datorită faptului că din cinşpe ore au rezultat două. Trebuia să fii foarte atent, la început n-am înţeles cine pe cine asasinase – bucătărie internă de-a lor. Multe poezii – două chiar faine, procesiuni pe munţi, printre care erau inserate enunţuri concrete foarte interesante:
- panslavismul rus - ca idee - şi precursorul KGB-ului - ca antrenor de terorişti - au determinat primul război mondial
- Trianonul a generat tot răul de care are sau a avut parte Europa: nazismul, Holocaustul şi ascensiunea SUA
- Molotov le-a promis toată Transilvania dacă-i lasă baltă pe nemţi, dar ei n-au sărit în schemă că nu erau trădători şi nici nu le plăceau comuniştii
- toate creaţiile artificiale ale Trianonului – Cehoslovacia şi Iugoslavia s-au dus la dracu’; asta va fi şi destinaţia României

Au o memorie tare bună – pomeneau şi de Salonta – câţi români ştiu oare pe unde-i Salonta?

Discuţia de după a fost şi mai interesantă decât filmul. Din partea lor Koltai Gabor si Raffay Erno – doi indivizi de o factură cu totul diferită.

Din partea noastră Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu, Florin Constantiniu, Ion Cristoiu. Ultimii doi au avut nişte luări de poziţie tare blânde, Florin Constantiniu care avea suficiente cunoştinţe de istorie ca să-i pună la punct, n-a amintit decât finuţ, subtil de Mohacs şi a lamentat european buna înţelegere româno-ungară şubrezită de filmul ăsta.
Mai duri au fost Cristian Tudor Popescu şi mai ales Hurezeanu.

Ne-am despărţit în bună pace, cu relaţii cordiale şi ziceri de genul: eliberare, redescălecare, „vânt maghiar bate deasupra Carpaţilor”.

Complet de acord cu tine sunt însă referitor la faptul că nu trebuia interzis.
Să-l interzici e o tâmpenie – politica struţului. Ar trebui făcut material didactic. Ar trebui proiectat la deschiderea sesiunii parlamentare. Băsescu şi Tăriceanu ar trebui să-l vadă ori de câte ori trec o lege prin parlament - asta ca să estimeze mai bine preţul majorităţii parlamentare.
cam slabuta prezenta la discu - de muma padurii la: 11/05/2005 15:59:37
(la: Invatamantul din ziua de azi)
cam slabuta prezenta la discutia asta! si cam neechilibrate taberele adica copii au intotdeauna dreptate.

copii mei sunt inca mici, dar stiu de la colegi ca programele(mai ales 5-8) sunt absolut infernale si se merge pe cantitate si nu pe calitate.

Dumnezeu stie cine face manualele, si cine ii numeste pe cei care fac manualele (probabil ca se autonumesc, ca si cei din diferitele comisii ale edu.ro), dar mie mi se pare ca oricum nu are nimeni nici o viziune de ansamblu si ca nici un psiholog sau medic nu si/a dat cu parerea (ma refer la clasele mici, pt. ca de pe la 14 ani in sus ai capacitatea si incepi sa ai si discernamintul cit si ce inveti). Se vrea ca un copil sa stie la o materie cam tot ce stie ala care a scris manualul(desi el insusi nu stie decit manualul lui... si ala aiurea... ca doar omul nu poate sa stie tot din domeniul lui: ca sa nu mai vorbim ca la nivel academic, referitor la un subiect pot exista mai multe teorii si ca fiecare e liber sa creada si sa sustina doar una dintre ele.
un exemplu concret si probabil ca mai exista si altele : in manualele de chimie de liceu era scris(daca au corectat e bine) pina prin 96 (pina atunci am mai dat eu meditatii) ca potentialul electrochimic poate fi ori cu plus ori cu minus, ca daca e reducere e asa, daca de oxidare e altfel.... desi din 1952 exista o conventie internationala prin care se stabilise ca etalon semnul potentialului de reducere. Adica cine a scris manualul dezbatea o problema transata in urma cu 40 de ani!

in concluzie invatamintul primar inseamna exagerat de mult, asa ca sa nu ne mai miram de scaderea interesului pentru scoala: daca va dau sa cititi o carte in care la fiecare al treilea cuvint trebuie sa umblati la dex, renuntati sa mai cititi cartea, nu?

si uite asa am ajuns in situatia in care iti vine student in anul I, un mielusel care n/are nici o baza/ notiuni fundamentale si care nici macar nu/si aminteste cind sau daca s/a facut in scoala asa ceva, si care nu e vinovat pentru nestiinta lui si uite asa anul I se transforma in an de recapitulare clasele 5-12.
probabil ca cei care folosesc ca instrument cuvintul, nu vor fi de acord cu mine, dar exista si domenii unde trebuie sa mai sti si altceva decit sa vorbesti.

din fericire pt invatamintul universitar nu/ti impune nimeni cit si ce sa predai. eu cred ca rolul unui profesor e sa/ti formeze o baza de cunostinte si apoi sa deschida mintile, sa te faca sa gindesti singur , sa vrei sa afli mai multe. Poti fi un profesor bun si fara sa ai o caruta de diplome si premii( apropos de cv/urile pe care trebuie noi sa le avem si cit de relative sunt ele) si fara sa sti pedagogie(sincer.. a/ti vazut voi vreo noutate la profi in ultimii 30-40 de ani? eu nu) , doar cu experienta si intuitia. Chiar trebuie sa/ti placa ceea ce faci si sa lasi deoparte orgoliile personale, pentru ca nu intereseaza pe nimeni ce destept esti (daca chiar esti, se vede)- cunosc o gramada de destepti, care stau atit de prost cu comunicarea.. drept pentru care sunt niste profesori execrabili, desi ei in domeniu sunt f. buni. Si cred ca mai trebuie, ca sa fi un profesor bun , sa te cobori din sferele inalte si sa reusesti sa fi pt. un timp o interfata intre muritori si divinitate.
Cursuri de comunicare si de bun simt ar trebui facute, nu pedagogie!

Am ajuns sa dau pe spate de incintare cind mai vad pe cineva sub 25 care mai gindeste. Traiesc cu speranta ca cei buni vor reusi sa strabata stufarisul gimnaziului si ca vor avea profesori la liceu si mai departe,care sa/i ajute sa le creasca aripile si sa/le indrume zborul.
axioma+principiu (RSI) - de cico la: 03/09/2005 20:34:43
(la: Stiinta sub microscop)
Daca nu ma insel principiile sunt ca si axomele in matematica. Sunt acceptate ca atare pana cand se demonstreaza contrariul sau limitarea valabilitatii lor.

Revad definitiile axiomei din DEX:
1. Adevăr fundamental admis fără demonstraţie, fiind evident prin el însuşi.
2. Enunţ prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunţuri.
3. Adevăr admis în general şi acceptat ca real fără a fi demonstrat.
4. Fiecare dintre propoziţiile prime pe baza cărora se formulează o teoremă.

Diferenta fata de principiu (in 2. si 4.) pare iar subtila, dar importanta: pe cind principiul va fi respins la prima demonstratie ca n-ar contine un adevar incontestabil, de-o axioma de poti servi intr-o demonstratie matematica pura, fara a-ti pune problema adevarului sau. De exemplu, "sa presupunem ca" (axioma deci) 1+2=4. Te poti servi de acest enunt clar neadevarat ca sa urmezi cu o demonstratie logica matematica ce duce la 7+7=14 ;) (cazul de-aici e simplist ales si neverosimil, desigur, dar exista asemena situatii prin care se cauta gasirea fisurii in demonstratia propriu-zisa).
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)
#69509 (raspuns la: #69481) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de M a o la: 01/02/2006 10:31:57
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Nick-ul este ales la intamplare, mai bine zis la suparare (voiam un cont undeva si nu-mi acceptasera vreo cinci nick-uri).
Citatul cu orezul care este de fapt citatul cu crestinii, este intr-adevar al lui mao, care, fara sa vrea, a atins o problema de profunzime.
Cat despre calea spre adevar, he, he, e cale lunga! Si niciodata nu-i prea tarziu. Dar parca nu se potriveste cu Vali Vijelie. M-ai pus intr-o noua dilema: citesc "Calea..." si opresc muzica sau... Drace!

___________________________
Ei sunt crestini pentru orez!
(Mao Tze-Dung)
#103303 (raspuns la: #103066) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Latu a spus: Prezentarea de - de anadi108 la: 06/06/2006 19:55:32
(la: Absolutul şi Cauzalitatea)
Latu a spus:
Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau , ....bla-bla bla-bla
Latu n-a spus ".bla-bla bla-bla"


Replică:

Opinia lui anadi e că semnificaţia cuvintelor lui Latu, care urmau în fraza respectivă era "bla-bla bla-bla",
1. pentru că ele reprezentau, doar teorii generale despre silogisme, care însă
2. chipurile s-ar aplica şi la silogismul prezentat, în plus fiind
3. o încercare de denigrare a silogismului prezentat, fără a prezenta nici un argument concret, însă afirmând “…poate duce la erori… in care cauza si rezultatul (silogismului) izvorasc/se pierd din/in dessert”.

Latu a spus:
Dincolo de regulile constructiei de silogisme, exista si reguli in ce priveste utilizarea de citate. Daca nu altele, atunci macar regulile dictate de buna crestere.

Replică:
Ar trebui să te uiţi în grădina ta. Bunul simţ te-ar fi obligat să nu faci asemenea aluzii insultătoare, cum că atât cauza cât şi rezutatul silogismului prezentat ar izvorî/s-ar pierde din/în deşert, fără ca tu însuţi să prezinţi un argument concret care să invalideze silogismul prezentat, având tupeul să spui că nici nu te-ai găndit să dai o replică.


La afirmaţia lui anadi: Silogismul prezentat nu e un experiment intelectual,
Latu a spus
Initial ma referisem la forma prezentarii.

Replică:
Aceasta este o minciună, latu s-a referit în primul rând la erori de fond
(Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau forma …


Latu a spus:
Nesiguranta care apare ca baza prezumtiva a refugierii indaratul unor valori incontestabile, …duc dupa parerea mea la concluzia experimentului, …

Replică:
Latu continuă să afirme că silogismul prezentat ar fi un experiment intelectual, deşi el nu e un experiment ci o confirmare logică a experimentării existenţei lumii absolute, confirmare logică ce pleacă de la premisa principiului fizic al cauzalităţii,
Latu afirmă că anadi ar suferi de nesiguranţă
şi că acea nesiguranţă ar fi baza refugierii sale indaratul unor valori incontestabile.
De nesiguranţă suferă cei care nu ştiu:
(Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau forma.

Latu a spus:
Denuntarea termenului "enunt" ca fals si intronarea punctul unu ca "adevar" nu schimba decat terminologia, nu si eroarea asupra careia m-am oprit.
Pentru conformitate:
Latu a spus:
Pct. 1 este un enunt
Replică:
Pct. 1 este un adevăr:...


Replică:
Termenul enunt nu a fost denunţat ca fals, ci ca falsă formulare.
El nu spune nimic despre calitatea premisei.
A spune despre o afirmaţie că este un enunţ, e doar o schimbare de terminologie, care însă vrea să implice că afirmaţia nu ar avea valoare de adevăr, şi în sensul că oricine poate să enunţe, dar fără evidenţe, enunţurile nu sunt decăt speculaţii fără valoare.

Latu a spus:
Declararea premisei - aici a "adevarului" - urmata de aceeasi declaratie in conditional, ambele in cadrul aceleiasi enumerari putea fi lesne evitata in favoarea formei.

1. Nu “aici” (adică numai în acest caz), ci totdeauna premisa trebuie să fie adevărată, pentru a avea şansa de a ajunge la o concluzie adevărată. Cel ce construieşte un sistem logic plecănd de la o minciună, poate a avea dpdv logic dreptate, în realitate concluzia fiind o minciună, căci are ca premisă o minciună.
2. Repet: Prezentarea punctului doi sub formă condiţională a fost intenţionată pentru o discuţie pe tema principiului fizic al cauzalităţii.


Latu a spus:
Replica (mea): de prisos.

Replică :
Nu-i nimic. E ceva. … Gimnastică mentală şi denigrări gratuite.

Iar şmecherii care ne înconjoară ţin aproape.
#126358 (raspuns la: #126229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
servus, voi :) - de irma la: 15/05/2007 11:16:22
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
sa nu incepetzi acum cu mistoul si bashcalia.. sa zicetzi ca eu is de vina ...

jimmilici, cum sa facem mishto? ai dreptate, draga mea. e greu sa regasesti prieteniile din tinerete.
in vara asta trebuie sa ma reintalnesc cu o prietena de-a mea din generala (colega mea de banca si sora mea de suflet pe vremea aceea). am mai tinut legatura pe mail (in ultimii 4 ani), dar sporadic (cam patru-cinci mail-uri pe an).
chiar sunt curioasa cum o sa fie intalnirea noastra fata in fata dupa 7 ani (de atunci nu ne-am mai vazut).
#197491 (raspuns la: #197490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dificilă doleanţă, Intrusule - de picky la: 07/01/2008 13:30:23
(la: Sorin Cerin - opera filosofica)
O editură obscură (Paco) a publicat pe spesele autorului un număr de cinci broşurele.
Una din marile librării din Bucureşti (Eminescu), care ca orice librărie care se respectă încearcă să aibă toate titlurile de pe piaţă, a acceptat să preia spre vânzare (oricum deconturile se fac în funcţie de vânzare şi ceea ce nu se vinde se returnează) a acceptat deci să pună-n vânzare cele cinci broşuri, fiecare-n câte cinci bucăţi. A preluat aşadar fiecare titlu-n câte cinci exemplare. Astăzi, după trecerea unui timp considerabil, aproape un an, din cele 20 de maculaturi, mai are-n stoc 19. S-a vândut, deplâng fraierul care-a pus botul şi-a dat lovelele, un singur exemplar din Moarte, neant, aneant, viata si Bilderberg Group.

Se pare că dezaxarea auctorială e dincolo de orice margini imaginabile. Iar paginile virtuale-s pline de una şi aceeaşi prezentare a ipochimenului, un text tembel plasat în multiple locuri, chiar şi pe wikipedia.
Demascarea acestui impostor şi fariseu, lugubru şi găunos este făcută şi aici:

http://old.clujeanul.ro/articol/ziar/cluj/cacealmaua-destiny/2687/32/
#271819 (raspuns la: #271804) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
brisi - de motanelul la: 03/12/2008 16:19:24
(la: Avem cafeneaua pe care o meritam)
e drept ca unui user sa i se spuna ca prezinta manifestari schizoide ?

ok atunci. tu cum numesti o persoana care isi face (nu mai zic de data trecuta) trei, patru, cinci nick/uri, nici macar nu are inteligenta sa le faca diferite si cu comportamente diferite, si se autosatisface scriind confe si raspunzandu/si singura aberatiilor?
#368593 (raspuns la: #368579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
partea a treia - de zaraza sc la: 27/06/2014 11:09:38
(la: Dezbatere )
"La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca să-i folosească textul? Cerințele nu privesc înțelegerea textului, așa cum ne lăudăm că o facem, având ca model testele PISA, ci, poate, atenția. Foarte mulți copii n-au formulat enunțuri corecte, pentru că au fost induși în eroare de întrebare. Ei, ne mai încurcăm cu chestii de-astea…

La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”.

Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen.

E, așadar, vina noastră, a celor mari, că tolerăm un astfel de sistem și suntem parte a lui, și eu îmi cer iertare față de Cristi, Alberto și toți ceilalți copii „ai mei” că nu i-am învățat altceva, nu știu nici eu ce, care să le fi adus o notă mai mare la un examen atât de important pentru ei. Îmi cer iertare în fața inteligenței lor, a zâmbetului lor, a ochilor înlăcrimați cu care vor privi notele. O să-i privim și pe aceștia plecând în alte țări, care nu-i vor considera proști, ci buni de muncă. Vor fi și doctori, și ingineri…

Și astea n-ar fi decât câteva probleme legate de acest examen. Sper că nu v-am plictisit. Nu-mi spuneți că nu vă interesează, pentru că și copiii voștri o să crească.

Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, București"
Lume, lume... - de SB_one la: 11/11/2003 13:59:53
(la: Romani in strainatate)
Romanostrainii

Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos


Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos, o mica localitate din Bistrita-Nasaud, lumea e mai asezata, asa ca oamenii au luat drumul Spaniei cu preotul in frunte. Si, ca sa se simta ca acasa, au pus in bagaje pancarta cu numele localitatii pe care au plantat-o undeva langa Madrid. "Botezul" unor orasele din Spania cu nume romanesti nu e deloc o gluma, cum pare la prima vedere. Din cei o suta si ceva de mii de locuitori ai Castillon-ului, un orasel langa Valencia, 25.000 sunt romani. In Coslada figureaza in actele primariei 10.000 de romani, dar fiecare ins cu hartii oficiale mai tine in spate alti 7-8. La fel, poluri de concentrare ale romanilor exista peste tot in Europa, din Italia, unde muncesc 300.000 de compatrioti, pana in Irlanda. In mod firesc, pe langa concentrarea in anumite zone, s-au produs si specializari. Un exemplu clasic in acest sens, care e deja pomenit de sociologi, e cel al osenilor ajunsi la Paris. Primii oseni au aparut in capitala Frantei in 1992, cand a sosit o "echipa de cercetare" compusa din 7 barbati. Osenii, fiind seriosi si muncitori, s-au specializat in vanzarea ziarelor si au trimis vorba in sat ca "e bine". Apoi, au urmat valuri de emigranti. Acum, din cei 1.000 de vanzatori romani de ziare din Paris, 770 sunt oseni, iar 53 sunt din Maramures, adica din vecini. Una peste alta, cele 2 milioane de oameni care muncesc cate 8-9 luni pe an in strainatate trimit in tara miliarde si miliarde de dolari. Practic, acesti bani tin in viata subreda economie romaneasca, dar pretul platit este mare. Nici cinci la suta din emigrantii nostri temporari n-au plecat cu forme legale, prin Oficiul pentru migratii a fortei de munca sau printr-o agentie de plasare. Aproape toti sunt "turisti" care, odata trecuti de Curtici, s-au indreptat spre santierele si docurile occidentale. Acesti muncitori "la negru" se transforma deseori, de dragul celor 400 de euro pe care-i trimit lunar familiilor de acasa, in niste sclavi moderni care muncesc 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamana. In tara, Guvernul munceste de zor pentru integrarea in Uniunea Europeana, dar i-a cam uitat pe romanii care sunt deja acolo. Acesti oameni sunt chelnerii, bucatarii, constructorii si agricultorii Europei, dar sunt si cetateni romani. Acesti romani, cand se imbolnavesc vin acasa si doresc, la batranete, o pensie. Dar plata contributiilor nu e un lucru simplu. La ora actuala, printr-o ordonanta de urgenta, emigrantii nostri temporari au posibilitatea sa incheie o asigurare facultativa de pensie sau de sanatate. Dar, pentru asta, trebuie sa vina in tara, unde cozile la ghisee sunt lungi si unde timpul nu costa la fel de scump ca in Occident. Nimeni nu s-a gandit sa ofere posibilitatea incheierii acestor asigurari in strainatate prin firmele care efectueaza transferuri bancare din strainatate in Romania. Asta, in ciuda faptului ca bugetul asigurarilor sociale e pe butuci si ca, daca doar 100 de mii de "straini" ar cotiza pentru pensii, Casa de Pensii ar incasa lunar 6 milioane de dolari. La fel se intampla lucrurile si cu contributiile de sanatate si de somaj. A lucra pe slujbe de chelner sau agricultor in Europa nu e deloc o rusine. Asa au facut italienii, dupa razboi, asa au facut irlandezii intre cele doua conflagratii mondiale. Dar, pentru a trece mai departe, la slujbe mai calificate, e nevoie de o strategie nationala. Executivul ar trebui sa stie precis ce slujbe se cauta si se vor cauta in urmatorii ani in Uniunea Europeana si sa adapteze planurile de invatamant in consecinta. De asemenea, mai trebuie compatibilizate diplomele, dar si competentele, pentru a produce si sudori si doctori la standarde UE. Apoi organigrama institutiilor statului care se ocupa de "straini" ar trebui sa fie proportionala cu numarul acestora. Totusi, Oficiul pentru migratii are doar 70 de oameni, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor n-are decat 3 angajati cu drept de autentificare a acestora. Daca lucrurile vor merge la fel de lent ca pana acum, fara sa se tina seama ca anul 2007 se apropie repede, romanii vor cara mult timp, de acum incolo, tava prin Europa.



Marius NITU


Continutul acestui site este proprietatea SC Adevarul SA.
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul
SC Adevarul SA.


#3990 (raspuns la: #3828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
podul de piatra s'a daramat - de (anonim) la: 10/07/2004 03:36:43
(la: Provocare: emigrarea, aventura voastra)
istorie:

mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!
mi-am gasit joob!


pare sa fie un mesaj de bucurie, nu? ei bine... partial color.

prietenul la care am venit m-a ajutat sa gasesc acest job. seamana intr-un fel cu Cooperativa Metalul Transfigurat insa aici nu fac decat un singur sortiment de produs: burlanul.
in toate formele lui. mare, mic, rotund, ovoidal, inchis, deschis, cu flansa, fara flansa, cotit simplu, articulat, din tabla zincata, aluminiu, inox.

io, marele inginer de romania, imping tabla pe jgheab. sunt nou, nu vorbesc bine limba, nu am experienta canadiana, nu am calificari canadiene... imping tabla.

cu o miscare scurta-precisa din umarul stang plesnesc pachetul gros de formate proaspat debitate din rulou. prima foaie asculta. se roteste spre dreapta dezvelindu-si parca umarul stang, suficient cat sa o pot apuca tentant cu manusa manii drepte.
un zvacnet scurt vertical genereaza sinusoida, trupurile inclestate in stransoarea uleiurilor rare se descatuseaza iar mana stanga se intrepune ferm.
o alta smucitura, mai lunga, ca un tremur, ca o ghidare... calauzitoare... apoi stransoarea delicata a sirurilor de role stabilesc in cateva secunde cursive forma finala a faltzurilor.
un platou, o masa miscatoare, alta directie... o fanta intunecata si amenintatoare... apoi caruselul acela, rasucirea... infernul!!!
lipsita de vlaga, foaia se rostogoleste cilindric, cu capatul zimtat, faltuita, marcat pe trup cu insemnele unui fabricant, se lasa asezata, ambalata, depozitata, expediata si utilizata in cele mai felurite chipuri de cei mai feluriti oameni.
puah!

eu am generat asta. ar trebui sa fiu mandru?
si nu o data. nu de doua ori. de aproape... 3000 de ori pe zi. (la revizuirea editiei - dupa 2 luni - ultimele statistici aratau evolutii de 7500 de ori pe zi).
dor humerusii, dor bicepsii, pulpa dreapta, antebratul, palma si... buricele degetelor.

dar ce conteaza? este doar prima saptamana.
neobisnuita, nesomnul transportului de o ora si juma' (dus), raceala...

am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!
am sa ma-ntorc barbat!

cu timpul insa... experienta canadiana, obisnuinta, leafa mai mare de 10$/ora imi vor da posibilitatea unui alt job.

unul mai trainic si mai frumos!
#17600 (raspuns la: #17565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O, dragă Cassandra... - de spinroz la: 15/05/2005 12:29:36
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Mi se pare că te-am avertizat că numele tău implică automat neîncrederea în profeţii. Păi şi sinuciderile se transmit ereditar, (vezi E. Durkheim-Despre sinucidere) , nu numai alcoolismul ci implicit şi homosexualitatea dar toate fac parte din informaţia ereditară şi în pofida dispreţului afişat de darwinism faţă de lamarckism care propunea ideea transmiterii caracterelor dobândite se pare că ultimile cercetări au evidenţiat acest fenomem. Nu pot să intru în amănunte din lipsă de spaţiu ca să-ţi argumentez ştiinţific cum un viciu dobândit poate afecta mai multe generaţii. Nu caractere dobândite se transmit cum credea Lamarck, ci informaţii: în invizibilul spermatozoid şi ovul nu încap caractere ci informţii. Aceste informţii circulă şi din lumea exterioară spre variabila genomului , nu numai cum a stabilit ,,dogma darwinistă'' de la genotip la fenotip. (Vezi N. Botnariuc- Evoluţionismul în impas?). Şi când vorbesc de variabila genetică nu greşesc; deşi este ereditară cum sunt bolile ereditare ea este totuşi dobândită de un individ al unei anumite generaţii; nu intră în componenta ,,tulpinei copacului vieţii’’, în ,,ivariant'' cum a numit Husserl, acest fenomen, ci în coroana acestuia, adică în variabila genetică. Astfel că, după câteva generaţii ,tara care îşi pune amprenta pe o familie poate să dispară. La fel se petrec lucrurile şi în cazul celor supradotaţi. Un studiu efectuat de vărul lui Darwin, F. Galton vorbeşte despre conceptul ,, geneticii cantitative''(1869)( gradul de asemănare între înrudiţi); legile lui Galton confirmă de fapt ,,legile lui Mendel''. Am un exemplu acum în minte: dintre toţi copii lui Freud, doar ultimul, Ana a urmat psihanaliza tatălui ei. Cum să explici altfel acest lucru decât că în ,,lotul de spermatozoizi'' care a proiectat-o pe Ana a fost implantată această informaţie care deja formase prin repetiţiei reţelele neuronale în consecinţă; repetiţia care formează memoria de klungă durată e genertaă de pasiune, psihnaliza a fost pasiunea vieţii lui şi ea s-a implantat în noile reţele neuronale în conformitate: ă mintea lui s-a autoprogramat acestui domeniu. Aşa se explică de ce fraţii gemeni uniovulari se aseamănă aproape până la identitate iar cei normali, născuţi la distanţe mai mari în timp nu se aseamănă: şi în spermatozoizi şi în ovulul femeii eliberat lunar, variabila genetică se schimbă în funcţie de starea fizică, psihică şi mintală a fiecăruia din timpul procesului meiozei. În procesul mitozei (diferit de cel al meiozei) va fi proiectată fiinţa având la baza informaţia din spermatozoid şi ovul din momentul concepţie. Galton, în studiul său vine cu multiple exemple de eminenţe celebre între care se desprinde familia Bach, a cărei genealogie a dat mai multe genii în domeniul muzical. Exista în această familie_o predilecţie pentru muzică, ce i-a predestinat acestui domeniu; mari comopozitori, muzicieni remarcabili. Ca urmare a acestei predispoziţii genetice muzica a fost destinul acestei familii. Fără îndoială că informaţia fiind dobândită după un număr de generaţii dispare. Şi dacă pentru eminenţi dispariţia informaţiei este o mare pierdere, pentru cei taraţi este o uşurare: aşa se explică ştiinţific aşa numitele ,,familii blestemate'' în care o tară, ca sinuciderea, e ca un blestem ce se întinde pe parcursul mai multor generaţii. Un studiu bine probat ştiinţific este lucrarea lui G.Oancea-Ursu. ,,Ereditatea şi mediul în formarea personalităţii '' îţi poate fi de mare ajutor în înţelegerea fenomenului ereditar. Ştii de ce trebuie să fim morali şi să nu ieşim din ,,calea de mijloc'' ? Ei bine, ca să nu stigmatizăm generaţiile ce ne urmează. C. Rădulescu Motru a sesizat bine în studiul său ,,Timp şi destin'': păcatele părinţilor sunt moştenite de copii. P. Coehlo afirma tot cea de genul acesta în Manualul războinicului luminii , anume că o hotărâre luată poate afecta pe urmaşi până la a cincea , a şasea generaţie.
#49047 (raspuns la: #48963) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cred ca este important - de Euclid la: 26/05/2005 05:22:50
(la: Aspectul exterior)
Omul este o fiinta sociala. Omul se supune dar in acelasi timp modeleaza societatea in care traieste.
Imbracamintea, ca si modul cum vorbim, are un rol important in societate, este o forma de comunicare intre oameni si poate fi o unealta foarte puternica in modelarea acesteia.
Gigi spune ca nu si-a pus niciodata problema hainelor... dar pe urma incearca sa ne convinga de contrariul: "Mie imi place tzinuta sport si nu ma scoti din asta."
Parerea mea este urmatoarea: modul cum te imbraci este un mesaj despre sine in comunitatea in care traiesti. Nu degeaba atributele imbracamintii sunt foarte asemanatoare cu cele personale, exemplu: esti o persoana (sau te imbraci cu o tinuta) eleganta, modesta, curata, murdara, neglijenta, sportiva, obscena, sexy, excentrica etc. De cate ori nu ati fost dezamagiti de o persoana care parea modesta si sincera - care in realitate s-a dovedit mincinoasa si ipocrita, sunt foarte multi impostori, dar ramane la aptitudinea fiecaruia sa identifice o imbracaminte ne-potrivita cu persoana care o poarta.
Imaginativa ca stati pe o banca si va uitati la trecatori: vedeti oameni mai mult sau mai putin bine imbracati, ingrijiti, femei care au grija de fata si parul lor sau nu, barbati barbieriti sau nu, cu pantofii/hainele curate sau murdare, scumpe sau ieftine etc., cu zambete pe fata sau incruntati, indiferenti sau activi. Creierul dv. isi va forma o imagine si ii va categorisi dupa aspectul exterior si atat!
Doar un ultim exemplu: intrati intr-o cofetarie si vedeti niste prajituri cu un aspect foarte frumos, nu stiti ce gust are prajitura dar creierul dv. va spune ca TREBUIE sa fie si foarte gustoase... well atata timp cat nu gustati din prajitura (sau nu mancati prea multe din ele ha ha! ) impresia ramane valabila.
OM, - de Jimmy_Cecilia la: 18/08/2005 20:31:40
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
mersi mult, scuze, abia acum re-intrai, ca m-am dus si eu la o casa ca lumea... nu in cyber cafe..

nu este data limita, abia acum am vorbit
eu trebuie sa analyzez CV-urile,
kuwaitzeii mei, asa imi strica mie zilele de vacanta...
ma gasesc pana la urma pe celular...

este vorba de o uzina de fabricatie de produse pt coafori si saloane de beauté pt domnitze.
vor incepe cu 2 geluri coafante, 4 sampoane, un gel pt razaj
iar côté esteticiene cu un sapun crema dezicrustant, înainte de masca,

vor fi paralel si ambalaje pt vânzare la grand public

uzina 900 sqm pe sol, in free zone Kuwait city,
cu un alt local de stocare de produse terminate out of free zone, in centru k city.

eu supra vizez creatia, implantarea, cumpararea masinilor, etc, etc
pun formulele la punct, si formez personalul
dosar practic cheie in mâna

sunt 2 asociati, unul financiar, altul comercial distributor

ei au contactat deja astazi agentii de recrutare filipine si indiene,
eu am dat cu parerea si despre : de ce nu un român?
cauta printre astia, ca salarii mai mici decat localnicii de nationalitate kuwaitzi.
s-ar putea sa start in oct, noiembrie
principalul: masinile exista, eu le vand o parte din ale mele, ca eu am oprit activitatea uzinii mele... am vandut... si iau pensia ca industrias..
din 15 sau 30 septembrie... si continui doar ca CONSULTANT la export...

de preferinta la vara vesnica si la mare... si la arabutzi, ca doar stiu mai bine limba araba ca româna..:))

dar conditia de baza, inafara de diploma este sa stie perfect engleza
scris, vorbit si citit, curenta si tehnica...

remerciements anticipés, OM!
#66324 (raspuns la: #66305) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de latu la: 08/11/2005 17:38:07
(la: ce inseamna pentru voi un om... bun?)
absolut de-acord, doar ca eu ma-ntrebam "CUM" folosesti rezervele, nu "UNDE" le gasesti.:)
"CUM"-ul este strict individual si cred ca are o cunoscuta: stiu ca vreau si ca voi ajunge, cum-necum. si o necunoscuta: timpul.
In ecuatie joaca un rol important determinantele descrise precum si forma la al carei continut daltuim toata viata: as numi-o "experienta de viata".
Rezultatul este o concentrare mai mult sau mai putin controlata asupra determinantei "durata" prin anestezierea durerii si vindecarea cat mai rapida a ranii.
Personal n-am descoperit inca o cale ocolitoare, ci doar paliative care au schimbat modul de exprimare al racnetului. Ceea ce am descoperit insa cu un grad corespunzator de (in)certitudine, este, ca drumul parcurs pentru a inabusi racnetul - ca si modul de exprimare - a fost de fiecare data in concordanta cu EU-l meu la momentul respectiv.
Pana la proba contrarie cred, ca nu poti ocoli nici una din consecinte cand trebuie sa te decizi intre dorinta si constiinta, dar ca poti alege drumul: Al tau, al celorlalti sau un mix din amandoua. Avantajul la prima varianta este vindecarea in conditiile create de tine. Unii vad in alegerea unuia din celelalte doua drumuri, avantajul pozitiei de victima...
La iasi te poti duce cu avionul sau cu traista. Nu intotdeauna avionul este alegerea mai buna...

mai ales ca ne-am pus de-acord ca avem constiinta de partea noastra.
Eu zic ca e de partea noastra, din momentul in care ai totusi constiinta limpede...ai facut ce trebuia!.

daca, intr-o discutie publica, zici mai mult decat asteapta audienta, vei fi taxat.
alt risc asumat.:))

Ok.
Ai vrut sa zici "zicem pana arunca cineva cu rosii" sau "zicem pana adoarme si ultimul"?...:-))))

#85821 (raspuns la: #85701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru donquijote si nu numai - de Shtevia la: 13/03/2006 08:40:07
(la: Retete aristocrate)
Dulceatza de pepene

Se face, de regula, din pepene rosu, de la care se ia doar partea alba – oricat de groasa ar fi – si putin de tot din cea rosie. Se taie felii pepenele, de 3-4 cm latime, cu grosimea cat a partii albe. Apoi se taie felioare mai mici, cam de 1 cm latime.
La 1 ½ kg felii pepene se pun: 2 l apa si 300 ml otet. Se pune apa cu otetul la fiert, iar cand clocoteste se pun feliile si se lasa la fiert pana devin sticloase, transparente (rolul otetului este de a pastra forma feliilor, altfel acestea s-ar contorsiona in timpul fierberii). Se pun feliile in strecuratoare si se limpezesc cu apa, se scurg foarte bine si se cantaresc. La 1 kg pepene fiert se pune 1 kg zahar, ½ l apa, zeama de la 2 lamai, vanile (1-2 buc). Se dizolva zaharul in apa, se pune la fiert, se adauga feliile de pepene, zeama de lamaie si vanilia. Se fierb impreuna pana cand se leaga siropul. Nu prea mult, fiindca se ingalbeneste si capata gust de caramel.
Se pune in borcan, se leaga (capseaza) dupa racire.
Se poate face si din pepene galben, dar doar din cantalup sau turchestan (care nu sunt fainosi).
Feliile de pepene din dulceata se pot folosi si la checuri, creme, la ornat.
Rita - de Sancho Panza la: 02/06/2007 16:13:28
(la: carnal)
n-am inteles-o.succesiunea imaginilor se deruleaza asemeni unor secvete de flash-uri, nu o pot lega. :(
dar poate ca e prea personala...
donquijote - de cattallin2002 la: 12/08/2007 19:09:46
(la: cui i-e frică de limpede?)
Comentariul meu nu se referea la limpede, Motzoc sau Muresh. Chiar cind l-am scris citisem in acea zi comentariile a doua persoane nemultumite. De obicei toate nick-urile noi patesc acelasi lucru. Sa nu uitam ca multi din cei mai vechi si-au spus pasurile acestea, unii s-au retras sau si-au redus activitatea.
Cei care au avut si alte nick-uri s-au deconspirat in scurt timp. Numai daca au personalitati multiple pot avea pentru mai mult timp mai multe identitati (asa zic eu).
"'cei cazuti', daca s-ar retrage in mod elegant "
De obicei cei cazuti sint cei ce au ajuns detinuti. Nu cunosc cazul, (pentru ca nu am citit prea mult ce a scris limpede), dar in unele cazuri cei ce au insultat au fost cei jigniti la inceput de picky, care apoi nu s-au retras. Ca majoritatea s-au retras.
Diferenta intre jignire si critica eu cred ca nu e asa neclara. Poti sa spui ca poezia e proasta, slaba, cea mai proasta din lume, ideile sint gresite, etc. Dar daca spui ca nu are nimic in cap ii mai rau. Poate se pricepe la altceva.
#226534 (raspuns la: #226167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frec nessu - de abbilbal la: 28/09/2008 00:29:54
(la: Peană de inspiraţie)
de spume-l fac în urechea măgarului mort. Da mortu-i mort şi habar n-are că ştirea s-o scurs cu vro cinci foi în urma într-un colţ din cafeneaua asta.
#345693 (raspuns la: #345667) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N. Manolescu a facut critica marxista (1) - de emanuelpavell la: 23/02/2009 12:25:32
(la: Manolescu, frate!)
Nicolae Manolescu este printre putinii scriitori care au reusit sinistra performanta de a omagia toti dictatorii-rosii ai Romaniei începand cu Dej si sfarsind cu Iliescu, dar si marxism-leninismul si pe Marx, realizarile clasei muncitoare, epoca luminii, Omul Nou si umanismul socialist s.a.m.d. [Oare sa fie vorba de acel umanism socialist care i-a trimis parintii în puscarie? De acel “umanism” care a distrus vieti, a ucis oameni si a trimis în temnite toata “floarea” Romaniei?]

“N. Manolescu este acela care a platit dogmatismului de tip proletcultist cel mai mare tribut.”

“Nicolae Manolescu a debutat în 1961 cu recenzii la culegerile de versuri Amiezile veacului, de Rusalim Muresanu si Fara popas de Florenta Albu. Felul cum sunt scrise aceste recenzii, ca si cronicile si articolele care au urmat, dovedeste înca o data ca pretul intrarii în viata literara a fost acceptarea întocmai a cliseelor dogmatismului realist-socialist si ca numai cine a consimtit la acest compromis a putut beneficia de un loc în coloanele revistelor literare.

Citind astazi acele texte nu poti sa nu te întrebi: lipsa de discernamant, datorita varstei, sau dorinta de a face cariera literara cu orice pret? Poate si una si alta. Oricum, din generatia sa, N. Manolescu este acela care a platit dogma¬tismului de tip proletcultist cel mai mare tribut.” M. Nitescu, Sub zodia proletcultismului, Ed. Humanitas, 1995, pp. 283-288, p. 318.


“Subliniind în cuvantarea sa la ultima conferinta pe tara a scriitorilor «rolul de seama al literaturii în formarea si educarea tineretului», tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej spunea:

«Tanara noastra generatie are nevoie de opere care întruchipeaza
idealurile pline de maretie ale epocii noastre, evocand traditiile glorioase de lupta ale poporului, ale clasei muncitoare...».
Aceasta sarcina trasata literaturii este extrem de semnificativa. In fa¬brici, pe santiere sau în gospodarii agricole colective, tineretul participa cu entuziasm la desavarsirea constructiei socialismului. In conditiile preluarii puterii de catre clasa muncitoare, un relief deosebit l-au capatat tinerii muncitori. Ei si-au însusit socialismul ca pe un mod de viata, identificandu-se cu peisajul inedit al tarii. (...)

Ce a însemnat Revolutia socialista pentru tot acest tineret osandit la nerealizare (sub burghezie) e usor de înteles. In peisajul tarii, devenit un imens santier, literatura a surprins nemaipomenita dezlantuire de energii, munca trepidanta, entuziasmul sutelor de mii de tineri, închinand o lauda tineretii... o lauda efortului uman eliberat. (...)

Devotamentul si eroismul acestor tineri, nascuti si crescuti dupa Eliberare, educati în spiritul moralei comuniste, trebuie sa faca obiectul unor opere pe masura cerintelor epocii noastre.”

Nicolae Manolescu, Tinerii muncitori în creatia literara contemporana, Contemporanul, nr. 18, 14 mai 1962

“Cu asemenea limbaj, criticul se putea dispensa de gust, de inteligenta, de cultura si de probitate”

Iata cum întelegea N.M. rolul criticii si al literaturii în articolul Innoire:

“Literatura realist-socialista este, prin natura ei, o literatura a valorilor etice, surprinzînd mutatiile profunde, determinate în constiinta de ideea socialismului, promovand idealuri de viata noi, îndeplinind, adica, un rol educativ însemnat în formarea omului epocii noastre... Noul continut al literaturii noastre e dat, de fapt, de reflectarea procesului istoric al construi¬rii societatii fara exploatare, de reflectarea procesului adînc în care esenta umana eliberata de vechile orînduiri este redata omului. (...)

Inzestrati cu cunoasterea stiintifica a realitatii, scriitorii nostri reflecta cu perspicacitate desavîrsirea fauririi constructiei noi, socialiste, reflecta chipul omului nou, constructor al societatii viitorului. Acesta este în pri¬mul rand muncitorul comunist. E o mare cucerire a literaturii noastre con¬temporane zugravirea acestui erou al revolutiei.”

Nicolae Manolescu, Innoire, Contemporanul, nr. 34, 24 aug. 1962

N. Manolescu, un tanar critic literar devotat “realism-socialismului”
si un promotor al doctrinei comuniste din afara P.C.R.-ului

Simultan cu articolele scrise pe tema colectivizarii, socialismului, marxismului, omului nou, eliberatorilor, actului de la 23 august 1944, laudei conducatorilor iubiti s.a.m.d. continua si ascensiunea rapida a tanarului N. Manolescu. Imediat dupa absolvire este retinut ca asistent la Universitatea din Bucuresti, apoi înainte a fi tiparita prima sa carte devine membru titular al Uniunii Scriitorilor din Romania (1963). In anul 1965 publica lucrarea Literatura romana de azi (în colaborare cu Dumitru Micu) si un numar impresionat de articole printre care “Realism – realism socialist” (Gazeta literara, nr. 22, 28 mai 1964).




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...