comentarii

CONTRACT DE MUNCA PT MUNCITOR SEZONIER ROMAN


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
modificari la contractul de munca - de juli la: 06/05/2011 07:59:15 Modificat la: 06/05/2011 07:59:50
(la: Modificari aduse Codului Muncii)
Una din modificarile importante aduse de Legea nr. 40/2011 in Codul Muncii, este ca la articolul 40 alineatul (1), după litera e) s-a introdus o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:
f) să stabilească obiectivele de performantă individuală, precum si criteriile de evaluare a realizării acestora.
Astfel Incepand cu 01.05.2011 trebuie facute urmatoarele modificari:
- acte aditionale la contractele de munca – in care se stabilesc obiectivele de performanta si criteriile de evaluare pentru fiecare angajat
- act aditional la Regulamentul Intern – in care se stabilesc obiectivele de performanta si criteriile de evaluare pentru fiecare functie in parte de pe statul de plata (ex: zece angajati cu zece meserii diferite – se trec toate obiectivele si criteriile acestora)
- fise de post noi pentru fiecare salariat, in care sa fie prevazute si obiectivele de performanta si criteriile de evaluare impuse in CIM.


Raspuns pt DANtimis - - de Cristian C. FRANCU la: 19/02/2004 06:21:50
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Multumesc de mesaj Dantimis. Faptul ca ai scris atat imi arata ca intr-adevar oamenii citesc...Ma bucur!

Perceptia mea este ca a fost o perioada in care se pleca din Irlanda ca de pe o corabie cu sanse de naufragiu (asemanator Romaniei de azi)...iar azi...nu se mai fuge ba chiar o parte din irlandezi se intorc. Pe langa ei...iata vin specialisti din est...

Te inteleg...ai dreptate si iti multumesc de incurajari!

Intr-adevar ...exceptionala 'intrebarea' - retorica sau nu- legata de COMPROMISURI!

Am sa ma gandesc atent la asta. Am mai avut discutii la o cafea, o bere cu amici...despre asta dar merita sa meditez mai mult... SI e usor sa spun ca NU voi face compromisuri...dar oare va fi asa??

Am un prieten care dupa ce la 19 ani i-a murit mama in timp ce tatal era plecat din tara(oricum parintii divortasera cu ceva timp inainte), a ramas barbatul in familie...cel care sa crreasca o sora mai mica si sa intretina pe el. Aveau o situatie peste medie. Asa a reusit sa inceapa o mica afacere...care merge si azi se extinde. DAR< mi-a spus, a facut mici compromisuri! A dat o spaga sau o atentie sa urgenteze lucruri...mi -a spus ca altfel nu ar fi rezistat pe piata.

Marea majoritatea a firmelor lucreaza fie cu oameni fara contract de munca fie cu contracte de munca in care salariul e minim (desi in realitate plkatec sute bune de dolari) -pt a evita Taxele.
Sincer acum...pt un salariu de 500 de dolari oficial, in acte, angajatorul plateste cel putin 400 in plus la stat.

Multi angajati prefera sa ia 400 dolari in mana si 100 in acte decat 250 in mana si alte 200 sa se duca pe taxe.

Discutabil.
Greu!

Adaptarea, smecheria si un aliat si un dusman, si o calitate si un defect al romanilor! Nu crezi??

Despre mancare...sunt sigur si stiu uneori pe pielea mea ca exista mancaruri senzationale si in USA si in alte tari. Calitatea produselor e buna sau mai buna...desi daca vrei calitate gasesti si in ROM.

Asta nuy ma opreste sa prefer rosiile romanesti pe cele din majoritatea USA....sau porcul taiat si preparat ca la noi...sau specilitati romanesti altor specialitati internationale.

Ai dreptate....e altfel in vest....Tranzitia si economia de piata romaneasca e un capitalism hibrid si atipic....

Insa, mai bine sau mai rau, mai mult sau mai putin am citit si invatat si de la Adam Smith, F. A. Hayek, Michel Albert...

Manualele profesorilor din ASE sun 'copiate' sau inspirate din ECONOMICSurile occidentale (nu ca ar fi rau) ...facem si ceva BUSINESS Administration dar ii pune Economia Intreprinderii (pe modelul francez cu 'L'economie de l'anteprise')

In fine... ca lucrurile sa fie altfel in tara avem destule MODELE AFARA nu tre' sa reinventam noi roata! Doar sa o implementam pe cea potrivita...

:)

Numai de bine



Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#10014 (raspuns la: #9970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt YUKI - de casyana la: 07/10/2005 18:03:59
(la: vesnica discutie dintre soacra si nora)
...eu vreau sa cred ca sunt o persoana"coapta la minte" educata si cu bun simt asa ca nu as incerca sa il intorc pe el impotriva ei.pt ca el ma iubeste,mi-a demonstrat-o de atatea ori.numai ca atunci cand ne strangem duminica sa mancam cu totii se observa ca intre mine si ea exista nimik.eu o respect pt ca este mama lui si pt ca odata cu el tre` sa accept tot pachetul(adica familia lui) odata cu el.ideea este ca in afara de ea,toata familia ma admira si nu ma da la o parte doar pt ca eu sunt romanca si el este spaniol.am impresia ca nu este asa pt ca are ceva impotriva mea,ci pt faptul ca sunt straina.pt ca mereu critica romanii(tre` sa intelegi ca eu am am ajuns in spania pe propriile mele forte,cu un contract de munca).si la mijloc mai este,asa cum am spus tipa de care s-a despartit inainte de a se cupla cu mine.
#77381 (raspuns la: #77287) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Huh? lipsa de nutritzie? nu facea regim de slabire? - de Jimmy_Cecilia la: 26/04/2007 14:36:58 Modificat la: 26/04/2007 14:46:01
(la: "Exploatarea omului de catre om" ???)
Ii acord oboseala, daca facea multe ore suplementare...dar la companiile straine salariile sunt destul de mari...asa mi s-a spus....deci bani sa-si cumpere mancare ar fi avut...
Poate facea un regim de slabire...poate avea o alta boala si regimul cu oboseala in plus...
Este pacat ca salariatzii romani nu se pun in curent cu legile, cu codul muncii...nimeni nu este scuzat si nu poate invoca necunostintza legii...

A fost o vreme cand se pare ca nu era de lucru, ca era greu de gasit...
dar acum recent, mi s-a spus ca lucru este dar lipseste mana de lucru, din cauza ca romanii au plecat in occident sa lucreze, la capsuni, in reswtaurante, hoteluri sau in constructii...
Dupa presa romana, foarte multe cadre la pensie lucreaza, iar din cauza lipsei de mana de lucru chinejii au inceput sa vina in RO, un salariu de 300 euro ca muncitor ii face fericitzi...
Pe undeva in estul bucurestiului ar fi un cartier bazar numit "Europa" unde-s doar chineji...in august 2006 o uzina din Bacau ar fi angajat 200 muncitori chineji...

Cred ca in acest context, presiunea ar trebui inversata..salariatzilor qsa nu le mai fie frica sa zica "NU"

Nu exista sindicate profesionale, comitete de intreprindere de salariatzi? regulamente interioare? conventii colective pt patroni si salariatzi?
Contractele de munca nu definesc clar timpul de lucru si retributzia?

PS servus Rodica, Yuki, Irma, RSI, Don...
Totul bine pe la voi? :))
buna! - de dorasasu88 la: 30/05/2010 12:48:09
(la: Pentru romanii din Los Angeles)
Buna tuturor!
Am gasit discutiile voastre, in tamplator pe google si, cu toate ca sunt vechi de vreo 5 ani, sper totusi ca mai sunteti pe acolo si m-ati putea ajuta cu un sfat. Mi-a placut foarte mult ce am citit... Intr-adevar, mentalitatea romanilor e handicapul major, e o boala incurabila, nu cred ca va putea fi vreodata schimbata. Eu sunt inca in Romania (sper ca nu pt mult timp de acum incolo:)), sunt studenta in Cluj Napoca si vara asta vreau sa plec in State cu programul Work and Travel, sa lucrez pt 3 luni de zile. Programul asta presupune sa pleci cu un contract de munca si un job stabilit inca din Romania, pt a avea drept de munca acolo. Dar de multe ori, studentii pleaca cu contracte "fictive" (trimise de firme americane care exista si sunt in regula, dar jobul nu exista cu adevarat - se intampla asta deoarece agentiile nu mai reusesc sa gaseasca joburi pt studentii inscrisi si fiecare se descurca cum poate), ramanand sa isi caute un job la fata locului. De obicei, merg in statiuni de vara, unde se gasesc usor joburi sezoniere ca server, housekeeper, hostess etc. Si eu am facut rost de un contract si intentionez sa merg in Ocean City, Maryland (pe coasta de est). Problema e ca acolo sunt foarte multi studenti, de toate nationalitatile si concurenta e mare, asa ca joburile se gasesc mai greu. Fiecare isi cauta cate 2 joburi, asa ca e cu atat mai greu... Intrebarea mea e: daca as veni in Los Angeles, ce sanse am sa gasesc acolo un job de genul acesta si o chirie rezonabila intr-una din statiunile de acolo? Cred ca sunt mai putini studenti pe acolo, avand in vedere ca e coasta de vest. Mentionez ca voi pleca in State prin 20 iunie (2010) si trebuie sa imi iau biletul de avion, dar inca nu stiu destinatia:)). Astept cu nerabdare raspunsul vostru. Numai bine! Cu drag, Dora.
#545432 (raspuns la: #55527) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mirajul Occidentului... - de ARLEKYN la: 23/12/2003 12:09:56
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Romanii care au muncit legal in strainatate, anul acesta, au castigat, in total, peste o suta de milioane de euro, potrivit raportului de activitate pentru 2003 al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), prezentat, duminica, la bilantul Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Potrivit raportului OMFM, numarul contractelor de munca obtinute de romani in strainatate, prin intermediul oficiului, este aproape dublu fata de anul trecut, informeaza Mediafax. Astfel, daca in 2002 au plecat la munca in strainatate, prin intermediul oficiului peste 22.000 de romani, in 2003 numarul romanilor care au muncit in tarile cu care OMFM colaboreaza a ajuns la aproximativ 40.000.

Cei mai multi romani au lucrat in Germania - aproximativ 23.300 - in agricultura, silvicultura sau la carusel (in baza unor contracte de munca pe o perioada de patru luni); in domeniul sanitar (in baza unor contracte incheiate pentru 18 luni), iar studenti romani au lucrat in gastronomie si agricultura, cu contracte de munca pentru studenti incheiate pentru o perioada de trei luni.

Alti 15.000 de romani au lucrat pana la 8 decembrie anul acesta, legal, in Spania, in baza unor contracte de munca incheiate pentru perioade cuprinse intre doua si noua luni sau chiar pentru un an, in agricultura si constructii. Pana la sfarsitul acestei luni, OMFM urma sa incheie peste o mie de contracte de munca pentru agricultura in Spania si sa mai organizeze alte doua selectii pentru 70 de locuri de munca in agricultura si 22 de locuri de munca in constructii si industrie, in Spania.

Un numar de 59 de romani au obtinut contracte de munca pentru 18 luni si in Elvetia, in domeniile sanitar si hotelier, dar si in alimentatie publica si gastronomie.

Potrivit raportului OMFM, domeniul de activitate cel mai solicitat de partenerii straini ai oficiului au fost sectorul agricol - 70 la suta, procent datorat in special contractelor de munca incheiate in Germania si Spania. Pe al doilea loc se claseaza serviciul hotelier si de alimentatie publica, urmate de domeniul sanatatii si de constructii. OMFM a colaborat anul acesta si cu Italia - unde s-au obtinut 76 de contracte de munca in domeniul hotelier si medical; cu Qatar-ul - unde lucreaza in acest moment 21 de asistente medicale si cu Ungaria, unde 11 romani au obtinut contracte de munca in constructii, agricultura si in domeniul medical.

Crede si nu cerceta!...
Coralie (din 7/01/04) - de DORU E la: 12/01/2004 09:56:06
(la: ZIDUL RUSINII)
Dat fiind faptul ca eu sint expert contabil si am facut si salarii pt. muncitori romani la diferite firme , pot sa-ti spun cu certitudine ca diferentele nu ar fi atit de mari intre salariile muncitorilor straini fata de salariile "bastinasilor" . In constuctii , unde predomina romanii , un muncitor roman ajunge si la un salariu neto de 4200 de sh. Un israelian , 5000 neto . Dar sint 2 probleme : (1) Marea majoritate a romanilor lucreza "la negru" si salariul nu era impozbil ( in afara de asigurarea de stat) , pe cind la un isrelian se plateste impozit care la un neto de 5000 este cam 800 de shekli , depinde de situatia familiara si de inca citiva parametrii . (2) Israelienii , din 1967 , au uitat ce-i aia munca pe santier - din 67 pina in aprox. 92 pe santiere gaseai arabi , si dupa prima entifada , dupa primii sinucigasi au fost adusi romanii , deci israelienii nu pot , nu stiu , nu vor sa lucreze in constructii , iar romanii sint campioni la munca asta .
Ca la ora actuala , vine Natanihu, ministrul de finante , si "urla" la munca , nu la-ntins mina , este poate adevarat, dar nu-i valabil in constructii . Nu este nici real economic si real practic sa formezi
intr-un timp atit de scurt "o armata de constructori"

#7948 (raspuns la: #7741) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Holocaust in Romania ??? - de (anonim) la: 09/02/2004 09:34:54
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Adrian,
Susti ca pogromurile in romania au fost facute fara participarea autoritatilor sau poporului. A ucide cateva mii de oameni in cateva zile fara partciparea poporului si a autoritatilor mi se pare cam greu de realizat practic. O mana de legionari nu ar fi fost in stare sa faca singuri asa ceva dca nu ar fi avut cel putin simpatia populatiei locale. Ca nu tot poporul a participat e cu totul altceva. De fapt daca te uiti atent pogromurile au reusit numai in zonele unde legionarii si antisemitismul se bucura de o popularitate larga (Bucuresti si Moldova). In nici un oras din Transilvania nu au indraznit legionarii sa ucida evrei. La Arad trenul leginar a fost asteptat in gara de catre populatia orasului inarmata cu bastoane si pietre asa ca nu a indraznit nici macar sa se opreasca. Sa ne rezumam insa mai mult la masurile luate de oficialitati. Toti (repet, toti) evreii din Bucovina si Moldova de dincolo de Prut (Basarabia) au fost deportati in mod oficial si organizat in lagare "de munca" de catre autoritatile romane. Actiunea a fost executata de catre armata romana (nu bande de legionari). In acele lagare de "de munca" (arbeit macht frei!) au murit in marea lor majoritate iar aici e vorba de sute de mii de oameni. Daca vrei sa sustii ca nu asta a fost intentia vezi citatul lui Dindelegan din comentariul meu anterior "obsesia evreilor". In concluzie autoritatile romane au participat activ la Holocaust. Poti sa sutii ca actiunea a fost facuta la presiunea Germaniei naziste si e adevarat, dar si aici daca romanii ar fi fost ca bulgarii asupra carora au fost exercitate aceleasi presiuni nu ar fi murit un singur evreu. In Bulgaria in ciuda presiunilor naziste populatia nu a lasat deportare unui singur evreu dupa ce autoritati religioase ca arhiepiscopul Sofiei si episcopul Plovdivului au cerut populatiei sa boicotze prigoana evreilor si au anuntat ca trenul ce va duce evrei in lagare va trece peste corpul lor (ca urmare muncitorii feroviari au refuzat pur si simplu sa conduca trenurile).
Acuma daca vrei intr-un fel sa justifici antisemitismul cu chesti de genul :indemnurile "intelepte" ale unora dintre rabinii lor: "daca nu este de credinta ta, este cinstit sa-l pacalesti, sa-l trisezi / sa-l omori" ???? (a se vedea tot ce s-a publicat despre doctrina francmasoneriei si ai lor doctrinari, intelepti, mentori !!!!), vreau sa iti dau de gandit. Ti-ai pus vreodata intrebarea daca cei care sustin aceste chestii despre evrei spun adevarul? Te-ai gandit un pic ca poate toate aceste lucruri sunt in cel mai frumos caz "iexactitati" iar in cel mai urat caz calomnii si minciuni sfruntate? Te-ai gandit vreodata daca tot bullshitul asta cu francmasoneria are vreo logica sau chiar crezi ca evreii vor sa puna stapanire pe lume cand nu reusesc sa stapaneasca o mana de palestiniei? Tu pornesti cred de la idea ca pe de o parte, acuztiile inpotriva evreilor sunt adevarate , iar pe de alta acuzatiile evreilor (in cazul asta la adresa Romaniei) sunt false. Gandeste-te ca poate totusi lucrurile stau altfel.
#9206 (raspuns la: #9178) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT CA NICI NU SE COMPARA !!! - de nasi la: 06/10/2004 04:57:23
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
nu vreau inapoi pt ca:

1. aici cistig incomparabil mai bine, iar din salariu - dupa ce am scazut chiria, lumina, apa, telefonul, mincarea, benzina si citeva articole de imbracaminte rezonabile/ sau de-ale casei - imi ramin destui bani sa ies in oras la distractie, sa plec in weekend sa ma relaxez, nu trebuie sa string cureaua ca sa maninc din cind in cind la restaurant sau sa merg la un concert si pot sa pun deoparte pt o vacanta in insule o data pe an.

2. societatea romana nu imi place. este dominata de rautate gratuita, rea-vointa, invidie, megalomanie nejustificata, se calca pe cadavre, se injunghe pe la spate, nu exista respect pt cei din jur etc, etc, etc... si mi se face sila cind aud de mitul romanilor primitori. ROMANII NU SINT PRIMITORI, sunt doar fatarnici (in marea majoritate, trebuie sa clarific asta ca sa nu fiu inteleasa gresit) majoritatea te primesc cu bratele deschise atita timp cit cred ca pot beneficia cu ceva de pe urma ta. imi place societatea in care traiesc pentru ca este opusa celei din romania. exista si aici citeva din relele pe care le-am enumerat mai sus, dar intr-o proportie extrem de mica (in comparatie cu romania). intr-adevar padure fara uscaturi nu exista, dar facind aceasta comparatie societatea din romania este o padure uscata aproape total. noroc de citiva lastari tineri - din nefericire majoritatea se ofilesc, fiind sufocati de predominantele uscaturi.

3. in romania lumea e cu susu-n jos. e o scara de valori total rasturnata. exemplu: omul de rind se ploconeste in fata politicianului pe care nici in $%# (cot) nu-l doare de opinia publica. aici politicienii depind de oamenii care i-au ales si lucrul asta se reflecta in economie si sistemul de justitie. in romania cind vorbesti cu vreo secretara a nu stiu cui, se poarta ca si cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de un picior si trebuie sa te prezinti la ea cu buchetul de flori si mica atentie. daca "atentia" nu e de proportii corespunzatoare ti se spune "nu se poate" sau "nu stiu". aici este invers. nu te lovesti de secretare ca de un zid, sint amabile si helpful, iar daca vii ca prostul cu flori sau atentii se uita mirate la tine si se intreaba oare pe ce planeta traiesti.

in romania cind intri in magazin, daca ai noroc esti ignorat, in cel mai bun caz. daca esti obraznic si vrei sa cumperi ceva (le deranjezi pe vinzatoare) se uita strimb la tine. iar daca esti chiar asa de nesimtit incit sa mai ai si intrebari despre produsul pe care vrei sa-l cumperi, sau tocmai inainte de a iesi pe usa observi ca atirna vreo ata din mineca, tocul are o zgirietura, sau conserva e expirata si vrei sa-l schimbi - sa te tii atunci! ti se trinteste ostentativ obiectul cumparat pe tejghea sau ti se scrisneste printre dinti ca n-ai decit sa cumperi din alta parte daca nu-ti convine, ce-i aia refund???? ai innebunit? de zici mersi ca macar nu te-au luat cu matura de goana. aici daca intri in orice magazin ti se zimbeste, vinzatorii sunt prietenosi, iar daca ceva nu e in regula, stiu sa-si ceara scuze ca nu au observat din timp ca item-ul e sub standard ca sa-l trimita inapoi la producator si sa ceara sa fie inlocuit, bineinteles ca ti se da altul in schimb, iar daca intimplarea face sa nu mai fie unul exact la fel in stoc, sau pur si simplu te-ai razgindit in ultimul moment atunci iti dau banii inapoi, numai sa nu pleci suparat din magazinul lor si sa le faci reclama proasta. si mai ales toate serviciile sint de calitate.

4. sistemul de invatamint. in romania de regula trebuie sa ai ochelari de cal si sa te conformezi cu "programa" - de multe ori stupida si nefolositoare. sa luam de exemplu studiul libilor straine. nu intereseaza pe nimeni de ce vrei sa inveti la facultate asa ceva? ca sa fii traducator de specialitate? ca sa fii translator? ca sa fii profesor? sau medicina: vrei sa fii pediatru? sau chirurg? sau geriatru? genetician? sau la constructii - vrei sa construiesti poduri, sau drumuri, sau case, sau cladiri de birouri?in toata facultatea nu ti se ofera cursuri special menite sa faca din tine un bun profesionist. o gramada de cursuri de umplutura. la liceu? HA! la virsta asta tinerii deja au o idee spre ce se orienteaza, si cele de baza din alte domenii le-au acumulat deja, ce le mai trebuie atita umplutura? sa-mi spuna si mie cineva cu ce beneficiaza un tinar de liceu care vrea sa devina avocat si se pregateste pt asta, daca pina in clasa a 12-a i se baga pe git matematici avansate si alte minuni pe care NU LE VA FOLOSI NICIODATA! ridicol. dar sa fereasca cel de sus ca un student sa fie mai bun la materia respectiva decit profesorul: este bullied, este amenintat cu picarea examenelor (mai mult sau mai putin explicit), nu am auzit niciodata in romania de un profesor care sa nu se simta amenintat de studentii exceptionali. ASTA E REALITATEA. am avut sansa sa cunosc si invatamintul de aici. studentii sint tratati cu respect si profesorii la fel. se acorda importanta cuvenita materiei care trebuie predata, dar se pune accentul pe "approach" si asta de multe ori inseamna thinking outside the box. cind voi avea copii sub nici o forma nu doresc sa fie educati in sistemul de invatamint romanesc.

5. felul cum esti tratat la locul de munca. in romania trebuie "sa ai spate". neamuri si prieteni influenti care sa te sustina ca sa nu stai cu frica pierderii locului de munca. daca nu ai spate, atunci trebuie sa muncesti cit 10, sa faci treaba colegilor si eventual si a sefilor. astfel le devii necesar, ca doar n-or fi fraieri sa te dea afara si dupa aia sa trebuiasca sa mai munceasca si ei. aici, dimpotriva, fiecare angajat are un job description, nu asteapta nimeni de la tine sa faci mai mult decit ti se cere, iar daca o faci totusi, atunci esti apreciat: ti se spune in fata, si de fata cu alti colegi "well done, good job!", se vede in marirea de salariu si cu timpul in avansarea in posturi de conducere. pe merit si fara sa fii slugarnic! rudele si cunostintele nu conteaza decit intr-o singura situatie: si anume nu toti angajatorii publica la ziar sau pe net cind apare un job vacant in compania lor, ci intreaba angajatii daca nu cunosc pe cineva care e capabil pt jobul respectiv. asta e SINGURA situatie in care cunostintele conteaza.

6. sistemul medical. aici muncesc, am un salariu, imi platesc impozitele la stat si beneficiez de servicii medicale gratuite (nu ca in romania, gratuite doar cu numele). daca am nevoie de medicamente, pe acestea le platesc, dar doctorii nu m-au tinut niciodata la usa si nu au asteptat niciodata "darul". asta la clinicile si spitatele de stat. cele particulare iti cer o taxa de consultatie (aici este intre 15-30$) si la ele paelezi daca sint mai aproape de casa sau de serviciu. dar peste tot iti faci programare si asta se respecta cu sfintenie! pe un om bolnav nu il face nimeni sa astepte in fata usii. in romania, daca ai nevoie sa te vada un doctor specialist, in primul rind trebuie sa ai cunostinte care sa te ajute sa ajungi la el, sau sa dai obolul asistentei sau altui doctor ca sa iti faca trimitere. si odata ajuns la maria-sa trebuie sa ii platesti si lui cotizatia. la policlinicile cu plata, iti iau banii, se uita putin la tine, dar asta nu ca sa vada ce nu e in regula ci in primul rind sa gaseasca un motiv sa te stoarca de ceva mai multi bani.

7. si ar mai fi si 8 si 9 si 10, 11, 12, multe... dar nu mai intru in detalii ca deja m-am saturat sa imi mai amintesc. dar nu-i nimic, fiecaruia ii face bine sa isi aminteasca motivele pt care a luat deciziea.

sunt romanca, nu imi e rusine de asta, dar nici nu consider ca e un motiv de asa mare mindrie, ca sa stam acuma cu coditza tzantzos ridicata ca suntem mai grozavi ca altii doar pt ca sintem romani. este pur si simplu un dat. nici de uitat de unde am plecat n-o sa uit, dar n-o sa uit nici DE CE. lucrurile se vor schimba odata si-o data, numai ca problema se pune in felul urmator: eu am plecat pt ca nu era bine, asta a insemnat un efort urias de adaptare, financiar, emotional... acum am o viata implinita, am o cariera, prieteni, sunt multumita si fericita, deci in afara de parinti toata viata mea e aici. nu ma intorc in romania pt ca aici e mult mai bine. cind (si daca) in romania va fi la fel de bine ca aici eu voi fi mai batrina, voi avea mai putina energie si ar trebui sa repet efortul. intrebarea mea ar fi DE CE as face-o? sa cheltui atita energie doar ca sa dau un bine pe acelasi bine? (asta luind in calcul posibilitatea ca romania sa ajunga la un nivel EGAL economic si de civilizatie).
Draga mea lalea neagra - de Grettel la: 02/03/2005 12:01:51
(la: suflet ratacit)
sa stii ca am trecut exact prin aceeasi poveste, desi suntmai mare decat voi cu 6 ani. La 28 am plecat in Ge renuntand la tot: serviciu, familie, prieteni, casa, masina, obisnuinte, anturaj, stil de viata, doar cu cartile, muzica si hainele mele. Am plecat sa traiesc cu iubitul vietii mele, cu sufletul meu pereche, cu omul cu care ore in sir vorbeam la telefon, de mii de euro pe luna. Am plecat constienta fiind ca am deja 28 de ani si ca imi va fi destul de greu sa o iau de la capat, nici macar nu stiam limba decat la un nivel superficial. Am plecat insa fericita si increzatoare, constienta fiind ca orice ar fi vom izbandi impreuna, ca dragostea va amortiza toate hop-urile...
ei bine, din secunda in care am ajuns la noua casa (care acum era a noastra), lucruile s-au schimbat fundamental... adica exact opusul: nici macar buna seara nu-mi spunea cand intra in casa. In Romania nu-mi lipsea nimic, in afara de EL - acolo imi lipsea totul, inclusiv EL...si m-am incapatanat sa raman, sa ma schimb, sa fac mai multe eforturi, sa muncesc mai mult (am muncit in casa in care ne-am mutat ingrozitor de mult), am fost si la scoala sa invat limba, 2 module din 6, la al treilea m-a oprit. A urmat oprirea accesului la internet si la telefon (desi aveam conventie ca pot vorbi in max 50 de euro pe luna), nu am vazut decat magazine de mancare (cele mai ieftine, nu super-marketuri)... am stat singura, am citit si recitit cartile mele si am sperat ca n-o sa se razgandeasca in urmatoarele 3 zile si n-o sa-mi spuna sa plec, pentru ca tot el, cand ma vede cu bagajele pregatite sa plange in genunchi sa raman.
Desigur, dupa 6 luni am cedat psihic si am plecat acasa. La mama, pentru ca nu mai aveam nici casa, nici masina, nici job...
Ajunsa in ro, dupa 2 saptamani de plans m-am apucat sa-mi fac planul de supravietuire, si in intr-o luna am obtinut un job mai bun decat cel de la care plecasem, casa si masina (de la sora mea care a primit un contract de munca in strainatate)...
Acum, dupa un an de cand m-am intors si de terapie, pot sa spun ca sunt o alta persoana: am mai dat niste examene care imi lipseau, am un job pe care il controlez perfect, am tot ce imi doresc desi inca sunt singura. Dar sunt linistita si fericita... stii ce am inteles? ca Dumnezeu tine cu oamenii curajosi!
Va imbratisez si va doresc sa aveti curajul si puterea de a fi fericite!
#37890 (raspuns la: #37293) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romani? - de gigi2005 la: 27/03/2005 01:52:08
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
De fapt eu altfel vad lucrurile. Eu traiesc, muncesc si iubesc in Romania si, am mai spus undeva, am doi frati in Italia plecati de 9 si 11 ani. Nu spun deci ca strugurii sunt acrii ci am un sentiment mai pregnant al "radacinilor" ancestrale. De fapt, fie ca vorbim de Horica, Marius, Ekklesia sau de oricare cafegiu, originea nu ne-o ia nimeni: suntem romani. Dar acolo fiecare sunteti american, italian, australian, olandez etc. Faptul ca ne intalnim pe-aci si mai vorbim una-alta inseamna ca cel putin cei care isi dau cu parerea sunt niste oameni de isprava. O intrebare Dl. Horia: daca peste vre-o 2 ani ajung din intamplare la casa ta, iti bat in poarta si-ti spun: coane, sunt eu, gigi2005, am vorbit vre-o doi ani prin cafenele. Ajuta-ma si pe mine ca m-au pradat hotii si n-am nici un ban, ce-ai face?
Adevarul ca si acolo, ca si aici, sunt oameni si oameni! Si nu toti romanii care iti bat in poarta vor musai ceva de la tine. Poate vor doar sa-ti vorbeasca...
Una e sa spui: "Hei ,salut, sunt eu gigi, sti am aflat ca esti roman, m-am mutat de curand si poate ne mai vedem candva. Ma bucur, pa!" si alta : "Salut, sunt eu gigi, bai, mor de foame, n-am mancat de doua zile ca nu stiu sa fac nimic, n-am gasit de lucru, da si mie ceva de mancare, trai-ti-ar!"
De pilda "la noi in Romania" se spune despre ragatzenii ca nu ti-ar deschide usa si ca sunt calici. Nimic mai fals. Sunt oameni muncitori si de isprava. Dar pe acolo prin cercul prin care ma invart eu...
In principiu, ca o concluzie, nici romanii din strainatate nu sunt mai uniti decat cei de aici. Depinde daca privesti din afara sau din interiorul cercului...
work permit - de Madutz la: 16/07/2005 23:31:48
(la: Cum pot sa obtin o viza de munca ( work permit ))
hehe e ceva de lucru pana iti iei viza,teoretic trebuie sa suni la ambasada uk din romania si sa pui pe hartie tot ce-ti zic ei ca trebuie,daca ai deja contractul de munca semnat cu compania si ti l-au trimis e bine sa intrebi ce poti face pt a obtine permisul de munca din romania.Eu am fost mai norocoasa si compania pentru care lucrez a aplicat pt mine.De aici a fost simplu .am avut nevoie de o scrisoare de confirmare de la companie,permisul de munca si contractul,acte din romania am avut nevoie de copie dupa cartea de munca ,adeverinta de slariat si rezervarea pentru biletule de avion.De asemenea in scrisoarea de chemare era specificat ca imi asigura cazarea pentru cel putin o luna de zile...
Iti mai trbuiesc 2 fotografii recente tip pasaprot plus copii la toate hartoagele..si vreo 50 de euro pe care trebuie sa-i platesti drept taxa de viza care nu se inapoieaza ,chiar daca nu iei viza.
In ziua in care te duci la ambasada e bine sa te trezesti dimineata pe la 6 sa fi deja acolo te treci pe liste(de asa e la noi) si apoi vibe un nene pitic si striga pe numa..apoi o sa-ti dea un bon,inauntru ambasadei trebuie sa inchizi telefonul mobil si practic astepti sa fii strigat pe numar la interviu..de asemenea te vor intreba daca ai nevoie de translator ..da bine daca spui ca nu si chiar nu ai nevoie...in rest mult succes si multa rabdare...
Ady, - de juli la: 02/03/2010 19:44:50
(la: Carneţelul rosu(2) - Fiul)
am citit si partea I, un text cu potential... merita exploatat subiectul.

Mi-ai trezit o groaza de amintiri;
imi amintesc de un profesor de matematica venit in liceu, proaspat absolvent, cand eram in anul IV... tipul se casatorise inca din studentie cu o nemtoaica din RFG si si-a depus dosarul pentru emigrare. Tipul era super :) in anul scolar habar nu am avut ca astepta sa plece si nici nu banuiam ca ar putea avea probleme... Surpriza a venit prin luna august cand l-am intalnit la intrarea unei intreprinderi, in salopeta de muncitor, unde intetionam sa ma angajez desi intrasem la facultate. Cum diferenta de varsta nu era mare si tipul chiar avea mintea destupata, ne tutuiam.
Cu ochii cat cepele si cu o mirare de nedescris, l-am intrebat:
Ce faci aici "Popica"?!!! La care imi raspunde:
Lucrez... muncitor necalificat.
Mai apoi la o cafea, am aflat intreaga tarasenie... cum i-a fost desfacut contractul de munca, a fost declarat tradator de neam si patrie si ca a trebuit sa plateasca 5000 de marci germane pentru a putea emigra, chipurile erau bani pe care statul roman ii cheltuise cu pregatirea lui :(

rolia
*** - de Intruder la: 23/06/2011 10:16:41
(la: Poetul Miloş este lăsat să moară de foame!)
e clar ca nu poti trai in Romania de pe urma scrisului, doar daca esti un monstru sacru si iti vin drepturi de autor tie si la inca 3-4 generatii dupa tine.
probabil ca primaria nu mai are nevoie de serviciile lui si daca a colaborat cu ei fara contract de munca...hehe si he!

acu' ce sa zic? stiu o femeie necajita care a muncit peste 30 de ani afara - pe vifor, pe ploaie, pe canicula si furtuna...si are (avea anul trecut) o pensie de fix 830 RON.
mbon, eu nu sunt omu' care sa nu dea importanta muncii intelectuale, dar realitatea e ca in Romania se moare de foame - cateodata la propriu; nu ai ce sa faci, nu ai cum sa ajuti...si pe cine sa ajuti intai?
Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare - de (anonim) la: 10/10/2003 08:55:31
(la: Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare)
Din cite am inteles eu, Romania, ca de altfel majoritatea statelor democrat si civilizate din lume, are intentia sa creeze o armata profesionista. Adica, va exista meseria de soldat. Soldatul va incheia un contract de munca cu statul pe o perioada determinata, in care minima va fi de 5 ani. Armata profesionista a Romaniei cred ca a fost stabilita la maxim 100,000.
Cetatenii intre 18 si 45 ani vor fi luati in evidenta si vor putea fi folositi ca soldati sau ofiteri combatanti numai in cazuri foarte speciale cind tara e in mare pericol; aceste cazuri sunt votate si aprobate nmai de parlament la cererea Consiliului de Aparare a tarii.
Populatia droftuita pentru apararea tarii va deveni combatanta numai dupa o instruire de minim 3 luni. Rezervistii odata instruiti, vor putea sa se ofere voluntari in actiuni combatante ce n-au fost votate in parlament.
Deci marea majoritate a celor care nu vor sa faca armata vor avea sansa ca intr-adevar sa nu o faca niciodata.
Nici o problema, imi place o - de relu la: 30/10/2003 16:26:57
(la: Ce este romanii?)
Nici o problema, imi place o discutie deschisa. Sint de acord complet ca R a ramas intr-un stagiu imatur, si-am observat-o demult si eu. Cu toate ca nu este important, eu mi-am facut bagajele din-ainte de revolutie. Dar, nu sint de acord cu urmatoarele: "nimic mai mult..." De ce nu? Adica daca problemele financiare au fost anulate, nu mai e nimic de facut in viata? Prin absurd, hai sa zicem ca telul vietii mele e sa scriu prostii din-astea din care scriu acum pe internet. Vezi, fiindca nu trebuie sa lucrez (presupunind ca am bani berecsau), scriu, si scriu, ...
Sau "o casa spiritual goala." Nu inteleg de ce crezi ca poti sa fii spiritual numai daca esti sarac lipit pamintului in Romania, incercind sa intelegi de ce nu poti sa ai o viata decenta pentru ca esti om cinstit.

Si nici nu sint de acord cu predictia ta. Predictia mea:

Scenariul 1: toate tarile sarace, in afara de Romania, o sa inainteze pentru ca cele bogate fac investitii sa profite de munca ieftina (exemplu Taiwan, China, Korea N, etc.). Romania ramine pe ultimul loc in lume, pentru ca romanul are prea multa mindrie sa munceasca cinstit o munca de jos, care e platita prea putin. Dupa o vreme, isi da seama romanul ca e pe ultimul loc, citeste biblia, isi da seama ca mindria l-a adus la ruine. Aha, hai sa punem mina pe munca, astia care am ramas acolo (pentru ca n-am avut bani sa plecam, sau rude, sau eram prea patrioti). Celelalte tari, vazind ca romanul s-a umilit, incepe sa investeasca. Unele firme, magarii, platesc foarte putin. Alte firme (e un curent nou aici in vest -- "fair trade" -- dupa care firmele vor sa-i plateasca pe muncitorii din tarile sarace salarii comparative cu cele din vest), cu mai multa constiinta, ii platesc pe romani mai mult. Dupa citiva ani de munca serioasa (10-20) romanii si-au schimbat atitudinea. Romanii din strainatate isi dau seama si incep sa vine acasa (unii) si sa investeasca in Romania, sau pur si simplu numai investesc.

Scenariul 2: daca nu, presupunem ca lumea e instarita (toate tarile, cu exceptia Albaniei, Afganistanului, Romaniei, si toata Africa (fara cea de sud)). Toate celelalte tari realizeaza ca romanul nu poate sa-si razbeasca firea, pun mina de la mina, si le da "ajutor social" acestor tari sarmane, ca alfel extraterestrii nu vin sa faca contact, ca zice ca Terra e inapoiata.

Care scenariu zici ca e mai bun? :)

Numai bine,
-R
#2759 (raspuns la: #2755) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Completari de la Radu - de (anonim) la: 05/12/2003 17:00:14
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
In primul rind salut pentru Doru Mugur cu care am lucrat impreuna acum vreo 2 ani in NY. In principiu sint total de acord cu el, mai ales ca am avut si eu experienta frantuzeasca, am lucrat intr-un spital francez un an ca intern apoi am plecat in USA unde am facut rezidentiatul si acum lucrez intr-un spital particular.Am fost naiv sa stau in Romania si sa fac stagiatura, sa dau rezidentiatul (unde primele locuri s-au vindut pe bani, e drept ca in 93 nu s-a vindut in masa asa ca au mai ramas citeva si pentru cei care au muncit). Oricum, e destul de frustrant sa-i vezi pe codasii seriei ca-si aleg chirurgie cardiovasculara fara sa fi citit un rind. Ce sa mai speri de la promovarea muncii si valorii in Romania?
Ce sa mai zic de experienta romaneasca...Nepotism, pile, liguseli dezustatoare. Ce poti sa zici cind vezi un sef de sectie care e mare zbir cu toti doctorii de acolo si nu scapa nici o ocazie sa-si umileasca si terorizeze subalternii iar in acelasi timp se poarta cu o dezustatoare lingusitorie fata de un proaspat preparator, care abia a terminat facultatea (de la Constanta caci la Bucuresti picase de n ori), ii cere sfatul incontinuu de fata cu ceilalti ca sa se vada ce inteligent ii e protejatul ("Asa e ca pamintul e rotund?"). Explicatia e simpla, tinarul e fiul profesorului care e seful intregii discipline, inclusiv al acestui jalnic "sef de sectie".
Toate astea m-au umplut de dezgust fata de medicina romaneasca. Stiu ca sint multi medici minunati acasa, care fac sacrificii zi de zi, dar coruptia e acum o institutie. Asta nu se schimba cu una cu doua, ba mi se pare ca se agraveaza pe an ce trece.
E adevarat ca nu exista niciun respect fata de bolnav acasa. (in timp ce aici e chiar exagerat, de cele mai multe ori! Acum sint sigur ca o sa sara cineva sa-mi spuna ca stie el un caz din America unde nu s-a avut grija de bolnav ca lumea :)
Cine stie, poate cu ajutorul lui Dumnezeu o sa se schimbe ceva si-n tarisoara noastra, dar nu sint deloc semne. Cineva scria pe forum ca doctorii plecati sa vina sa faca voluntariat aici: good luck, insa cred ca o sa aiba o experienta amara cu cozile de topor care se tem sa le fie demascata incompetenta. Ar mai fi multe de spus, dar atit deocamdata. Numai bine la toata lumea.
identitate - de Valentin Vlad la: 17/12/2003 08:59:00
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Una din misiunile parohiilor romanesti este sa pastoreasca romanii aflati in Franta.
Acestia insa dupa cum chiar dumneavostra spuneati apartin multor categorii. Dupa criteriul de generatie si rezidenta permanenta pot fi 2 largi categorii:
romanii stabiliti aici de mult timp sau nascuti aici care cunosc Romania din vacante pe de o parte, si cei veniti temporar aici care in mod normal locuiesc in Romania, pe de alta parte (muncitori sezonieri, cadre detasate, studenti, persoane "fara acte", functionari de stat, etc.). Pentru acestia din urma existenta parohiilor romanesti este fireasca si nu pune probleme. Caricaturizand, orice parohie din Romania, "importata" aici poate indeplini acest rol - semanand in acest sens cu parohiile speciale din campusuri studentesti, spitale, capele de pe langa gari, aeroporturi, etc. Pentru acestia problemele de identitate nu se pun, o biserica romaneasca asigura pentru ei continuitatea cultului, permanenta serviciului religios.
Problemele se pun pentru ceilalti. Aici intervine specificul de biserica a emigratiei. Un roman nascut in Franta si/sau care locuieste aici de ani buni de zile si pentru care perspectiva intoarcerii in tara este vaga si chiar tot mai indepartata are unele nevoi spirituale specifice.
Asimilarea poate merge, mai ales pentru a doua generatie sau pentru familiile mixte, pana la a renunta la frecventarea bisericilor romanesti. Acestia ori se convertesc "en douceur", pe nesimtite ajungand la practicarea religiei in cadrul parohiilor romano-catolice sau chiar deloc, avand convingerea ca doar in Romania, in Orient exista identitate orientala si deci nici o zbatere identitara aici n-are sens, fiind doar o palida imitatie a traditiei orientale.
Parinte, credeti ca bisericile romanesti (atat cea ortodoxa cat si cea catolica de rit oriental) trebuie sa se mai ocupe de romanii din aceasta categorie ? Sau invers, ei cum ar trebui sa procedeze ?
O cale, mai speciala, este extinderea "francofona" a ortodoxiei (sau a ritului oriental in general). Deja sunt tendinte: in primul rand existenta insasi a bisericii ortodoxe franceze, apoi liturghii (partial sau total) in limba franceza la bisericile romanesti. Parca in America se transeaza in favoarea acestei optiuni. Un semn este situl bisericii ortodoxe romane din America, www.roea.org, care este in engleza, dar care nici macar nu mai are varianta romaneasca ! Dar chiar si situl mitropoliei ortodoxe romanesti din Europa de Vest, http://www.mitropolia-paris.ro, dependenta de Patriarhia de la Bucuresti este in primul rand in franceza. Ce-i drept, are (inca) varianta romaneasca !
Va mai avea sens adjectivul "romaneasca" pentru aceste titulaturi ?
Un raspuns simplu ar fi: cat priveste ortodoxia, ea are vocatie universala, deci poate si trebuie, prin functia sa misionara, sa existe peste tot, cu celebrari in limba locului, dupa exemplul catolic. Si atunci traditia pur romaneasca are rost doar pentru romanii din a doua categorie de care vorbeam, cei veniti temporar ?
Sigur ca biserica greco-catolica la randul ei trebuie sa-si puna aceste intrebari. Dar pentru ea pare mai simplu: comuniunea sa cu biserica romano-catolica limiteaza framantarile spirituale. Dar e drept ca le accentueaza pe cele identitare...
Parinte, cum vedeti dumneavoastra biserica ortodoxa romana din Paris peste cateva decenii, dincolo de chestiunile ierarhice: mai degraba francizata, orientata spre pastorirea noilor generatii nascute aici sau pur romaneasca, cu legaturi puternice cu tara, inevitabil mai mult ocupandu-se de romanii "in tranzit" ?
Exista oare o cale de mijloc ?

Cu respect,

Valentin Vlad
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...