comentarii

COMPARATII CU CUVANTUL LIMB


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
monte - de GloriaVictis la: 19/02/2010 11:50:02
(la: DAN PURIC)
sarind peste ocazia (ieftina, cred ca putem fi de acord) a deschiderii unei posibile polemici referitoare la credinta (optiune pur personala si cu multe nuante de gri in cazul oricui are ceva minte in cap) - "Tatal nostru" imi suna la fel de puternic in constiinta si in "graiul catolic"... sau alte asemenea "graiuri"...

haha. sper ca observi ca am evitat sa folosesc cuvantul "limba" :)))
#526538 (raspuns la: #526534) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cuvantul "sit" exista in limb - de Daniel Racovitan la: 17/05/2004 14:58:32
(la: Gramatica si butélia)
Cuvantul "sit" exista in limba romana chiar de mai inainte de a te fi nascut tu sau Internetul.
#15516 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Limba materna - de (anonim) la: 30/10/2003 18:27:09
(la: In strainatate, vorbesti romaneste stricat;unii te ataca;e OK?)
Nu sunt rau intentionata insa chiar nu pot sa inteleg cum este posibil sa uiti sa vorbesti romaneste indiferent cat de multi ani au trecut departe de Romania? De mai bine de 5 ani vorbesc in limba greaca acasa si cu familia sotului meu....se intampla uneori sa gandesc in limba greaca dar atat....romaneste am ocazia doar pe internet sa comunic si nu mi s-a intamplat vreodata sa uit vreun cuvant romanesc sau sa nu gasesc modalitatea de a ma exprima exact potrivit situatiei respective....
Am momente cand ma satur sa vorbesc in alte limbi decat cea materna...

Numai bine, Monica.
O limba straina nu strica zic - de (anonim) la: 04/11/2003 08:55:49
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
O limba straina nu strica zic unii.
A invata limba romana de la parintii vorbitori de limba romana este important in primul rand ca exercitiu, nu neaparat ca utilitate a limbii romane in occident. Este un exercitiu facut cu cineva(parintele) care vorbeste perfect limba romana iar asimilarea altor limbi apoi este mult mai usoara. Apoi orice limba este purtatoare de cultura iar limba romana este un exemplu extrem de interesant de limba care la un moment dat s-a rupt de origine si a evoluat intr-un context interesant(slav). Nu sunt deloc poet dar eu o compar cu Australia care are specii de plante si animale unice datorita izolarii.
Asa ca eu recomand tuturor sa forteze putin copiii sa vorbeasca si romana caci nu au decat de castigat.
Din "Revista22" - de anita47 la: 05/02/2004 02:17:13
(la: A existat holocaust in Romania?)
Un articol din presa romana,care aminteste de unele personaje si publicatii,aparute la acest subiect!
============================
Un numar din Romania Mare
*
(ANDREI CORNEA)
*

S-a tot discutat in ultimul timp despre asa-zisa "schimbare la fata" a lui Corneliu Vadim Tudor care dintr-un uliu extremist ar fi devenit subit un fel de porumbel democratic. Nu avem dubii asupra felului cum stau lucrurile in realitate. Totusi, am decis sa platim suma de 10.000 lei pentru a cumpara gazeta Romania Mare pe care n-o mai vizitasem de cativa ani. Am citit-o cu atentie (nr.704 / 9.01.2004) si iata ce am vazut, in mare. Credem ca informatiile vor fi utile nu doar celor care, eventual, si-au facut cea mai mica iluzie in legatura cu "ameliorarea" lui CVT, dar si celor care refuza cu dispret sau cu scarba sa citeasca, fie si din cand in cand, publicatia, desi uneori, macar prin profesia lor - de analisti politici sau jurnalisti -, s-ar cuveni s-o faca.

1. Pe pagina intai, headline: "Conform unui sondaj realizat de expertii ONU de la Geneva: 1) CVT: 41%. 2) A. Nastase: 32%. 3) T. Basescu: 13%. 4) Th. Stolojan: 9%". Iar mai jos, cu litere de o schioapa, concluzia inevitabila: "Vadim - primul presedinte crestin al Romaniei!". Nu aflam de nicaieri nici cine sunt "expertii ONU de la Geneva", nici care a fost data sondajului, nici care au fost conditiile sociologice in care el a fost efectuat. Detalii insignifiante - s-ar zice -, dar lipsa lor arata despre ce este vorba: un fals propagandistic patent.

Dedesubt, o gafa: rubrica Actualitatea clasicilor s-a dorit spirituala chiar din primul numar al anului de gratie 2004, cand "primul presedinte crestin" trebuie sa suie la Cotroceni, si a inserat mai multe "blesteme argheziene", probabil, pentru a-i deschide larg tribunului justitiar portile destinului glorios. Il reproduc pe ultimul: "Sa vrei sa-ti mangai cainele si sa te maraie; pisica, si sa se zborseasca; copiii, si sa fuga; nevasta, si sa se indeparteze, pentru ca a citit intr-un ziar politic ca esti un satyr". Rezon satyr! - cum ar fi zis un cunoscut personaj.

2. Logica si etica

Coboram spre josul paginii: mesajul de Anul Nou al lui CVT, plasat chiar sub blestemele argheziene, cuprinde urmatoarea fraza absolut memorabila, al carei adevar vom incerca sa-l testam: "Asa-zisul secret al succesului meu in asta consta - eu imi inving zi de zi adversarii la doua discipline: logica si etica".

Numai ca, pe pag. 12-13, in interviul acordat de CVT lui Paul Grigoriu pe Romania Actualitati pe 26 noiembrie 2003 si reprodus integral, intalnim urmatoarea afirmatie care incalca la repezeala atat logica, cat si etica: "Pe cuvant de onoare - declara marele om - eu nu am fost, nu sunt si nu pot fi niciodata antisemit, pentru ca am crescut cu Biblia in casa". Non sequitur: din pacate si Martin Luther a crescut cu Biblia in casa si chiar a folosit-o intens si dupa ce s-a facut mare-mare, ceea ce nu l-a impiedicat sa scrie teribile pamflete antisemite, precum Sem Hameforas. Dar pana si Eichmann a crescut cu Biblia in casa, dar nu stim sa fi folosit argumentul vadimic inaintea tribunalului israelian pentru rolul de primadona in Holocaust.

Odata lamuriti la capitolul logica, sa cercetam partea de etica. Abtinandu-ne pe moment sa ne pronuntam pentru prezent si viitor, ne ramane trecutul evocat cu formula "pe cuvant de onoare, eu nu am fost niciodata antisemit…" Dar oare ce sunt urmatoarele rasfaturi in proza, semnate de C.V. Tudor sau de pseudonimul sau "Alcibiade"? "Il iubesc prea mult pe Iisus Christos ca sa nu ma gandesc in fiecare zi cine L-a batjocorit, cine L-a scuipat, cine L-a lovit cu pietre, cine L-a ridicat pe cruce si L-a batut in cuie. Evreii au facut asta. Evreii de acum 2000 de ani si evreii dintotdeauna." (Romania Mare, nr. 343, 7.02.1997) Sau: "popoarele nu mai suporta ca, la adapostul cacealmalelor cu democratia si izolarea si embargoul o mana de evrei sa controleze finantele, industria, presa si Politica Planetei. Tot ce pot sa-i asigur pe evreii cu pofte dominatoare este ca pe mine nu m-au speriat si, probabil, bunul Dumnezeu are un plan cu mine si anume sa le aduc aminte ca nu-l pot rastigni la infinit pe Isus Christos." (Romania Mare, 19.04.1996). Sau: "Doar n-o fi blestemata Planeta asta: cateva milioane de evrei sa terorizeze si sa jefuiasca 6 miliarde de oameni! Si macar de-ar fi adevaratii evrei, cei biblici, dar tare ne e teama ca au dreptate aceia care zic ca avem de-a face cu populatia nomada a khazarilor, de origine asiatica, trecuta la religia mozaica." (nr. 443, 8.01.1999):

Iar cel care azi se lauda ca a trait dintotdeauna cu Biblia inaintea ochilor si despre care stie ca "a fost scrisa in totalitate de autori evrei", declara totusi cu cativa ani in urma: "Eu unul imi pot imagina civilizatia lumii si fara evrei" (Romania Mare, nr. 343, 7.02.1997). Imaginatie bogata, intr-adevar! A fost asadar CVT antisemit? Bineinteles, dupa cum se vede din texte. Mai este el astazi? Atata vreme cat nu numai ca nu isi va recunoaste si explica atitudinea din trecut, dar chiar o va nega senin prin sperjur, subitele sale declaratii de iubire fata de evrei sunt un moft.

3. Abjectia pura

Cazut cu brio la logica si la etica, ii mai ramane lui CVT abjectia pura, la care trece examenul cu mare succes, chiar in numarul pe care il analizam. In rubrica Saptamana pe scurt, care nu mai este semnata "Alcibiade", ci "Petrache Lupu" (probabil fiindca gigolo-ul atenian e mai putin politically correct decat vindecatorul de la Maglavit), dam peste urmatoarele ziceri: "Inchipuiti-va ca Cornel Nistorescu i-a acordat lui Michael Guest titlul de Omul anului 2003. Poate Omul anusului…". Dar aici e mai mult decat abjectie; e iresponsabilitate politica in raport cu reprezentantul singurei supraputeri, care se intampla sa fie si aliata Romaniei. De altminteri, la aceeasi rubrica, CVT sustine la un moment dat ca "sarbii ne mai dau o lectie de demnitate", referindu-se la recentele succese electorale ale ultranationalistului partid radical sarb al lui Voislav Seseli. Simpatiile politice antiamericane ale "democratului" Vadim se exprima in continuare fara ocolisuri! Ce s-ar intampla, asadar, daca acest politician ar ajunge presedintele Romaniei? Am avea soarta Serbiei? Sau a Irakului?

4. Biblia si Constitutia

In rest, numarul in discutie al Romaniei Mari e doldora de toate celelalte trasaturi antidemocratice cunoscute. In treacat, remarcam semnatura unui pretios colaborator, notoriu negator al Holocaustului si al crimelor legionare impotriva evreilor: Ion Coja. De asemenea:

Se reia un articol difamant al lui CVT din 1990, indreptat impotriva pastorului Tökés. Textul contine un preambul violent antimaghiar in care se deplange faptul ca ungurii nu au plecat direct in Alaska din "Asia natala" fara a mai trece in Europa. Astfel ei s-ar fi putut razboi in voie cu pieile-rosii si cu eschimosii. Intrebare: cand va deveni Vadim, laolalta cu Funar, filomaghiar? Doar "filosemit" nu-i de ajuns!

Deputatul Ilie Merce ne lamureste ce inseamna siguranta nationala, desfasurand bine cunoscuta teza ca securistii au fost mari patrioti, ca si prietenii lor informatorii. Iar ca sa iasa demonstratia, invoca precedentul Bibliei, Legilor lui Manu, al dacilor, al lui Basarab descalecatorul, al lui Mihai Viteazul etc. si plange de mila lui Mircea Ionescu-Quintus si Raoul Sorban, informatori dovediti de CNSAS. Citeaza desigur pe seful sau ierarhic care a cerut desfiintarea odioasei institutii antiromanesti.

Alt deputat PRM, Corneliu Ciontu, reia una dintre marile minciuni propagandistice ale PRM: el sugereaza ca acest partid nu a luat parte la guvernare, ca, prin urmare, este un "partid politic nou", neintinat de coruptie. De parca "patrulaterul rosu" din timpul guvernarii Vacaroiu (PDSR, PUNR, PRM, PSM) ar fi reprezentat o simpla reverie! Cultul personalitatii marelui om e, mai mult sau mai putin, axa de referinta a publicatiei si a colaboratorilor ei. Un articol, intitulat Biblia si Constitutia, e absolut delirant. CVT e comparat cu Fat-Frumos calarind pe un cal alb, "rotind cu dreapta pe deasupra capului buzduganul dreptatii, iar cu mana stanga tine strans la piept cartile sale de capatai: Biblia si Constitutia." (Care Constitutie - ne intrebam -, cumva cea actuala pe care Fat-Frumos a cerut-o sa nu fie votata, deoarece acorda minoritatilor dreptul de a se sluji de limba materna in Justitie?) Dar iata un exemplu si mai si: in interviul acordat la Romania Actualitati la care m-am referit mai sus, CVT sustine ca in 2003 ar fi primit "scrisori deosebit de amabile si mesaje de salut" de la personaje precum Kofi Annan, Romano Prodi, Silvio Berlusconi, Günter Verheugen, dar si de la Papa Ioan-Paul al II-lea. Cadem pe ganduri: oare asa sa fie? Rasfoim revista si intalnim o pagina plina cu mesaje de salut de Anul Nou. Si cautam infrigurati pe mai sus-amintitii. Nu vor fi ratat ei ocazia de a-l felicita pe marele om de Anul Nou! Stupoare: pagina contine numai mesaje de la persoane private, cu exceptia a doua felicitari oficiale sosite de la reprezentantii unor state bine cunoscute pentru larga lor democratie: Coreea de Nord si Cuba. Iata marii prieteni internationali ai "primului presedinte crestin"!

Sa mai notam in fine delirul conspirationist si obsesia mesianica: CVT "stie" ca impotriva sa guvernantii au urzit un plan in mai multe puncte, ultimul presupunand eliminarea sa fizica. Planul ar fi fost dezbatut la o celebra vanatoare a demnitarilor. Nu deznadajduiti, caci a intervenit - ni se comunica - "Ingerul Domnului" pentru a-l salva pe noul Mesia. Minunea dumnezeiasca a avut loc: autoimpuscarea ministrului Agriculturii in testicole!

5. Succesul prostiei fara fisuri

Ceea ce a caracterizat si caracterizeaza in continuare discursul lui CVT este nu logica si etica, ci minciuna; e o minciuna atat de tenace, de totala si de manipulativa, exprimata cu atata siguranta, incat are capacitatea de a pacali pe foarte multi. El nu-si propune sa aiba discursuri inteligente sau macar pragmatice, ci dimpotriva, complet stupide, asa cum cele cateva esantioane de mai sus au demonstrat-o. Numai ca, din pacate, cu cat prostia e mai impenetrabila, mai fara fisuri, cu atat autorul ei devine mai convingator si mai harismatic, cel putin inaintea adeptilor sai, si mai ales atunci cand e invitat la un post TV si cand moderatorul e surprins complet nepregatit, asa cum s-a intalmplat nu demult cu Stelian Tanase. Faptul ca logica e complet absenta din discursul vadimic devine astfel un mare avantaj al sau, iar lipsa moralei (reflectata minimal fie si in consecventa cu propriile afirmatii), departe de a-i cauza vreo paguba, e asimilabila presupusului "spirit justitiar" al "tribunului". Ascensiunea lui Hitler sau a lui Milosevici s-a bazat si ea pe aceste parghii. Sincer sa spun, nu prea inteleg de ce mai are nevoie Vadim de un Eyal Arad ca sa-i construiasca o campanie electorala care, sub raport mediatic, a debutat rezonabil de bine. Dar probabil ca insasi tentativa de a inhama la campania "primului presedinte crestin" un evreu israelian constituie, ca si finantarea monumentului lui Rabin de la Brasov, o parte a campaniei. Avantajele sunt destule si evidente. Pe deasupra, daca tentativa va reusi, ma tem ca unii vor spune la un moment dat ca "evreii il aduc pe Vadim", tot asa cum tot ei "au adus" comunismul, capitalismul si alte belele. Iar daca nu va reusi - tot evreii vor fi de vina, vezi bine - conspira in continuare si refuza mana intinsa!
==========================================



#8909 (raspuns la: #8889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In ce limba au fost scrise Evangheliile ? - de RSI la: 25/02/2004 05:18:11
(la: "The Passion of the Christ",un succes de casa inainte de lansare)
In ce limba au fost scrise Evangheliile ? Eu parca stiu ca in greaca. Dupa aceea au fost traduse in latina, iar cand anumiti invatati s-au aplecat peste textele in latina si le-au comparat cu cele originale in limba greaca stim ce-a iesit: protestantismul :-).
Si cine a zis "ecce homo" ? Si in ce limba ?
#10539 (raspuns la: #10532) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Opinii despre limbã - de AlexM la: 17/09/2004 07:51:48
(la: care e cel mai vechi popor din europa?)
"Nu este o opinie deloc hazardata. "

-ieste olecutsâcã.

"Cand armatele romane au intrat in Galia si mai apoi chiar
in Germania, s-a constatat ca bastinasii vorbeau o limba
asemanatoare cu limba latina. "

discutabil pentru Galia , exclus pentru Germania


"Limba respectiva, avand la baza latina, a fost denumita "barbara" sau "vulgara"."

limba respectiva (si cred ca prin asta vrei sa spui limba gasita de
romani la bastinasi cand intrara in Galia) nu putea sa aibe la baza
Latina. Latina e o denumire care a aparut dupa ce Noivenitii lu
Eneas s-au unit cu Sabinii si au decis ca de la acea data ei se
numesc Latini. Ca atare, este exclus ca orice alta limba din Europa
sa fi avut la baza limba Latina inainte de existenta acestei limbi.
Cred ca ai vrut sa spui altceva aici.


"Apoi stii foarte bine ca Ovidiu, exilat la Marea Neagra, scria despre daci,
sau geti, ca vorbesc o limba usor de inteles."


zau? Ovidiu nu a scris asta. Ovidiu a spus numai ca el a invatsat
(dupa ceva ani ) limba getsilor SI A sarmatsilor.A mai scris ca a
devenit un fel de poet get, ca poate intre cuvintele din scrisorile
scrise s-au strecurat cuvinte getice, ca si Homer ar fi devenit
un get daca traia acolo si .. cam atat in ceea ce priveste limba.
Restul sint interpretari ale unor persoane, altele decat Ovidiu.


"Eu m-am referit la faptul ca elementele principale ale acestei limbi,
care se vorbea atunci pe teritoriul Europei, s-au conservat cel mai
bine in limba romana, datorita izolarii ei de mai tarziu."


-in Europa s-au vorbit mereu mai multe limbi, nu una singura. Chiar si
in timpul romanilor existau Latina, GReaka, Osca, Umbrica, Traca,
Galica, etc. Erau limbi care se asemanau sau difereau mai mult sau mai putin unele de altele, dar totusi diferite destul pentru a avea nevoie de translator ca sa te intelegi unul cu altul.
Ce intelegi prin "elemente de baza"? Vocabularul de baza eventual?

" Acest lucru este afirmat chiar de profesorii universitari care au obiect de studiu limba Romana la universitatile din Spania, Italia si Portugalia.( Se poate usor cerceta acest lucru consultand "GOOGLE")"

-probabil acolo se spune altceva. Cum ca din cauza izolarii sale, Lb. Romana este chemata ca arbitru cand este vorba despre a stabili
forma cuvantului Latin pentru ca la Spanioli, Portughezi , Francezi,
Italieni, e dificil de a face diferenta intre ce e "moshtenit" din Latina
si ce e intrat pe cale culta in perioada medievala. In afara de asta, aceste limbi s-au incrucalit una in alta, influentsandu-se reciproc datorita istoriei lor oarecum comune de mai tarziu, ca atare este dificil de a stabili daca un cuvant este moshtenit intr-una din limbi si preluat din aceasta de celelate limbi romanice.Se mai poate spune ca lb.
Româna are trasaturi comune cu Latina clasica si cu Latina arhaica(ceea ce lipseste altor limbi romanice). In nici un caz nu se spune ca lb. româna e mai latina decat celelate limbi romanice. In fond lb. româna este "cea mai latina si cea mai nelatina" in acelasi timp (ca sa plagiez un renumit lingvist italian (Pissani)) , sau pentru a nota din "orbillat", limba româna este "o limba latina barbarizata" sau "o limba barbara latinizata", cum vrei sa o iei:-)

"Eu n-am afirmat ca Romania ar fi mai breaza cu ceva, desi ar merita sa fie, dupa ce i-am tinut pe loc pe turci cateva sute de ani permitand occidentului sa se dezvolte (dar asta e un alt punct de vedere)
am spus numai ca am mostenit o limba, avand la baza latina, o limba latina populara, care a reusit sa pastreze in timp elementele esentiale ale structurii initiale ."


sint de acord ca ar fi trebuit sa facem mai devreme loc turcilor
sa se duca mai departe dar asta e -cum spui- alta treaba. Spui ca
limba noastra are la baza latina si a reusit sa pastreze in timp
elementele esentiale ale structurii initiale (structura initiala= structura latinei). Nu prea sint de acord cu asta.Ca structura lb. româna e diferita de Latina. Lb Româna are o gramada de lexic latin in ea (ceea ce nu e de mirare), dar este totusi mult diferita de Latina.
La fel, Lb. Româna este foarte apropiata de structura de lb. Albaneza, dar totusi , este mult diferita de ea.

cu stima,

AlexM

#22592 (raspuns la: #22555) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi pare extrem de rau de Domnul Coriolan Pomposu - de (anonim) la: 01/12/2004 15:28:58
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Era ceva cu el,imi placea de el,pe undeva avea dreptate,sa stii ca multa lume este ca el cunosc foarte multi cu aceeasi atitudine.In special astia care o duc bine au idei de astea ca ale lui.Eu de exemplu nu pot sa fiu de acord cu el in toate ,trebuie sa ai ceva in cap si ceva in buzunar ca sa te apuci de unu singur sa faci ceva in Ro ca sa i poti combate pe cei care lucreaza afara si au salarii care nu se compara cu al meu de exemplu.Nu am varsta si nici cunostintele de limba ca sa pot emigra,cred ca as fi facut o de multa vreme .Domnul Coriolan se pare ca face parte din oamenii care au reusit aici .La 54 de ani ai mei nu mai pot sa fac mai nimic decat sa stau cu nepotii la o sueta despre Alba ca zapada sau Povesti nemuritoare, depinde :)
Eu as fi schimbat tactica cu el ,putea fi rezolvat altfel Domnu Coriolan ,foarte elegant ,se pare insa ca si a facut jocul cum a vrut,experienta care o are si a spus cuvantul aici .Dar in principiu nu trebuie sa i dati dreptate putina moderatie se impune.
#30302 (raspuns la: #29024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MEDIA ALTERNATIVA PE PICIOR DE LUPTA - de AlterMedia la: 16/12/2004 23:40:01
(la: dobrovolschi si radio guerilla)
RETEAUA Internet, utilizata corespunzator, poate deveni o arma extraordinara de promovare a unor idei. Niciodata, nici un alt intrument nu a putut oferi posibilitatea informarii atat de rapide si simultane unui potential public de zeci de milioane de persoane din toate tarile lumii. In plus, mijloacele de informare oficiale nu mai sunt detinatoare in exclusivitate ale dosarelor de presa si in consecinta, nu mai pot sa revendice calitatea de unici intermediari intre sursa informatiilor si public.

• Fara manusi!

Datorita progreselor tehnice, reteaua Internet este azi capabila sa-si faca auzita opinia si sa rivalizeze cu cele mai mari grupuri de presa. Ea cuprinde un numar de retele asociate si militanti, desfasurand proiecte ce pot lua forma site-urilor web, radiourilor web sau agentiilor de presa alternativa. Marile evenimente pot fi astfel analizate comparativ cu varianta oferita de mass-media “oficiale”.

Astfel, Carta Maior, agentia alternativa multimedia creata de un avocat brazilian, lucreaza in acest moment cu peste 25 de jurnalisti, de trei ori mai mult ca pana acum. O alta, ATTAC-Info, inregistreaza recorduri impresionante: Cinci buletine de stiri pleaca in fiecare seara spre 95.000 de abonati, in cinci limbi, iar 50 de redactori, sprijiniti de 1200 voluntari traducatori de pe Internet, intretin site-ul.

Nu mai putin faimoasa este reteaua Indymedia, nascuta ca urmare a manifestatiilor contra summit-ului OMC de la Seattle. Aceasta are azi mii de membri si zeci de antene in tari de pe cinci continente. Zilnic, mii de documente, texte, materiale audio-video, sunt oferite gratuit milioanelor de vizitatori. Colectivul international al acestei retele utilizeaza toate resursele Internet pentru a aduce la cunostinta si a polulariza propria viziune asupra lumii.

Insa Indymedia a inceput sa piarda din popularitate, tot mai multi acuzand-o de subordonare unor interese politice mai mult sau mai putin transparente. In ultima vreme au aparut si fisuri in unitatea sa, unele colective abandonand total sau partial reteaua.

Atat succesele cat si insuccesele predecesorilor, au facut posibila aparitia retelei AlterMedia. Dar, de aceasta data, a fost necesara dezvoltarea unei agentii de presa cu adevarat alternativa, care sa devina ecoul militantilor sinceri, autentici, anti-globalizare. Pentru ca cei precum Indymedia si Jose Bove, care prefera termenul de “alterglobalizare”, in final lupta tot pentru “un fel de globalizare”. AlterMedia a ales sa fie perceputa ca un inamic al colaboratorilor sistemului, si inspirata de independenta Indymedia din zilele sale bune, a propus un altfel de media: libera, alternativa si profund antiglobalizare.

• Vocea dizidentilor

De la lansarea oficiala, AlterMedia si-a precizat obiectivele in carta sa constitutiva: “azi, mijloacele media sunt in serviciul catorva grupuri financiare, ce impun - mai mult sau mai putin direct -, punctul lor de vedere. Putinele mijloace de informare denumite ‘alternative’ s-au aliniat si ele la tiparele ideologice ale corectitudinii politice, si cenzureaza pe toti cei capabili sa propuna o alternativa reala la sistem.”

AlterMedia se vrea un mod de exprimare liber a celor ce nu depind de nici un lobby, de nici un sindicat si de nici un partid politic. AlterMedia este vocea celor ce nu si-au sacrificat libertatea de exprimare in favoarea corectitudinii politice. Ea functioneaza, in fapt, ca o agentie de presa alternativa cu corespondenti in cadrul unor organizatii si colectivitati cu sensibilitati diferite, si care au in grija dezvaluirea unor informatii pe care publicul nu ar trebui sa le cunoasca.

Membrii AlterMedia se prezinta deci, ca dizidenti ai unei societati tehnocratice si dezinformate. Dizidenti care vor sa impartaseasca altor adevarati dizidenti, cuvantul lor.

AlterMedia dezvolta, azi, un colectiv de activisti de presa specializati in producerea, difuzarea si promovarea informatiilor alternative. Fata de marile trusturi de presa, comerciale sau institutionale, AlterMedia utilizeaza reteaua Internet pentru a promova o viziune asupra lumii, in ruptura totala cu sistemul actual.

AlterMedia ofera zilnic si gratuit informatii scrise, audio, foto, video. Cat despre modul de functionare, ea scurt-circuiteaza mecanismele traditionale de productie mediatica, formate din jurnalisti activi si consumatori pasivi. Cititorii pot transmite informatii sau propune articole care, dupa validarea lor de echipa de moderatori, pot fi publicate pe site.

Folosind puncte de vedere independente, AM se inscrie si intr-o miscare de rezistenta impotriva proprietarului de tehnologie informationala, simbolizat de Microsoft, propunand o informatie libera lansata, printr-o informatica libera!

Prezenta in tot mai multe tari, AM este capabila sa ofere cu usurinta informatii de rezonanta locala, ce privesc direct comunitatile si oamenii. In acest moment, AlterMedia poseda deja 16 “antene” nationale: Romania, Franta, Belgia, Flandra, Germania, Grecia, Spania, Portugalia, Canada, Scotia, Statele Unite, Elvetia, Olanda, Italia, Polonia si Cehia.

Gestiunea si alimentarea unui site “national” este relativ simpla, gratie utilizarii unui sistem de publicare specific Internetului. Astfel, fiecare “antena” este condusa de o echipa locala, care nu trebuie sa aiba neaparat cunostinte de informatica. O interfata web foarte intuitiva, prescurtari tipografice si un formular cu cateva campuri predeterminate permit punerea in forma unui text, fara a fi necesara utilizarea limbajului HTML. Pe scurt, utilizatorul de internet poate participa cu usurinta la dezvoltarea retelei AlterMedia, realizand un site functional si facil de accesat al unui oras, unei regiuni sau unei tari.

Reteaua AlterMedia a luat fiinta in decembrie 2002. Dar aceasta initiativa merita a fi sustinuta de intreaga comunitate care se pronunta in mod real impotriva globalizarii si Noii Ordini Mondiale. Pentru prima data, militantii patrioti din diferite tari si-au unit eforturile pentru construirea unei voci contra-putere, a carei vocatie este dezvoltarea la scara internationala.

AZI, SUNT SAISPREZECE NATIUNI. MAINE, ALTELE SE VOR ADAUGA LA VOCEA REZISTENTEI!

Redactia AlterMedia Romania
==================
http://ro.altermedia.info
http://www.altermedia.ro
#31825 (raspuns la: #30912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. cico - Contradictii...sau mi se pare mie - de stelian la: 10/09/2005 15:09:33
(la: Sfaturi ale unui immigrant mai vechi)
Pe de o parte spui, referitor la individualitate ca:
...La romani din pacate, fiecare e cu hais-ul lui si nu se poate vorbi (inca?) de ceva simtitor pe plan pozitiv....
Deci nu vin cu prea multe calitati ca sa influenteze gloata din strainatate !!

Mai departe spui:
individualitatea (a nu confunda cu individualismul!) e suma acelor trasaturi care fac din oricare un om unic pe lumea asta, iar eu ma refeream la calitati.

Ar fi interesant sa explici cum stim sa pastram numai calitatile si sa ne dezvatam de cele negative.

Adaptarea de care vorbesc e cunoasterea in detaliu a sistemului, a regulilor de conduita, obiceiurilor si locului. Sunt romani care dupa ani de locuit in strainatate se plang de lipsa culturii, legile anapoda sau stupiditatea unor localnici. Nu s-au obosit nicodata sa invete bine limba ca sa savureze o piesa de teatru (unde n-au calcat niciodata), sa inteleaga cum se aplica legile (in special pentru impozitarea venitului) sau sa vada dincolo de articolele de senzatie din media.

Adaptarea de care vorbesc nu inseamna sa mimic slang-ul folosit de needucati, sa incerc sa folosesc aceleasi gainarii invatate in Romania (poate merg si aici) si sa compar totul cu ce stiu din Romania

P.S. Cat priveste cuvantul "reusita", ai perfecta dreptate. Occidentalii de limba engleza folosesc "success" sau "accomplishment", in lozinci sau viata de toata zilele.
#71189 (raspuns la: #71003) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Irma. cuvantul cheie nu-i "ci - de RSI la: 10/11/2005 14:13:29
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Irma. cuvantul cheie nu-i "cipriot", nu din pdv. al cunoasterii limbii engleze. Marea majoritate vorbesc engleza, foarte multi au trait in tari anglofone - Marea Britanie, Africa de Sud, Australia si State, asa ca problema este de alta natura cred. ;)
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#86454 (raspuns la: #86437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1. Care este cuvantul favorit - de mya la: 02/12/2005 21:00:35
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit?
Iubire.

2. Care este cuvantul cel mai putin favorit?
Ura si prefacatorie.

3. Ce va face placere in mod deosebit?
Creatia lui Dumnezeu.

4. Ce va displace cel mai mult?
Ignoranta si vulgaritatea.

5. Care este injuratura favorita?
Nu injur de regula (se intampla extrem de rar si numai in gand).

6. Ce sunet va place?
Fosnetul frunzelor in padure cand bate vantul si susurul apei. Dar si mai mult linistea deplina.

7. Ce sunet/zgomot va displace?
Zgomotul in general (si freza dentara, da :)).

8. Ce alta profesie v-ar placea sa practicati?
Creatoare de moda, sa predau istoria artei sau limbi straine si inca cateva (mai multe).

9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului?
Medic veterinar, ginecolog, stomatolog sau legist si inca cateva.

10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului?
Te iubesc asa cum esti! (nu mai e nevoie sa mor ca sa-mi zica asta ca stiu deja...).
Despre situatia rromilor in Europa ( Spania) - de Rakoczy la: 09/01/2006 21:59:27
(la: Minoritati)

Despre situatia rromilor in Europa ( Spania)



In Spania traiesc peste jumatate de milion de rromi, mai multi decat in oricare alta tara din vestul Europei. Andalusia, in sudul tarii, este regiunea cu cel mai mare numar de rromi, aproximativ 350,000 sau 6% din populatie. Ei au o importanta mare in regiune, fapt recunoscut de parlamentul Andalusiei, care a declarat ziua de 22 noiembrie "Ziua rromilor din Andalusia".

Istorie
Istoria rromilor in Spania incepe in 1425, cand regele Juan al II-lea de Aragon acorda un permis de trecere pentru Juan si Tomas, care pretindeau ca sunt "Conti din Egipt". Datorita perceptiei initiale ca rromii erau egipteni veniti in pelerinaj, acestia sunt numiti gitano (insemnand egipteni in spaniola veche). Un important numar de rromi au venit via Barcelona in 1447; de acolo, ei s-au raspandit in fiecare regiune a tarii, dar in special in sud. In secolul 15, sudul Spaniei se afla intr-o perioada relativ prospera, fiind condus de mauri de opt secole. Lucrurile se schimba insa odata ce maurii sunt invinsi de catolici. Persecutia ne-crestinilor este la ordinea zilei pentru urmatoarele doua secole. Atat maurii, cat si evreii sunt fortati sa plece din Spania sub pedeapsa cu moartea. Nici rromii nu scapa de aceasta persecutie, datorita credintelor si ritualurilor lor, considerate de autoritati ca fiind "ne-crestine". Suferinta si nedreptatea de atunci isi gasesc ecou si in zilele de astazi in unele cantece flamenco. Datorita faptului ca erau putini la numar si nu prezentau un pericol politic, rromii supravietuiesc aceasta perioada; insa persecutiile continua si dupa aceea. Si in secolul 18, comunitatile rromilor sunt marginalizate, acestia fiind obligati sa traiasca la ceva distanta de orasele spaniole. De asemenea, pana in 1976, legea politiei civile Guardia Civil cuprindea anumite articole care le permiteau politistilor sa opreasca rromii si sa le ceara actele de identitate fara nici un motiv sau, spre exemplu, sa le ceara chitantele de la hainele pe care le purtau.


Astazi
Astazi, putini rromi pastreaza stilul de viata nomadic. Totusi, desi majoritatea traiesc in case fara roti si vorbesc intre ei limba locala, ei isi pastreaza independenta specifica lor, precum si traditii si obiceiuri care ii deosebesc de restul spaniolilor. Desi rromii au adoptat credinta catolica inca de mult, ei nu au abandonat credintele lor mai vechi. In afara de forma de ghicit care este practicata pentru bani, rromii folosesc in comunitatea lor forme de ghicit si ritualuri in care cred cu adevarat.

Rromii si-au pastrat valorile lor, desi acestea pot parea invechite. Traiesc dupa legea lor, cauta aprobarea alor lor si nu ii intereseaza ce fac sau gandesc ceilalti (payos, non-rromi). Cuvantul "virgina", intr-un sat Andalusian poate fi aplicat doar fetelor aflate inca la inceputul adolescentei; rromii insa considera inocenta fetelor inainte de casatorie un lucru esential, care trebuie certificat. O nunta a rromilor pare obisnuita, cu 500 de oameni prezenti intr-o atmosfera de sarbatoare, cu dansurile si frumusetea, cu mancarea obisnuita. Dar, la un moment dat, o tiganca batrana, cu parul lung si alb, impreuna cu cele doua soacre si cu mireasa se retrag. Dupa ceva timp, acestea revin, si intr-un ritual spectaculos toti cei prezenti afla ca mireasa este cu adevarat virgina. Femeia batrana este adusa special ca sa certifice acest lucru, deseori din regiuni indepartate, pentru a asigura impartialitatea sa, si cu mare cheltuiala, posibil peste 1.000 $. Apoi, nunta continua ca si pana atunci, se danseaza pe ritmuri de flamenco, cu fuste voluminoase si colorate si bijuterii pe masura...


Discriminare si Integrare*
Din fericire, in Spania nu au fost semnalate multe cazuri de rasism violent, comparat cu alte tari europene ca Germania, Austria, Romania, Bulgaria, Cehia. Insa rasismul exista intr-o mai subtila dar constanta discriminare. De exemplu, acum cativa ani, secretarul general al Uniunii rromilor, Antonio Torres, nu a fost lasat sa intre intr-o discoteca pentru simplul fapt ca este rrom. Potrivit studiilor facute de Uniunea rromilor din Spania, aceste instante sunt deosebit de frecvente. Cliseele obisnuite, cum ca rromii sunt murdari sau hoti se intalnesc chiar si in comunitati lipsite de furturi sau crime de orice fel, si in care rromii traiesc in case cat se poate de moderne.

Cat priveste educatia, sistemul scolar nu include limba si cultura rromani si este si el confruntat cu discriminare, lucruri care ii determina pe parintii rroma sa vada scolile ca ceva putin folositor pentru viitorul copiilor. Consecinta este evidenta: un numar mare de copii rroma care nu sunt inscrisi in educatia scolara. Din fericire, aceasta situatie este in schimbare si azi numarul de studenti rromi creste pe zi ce trece.

Vremurile cand rromii erau apreciati pentru cunostintele lor de mestesugari ori pentru munca lor in fierarie sunt foarte indepartate. In general, rromii traiesc acum din vanzarile ambulante. Dar aceasta slujba are numeroase dificultati din cauza refuzului, ce vine din partea autoritatilor locale, de a da autorizatii de vanzare. Celelalte activitati unde lucreaza rromii sunt agricultura, colectarea de hartii si resturi, activitati antice ori artistice. In alte ramuri, rromii se confrunta cu problemele ce apar din cauza lipsei de indemanare profesionala ori a prejudecatilor la locul de munca. Potrivit acelorasi studii mentionate mai sus, multi angajatori discrimineaza rromii cand fac angajari. Astfel, rata somajului printre oamenii de etnie rroma este foarte mare. Aceasta nu inseamna insa ca ocupatiile si stilul de viata traditional au disparut complet. In Barcelona, deseori vezi rromi cantand si dansand pe strada binecunoscutul flamenco. De asemenea, rromii priceputi la mestesuguri isi vand marfa pe strada. De exemplu, in fata catedralei din Sergovia, cateva femei vand in mod regular fete de masa din dantela lucrate de mana.

De ceva timp, Spania are mai multe programe de ajutor pentru rromi, prin guvernul central, regional sau autoritatile locale. Meritul pentru imbunatatirile din domeniul social si cultural din ultima vreme le revin in mare parte rromilor. In anii 60, rromii spanioli au inceput sa se organizeze si sa formeze asociatii cu scopul revendicarii drepturilor lor, imbunatatirii standardului de viata si promovarii culturii rromani. Astazi, asociatiile acestea administreaza fondurile de la buget cu succes, facand imbunatatiri vizibile, din punct de vedere cultural si social, in viata rromilor.


Muzica Flamenco

Din punct de vedere cultural, contributiile rromilor in societatea spaniola sunt importante. Unele cuvinte din spaniola sunt preluate din limba rromani. Muzica flamenco este o parte fundamentala a culturii regiunii de sud a Spaniei. Cantecul a format o parte importanta a vietii rromilor nomazi; acestia creeaza un nou si popular stil de muzica cu influente locale si maure, dar bazat pe muzica lor traditionala, numit flamenco. Rromii spanioli sunt cel mai bine cunoscuti datorita acestui gen de muzica.

Muzica flamenco este mentionata pentru prima data in literatura in 1774. Primele scoli de flamenco apar intre 1765-1860 in Andalusia. Urmeaza, timp de mai bine de un secol, asa-numita epoca de aur, in care muzica se dezvolta la forma sa definitiva in numeroasele cafes cantantes. De asemenea, forma mai serioasa, care exprima sentimente profunde, cante jondo, dateaza din aceasta perioada. Dansatorii flamenco constituie marea atractie la cafes cantantes. Chitaristii insotiti de dansatori devin extrem de populari in aceasta perioada. Din 1915, spectacole de flamenco erau organizate in intreaga lume, desi aceasta dauneaza oarecum puritatii muzicii. O renastere a muzicii flamenco incepe in 1955. Chitaristi, solisti si dansatori extraordinari ajung in marile teatre si sali de concert ale lumii.

Exista trei categorii distincte de flamenco: jondo, sau grande ('profund', muzica trista, are legatura cu moartea sau alte lucruri triste), intermedio ('intermediar') si chico ('usor', cu subiecte ca dragostea sau natura). Flamenco are trei parti, fiecare cu importanta sa: cante (cantec), baile (dans) si guitarra (chitara). Dansul flamenco poate fi comparat cu dansul din orient. Gesturile elegante ale dansatoarelor seamana cu cele ale dansatoarelor orientale, numai ca sunt mai bruste. Folositul castanietelor poate fi comparat cu cimbalele din muzica orientala, desi acestea din urma au inceput sa fie folosite abia acum 100 de ani. Dansatorul face miscari complicate ale picioarelor si foloseste incaltari speciale. Partea superioara a corpului are o postura gratioasa, nefiind influentata de miscarile viguroase ale picioarelor. Dansatoarele poarta fuste lungi si voluminoase, care sunt folosite pentru a scoate in evidenta miscarile gratioase ale mainilor. Dansatorul trebuie sa proiecteze starea sufleteasca a cantecului, in acest sens existand o comunicare codata intre el si cantaret.

Duende, sau spiritul muzicii flamenco, este descris ca o voce care face ca cele mai adanci si profunde sentimente din intunericul subconstientului sa ajunga la suprafata, provocand un cutremur, o furtuna si o eruptie vulcanica in interiorul dansatorului sau chitaristului. Flamenco sintetizeaza viata, sentimentele, bucuria si durerea rromilor spanioli, si mai mult, sutele de ani petrecuti pe drumuri in calatoria lor din India. Am putea spune ca sentimente generale ale umanitatii, bucuria si tristetea, sunt sintetizate in flamenco (....).
#99302 (raspuns la: #99301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
. - de latu la: 14/02/2006 12:36:31
(la: Caricaturile lui Mahomed)
Libertatea cuvantului este un drept fundamental, inscris in constitutie.
Raspunderea pe care o incumba aceasta libertate, este un factor relativ, supus bunului simtz si expus interpretarii.
Simtzul umorului - sau lipsa lui - nu poate fi invocat ca justificare pentru o ofensa.

Pe de alta parte, caricaturile nu sunt obiectul agitatiei, ci doar pretextul invocat de oameni care stiu ce vor si ale caror interese n-au nimic comun cu religia musulmana.
Desenele n-au fost luate in seama de comunitate, decat dupa ce ziaristii danezi au batut pe rand la usile maimarilor minoritatii musulmane din Danemarca, respectiv dupa ce acestia din urma si-au incheiat pelerinajul prin lumea musulmana cu desenele in buzunar si frazele agitatoare pe buze. Iar asta s-a petrecut mult dupa aparitia caricaturilor.
De ce or fi batut ziaristii atata apa in piua nu vom sti probabil niciodata, insa un lucru e sigur: Ce o sa iasa n-au prevazut, cu atat mai mult cu cat reactiile la filmul olandez al regizorului asasinat anul trecut, n-au fost nici pe departe comparabile cu cele de acum, desi contzinutul caricaturilor mi se pare mai putin exploziv decat tema filmului.

Dezbaterile occidentale sunt canalizate intr-o directie care ameninta sa imparta lumea in blocuri - cel crestin si cel musulman - iar despre cruciade n-au vorbit numai musulmanii.
Atentatelor de la 11 Septembrie 2001 i-a urmat conflictul din Irak, o actiune care s-a deosebit de atacurile teroriste care au urmat in Spania, Anglia si nu numai, doar prin dimensiuni si consecinte nu si prin legitimitate. Sa ne intelegem: Nu sustin ca Saddam si regimul sau nu trebuiau inlaturate, dar intre timp stim cu totii mai mult despre adevaratele motive care au dus la invazie, ca si despre doza de adevar din enuntul motivelor de la baza deciziei cu pricina.

Iar acum ne aflam in fata unor schimbari pe care nimeni nu le poate inca evalua nici ca dimensiuni si nici in ce priveste influenta asupra libertatii individuale. In rasarit ca si in apus.

Caricaturile?
Sa nu ne amagim: Cineva scria mai jos, ca daca nu erau ele, se gasea un alt pretext. Cred ca avea dreptate...

Reactia nu poate fi justificata cu argumente civilizate. Nici o agresiune nu poate fi astfel justificata.
Dar a acuza doar pe ceilalti de primitivism, lipsa de valori si demagogie nu imbunatateste situatia cu nimic, ci dimpotriva.

In limba germana exista o vorba: "Nu arunca cu pietre, cand te afli intr-o incapere cu pereti din sticla"...
limba noastra-i o comoara - de om la: 05/04/2006 23:44:39
(la: Limba romana e un organism viu)
dupa ce am scris mesajul precedent am inceput sa caut pe internet si am gasit:http://www.jurnalul.ro/articol_49285/limba_noastra_i_o_comoara.html
-sunt mai multe link-uri de la aceasta adresa!

selectionez doar un text, restul il parcurgeti voi:

FOLOSITI DIACRITICE. Un alt lucru neplacut de care George Pruteanu s-a lovit navigand pe internet este, pe unele pagini web, scrierea fara diacritice (literele specific romanesti – s, t, a, i, a). Drept urmare, el a tras concluzia ca la ora actuala exista doua limbi romane, ceea ce nu poate face decat rau limbii romane corecte. "Este o limba romana a (unei parti a) internetului – cea fara diacritice, care este un scandal din punctul meu de vedere –, si limba romana normala, corecta. Ceea ce este si mai rusinos este faptul ca limba romana peltico-sasaita apare si in documente sau site-uri oficiale (am vorbit si-n emisiunea de la TVR despre asta). Mi se pare o toleranta nepermisa." Dar, inainte de a arunca primul piatra, George Pruteanu a vrut sa vada cu ochii lui cum stau lucrurile si la altii. A intrat pe foarte multe site-uri frantuzesti si germane. A constatat ca pe acestea se folosesc fara exceptie diacriticele specifice. Si a facut un lucru util: pe site-ul sau, www.pruteanu.ro, a introdus un program sever de transformare a textelor care apar fara diacritice. De exemplu, daca scrie cineva cuvantul "si" in loc de "si", varianta fara diacritice este afisata in culoarea rosie, urmata de textul "nu stiu sa scriu «si»".
#115655 (raspuns la: #115606) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvant-pornire - de beatle-maniacul la: 06/11/2007 20:39:06
(la: Cuvinte...)
se arunca un cuvant, asa, la nimereala
ca un pirtz in ora de caligrafie
se completeaza de "useri" cu miasme
tinute zile intregi in camara cu muraturi
se adauga, adauga, adauga, adauga, adauga, adauga, adauga, de sapte ori
se atinge absolutul cu varful limbii
sau in fine cu degetul, palma, vibratorul tocit
fiecare dupa tremurarea proprie
in final
a nu se schimba macazul
sexul vine in doar doua forme
cu oua sau cu adancire
ce-i intre nu pune deloc sare pe rana
si acum ... start
*** - de nyx la: 07/05/2011 07:44:23
(la: Alexandru Petria, Deania sa neagră şi eu)
Că de altceva nu eram bun, obişnuia să repete, cu o superioritate cocoşească, prin care cei ce-l ştiau vedeau, de fapt, ca printr-un parbriz cu ştergătorul în funcţiune, punctul lui vulnerabil, simpatia lui.

"simpatia" e un cuvant nefericit ales, in context.
ca sa fie 'curata', fraza asta trebuia sa exprime clar subiectivismul personajului, incapacitatea lui de-a fi obiectiv fata de celalalt.
or, am vreo 30 de cuvinte care abia reusesc sa transmita (imperfect ce se putea transpune intr-unul singur.

Cu program, nu ca şi în faţa colii de hârtie.

"ca si"-ul e mostra de limba romana invatata de pe strazi.
in limba literara 'ca si' introduce in exclusivitate o comparativa si este considerata o eroare grosolana de exprimare.

Aveam mustaţă şi barbă şi Andrei mă ţinea din mirare în mirare.

"si" leaga doua propozitii de acelasi fel.
"aveam mustata si barba" e corect. dupa astea insa se impune punct, intrucat ce urmeaza nu are legatura cu mustata si barba.

Doar Andrei. Aşa mi-a cerut.
“Eşti mincinos, hoţoman, şmecher, o să răzbeşti cu scrisul. Scriitorul e în stare să scrie chestii vesele şi cu inima flendurită”, mi-a spus într-o zi, ca oricare alta, Andrei.


"mi-a zis el, intr-o zi"
e gresit sa repeti "Andrei" atunci cand repetitia nu are nicio valoare stilistica.
asa cum 'zi ca oricare alta' e balast.
hotoman si smeker sunt sinonime si pica nasol intr-o fraza scurta, sugereaza lipsa de subtilitate a personajului.

Simte că aceste clipe sunt dintre cele rare, foarte rare, când nu are ce să-şi reproşeze, fiind fericită.

utilizarea gerunziului de mai sus e din aceeasi categorie a lui 'ca si'.


Gândindu-se la filme, obrajii Mariei iau culoarea reiaţilor care o strâng la burtă, purpuriu de alizarină, şi-şi spune să-i dea jos, să-i schimbe cu pantalonii de trening.

asta-i de-a dreptul ilarianta.
"si" e folosit din nou aiurea, ba n-are niciun rost in fraza.

Nişte mâini puternice i-au cuprins sânii, cu degetele în sus.

cu sau fara virgula aia tot e nasol.
sanii cu degetele-n sus?

Starea de beatitudine începea s-o părăsească,

cand te-apuca un betiv de tzatze, ar trebui sa iesi brusc din "starea de beatitudine".
desi autorului i-a scapat un detaliu: in starea de beatitudine era mai degraba povestitorul, decat personajul.
ceea ce nu-i deloc bine.

Apucă securea şi lovi.

nu. securea era pe un taburet si despre taburet nu stim nimic.
pe maria o tinea ala in brate, pe la spate. stim clar ca ii prinsese deja o mana.
e ambiguu. cum a putut sa ajunga deci la secure?

Bărbatul horcăi un timp, apoi tăcu.

"apoi tacu"? pai ce, vorbise inainte?
"apoi nu mai scoase niciun sunet", "apoi se linisti" sau chiar 'apoi amuti'.
a tacea are legatura cu vorbele.
or, tocmai ni s-a spus ca ala a horcait, fara sa articuleze nimic.


concluzie: fragmentele citate sunt extrem de slabe.
in opinia mea n-au ce sa caute intr-o carte publicata.
proud - de utopikdream la: 23/03/2013 17:10:49
(la: Sabina , fata cu bentita tricolora este un non subiect)
Aloooo... eram in vizita pentru un week-end la o nunta in Harghita. Eram copil. Habar n-aveam cum statea treaba.
N-o sa invat limba maghiara pentru 2 zile:)))
Las-o naibii ca macane de la distanta.

In plus... la naiba, nu toti suntem genii si ne descurcam in 7 limbi la 9 ani. Imi pare rau ca nu am semanat la 9 ani cu copilul tau la 9 ani. Banuiesc ca asta e comparatia...ca altfel nu vad rostul...sa compari ce stie acum copilul tau cu ce stia proasta de mine atunci:)
Sincer... e ceva la varsta de 9 ani sa te descurci in 7 limbi.

Eu abia de-s fluenta in 2, ma descurc bine in a treia si ma chinui (ce-i drept) la a patra, ca e greaca si jur ca e grea. Invat de placere, nu din obligatie, da' maghiara tot n-as invata, pentru tot aurul din lume, nu ca-i urasc, ci pentru ca limba aia suna oribil pentru cei care-s iubitori de franceza - de exemplu.

Cand te duci in China.. banuiesc ca tu inveti chineza, nu? In India... la fel? Rusia? Japonia? Israel? Africa?...
E o problema cu sfatul tau pentru astia de calatorim mult:)

Culmea stii care e? Ca de fiecare data cand am stat sau doar trecut prin Budapesta... nu mi-a trebuit niciodata sa stiu maghiara, nici macar un cuvant. Ciudat, nu? Chiar e una dintre capitalele europene unde pana si cei de 60-70 de ani iti raspund in engleza, cu amabilitate, sa-ti ofere indicatii ...ceea ce e de apreciat si de respectat.

Nu e penibil sa n-ai nevoie de maghiara in Ungaria, dar sa ai nevoie in Romania? Cam penibil, nu?
#643983 (raspuns la: #643980) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de proud la: 24/04/2014 23:46:04 Modificat la: 25/04/2014 01:42:00
(la: in slujba pantecelui)
Se întâmplă (nu chiar la nivel de tohu vabohu) ca, în despletirea haotică a vieții, să dai uneori și peste zile fătătoare. Sunt zile care, fără să fie mai cu moț, reușesc totuși să genereze lăuntric puncte de pornire pentru traiectorii oarecum distincte de modul în care te obișnuisei să-ți rumegi („decelezi” suna prea tango la un concert de fluierături în biserică) microcosmosul în înțelesuri.

Tohu wa bohu (תֹ֙הוּ֙ וָבֹ֔הוּ) m-am dus, am citit si am aflat ca inseamna ce stiam deja, dar exprimat concis in alta limba.

Acuma ... nu stiu daca, sa inveti "cuvinte" la varsta mea este un castig?! Inclin sa-i dau dreptate monte_orului , in sensul ca simplitatea vietii, obliga.
Apoi expresia "zilele fatatoare" mi-a dat satisfactie. :) ma bucura orisice alaturare de progres si feminitate. Caci nu poti desparti acia sensul de creatie de sexul feminin. Nu ? "fatatoare " fiind cuvantul cheie.

corolar

Chiar daca nu se compara cu « facerea » schimbarile pozitive din microcosmosul personal iti ofera satisfactie.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: