comentarii

Armãñi di eta toată


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ! - de makedon la: 19/01/2005 01:03:58
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
O, vreamu, lea Armâname, shi lai soari,
S-aurlu cu boatsi pâlmunjiljii sâ-nji creapâ
S-cutreamburâ Balcanlu, tutu, câtu-i mari
Ta s-avdâ shi stealili, sh-Luna aleaptâ,
Câ di-adzâ shi-nclo va s-aibâ nâ soru
Ma musheatâ dicâtu eali sh-ma undzitâ
Sh-cu boatsi di câmbanâ tsi-arupi nioru
Sh-va s-hibâ tu lumi ma vrutâ sh-hârsitâ,
Ghini mâtritâ – ca featâ hâidipsitâ,
Ncârcatâ di flurii, tu sirnji-nviscutâ,
Cu crutsi pi frâmti sh-pi fatsâ undzitâ
Cu budzâli dultsi – cânticu eta tutâ.
O, voi, lea Armâname, vrutlu neamu a meu
S-tsâ spunu cu cânticu, cu boatsea câmbanâ,
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!
Di s-aminta, sh-va s-aibâ lungâ banâ!
Sh-va s-armânâ ti eti shi va s-lutseascâ
Ca Soarli tu dzuâ sirinâ
Sh-va hibâ ti soia armâneascâ
Ma dultsi di njiarea di-alghinâ.
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!

#33746 (raspuns la: #29171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acum ai faci daci-romani de unde pana unde - de makedon la: 19/01/2005 02:21:54
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
dar ce treaba au armanji cu daci-romani nu inteleg si nici istoria nu o intelege,si cand spui :in cazul aromanei din greaca, albaneza si macedoneana, intrate in limba dupa anul 1400.la macedoneana la ce te referi ,sa nu-mi spui la scopia ca nu exista,slavi au coborat foarte tarziu aici din nord,la aromanei din greaca>e aceeasi aromana,doar ca in grecia au ramas cuvintele vechi originale la care tineretul din romania nu le cunoaste doar batranii stiu de ele.si stii foarte bine de unde provine cuvantul a-roman a-romana(This world derives from the "Romanus lives" and it is related to the decree of Karakala (Edictum Antonianium), 212 A.D. According to this decree, the right of the Roman citizen was passed on to all the residents of the whole Roman province. pana atunci era macedona(nu slavii)dupa aceea le spunea makedo-romana din veria si macedonia care este la scopie.si cuvantul Vlahs (Armani)sa auzit pentru prima oara in anii 976 A.D. de la Kedrinos
in Castoria si Veria,the Latin speakers of South Balkans are called with other names too, (Farsiarotes, Tsipani, Miglianiats=Moglenites, Grammoustiani, Mouzikiari or Tsimoureani, Sarmaniotes etc.)

In the 18th century, under specific circumstances like the fall of the empire, successive tension of pashas, Orlophika, internal conflicts, big cities of Vlahs (Armani) like Moshopoli, Nikolitsa, Linotopi, Grammousta and many more were totally destroyed and the inhabitants were scattered towards every direction: Vienna, Budapest, Belgrad, Boukourest, Thessaloniki, Veria, Naousa, Serres, Philippoupoli, Konstantinopolis etc.

Cu tuti câ armânamea shi-azburashti limba tu Peninsula Balcanicâ di pisti 2000 di anji
shi cu tuti câ tricurâ 170 di anji di cându anvitsatlu armânu M.Boiagi adra reguli (normi)
buni trâ scriarea a limbâljei a noastri makedo-latini, noi nu avemu unâ ortografii unitarâ
di cari s-tsânâ tuts atselji tsi angrapsescu armâneashti.

The wallachian language is an autonomous neolatin language, which was already created in the 6th century AD. The phrase (Torna-torna frater) preserved by the byzantine columnist Thephylactus Simocatis (7th AD) is considered to be the first written evidence.

Nowadays scientific research has given an answer to the birth of the makedo-romana language. The formal language of the eastern Roman State called Byzantium many centuries ago, up to the years of "Iraklios" (at the beginning of the 7th century AD), was the Latin language.

After "the first Romanian period" of the neolatin languages (derived from the folk Latin language of Balkans Latinum Balkanicum) four neolatin languages (the makedo-romana and the Moglenitiki in the axis of Egnatia and Istroroumaniki and Dakoroumaniki in the axis of Dounabe). In an exactly similar way the modern neolatin languages (Italian, French, Spanish, Portuguese) derived from the western neolatin language. In this way, we can explain the similarities among the makedo-romana, the previously mentioned European languages and simultaneously with the corresponding neolatin languages of the Balkans.
The first written signs of the makedo-romana language have their roots in the mid of the 18th century and they are mainly inscriptions of the Greek alphabet and texts, by scholars and lexicographers who used Greek and Latin alphabet.

The first grammar of the makedo-romana language of M.Boyiatzi, was printed in 1813 in Vienna. This grammar proposes the Latin alphabet so that the language would acquire a literate form. This was also previously supported by other "daughters" of the Latin language. In the recent makedo-romana grammar of academic N.Katsani-K.Ntina (Thessaloniki 1990), the makedo-romana language was written in Latin letters completed with letters from the Greek alphabet.

The choice of the alphabet of course even today, is not very simple as there are many parameters (historical, religious, cultural, political) that must be taken into account. However, an unbiased and without expediency approach to science cannot deny that a neolatin language like the makedo-romana one, can be written more efficiently in the Latin alphabet.

O, vreamu, lea Armâname, shi lai soari,
S-aurlu cu boatsi pâlmunjiljii sâ-nji creapâ
S-cutreamburâ Balcanlu, tutu, câtu-i mari
Ta s-avdâ shi stealili, sh-Luna aleaptâ,
Câ di-adzâ shi-nclo va s-aibâ nâ soru
Ma musheatâ dicâtu eali sh-ma undzitâ
Sh-cu boatsi di câmbanâ tsi-arupi nioru
Sh-va s-hibâ tu lumi ma vrutâ sh-hârsitâ,
Ghini mâtritâ – ca featâ hâidipsitâ,
Ncârcatâ di flurii, tu sirnji-nviscutâ,
Cu crutsi pi frâmti sh-pi fatsâ undzitâ
Cu budzâli dultsi – cânticu eta tutâ.
O, voi, lea Armâname, vrutlu neamu a meu
S-tsâ spunu cu cânticu, cu boatsea câmbanâ,
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!
Di s-aminta, sh-va s-aibâ lungâ banâ!
Sh-va s-armânâ ti eti shi va s-lutseascâ
Ca Soarli tu dzuâ sirinâ
Sh-va hibâ ti soia armâneascâ
Ma dultsi di njiarea di-alghinâ.
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!

#33750 (raspuns la: #33692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Cu tuti câ armânamea shi-a - de Daniel Racovitan la: 25/01/2005 13:29:43
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
"Cu tuti câ armânamea shi-azburashti limba tu Peninsula Balcanicâ di pisti 2000 di anji
shi cu tuti câ tricurâ 170 di anji di cându anvitsatlu armânu M.Boiagi adra reguli (normi)
buni trâ scriarea a limbâljei a noastri makedo-latini, noi nu avemu unâ ortografii unitarâ
di cari s-tsânâ tuts atselji tsi angrapsescu armâneashti."


Iata textul aroman de mai sus transcris in dialect daco-roman (graiul moldovenesc, si un pic arhaic):
"Cu toati câ aromanimea isi vorbeste limba in Peninsula Balcanica di pesti 2000 di ani, shi cu toati ca tricura 170 di ani di când invatzatul aroman M.Boiangi [a stabilit?] reguli petru scrierea limbei noastri machedo-latini, noi nu avem o (una) ortografii unitara, di care sa tzina tots' acei ce (a)graiesc aromaneste."

Dom'le un lucru vreu sa ma lamuresti, cum se face ca am inteles aproape tot din textul pe care l-ai tut singur l-ai scris mai sus? Cum imi explici asemanarea izbitoare cu dialectul dacoromân, aproape cuvand cu cuvant, inclusiv ordinea in fraza?



___________________________________________________________________
Viitorul poate incepe.
#34484 (raspuns la: #33750) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dulshia si frumoasa limba moldovineasca di lemn - de mapopescu la: 01/03/2004 06:51:18
(la: Va place formatia Zdob si Zdub?)
"...Membrii formaţiei au fost decoraţi de către preşedintele RM, Vladimir Voronin, cu medalia “Meritul Civic” pentru succese în creaţie, măiestrie interpretativă şi activitate concertistică prodigioasă."

a se citi: "lemn" au fost decorati de către preşedintele RM, "lemn", cu medalia "lemn" pentru "lemne".

dulshia si frumoasa limba moldovineasca di lemn.

nu te supara belazur, nu m-am putut abtine, altfel mie imi plac foarte mult zdubii.
#10997 (raspuns la: #10953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba di lemn... - de belazur la: 01/03/2004 07:32:32
(la: Va place formatia Zdob si Zdub?)
Limba di lemn ca limba di lemn (cred ca va dati seama ca este exact textul care a fost citit atunci cand au fost decorati - adica e textul "di la insusi Prisidintili"?).

Informatia insa este FOARTE interesanta: Zdob si Zdub au si inceput sa faca propaganda electorala pentru Voronin (vedeti al doilea articol despre ei, unde scrie ca MC Vasile a injurat partidele "de dreapta" din RM) - o reciprocitate de invidiat intre artist si putere. Mai ales in conditiile de la noi: lumea de creatie din RM, cu mici exceptii, printre care si Zdubii, este in opozitie cu teoria "di stat" a "moldovenismului primitiv".
#11002 (raspuns la: #10997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Di vina - de belazur la: 06/03/2004 08:53:17
(la: FEMEIA CREATIE DIVINA...)
Tot fImeia e di vina, deci? :)
ETA sau Al Oaeda? - de ampop la: 12/03/2004 03:45:58
(la: ETA, Spania)
O examinare a "modus operandi" MO al ETA se poate face la : http://www.ict.org.il/inter_ter/orgattack.cfm?orgid=8.unde sunt prezentate atentatele din anul 1988.
Este interesant faptul ca de regula numarul de victime este foarte redus.
Sa-si fi schimbat brusc ETA MO-ul? Sa nu uitam ca au existat amenintari anterioare ale Al Qaeda. Cat despre proba compozitiei chimice a explozivului, nu exclude probabilitatea ca acelasi tip de exploziv sa fi fost folosit si de altii decat ETA. Nu pentru a disculpa ETA, dar ceva nu se potriveste in sablonul atacurilor ei teroriste.
Mario
nu este ETA - de (anonim) la: 12/03/2004 10:27:16
(la: ETA, Spania)
Nu este ETA. Ar fi fost ultima lor actiune. Mai mult, ar fi morti din punct de vedere politic. ETA, dupa cite stiu eu, nu lupta cu populatia, nu sunt adeptii terorismului de masa; ei lupta cu autoritatile de stat. Nimic nu se potriveste in toata povestea asta...
Pina si 3/11 pare sa spuna altceva...
#11906 (raspuns la: #11871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alishiuli, di shi ti câtsâi pi capul mieu? - de AlexM la: 30/07/2004 10:16:38
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
...sh' mã fashi sa-mi aduc aminti cã nu s-o brodit n'ika din she visam sh' io candu ieram puiuts? Shi-tsi ghini sã mârâi dumneata di baftâ?
Cãnd rãsãrisi sh' la mini tulieili sh' inshepusi a n'irosi a nucâ vierdi, gândeam io ca amu dacâ o ghini vremia sâ mã pui sh io la casa mea, api fumeia sheia shi s-o cãdea sã-mi hie soatsâ , hie cum o hi fost, au shâ curvishtinã daca fusã 'mneaei, nu ar hi treabã prea cu necaz dacã shtie fashi mâncari bunã, dacâ nu ii prea nãzuroasâ in pat shâ dacã sthie tragi di chieli ghini cand fashi frectsii.. Trebe ca io facui shiva pãcati greli dã nu sã nimiri dã nici unili. Nishi coada la tigaii nu prea shtie sa o tsâni, nishi di chieli nu poa sâ tragã, nishi curvã n-o fost, sh tari, tari nãzuroasã mai ie'n pat. Cum zisheai shi dumneata, toata trebushoara aista pari a hi legatâ di shea cutrâ di baftã...

In rest toate frumoase si la locul lor si sint tare multsumit:-))

AlexM
#18579 (raspuns la: #18569) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Leonardo di Caprio - de Pasagerul la: 16/10/2004 13:33:51
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Un negru ajunge in Ceruri, insa de teama ca nu o sa
fie primit in Rai din cauza problemelor rasiste, se hotaraste sa
denatureze un pic adevarul...
Numele? intreaba Sfantul Petru.
Leonardo Di Caprio, raspunde negrul.
Sfantul Petru il priveste neincrezator si-l mai intreaba o data cum il
cheama.
Leonardo Di Caprio, insista negrul, constient de faptul ca nu mai
putea sa dea inapoi...
Sfantul Petru scoate celularul si-l suna pe Dumnezeu:
Sa traiesti, Sefu' ! Scoate-ma te rog dintr-o dilema: Titanicul s-a
scufundat sau a ars?...
vai di mini shi di mini, tare - de Horia D la: 02/05/2005 22:28:01
(la: Iasiul in imagini)
vai di mini shi di mini, tare-i frumushil!!
#46718 (raspuns la: #7626) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
shapoi she? cui ii pasa di un - de Horia D la: 02/05/2005 22:41:40
(la: Iasiul in imagini)
shapoi she? cui ii pasa di undi vini?:))
di la mini, di la tini?
#46723 (raspuns la: #46721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aha, deci tu esti de vina (di - de Horia D la: 07/06/2005 22:40:58
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
aha, deci tu esti de vina (di vina...) ca nu vine lumea pe aici:)))
#53843 (raspuns la: #53842) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Gilles - de Cassandra la: 22/08/2005 19:22:28
(la: Limba aromâna)
Te felicit pentru ca ai invatat limba romana, nu e o limba usoara. Cumva studiezi limbile romanice? Am sa incerc sa-ti fiu de folos.

Aici poti sa citesti prota padzina (prima pagina) din Uichipedia in limba aromana:

Plirufurii ligati di armâneashti

Aista easti Uichipedia pi armâneaşti. Armâneaşti easti unâ limbă dit gruplu est di limbi romanici. Unii lingviştsâľ dzic că armâneaşti easti un dialectu a româńei. 500.000 di armâńi dit Gârţii, Albanii, FYROM, Serbii, România şi Bulgarii azburăscu armâneaşti.

Informaţii despre limba aromână

Aceasta este Wikipedia în limba aromână. Aromâna este o limbă din grupul estic al limbilor romanice. Unii lingvişti consideră că aromâna este un dialect al limbii române. 500.000 de aromâni din Grecia, Albania, FYROM, Serbia, România şi Bulgaria vorbesc aromâna.

http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Main_Page

Se spune ca este o limba asemanatoare limbii romane, dar cum vezi are si deosebiri importante:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arom%C3%A2n%C4%83
http://en.wikipedia.org/wiki/Aromanian_language

Poate gasesti ceva interesant pe acest link:

http://www.armanami.org/

http://www.geocities.com/armaneasca/ (revista de informatie si cultura a aromanilor de pretutindeni; din pacate nu e tradusa in romaneste)

Se pare ca s-a mai discutat in cafenea despre tema asta:

http://www.cafeneaua.com/node/view/185

Exista un dictionar, poti gasi informatie la:

http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current9/mi57.htm

Sper sa-ti fie de folos, daca mai gasesc ceva o sa-ti mai trimit. Mult noroc. :)
iar eu adaug: dar di şi numa - de RSI la: 25/05/2006 15:46:48
(la: Iubirea Divină)
iar eu adaug: dar di şi numai di vin, poati fi şi di beri !
==================================================
""Cand este vorba de bani, toti sunt de aceeasi religie". - Voltaire "
#124252 (raspuns la: #124247) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Le nozze di Figaro"-Fil - de Calypso la: 06/09/2006 14:33:46
(la: Muzica)


"Le nozze di Figaro"-Filarmonica din Londra cu sef de orchestra Georg Solti;

parca imi plece mai mult aceasta intrerpretare decat cea cu chef de orchestra Caludio Abbado;

Tu ce parere ai TATIKU-le?
Al Di Meola - de Alin Neamtu la: 17/09/2006 23:45:45
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pentru ca n-am putut sa merg la marea iesire foto din Delta...asteptam imagini!... mi-am inecat amarul cu un concert Al Di Meola... in Timisoara http://www.insomnia.ro/blog
#146007 (raspuns la: #145971) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex andra:asa este, blonda taichii - gura bolnda - di aur adec - de Muresh la: 11/02/2007 23:41:37
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
asa este, blonda taichii - gura bolnda - gura di aur, adeca
#174805 (raspuns la: #174732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da di ci - de maan la: 10/04/2007 10:55:19 Modificat la: 10/04/2007 12:06:20
(la: da' di ci?)
iubire = trandafiri?
da di ci o cina romantica = lumanari, capsuni, frisca si baie cu spuma si sampanie?

de-ati sti cat mi-i greata de toate astea si-mpreuna si separat, v-ati inspaimanta.
#185707 (raspuns la: #185637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pai nu di pozitzii era vorba... - de cosmacpan la: 25/01/2008 23:24:59
(la: Concurs...fara premii)
ierea di bagat chishioarili in ghetili voinicului ala, mai Dragobete cari alearga dupa fetii...
#278561 (raspuns la: #278556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...