comentarii

CBS-AXA


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
daydreamdaliei - de maan la: 19/10/2005 20:53:09
(la: boucle-la!)
este mult mai natural sa gandim plasarea unui individ la un grad anume pe axa prost-destept folosind ratiuni strict economice :)), ce pierd vs ce castig,.... moralitatea o declar un concept artificial folosit de cei slabi ca mijloc de protectie.
tu zici cumva ca esti adeptul celebrei zicale 'scopul scuza mijloacele?'

poate ca toleranta-i ceva mult mai simplu-n fapt: apuca bolovanul si-l azvarle-n pacatos, numai daca n-ai gresit.
cine practica 'morala' asta e un om slab?
#80014 (raspuns la: #79587) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oana - de Belle la: 31/10/2005 19:13:53
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
e un serial la tv .... ce vezi pe discoperii sunt cazuri reale, asta e serial
de televiziune insa e preferatul meu (dintre seriale)

uite-aici poti citi cate ceva despre serial (asa ca fapt divers)
http://csi.ubi.com/index.php
http://www.cbs.com/primetime/csi/

mai sunt si alte linkuri da' astea-s suficiente sa-ti faci o idee :)

#83334 (raspuns la: #83332) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stai sa ma gandesc....... - de Maria Palaria la: 04/11/2005 09:54:03
(la: zece motive de a fi fericit ca esti......OM.)
De ce tii neaparat sa cauti 10 motive, sau 3, sau 200 de motive sa fii fericit ca om? Scuze, ca esti...OM. Esti implinit material, social, dupa axa ta de valori chiar si moral, il cauti pe Dumnezeu ca tot omul la biserica, ce vrei mai mult?! Vrei sa fii OM? Cred ca daca am fii fost maimute, sau gandaci, sau orice alta lighioana miriapoda sau patrupeda, ne-am fii dorit sa fim OM, ca pe ei ii consideram fericiti.
Fii fericit asa cum esti, parerea mea, nu cauta mai departe decat ai putea sa vezi, nu dori sa cunosti lucruri pe care nu le stii, vei fii coplesit, si ca tot omul...vei ceda.
statistici - de Cassandra la: 07/11/2005 19:00:48
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"According to a CBS News poll last month, 51 percent of Americans reject the theory of evolution, saying that God created humans in their present form. And reflecting a longstanding sentiment, 38 percent of Americans believe that creationism should be taught instead of evolution, according to an August poll by the Pew Research Center in Washington."

sursa: An evolutionist's evolution, Glenn Collins nov 2005
http://www.nytimes.com/2005/11/07/nyregion/07darwin.html

In acelasi timp, USA isi pierde vizibil pozitia de lider in cercetarea stiintifica mondiala. Asta este efectul inevitabil al initiativei creationiste de a aborda religia din punct de vedere "stiintific" si de a transforma stiinta in religie. Pina si Newton a carui credinta crestina atingea fanatismul, a atras atentia asupra importantei de a delimita clar stiinta si religia:

"We are not to introduce divine revelations into science, nor scientific opinions into religion." Isaac Newton.

anisia - de latu la: 13/11/2005 21:28:53
(la: Ce faci cand afli ca omul iubit te inseala?)
de unde stii ca iubirea nu e finita?? de unde garantia ca va fi infinita?? cine si ce ne da noua voie sa speram ca asa ceva dureaza la nesfarsit??
daca vrei sa vorbim despre iubire pe axa timpului, atunci ai desigur dreptate. Cel mai tarziu moartea constituie o limita...
Dar iubirea ca traire, n-o pot reduce la dimensiunea de durata a legaturii cu partenerul.

A scrie insa aici despre modul meu de a vedea iubirea, mi s-ar parea odata de prost gust vis-a-vis de tema conferintei si al doi-lea ar insemna sa trollez.
In plus ar deveni o confesiune publica, la care nu ma simt indreptatit a invita.
Putem vorbi despre tema asta, prin pm, cand o sa fie posibil...:-)
#87290 (raspuns la: #87282) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rast, - de maria de la medgidia la: 14/11/2005 10:45:32
(la: Autismul)
m-am tot gandit peste weekend la ce scriai tu... si citind raspunsul tau azi am primit unele confirmari...

da, exact, am facut o confuzie... si da, asta cred si eu> ceea ce traiesti tu este o descentrare a corpurilor subtile... atunci, acum 14 ani, ai iesit din Eu in subtil si la intoarcere, nefiind suficient de pregatit, n-ai mai gasit "linia", axa Eu-lui, si ai intrat cumva "pe langa"...
cu alte cuvinte, esti incarnat, dar descentralizat...

raspunsul la intrebarile mele m-a ajutat sa inteleg mai bine...
ti-as mai pune o intrebare, dar e mai vag formulata, pentru ca eu insami nu stiu de unde "sa te apuc"...
anume> "in ce momente te simti DIFERIT de felul cum percepeai inainte?" cred ca diferenta e foarte subtila, eu doar o "pipai" cu gandul...
alta intrebare> "simti ca ai pierdut ceva si castigat altceva in schimb?"
thx for sharing this...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
#87326 (raspuns la: #86950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de latu la: 16/11/2005 20:34:08
(la: mister)
Sinceritatea in raport direct proportional cu increderea, nici nu pot altfel decat sa fie produse - sau victime - ale perceptiei individuale.
La inceput cerem mai putin decat dam, cu timpul invatam sa dozam ceea ce dam, iar daca avem ghinion, nu mai dam ci ne axam pe luat, ceea ce si reuseste o vreme, caci intre timp am invatat sa ghicim destul de bine ce vrea celalalt sa auda.

De multe ori folosim sinceritatea in scop manipulatoriu, educativ sau ca arma. Ultima atunci cand argumentele fac loc jocurilor de-a jungla cu sufletul celuilalt, un joc in care cel mai puternic il subjuga pe cel mai slab, un joc aparent fara sentimente, pentru ca telul se concentreaza azi asupra lui "eu" comparativ cu ieri cand parola era inca "noi".

Sinceritatea poate fi folosita cu fatarnicie, cu inversunare sau diabolic.

Arareori suntem sinceri cu cineva, dand fara sa ne intereseze cat primim, convinsi fiind ca "noi" este singurul lucru pentru care merita sa lupti in viata.

Sinceritatea ta brutala va fi intodeauna brici, de nu ma lasi s-o aflu-n ritmul sufletului meu.
Iar ritmul sufletului tau il pot cunoaste cu atat mai bine cu cat ritmul sufletului meu coincide mai mult cu al tau, pe o axa care pleaca de la 0 si continua pana la infinit...
A-mi cere sa-mi adaptez ritmul sufletului meu la cel al tau, inseamna a-mi cere sufletul pentru a mi-l modela.
Cred dimpotriva, ca similitudinea de ritm sufletesc este vabanque-ul pe care-l jucam de fiecare data cu iubirea. Nu e scris nicaieri ca vom castiga.
Dar - si de-aia merita sa-ti pastrezi sufletul pentru o noua sansa - nici nu scrie nicaieri ca nu vom castiga....
"atunci cand argumentele fac - de maan la: 17/11/2005 09:30:12
(la: mister)
"atunci cand argumentele fac loc jocurilor de-a jungla cu sufletul celuilalt, un joc in care cel mai puternic il subjuga pe cel mai slab, un joc aparent fara sentimente, pentru ca telul se concentreaza azi asupra lui "eu" comparativ cu ieri cand parola era inca "noi". "
pare definita completa a escrocului sentimental.
sunt curioasa de ce ai scris "APARENT fara sentimente".
cand totul 'vireaza'-n directia asta, doar un singur 'eu' il mai simte pe 'noi'?
daca doar unul il simte, e dovada ca 'noi' nu mai exista sau ca celalalt a alunecat cedand unor tentatii absolut lumesti si-ar avea nevoie doar de un impuls care sa-i reaminteasca parola, in loc de un sut in cur, asa cum se-obisnuieste, cedand tentatiei de moment?


Sinceritatea ta brutala va fi intodeauna brici, de nu ma lasi s-o aflu-n ritmul sufletului meu.
..........................
Iar ritmul sufletului tau il pot cunoaste cu atat mai bine cu cat ritmul sufletului meu coincide mai mult cu al tau, pe o axa care pleaca de la 0 si continua pana la infinit...
A-mi cere sa-mi adaptez ritmul sufletului meu la cel al tau, inseamna a-mi cere sufletul pentru a mi-l modela.


eu nu vorbeam de sinceritatea-n iubire.
ci de brustile confesiuni ale unor oameni pe care abia ii cunosti si care (hai sa luam ipoteza in care doresc frenetic sa fim prieteni) se precipita, se grabesc, sperand ca vor reusi mai curand sa capete ce-si doresc.
doream sa spun ca, personal, resimt acestea drept agresiune si-n mod absolut involuntar, ma dau doi pasi indarat.:)

atunci cand prietenia (iubirea) exista, cred ca-i musai sa-ti dai sufletul intrucat numai asa castigu-i total.
sanatos ar fi insa sa te-asiguri, in prealabil, ca sunt sanse sa primesti niste suflet la schimb, caci altfel traiesti schilod.

vreau sa spun asa: in momentul in care ajungi sa cunosti pe careva, toate trebuie judecate din pozitia "primesc - primesti".
in momentul in care s-a definitivat acest proces al cunoasterii (l-as putea tot atat de bine numi 'al auto-cunoasterii', fiindca e incredibil cate poti afla-n acest mod despre tine-insuti) si simti ca poti,daca ai decis sa DAI, atunci trebuie sa fie complet si total.
altfel n-ai facut nimic.

#88210 (raspuns la: #88074) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce? - de M a o la: 01/01/2006 14:15:35
(la: Sectiune noua: Ajutor)
Cand dau clik pe "cbs"- utilizator, apar datele mele personale, la editare. Se poate face ceva?
mao - de Simeon Dascalul la: 08/02/2006 11:26:44
(la: Un maidanez ucide un om)
Teoretic ne înţelegem. Voi vă împăcaţi cu ideea dreptului exclusiv uman asupra spaţiilor publice. Noi n-avem nimic cu doleanţa voastră în ce priveşte o moarte cât mai nedureroasă .

Ne blocăm însă la prioritate. Noi vrem mai întâi curăţarea străzilor. Voi vreţi amânarea ei până ce se vor strânge fonduri suficiente ca să asigure câinilor o trecere cât mai lină în lumea celor drepţi. Cu sau fără să-şi bage politicienii mâinile în fonduri, mă îndoiesc că vor fi destui bani pentru aşa ceva, mai ales că numărul câinilor creşte sănătos.

Nu-l plac în mod deosebit pe Băse. Totuşi nu el le-a dat drumul pe străzi, nu el i-a hrănit, nu el le-a recomandat să se înmulţească. Chiar mai băgând ceva în buzunar, am înţeles că reuşise să modifice un pic pe străzile Bucureştiului raportul bipezi / patrupezi, problemă care însă n-a mai fost demnă de atenţia lui când au apărut direcţii de acţiune mai cu prestigiu, gen axa şi Marea Neagră.

România nu-i deloc o ţară civilizată. Venitul mediu, sistemul medical, cel juridic – toate astea ne bagă frumuşel în orice altă categorie, numai la civilizaţie nu. Dar nu cred că o creştere serioasă a consumului de vaccin antirabic ar compensa în vreun fel carenţele dinainte.
Câtă vreme ţara asta e un spaţiu destul de nesănătos pentru oameni, tratarea cu arhi-mănuşi a animalelor stă undeva între fiţă şi utopie. De asta mă îndoiam înainte că vor fi suficienţi bani pentru ce vreţi voi.

Singura soluţie care v-ar putea mulţumi o văd în furnizarea de către organizaţiile pro-animale nu a banilor, care-s foarte volatili, ci a substanţelor letale în sine. Barbiturice sau care ar fi substanţa adecvată metabolismului canin. Nu zic că nu ar fi furturi şi în cazul acesta, dar mă îndoiesc că le poate căra pe toate Băse acasă.
pasager si catta - de om la: 31/03/2006 15:57:09
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
cred ca mici claificari sunt necesare pt un numitor comun. Incerc sa explic simplu si la obiect:
-materialul genetic contine "parti" functionale si "nefunctionale" (deocamdata sunt catalogate ca nefunctionale, dar stiinta progreseaza ;)
-materialul genetic este unic(a se citi diferit) de la o persoana la alta, DAR genele (parti functionale) sunt la FEL (in general, intotdeauna exista si mici exceptii ;)!
-de regula markerii genetici nu se refera la GENE, ci se refera la fragmentele de restrictie (materialul genetic este taiat de anumite enzime de restrictie plus coroborat cu faptul ca materialul genetic este unic va rezulta un profil diferit/unic de fragmente de restrictie)
-documentarul despre originea comuna in Africa se axa pe acesti markeri genetici. Acesti markeri genetici sunt formati din mai multe parti functionale si nefunctionale, uneori au numai mici parti dintr-o gena!
-faptul ca s-a descoperit o EVA comuna vine de la faptul ca ADN-ul mitocondrial se transmite pe linie materna. Chiar cu mici modificari de la o generatie la alta...tot se poate determna o origine (fragment) comun. Si pe aceasta baza s-a speculat ca in America (la origini) au trecut pe la Nord doar 7 oameni (parca 2 erau femei?). Mitocondria este uzina de energie a celulei. Exista si ADN nuclear...care este mai des abordat de ziarelele/filmele de popularizare a stiintei = cromozomi
-chiar daca exista gemeni monozigoti (identic material genetic), in timp apar diferente din cauza (i) pierderii de material genetic cu varsta (telomeri-sateliti), (ii) mediului inconjurator (care poate sa fie diferite de la un frate din canada si altul din africa) (iii) anumitor enzime implicate in procesele de reparatie si multiplicare a materialului genetic...etc; in fiecare zi datorita UV, radiatiilor naturale, toxinelor. speciilor reactive de oxigen (ROS), etc materialul genetic este supus mutatiilor care sunt reparate prompt sau nu de diferite complexe enzimatice.
Sper ca este clar cat de cat :))
#114638 (raspuns la: #114613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
derbyul trebuie sa fie pe - de Horia D la: 06/05/2006 16:35:03
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
NBC, CBS sau ABC
eu ma uit acum pe unul din canalele locale, si au deja coverage
#120757 (raspuns la: #120755) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de latu la: 26/05/2006 22:18:13
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Domnul Krebs a demonstrat,...
In emisiunea de sperma, difuzata candva intre ianuarie si august, la care se referea si "doctors" in mesajul al carui numar l-am uitat, s-a demonstrat cu o temeinicie de nezdruncinat ca d-l Krebs nu si-a facut - ci a avut - ciclul, in urma caruia perpendicularitatea centrului de greutate a devenit - in mod eronat - axa de implicare a globalizarii luminii in umbre.
Din aceasta - la vremea aceea cu totul noua - perspectiva, langoseriile au fost inlocuite cun centrele de depanare de care pomeneai, in timp ce energia puzderie a fost adunata, rationalizata, canalizata si centralizata, devenind o componenta de baza cu putere de exemplu, a teoriei lui McNeal.

Ma bucur in mod deosebit pentru prilejul de a aborda aceste teme ale unei dimensiuni tabuizate pana acum de preacuviosii politicieni si - in parta - chiar de coruptii clerici.
Sunt constient ca, fara sa fi participat la culesul porumbului pe care l-ai pomenit, n-as fi avut motivatia de a studia aceste profunde taine ale universului, insa tin sa fac o mica rectificare: Culesul porumbului de care zic eu n-a avut loc in 14 octombrie 19.. ci in 14 octombrie 19.. (Sa fi fost doua culesuri ?)...

Nu cred ca s-ar fi intamplat... Mai curand cred ca...
#124600 (raspuns la: #124595) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de alex andra la: 23/06/2006 20:19:53
(la: Despre agresivitate)
Sunt sigur ca l-ai fi creat, de aceea m-am grabit...:-)
E in regula. Asa macar pot urmari ceva aflat inaintea mea:)

Stiind ca nu subintelegi o permanenta defensiva sau "a intinde obrazul celalalt", zic "Ai dreptate".
In "bataliile" mele ma situez de regula undeva intre chestia cu intinsul celuilalt obraz si legea talionului, adica nu ma las nici palmuita, dar nici nu scot ochii sau dintii adversarului:)) Banuiesc ca te pozitionezi cam pe aceeasi axa.

Lost without music in a world of noises
#129585 (raspuns la: #129573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alex - de latu la: 23/06/2006 20:46:44
(la: Despre agresivitate)
E in regula. Asa macar pot urmari ceva aflat inaintea mea:)
Bineinteles ca-ti dau intaietate :-)

Banuiesc ca te pozitionezi cam pe aceeasi axa.
Da. Caci cine rade la urma, n-a uitat a rade...:-)
__________________
Things to do today:
1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#129591 (raspuns la: #129585) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pai stiam eu - de Lascar Barca la: 24/06/2006 04:16:34
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
axa MTL-KY fonctioneaza mai ceva ca Londra-Bucuwash(scuzati!):))
La noi dau acum cu artificii.E ziua Quebecului .....Miine sunt inchise alimentarele ....:))
#129681 (raspuns la: #129680) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata? moarte? - de om la: 03/07/2006 18:07:35
(la: Viata dupa moarte)
se pare ca este o conferinta veche (2004) care este acum adusa in prim-plan.
Din punctul meu de vedere nu putem sa dam raspunsuri rationale demonstrabile pro sau contra pt un moment, dar putem sa incercam sa stabilim legaturi dintre diferite carti, de exemplu: cartea mortilor tibetani, molifta sau cum se mai numeste slujba ortodoxa facuta pt cei morti (daca stiti si alte rituri este si mai bine), la source noire (trateaza NDE), etc.
Este cineva interesat sa discutam si altceva decat putreziciunea trupului -pt ca banuiesc ca CBS nu se referea la termenii de MOARTE si VIATA strict explicati in DEX-? Are cineva de recomandat si alte carti?
picky - de carapiscum la: 13/09/2006 06:46:30
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Pentru un om care se dă atotştiutor şi stăpân pe cunoştinţele sale teoretice (ca şi pe misterele vieţii), ai dat dovadă de superficialitate, şiretenie şi rea voinţă răspunzând în doi peri. Asta ca de obicei, ceea ce dovedeşte o dată în plus că tu nu vrei cu adevărat să înţelegi ceva la subiectul ăsta, ci să-i educi pe ceilalţi. Aferim boieri dv-stră!

O să le iau pe căprării şi-o să încerc din nou să-ţi expun un punct de vedere, de data aceasta luând răspunsurile tale ca mărturii scrise.

1. Eu: „când anume în istorie L-a proiectat mintea omului pe Dumnezeu?”
Tu: „de îndată ce i-a ucis pe d-alde Zeus sau Baal-Amon.

În primul rând nu înţeleg un lucru: ăştia de care aminteşti tu n-au fost consideraţi dumnezei? Şi atunci pe ei cine i-a proiectat? Şi pe cei dinaintea lor cine anume i-a inventat? Eu ţi-am pus o întrebare simplă la care n-ai putut răspunde logic şi coerent. Puteai foarte uşor să admiţi că apariţia ideii de Dumnezeu se pierde în cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei şi nimeni n-are o dată stabilită pentru aceasta. Ştiinţa zice că încă n-are toate datele necesare formulării unui răspuns concludent şi se foloseşte de şiretlicuri nu prea „ortodoxe”(de obicei scuze imbecile) pe baza cărora ne bagă în şi mai mare ceaţă. Dpdv logic se poate explica totuşi de ce ştiinţa încă n-a reuşit să descopere care este punctul zero al omenirii când fiinţa umană a fost înzestrată cu ideea despre Dumnezeu: acest punct zero nu există! Pe axa timpului ideea de divinitate a existat din totdeauna. Dumnezeu fiind de natură spirituală nu-şi putea găsi locul decât în sufletul omului, adânc sădit în inima sa.

În altă ordine de idei, ca să nu uit înainte de-a trece mai departe, cine anume i-a ucis pe zei? Dacă ai să-mi zici că Dumnezeu, ei bine n-am să te contrazic. I-a dărâmat pe toţi fiindcă a fost unicul Dumnezeu adevărat. Dar apoi se pune întrebarea firească: cum să ucizi nişte zei, mai ales dacă sunt plăsmuiri omeneşti? Si ca să scurtez, Zeus sau Baal-Amon au apărut relativ recent în istoria universală. Ce s-a întâmplat cu primii zei, unde au fost ăştia îngropaţi? Sau poţi să-mi dai numele primului zeu inventat de oameni?

2. Eu: „de unde a avut omul cunoştinţele şi pregătirea intelectuală necesare acestui proiect care avea să-i schimbe viaţa? Cu alte cuvinte unde a găsit zestrea de informaţii necesare creării artificiale a acestui supra-om?”
Tu: „conturarea divinităţii trebuie să fi fost o acţiune colectivă derulată în timp.”

Frumos spus, sună aproape poetic. Conturarea divinităţii… Dintr-o dată te referi la o singură divinitate, nu la mai multe. Păi de ce a fost nevoie de asta, atributele cu care a fost înzestrată iniţial nu erau de-ajuns? Adică a venit un nebun şi-a zis: să inventăm un dumnezeu! , apoi s-au adunat fraierii şi-au adăugat câte ceva în aşa fel încât să le placă tuturor? Şi de ce s-au oprit după aia, nu mai era loc pentru alte atribute, devenise dintr-o dată perfect? În primul rând că omenirea este limitată şi imperfectă, deci cum avea să înzestreze ceva cu perfecţiune? Acţiune colectivă… Fă-mă să înţeleg un lucru: la proiectul ăsta a participat un colectiv condus de anumiţi tovarăşi şi pretini de breaslă puşi pe şotii? La fel cum fac ăia acum la NASSA? Şi cât le-a trebuit să-si termine proiectul?

Dacă admitem că omul se trage din regnul animal, e curios cum poate cineva crede că o fiinţă inferioară, coborâtă din copaci, a ajuns la stadiul acela de conştienţă şi de conştiinţă proprie care i-au cerut să inventeze o fiinţă superioară lor. Vreau să zic, de ce dintr-o dată au simţit nevoia de divinitate, ce simţăminte, ce trăiri interioare le-au dictat să inventeze un dumnezeu? Teama? Teama de ce: de bătaie, sau de lipsa bătăii? Mai exact frica de a nu avea un dumnezeu care să le facă dreptate după nişte legi superioare. Oare omul se teme de bătaie sau asta îl incită şi mai tare? Pedepsirea este folosită peste tot în lume şi în zilele noastre. Dacă oamenii se pedepsesc între ei după anumite legi, de ce n-ar face la fel şi Dumnezeu după legi superioare?

Dar ca să revin la întrebările iniţiale şi să-ţi răspund totodată, în intelectul uman n-ar fi avut de unde să răsară dintr-o dată nici măcar o idee vagă despre Dumnezeu dacă n-ar fi existat mai dinainte în mintea sa un sâmbure. A admite contrariul înseamnă să dezvoltăm un pom din nimic, înseamnă să credem că sâmburele este crescut de rădăcina pomului şi nu invers.

3. Eu: „de ce ar fi proiectat un Dumnezeu inexistent ca să se închine Lui?”
Tu: „de ce creaza tata un bau-bau?”

Răspund mai întâi întrebării tale: pentru că nu exista, de aia îl creează, îl inventează pe bau-bau. Deoarece Dumnezeu există, nu trebuie inventat. Dar probabil că aşteptai să-ţi răspund aşa: ca să-l facă pe copil să se teamă. Ştii ceva, s-a demonstrat de multă vreme că părinţii care procedează aşa greşesc total fiindcă induc odraslelor lor stări de sporită angoasă şi nervozitate, nicidecum de cuminţenie. În plus, odată încuibărit în mintea şi sufletul lor sentimentul de frică au tendinţa de a greşi mai des- tocmai pentru că le e frică să nu greşească. Mulţi dintre aceşti copii ajung să se teamă şi de propria lor umbră. Şi apropo, tu faci comparaţia asta plastică între Dumnezeu şi bau-bau vrând să arăţi că oamenii se tem de El la fel? Te înşeli, cei ce cred în Dumnezeu nu se tem de El de frica bătăii, precum greşit se vehiculează peste tot, ci se tem de consecinţele pe care le-ar avea faptele lor asupra mediului înconjurător, asupra semenilor şi asupra propriei lor stări sufleteşti. Frica asta nu e frică ci o ruşine interioară care vine din respect şi din iubire pentru Cel ce ţi-a dat viaţa. Ăsta e viermele neadormit care roade în conştiinţa ta, sau altfel spus mustrarea de conştiinţă, remuşcarea. Asta vine odată ce înţelegi că ai greşit şi-ţi vezi sufletul hidos în oglindă, nimeni nu-ţi demontează fălcile. Este o vorbă: te baţi singur. În funcţie de calea pe care alegi s-o urmezi în viaţă, vei suferi sau nu.

Întrebarea pe care ţi-o pusesem are o cu totul altă conotaţie: de ce să te închini unui dumnezeu inexistent când ştii că e inventat de tine? Înţelegi, adică de ce s-ar fi complăcut liota aia de oameni să se închine Lui ştiind că ei L-au inventat? Oare nu pe principiul credinţei stă edificiul teologic? Aşadar cum au putut ei crede în ceva sau cineva creat de ei înşişi?

4. Eu: „cum avea să se închine propriei idei despre o persoană inexistentă?”
Tu: „zeul nu e o persoană ci un contur simbolic de…idee.”

Ce drăguţ din partea ta să pui cele trei puncte de suspensie în propoziţie. Atunci dacă au fost „contururi simbolice de idee” (am trăit s-o aud şi pe asta), cum se face că au avut un chip anume, un chip material? De ce au trebuit să fie reprezentaţi şi material când ei puteau păstra în continuare „intangibilitatea conturată a simbolismului ideatic” (ca să mă exprim conform ideii tale)? Şi te rog să faci o distincţie clară: eu când pomenesc de zei nu mă refer la persoane! Vorbesc de o singură persoană doar când vine vorba de Dumnezeu, unic, personal, creator, universal, bun, drept şamd.

5. Eu: „de ce milioane de oameni şi-au sacrificat viaţa pentru o persoană plăsmuită de mintea altor oameni?
Tu: „de ce oile o urmează pe cea care se prăvăleşte într-o prăpastie?”

Pentru că sunt oi şi n-au minte, nu le-au educat părinţii lor cu „bau-bau”. Dar mai nou se întâmplă la fel în societatea modernă care îşi educă indivizii să fie liberi de-a sări în prăpastie dacă vor, ca să fie diferiţi. Oile care au minte ascultă de glasul păstorului lor înţelept. Celelalte nu mai sunt oi, ci capre îndărătnice. De fapt când oamenii se tem de forţele distrugătoare ale naturii nu-L inventează pe Dumnezeu ci-şi aduc aminte de El!

Răspunzând la întrebarea mea vreau să-ţi spun că nimeni pe pământul ăsta nu şi-ar jertfi viaţa decât dacă ar crede din tot sufletul în idealul pe altarul căruia se sacrifică. A muri în chinurile groaznice în care s-au sfârşit atâţia martiri, spune mai multe decât milioane de cărţi şi de studii antropomorfice laolaltă. De aia zice Fericitul Augustin că „sângele creştinilor a devenit sămânţă pentru noi creştini.” De fapt asta înseamnă adevărata teologie: jertfa de sine pentru Dumnezeu şi aproapele tău.

6. Eu: „de ce nu mai sunt oamenii capabili în zilele noastre să inventeze un dumnezeu nou, ci doar să-L re-inventeze pe Acelaşi Care se găseşte în conştiinţa colectivă a tuturor popoarelor?”
Tu: „nu se pune problema capabilităţii ci cea a necesităţii. Nu mai e nevoie de modelarea unei divinităţi. Oricum sunt destule pe piaţă şi concurenţa este acerbă.”

Cum adică nu se pune problema capabilităţii? Nene, dacă n-ai de unde şi mintea nu te duce, poate să te roadă pe matale la rărunchi de necesitate că tot n-ai să fii capabil să-ţi rezolvi problemele. Adică „piaţa religiei” e saturată… Nu ştiu de unde ai obţinut informaţia asta dar se pare totuşi că oamenii încă Îl mai caută pe Dumnezeu, indiferent ce forme ar îmbrăca Acesta. Că unii sunt sătui, asta e altă poveste. Şi concurenţă acerbă între cine? Între zei sau între oameni, că eu încă n-am văzut nici o luptă între zei sau vreo întrecere la jocurile olimpice între ei.

Şi răspunsul la întrebarea mea este următorul: nu putem inventa un alt dumnezeu fiindcă, oricât am căuta noi, n-am reuşi să înzestrăm pe altul cu mai multe atribute decât cele pe care le are adevăratul Dumnezeu.

7. Eu: „care este rezultatul ne-raportării fiinţei umane la un sistem de valori mai presus de lume? Adică înspre ce tinde omenirea în cazul detaşării de o posibilă formă existenţială a unui bine şi adevăr suprem? Iar dacă există (cel puţin dpdv logic) o formă ideală a binelui şi adevărului, atunci unde este aceasta stocată?”
Tu: „omenirea tinde spre cunoaştere şi explicaţii, în dauna credinţelor.”

Se pare că eu trebuie să centrez şi tot eu să dau cu capul. Tu ai fi bun de politician, numai ei răspund la alte întrebări decât cele care le sunt puse. Ştiinţa nu dăunează religiei în nici un fel, o ajută chiar şi atunci când vrea să demonstreze invaliditatea teologiei. Şi apoi credinţa înseamnă tocmai cercetare. La fel cum a făcut Ap. Toma când a cercetat rănile lui Hristos pentru a se convinge de învierea Lui din morţi. Tu le-ai cercetat vreodată în viaţa ta ca să vii acum să ne vorbeşti nouă ca şi cum ai fi făcut acest experiment? Cum poţi vorbi „ştiinţific” despre lucruri pe care nu le cunoşti?

Şi acum răspunsul la întrebările mele. Decadenţa este rezultatul ne-raportării omului la Dumnezeu. Iar forma ideală a binelui şi adevărului nu-şi poate găsi locul decât într-o formă ideală de existenţă, o formă care nu ţine cont de legile fizice sau de altă natură ale Terrei. Altfel nu pot fi ideale.

8. Eu: „dacă omul L-a creat pe Dumnezeu şi nu invers, întrebarea care se pune este pe om cine l-a creat, că doar nu s-a creat pe el însuşi?”
Tu: „pe om l-a creat…Pithecantropus…”

N-am auzit de el. N-o fi ăsta bau-bau? Dar chiar aşa, de unde le-a venit tăticilor ideea asta stranie de bau-bau?

9. Tu: „chiar faptul că participi la această discuţie e un câştig în sensul că…uzezi de neuroni…”

Aha, eu îi uzez pe-ai mei. Dar tu ce faci cu ai tăi, i-ai dat la spălat? Cum unde? La ăia care spală creiere.

10. Tu: „te înşeli când presupui sau afirmi că nu cred în nimic… Cred în Homo sapiens.”

Şi Homo sapiens ăsta e zeul la care te închini tu? Şi crezi în el fără să-l cercetezi? Ca să vezi că până la urmă e mai deştept oul ca găina. Homo sapiens a evoluat de la stadiul de animalitate la cel superior, de divinitate, şi te-a lăsat pe tine acolo unde fusese el mai întâi. Ciudată mai e şi evoluţia asta.

11. Tu: „te înşeli şi atunci când zici că vreau să uzurpez locul Domnului. O nălucă vag conturată şi imprecis dispusă nu poate să tenteze. O asemenea imagine este de-a dreptul hilară.”

Ba află de la mine că năluca asta e foarte bine conturată, dar e conturată pentru cei interesaţi să o cunoască. Îţi dau totuşi dreptate asupra unui aspect: că nu vrei să uzurpezi tronul lui Dumnezeu. Ce vrei tu e să clatini conştiinţele celor care cred în El. Ne-având conştiinţă şi smerenie în gândire n-ai cum ajunge la tron, decât pentru judecată, desigur. O să stea Homo sapiens la aceeaşi coadă cu tine. Iar atunci când năluca vag conturată şi imprecis dispusă te va întreba foarte precis de sănătate, tu ai să-i răspunzi: păi eu am crezut că eşti Homo sapiens.

12. Tu: „idem când concluzionezi că sunt foarte mulţumit de mine. Nici nu ai habar câte pot să-mi imput…”

Nici nu vreau să am habar. Dar aşa, în treacăt, îţi impuţi faţă de cine? , că nu crezi decât în maimuţa cocoţată în copacul divinităţii. Faţă de tine însuţi? Inutil, asta nu te schimbă în bine. Faţă de alţii? E trecător şi la fel de inutil câtă vreme altora nu le pasă. Aşadar unde îţi este etalonul conştiinţei, cine îţi trasează idealul în subconştient?

13. Tu: „nu lupt împotriva nimănui. Nici nu combat.”

Ştii, iartă-mă că te-am atacat dar eram beat, n-am nici o vină! Sau: crede-mă pe cuvânt că nu eu sunt cel ce ţi-am învineţit fălcile, dar dacă mă superi te ciomăgesc mai rău decât am făcut-o prima dată!

14. Tu: „acel final e posibil doar atunci când apa nu va mai fi udă!”

Acel final e posibil dacă apa se evaporă, adică trece din stare lichidă în stare gazoasă şi prin urmare nu mai e apă ci abur. Aşa că săriţi fraţilor, puneţi ibricul pe foc!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
De ce credeti in Dumnezeu? - de Motzoc la: 18/09/2006 19:45:15
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
''Sunt doua feluri de a-ti trai viata:UNUL-de a crede ca nu exista miracole,ALTUL-de a crede ca totul este un miracol''{Albert Einstein)

Nu am sa-ti raspund la intrebare, dar am sa-ti expun urmatoarea logica!
Nimeni nu poate afirma ca Dumnezeu nu exista!
De ce?
Raspuns:
Presupunem ca intr-adevar Dumnezeu nu exista si eu afirm ca Dumnezeu nu exista. Ca sa pot demonstra validitatea acestei propozitii inseamna ca:
1. am fost prin tot spatiul si am cautat peste tot si nu am dat de Dumnezeu nicaieri
2. bine , dar poate in timp ce eu cautam intr-un loc el s-a mutat... deci aceasta cautare in tot universul am facut-o in acelasi moment in timp ... asta inseamna ca as fi omniprezent !?
3. dar poate a existat candva, sau va exista candva ... deci ar trebui sa fac aceasta cautare pe toata axa timpului .... deci ar insemna ca sunt atotputernic ...
... si tot asa pas cu pas, in incercarea mea de a arata ca nu exista Dumnezeu de fapt demonstrez ca eu as fi Dumnezeu, deoarece a fi omniprezent sau atotputernic sunt caracteristici ale lui Dumnezeu!
In final, daca eu arat ca Dumnezeu nu exista in timp ce de fapt eu sunt Dumnezeu inseamna ca spun o minciuna
Dar cum eu nu am nici o dovada palpabila ca Dumnezeu nu exista nu pot afirma ca Dumnezeu nu exista!

(a se face distinctie clara intre "a afirma" ceva , si "a spune" ceva)

O parere personala din partea unei minti care garantez ca este deschisa: intrebarea se poate pune, cat despre raspuns ....

LA #148560, de CRIMAR - de carapiscum la: 05/10/2006 07:40:40
(la: D’ALE BĂRBAŢILOR)
da, ai dreptate, asa se manifesta la inceput "indragosteala" aia de care zici tu. dar asta e la inceput! dupa aia incepi sa descoperi lista...defectelor. intai te indragostesti pentru ca-ti place de acea persoana, te simti bine in compania ei si te aduce in starea aceea de fericire interioara fara margini. ce se intampla insa cand incepi sa descoperi realitatea, ca persoana respectiva de fapt nu merita fericirea ta, nu merita efortul tau, nu merita energia ta? o iubesti si dupa aia? de ce? asadar eu spun ca lista poate sa ajute- daca este privita din start.

nu e mai deprimant cum gandesc barbatii despre femei decat felul cum gandesc femeile despre barbati. e exact la fel. eu nu cred ca asta trebuie sa ne impiedice in a ne mai indragosti, ci trebuie sa ne incurajeze in a ne cunoaste capacitatile si idealurile proprii care, undeva pe axa timpului si spatiului, se vor intersecta cu ale persoanei pe care o vom iubi. e indubitabil faptul ca noi, barbatii, nu ne putem feri de voi, oricat am vrea de mult. si asta nu pentru ca nu putem, ci pentru ca voi nu ne lasati in pace, voi ne intaratati si ne momiti pe la toate colturile. na Adame, ia si tu o muscatura din marul asta ca tare mai e bun!... si daca el zice da, ea se uita crucis la el si-si zice in sine: ce om slab! daca el zice nu, ea incepe sa planga zicand: ce om fara suflet!

te asigur ca pe strazile noastre umbla soarele dezbracat ziua in amiaza mare, pana seara tarziu, dar atunci cand pleaca el la culcare se intuneca totul in mintea noastra, nu mai distingem realitatea de virtual. ;) in orice caz, mai bine de 90% dintre barbati vor scrie lucurile astea cel putin din amor propriu, daca nu din experientele negative avute mai inainte.

noi stim ca nu sunteti odioase, insa ne ingrozeste faptul ca uneori nu stiti ce vreti sau cereti. daca cererile si dorintele voastre s-ar rezuma la strictul necesar, atunci poate ca si dorintele noastre s-ar rezuma la doar cateva din punctele enumerate. altfel, de ce sa ne lasam noi mai prejos?
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#149578 (raspuns la: #148560) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: