comentarii

CUMPAR TEREN


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Mesajul anonim - de Mary la: 19/10/2004 15:35:24
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Departe de mine gindul de a supara pe cineva, dar trebuie sa marturisesc ca sint de acord cu cite ceva din mesajul Anonimului....
Si hai sa nu reactionam socati numai pentru ca cineva spune adevarul lui propriu, pe care dumnealui il cunoaste, si nu este singurul care cunoaste din pacate si exemple mai putin fericite.... Si cred ca trebuie sa fim in stare sa discutam despre ele, ca doar traim toti in democratie si nu inchizitie sa ne fie frica sa vorbim despre si oi negre ale biserici. Ca nici biserica (in general) cum stim nu este ferita de ele. De ce, deci, sa asumam ca biserica ortodoxa este ?

Cunosc si eu de multi ani un preot din Romania care a inceput sa construiasca o biserica imediat dupa Revolutie (?) pe care nu a
terminat-o inca, din lipsa de bani.......In tot acest timp insa, si-a construit o casa cu etaj, cel putin 200 m patrati, si-a cumparat teren la munte si isi construieste acolo a doua casa in care sa se retraga la batrinete.... Ca biserica o lasa mostenire fiului pe care l-a facut tot preot. ...L-am revazut de curind, arata innasprit, ii lipseste o anume blindete si integritate din tinuta si chip care acum citiva ani il caracteriza si innobila ....Ma intreb, de unde atitia bani sa isi mai tina si cei citiva copii prin facultati??

Cu sinceritate marturisesc ca eu personal nu prea am fost ajutata de biserica ortodoxa sa gasesc spiritualitea pe care toti o cautam, mai devreme sau mai tirziu care asa cum o vad eu nu este altceva decit dorinta de a-l cunoaste si fi aproape de Dumnezeu. Pentru mine este prea aspra si rigida. Mi-a lipsit de fiecare data un mesaj din predica preotilor ortodoxi pe care i-am auzit eu, de cite ori am avut prilejul (recent) sa particip, duminica...sau de Sarbatori.
Nu mai sintem romanii inapoiati de acum citeva sute de ani, si nu sintem toti taranii mai putin educati sau inaintati in virsta, si totusi serviciul religios ortodox pe care il cunosc eu, parca se adreseaza numai acestei categorii de oameni !!! Nu vreau sa o numesc depasita, invechita, biserica ortodoxa, dar...pretentiile spirituale ale romanilor s-au mai modificat in ultima suta de ani si mi-as dori ca si iesind dintr-o biserica ortodoxa sa simt ca am invatat ceva, ca sint mai buna, sa ies de acolo, in suflet cu ecoul cuvintelor preotului.
Predicile sa fie facute pe intelesul oamenilor, sa cuprinda invataminte, sfaturi, sa redea oamenilor disperati incredere in Dumnezeu, sa le insufle oamenilor optimism, speranta, invataturile din Biblie sa fie nu numai citite uscat si sec, dar explicate si exemplificate cu experiente de viata normala de zi cu zi.
Dumnezeu insa sta peste toate religiile si nici nu este una anume , deci spiritualitatea este aceea pe care ma voi bucura sa o gasesc. In orice biserica crestina.

O descriere de pe www.pora.ro - de antonie victor la: 10/08/2005 13:45:12
(la: Vadim ar putea s-o incurce...)
Primarul Scripcariu
Victor X. 07-05-2005
Haideti sa va raspund eu, mai ales ca il cunosc foarte bine. Este exact asa cum il vedeti, un analfabet si-un prostanac. A ajuns in acesta pozitie datorita unei calitati specifice brutei doritoare de parvenire, anume siretenia.

Spuneti ca este gospodar pentru ca vedeti Brasovul brazdat de santiere si impanzit de parcuri. Cred ca este evident ca nu-ti trebuie calitati extraordinare pentru a cheltui niste bani. Bani care au ramas din mandatul lui Ghise, acesta fiind impiedicat de fostul Consiliu Local sa-si puna in aplicare proiectele. De ce? Pentru ca nu satisfacea anumite interese, ale unor potentati locali, in acordarea de licitatii pe lucrarile publice. Firma "vectra", pe care o vedeti peste tot pe strada, de la maturatori pana la turnatori de asfalt, a contribuit masiv la campania moldoveanului Scripcaru.

Acum, este trist ca activitatea unui ales este masurata si apreciata in kilometri de asfalt. Conform acestui principiu, Nicolae Ceausescu ar trebui sa aiba statui la fiecare colt de strada, ca liderul care a construit sute de mii de blocuri si asfaltat milioane de kilometri de sosele.

Dupa parerea mea, activitatea unui om politic, a unui ales, ar trebui apreciata dupa cateva criterii: onestitate fata de alegatori, capacitatea de a crea progres, atasament fata de principiile democratice. In cazul lui Scripcaru, nu se poate vorbi de onestitate cat timp a slujit interesele PSD (a se vedea fosta cooperativa din Consiliul Local), in timp ce poza in mare lider de Opozitie. Mai mult, aveti habar ca "paradisul verde", asta de se construieste in Noua si ii vedeti reclama pe toate autobuzele apartine consilierilor PD Paul Gontea si Sorin Grigorescu? Astia au cumparat terenul la pret de nimic, adica de pasune, dupa care l-au bagat in Consiliul din care fac parte pentru a-l transforma in teren construibil, inzecindu-i astfel valoarea. Un mic exemplu al modului de actiune a mafiei locale, cea care-l dirijeaza, de fapt, pe numitul Scripcaru. Iar ca sa creezi progres iti trebuie inteligenta, chestie de care nu-l putem banui nicicum pe Scripcaru. Cu margelele astea colorate, de luat ochii papuasilor, precum parcuri si semafoare, sa defileze pe la altii mai prosti. In ce priveste principiile democratice, omul asta se crede, absolut real, "stapan al Brasovului" si plateste presa locala (a se vedea diverse anunturi de rahat intinse pe pagini intregi privind activitatea Primariei) pentru a nu carai impotriva sa.

Alegerea lui Scripcaru ca primar a fost rezultatul unor intoxicari si diversiuni profesioniste, sustinute mai ales de catre presa locala. Dincolo de orice argumente, evidenta este clara. Un oras ca Brasovul este condus si reprezentat de un moldovean semi-analfabet.
#64560 (raspuns la: #50740) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aham! - de Intruder la: 14/11/2008 14:58:43 Modificat la: 14/11/2008 14:59:25
(la: Da Bucurestiului mai mult verde!)
se refac codrii Vlasiei?
adica merg fraierii la impadurit ca sa aiba Gheorgu ce sa taie peste 10 ani! doar nu-si inchipuie cineva ca ne transformam in nemti peste 10 ani! ca daca se enerveaza Gheorgu', smulge puietii!... doar si nuielele-s bune sub pirostrii, nu?!
...sau vine Becalu', cumpara terenul cu puieti, rade tot si construieste sala de biliard.
bright - de Intruder la: 14/11/2008 19:48:39 Modificat la: 14/11/2008 20:04:41
(la: Da Bucurestiului mai mult verde!)
de mine nu se lipeste grasimea ca-s al naibii. pacoste la casa omului - mananc mult si degeaba!

dap...nu cred ca am glumit dar nici n-am vrut sa iau la misto. ma oftic cand o suta de oameni fac ceva si unul singur strica tot.
acum 5-6 ani, bunica-mea s-a dus la impadurit ca asa s-a hotarat nu stiu de cine...sa se impadureasca o coasta ca tralala. nu era obligata, e femeie batrana si e putintica, pot s-o iau si s-o bag in tasca. dar s-a dus!
ei bine, in anul urmator cineva a cumparat terenul ala impadurit de la Ocolul Silvic (sic!) si a facut fabrica de imbuteliat apa minerala, ca-s niste izvoare pe acolo!
mi-a spus ca nu mai sunt puietii (erau de brad) pentru ca s-a construit fabrica, s-a facut un drum forestier, cladirea, anexele, gard de sarma (care acum nu mai e ca s-a furat) si cioace. boon...dupa alt an, la apa minerala i s-a stricat gustul si fabrica s-a inchis, acu' pasc vacile prin curte! era apa minerala ca la Borsec, veneau oameni de departe sa ia de acolo...acu' vax albina! nici apa, nici brazi, nici gard, nici cercevele ca s-au furat si alea...uite asa!

si lasa-ma sa ma descarc si eu, doar n-o sa ma pun la-ngrasat!
#362756 (raspuns la: #362737) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Impozitul - de INSULA ALTUIA la: 09/08/2010 17:00:14
(la: Plăteşte tu!)
trebuie platit asa ca si pe masina sau locuinta,obligatoriu daca nu se majoreaza,se platesc imopzite si la terenurile in extravilan.

Daca proprietarul de la care ati cumparat terenul si tranzactia a fost facuta in acest an este evident ca el a achitat impozitul pentru intreg anul si anii trecuti altfel actul notarial nu putea fi semnat.
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Un fotograf al Bucurestilor - de anita47 la: 06/02/2004 15:57:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
UN FOTOGRAF AL BUCURESTILOR
*

Reconstituirea vietii de zi cu zi a Bucurestilor
dintre cele doua razboaie mondiale ar fi imposibila
fara tezaurul de imagini ladsat de fotograful Nicolae
Ionescu (1903-1974). Szathmari, Duscheck, Baer,
Spirescu sunt nume de pionieri ai fotografiei citadine
bucurestene. Ca viziune, מnsa, מntre creatiile lor si
cele ale lui Nicolae Ionescu este aceeasi distanta ca
מntre o pictura academica si una impresionista. Desi
fotografiile lui Nicolae Ionescu sunt cunoscute, de
multi chiar foarte bine, viata acestui artist pare sa
nu fi preocupat pe nimeni. Un motiv מn plus pentru a-l
evoca מn paginile Magazinului istoric.

Nascut מn prima zi de noiembrie a anului 1903, Nicolae
Ionescu a urmat cursurile primare si gimnaziale la
scoala "Enachita Vacarescu", una dintre cele mai vechi
din Bucuresti, situata lגnga intersectia Caii Serban
Voda cu Bulevardul Neatגrnarii, astazi Marasesti. Deci
la doi pasi de Mitropolie si de Piata Unirii, locurile
pe care le va imortaliza mai tגrziu pe pelicula
fotografica. Invecinarea cu unele cartiere
negustoresti, ca Rahova, Radu-Voda si Vacaresti, sau,
cu cele rau famate, precum "Crucea de Piatra" si
"Flamגnzii", cu zonele industriale Filaret, unde se
afla uzina Wolf, si Lגnariei, cu Uzinele Lemaגtre si
fabricile de מncaltaminte, i-au revelat o tipologie
umana si cadre sociale extrem de variate.

Izbucnirea primului razboi mondial l-a מmpiedicat pe
elevul Nicolae Ionescu sa se מnscrie la liceu. In
timpul ocupatiei straine a fost obligat sa se
מntretina singur, angajגndu-se ucenic la tipografia
"Fortuna". In 1918 a ajuns zetar, sub מndrumarea lui
Dimitrie Demetrian, unul dintre specialistii eminenti,
care se perfectionase מn Germania si pe care מl evoca
astfel: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o
bunavointa de parinte, מmi punea la dispozitie
colectii de ani מntregi din reviste de specialitate
germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate
celelalte cunostinte tehnice ale mele".

La sugestia maestrului a cautat noi locuri de munca.
In 1922, dupa o scurta sedere la tipografia "Minerva",
Nicolae Ionescu a fost angajat provizoriu la "Cultura
Nationala", o tipografie moderna, construita de
Aristide Blank pe Calea Serban-Voda. In acest fief
liberal i-a cunoscut pe Vasile Pגrvan, I.G. Duca, dr.
C. Angelescu, Eugen Lovinescu si altii, care
supravegheau personal tiparirea cartilor. Discutiile
avute cu acestia מl determina sa se מnscrie מn toamna
aceluiasi an, 1922, la Liceul "Sf. Sava", la cursurile
serale, pe care le-a absolvit מn doi ani. Totodata, a
מnvatat limba franceza si germana: "Aveam - מsi
amintea el - un manual german de fotografie si
fotografia era marea mea pasiune". In 1927 a fost
numit corector, iar dupa efectuarea stagiului militar
s-a מncadrat מn Serviciul Fotografic al Armatei
Regale, Fotografiaza intens Bucurestii iar, din "anul
1927 - relateaza el - מn fiecare vara am colindat tara
pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative
colturi, adunגnd clisee pentru organizarea unui muzeu
de fotografii". Proiectul era מndraznet, entuziasmul
mare, dar lipseau fondurile necesare.

Obligat sa amגne construirea muzeului, se abandoneaza
cu totul fotografiei. "Progresele mari realizate מn
fotografie m-auz determinat sa ma ocup si de
cinematograf". Cel putin un "documentar" despre
Bucuresti, vizionat nu demult pe micul ecran, poarta,
dupa opinia noastra, amprenta de neconfundat a lui
Nicolae Ionescu.

In 1928 s-a casatorit. "Din banii nevestei mi-am
cumparat aparate perfectionate, mi-am instalat
laborator cu electricitate si alte מmbunatatiri". Doi
ani mai tגrziu pleaca מn Franta. "Am lucrat o vreme -
cam doua luni - la Lyon, la Uzinele Lumiטres, dar
mi-am dat seama ca-mi pierd timpul si am trecut la
Paris. Aici, printr-un compatriot, am fost prezentat
la Pathי Nathan. Angajat operator asistent, am fost
pus la diverse lucruri marunte מn asteptarea unor
misiuni mai importante. Dupa 4 luni, vazגnd acalmia
care domnea מn studio, m-am hotarגt sa ma מnapoiez מn
tara si sa ma consacru muzeului, al carui gגnd ma
muncea tot mai mult".

S-a angajat la Imprimeria Nationala "cu conditia ca 2
luni pe vara" sa-si vada de fotografiat. Existenta se
complicase enorm. "Atelierele lucrau מn doua echipe,
iar eu - povesteste Nicolae Ionescu - eram singurul
revizor si mai tot timpul eram obligat sa lucrez מn
doua echipe. Pe de alta parte, aveam nevoie de
material fotografic si trebuia sa lucrez fotografii
pentru librariile din oras, asa ca de multe ori ma
culcam pe la 3-4 dimineata, iar la 7 eram la servici!"
In plus, banii cגstigati erau reinvestiti מn material
fotografic, "pentru a grabi realizarea muzeului".

Cinci decenii mai tגrziu, doamna Constanta Ionescu,
rememora cu zגmbetul pe buze acei ani de eroism, cגnd
existenta sotului ei devenise aproape imperceptibila
pentru ea. In primavara anului 1937, Eugen Lovinescu,
numit la 23 ianuarie 1937 מn Consiliul de
administratie a Societatii "Adevarul", i-a propus
vechiul sau prieten functia de director tehnic.
Societatea era condusa de Emanoil Tatarescu, fratele
primului ministru. "In noul meu serviciu - מsi amintea
N. Ionescu - am avut de la מnceput mari dificultati
din cauza intrigilor si diverselor interese care se
ciocneau מn aceasta מntreprindere". Sperantele de
prosperitate aparute מn 1937 se vor materializa rapid.
In vara lui 1938 si-a construit o casa "pe terenul
mamei". Avea un salariu lunar de 11 000 lei (un ou
costa 1 leu). Va ramגne מn aceasta functie pגna מn
noiembrie 1940, cגnd a fost retrogradat de noua
conducere legionara. Motivul? "Intrucגt ai colaborat
cu jidanii, dumneata nu mai poti ocupa functia de
administrator si vei ramגne sa vezi numai de
Tiefdruck".

Pe timpul rebeliunii s-a opus din rasputeri si, din
fericire, cu succes, ideii unor subalterni evrei care,
מnfricosati de zvonuri, au intentionat sa incendieze
cladirea. Va ramגne מn functie de sef al sectiei
Tiefdruck pגna מn aprilie 1947. Prin aprilie 1945
pusese bazele unei edituri - Enciclopedia fotografica
- destul de rentabile pentru ca, מn sfגrsit, מn banii
obtinuti sa-si realizeze mult visatul muzeu
fotografic. In 1947 a constatat ca "munca la editura
s-a מncetinit. Pricepusem cam tגrziu ceea ce ar fi
trebuit sa מnteleg mai curגnd si am מnceput sa
lihideze editura".

Se instaura comunismul... Munca מl מndepartase de
pulsul zilei. Se recunoste מnvins. Visul muzeului,
pentru care מsi sacrificase cei mai frumosi ani ai
vietii, מn care investise si cel din urma leu, s-a
naruit. Artistul care obtinuse premiul al II-lea la
Expozitia O.N.T., organizata sub auspiciile "Lunii
Bucurestilor", are o licarire de speranta la finele
anului 1948, cגnd a fost numit profesor la "Scoala
tehnica de arte grafice" de pe strada Anton Pann: cel
putin demnitatea מi va fi salvata. S-a מnselat si de
data aceasta.

A trebuit sa se recunoasca iarasi מnvins, izgonit cu
sentinta de "mare mגncator de evrei". Legionarii מl
acuzasera de colaborationism cu evreii, comunistii מl
acuzau de antisemitism... Nu scapa de perchezitii,
confiscari, distrugeri de bunuri materiale, de anchete
si alte umilinte absurde. L-a salvat mai putin
"originea sanatoasa" - erau condamnati cu zecile de
mii si altii cu o origine la fel de sanatoasa - cגt
recunostinta unor evrei pe care pe care מi protejase
מn scurta existenta a statului national legionar.

Va lucra sporadic la diverse edituri si la revista
Flacara, iar מntre anii 1956-1962 ca fotograf la
Institutul de Istoria Artei. Dupa pensionare se va
מngriji sa transfere o parte din materialul fotografic
adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romגniei", la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se
pastreaza si מn prezent.
(dbnet.ro)



__________________________________
#9059 (raspuns la: #9054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cel care ne-a denuntat - de Stefan Niculescu-Maier la: 21/02/2004 14:09:35
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Numele celui care ne-a denuntat l-am aflat de la Petre Mihai Bacanu.
Nu pot afirma daca era "turnator cu shtate" sau care a fost motivul denuntului sau.

In 1990, televiziunea britanica (ITV pentru BBC) a facut un film de televiziune de 52 de minute despre cazul nostru, in seria "And The walls came tumbling down" (au produs cate un film despre fiecare dintre tarile in care "a cazut zidul Berlinului" - Polonia, Cehia, Ungaria, Romania, Bulgaria, iar eu am avut privilegiul de a fi "eroul" filmului despre Romania). In acest film apar mai multe personaje, pe care le interpelez cu sau fara voia lor: avocatul care i-a inscenat procesul de specula cu masini lui Bacanu (ajuns ulterior, in noul regim sef sl Directiei Pasapoarte!), cativa dintre anchetatorii mei (cel care m-a anchetat direct apare cu vocea distorsionata si in penumbra - altfel nu a acceptat filmarea) dar si acest medic, pentru care m-am deplasat cu intreaga echipa de filmare in Pitesti si caruia i-am luat un interviu ad-hoc pe un teren viran, dupa zile intregi in care m-a evitat cat a putut.

Televiziunea romana nu a cumparat filmul respectiv, deci el nu a putut fi vazut decat in SUA, Canada, Germania, Marea Britanie, posibil alte tari.
#10227 (raspuns la: #10204) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Banii nu cumpara fericirea, d - de eamd la: 14/03/2004 07:17:41
(la: Intelepciunea saptaminii)
Banii nu cumpara fericirea, dar iti aduc o clasa mai inalta de dusmani.

Scuzele sunt usor de gasit - dar un om intelept cauta motive.

Binecuvantat este cal ce nu astapta nimic, caci el nu va fi dezamagit.

Dupa ce ai auzid doi martori la un accident de masina, incepi sa-ti pui intrebari despre istorie.

Exista ceva atat de perfect incat nu poate fi inbunatatit?

Nimeni nu te poate face sa te simti inferior fara consimtamintul tau.

Daca nu-ti plac conservele, nu trebuia sa desfaci conserva.

Nici o problema nu este atat de mare sau de complicata incat sa nu poti fugi de ea.

Dintr-un calendar din Irlanda, in traducere libera. Me.
"Atunci..de unde cumpar un pa - de SB_one la: 28/03/2004 11:33:24
(la: Irlanda are nevoie de 100.000 de imigranti)
"Atunci..de unde cumpar un pasaport lituanian, maghiar, cipriot e.t.c. ?? "

...de la mine, de ex.! Grabeste-te insa ca nu mai sint multe in stoc.


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#12954 (raspuns la: #12923) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Niciodata nu cumpar loterii, - de (anonim) la: 04/04/2004 21:33:08
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Niciodata nu cumpar loterii, dar daca ar avea jumatate, un sfert sau chiar mai putin decat mentionati mai sus, prefer sa traiesc in Romania impreuna cu copilul meu. Traiesc de peste 20 de ani in afara tarii, am o buna profesie si un bun nivel de viata dar zilnic mi-e dor de Romania si traiesc cu iluzia ca vre-o data voi reusi sa ma intorc pentru totdeauna acolo. Nu visez sa ma intorc pentru a face bani si afaceri, nici sa arat cu mandrie ceea ce am "reusit in occident"; doresc sa ma intorc sa revad tablourile lui Grigorescu, sa pot merge la un concert la Ateneu, la o cina la Carul cu bere, sa cobor dintr-un tren in Gara de nord, sa ma plimb prin Cismigiu, sa hoinaresc printr-o padure cu ghiocei infloriti, sa ma prinda ploaia pe sub teii infloriti, sa ating nisipul marii si multe altele care se simpt doar acolo...fara atatia bani. Stiu ca intr-o zi voi reusi sa-mi implinesc toate aceste iluzii dar ma tem ca va fi prea tarziu pentru a le impartasi cu persoanele care in memoria mea sunt legate de aceste locuri. Cred ca ma voi simpti singura si straina intr-o tara care candva a fost a mea si asa va ramane pentru mine dar de unde am plecat de mult, m-am pierdut din istoria ei iar acum nu am alta pentru care sa simpt la fel.
Cum e la armata acum? - de Pasagerul la: 12/04/2004 10:18:09
(la: Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare)
Ce inseamna sa faci armata in ziua de azi?
In '76,la "termen redus" la comunicatii,armata insemna in principal sa inveti bine pasul de defilare,si invatarea unui limbaj de comunicatie ultimul racnet-pe scurt Morse,lucratul cu niste statii de transmisie rusesti,pe care trebuia sa inveti butoanele pe de rost ca totul era scris in ruseste(si azi ma mir ca nu s-a gasit nimeni sa puna placute cu numele romanesti) si care mai mult nu functionau.
Imi amintesc cu placere de iesirile "pe teren" cind mai jucam un fotbal sau mergeam sa cumparam vin de la tarani si ne pileam.
Si sa nu uit,am tras si 3 gloante in 9 luni de armata.
Sper ca n-am dezvaluit vreun secret militar...
Money,money,money... - de Little Eagle la: 15/04/2004 16:01:15
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
A se citi textul meu ascultind cintecul scris de Pink Floyd.
Hmmm....joc la lotto de ani de zile si n-am cistigat nimic,mint cu vreo 20 ani in urma am cistigat 600$ si tare fericit am fost,mai ales ca nu aveam bani sa ma imbrac,iar altadata fiind in NY pe linga Bus Terminal,cam in aceasi perioada,am gasit pe strada 156$!
De atunci insa norocul banilor a disparut complet.
Dar desigur ca as dori sa cistig chiar si un sfert de milion la lotto,chiar si 1000$,sint modest ca fire,dar hai sa zicem ca as cistiga 1 million$ sau Euros.
Scenariul meu ar fi cam asa:

In primul rind nu m-as reintoarce in Ro.insa avind rude f. apropriate,le-as da 100.000$.

Apoi as da 100.000 la rudele mele de aici,americane din partea sotiei si nepoti
Apoi,as refinanta casa actuala si as cumpara casa vecinului de gard,si la fel as
cumpara restul de teren cu padure cu tot din jur si dupa ce as darima casa lui,
as avea cam 3 hectare de teren.As cladi o mica ferma si as lua in grija animale
fara stapini si as avea grija de ele si infiinta o org. de binefacere cu donatii modeste din care sa mentin org. si hrana pt. animale.
Deja am o gradina mare cu flori si la fiecare vara legume,rosii,vinete,castraveti
zuchini,ardei gras si iute,as face o si mai mare gradina si planta alti pomi fructiferi si nuci pt. veverite si face o livada mare atit pt. noi cit si pt. animale.
As avea deci pisici,ciini,rate,giste,gaini,animalele obisnuite ce de ani vin mereu,marmite,testoase,iepuri salbatici,pasari si as avea si niste capre,pt. lapte si brinza.
Desigur ca as face tarcuri sa nu se ia la bataie intre ele,dar as duce o viata ca de fermier si continua sa muncesc ca si azi in meseria ce am,lucrind strict de acasa e simplu sa vad de toate,si in plus,sotia care are in singe gradinaria si la fel dragoste pt. animale,va fi f. fericita .

Cred ca restul de 800.000$ ar crea acest vis posibil.De fapt si mai putin,as zice ca ar fi cam la jumate,si cu restul de 400.000$ as face donatii pt. ajutorarea animalelor si la diverse org. de binefaceri,cit si pt. pastrarea naturii
si mediului.
NU as incerca sa fac nici un profit din asta,iar din donatiile pt. ingrijirea animalelor ce voi ingriji,voi ajuta in continuare alte org. ce au nevoie de bani.

Un vis poate marunt multora,dar pt. mine ar fi un dar venit din cer!
M-au luat visele acum...inca nu s-a schimbat nimic,dar mult as dori sa-mi vad visul cu ochii.

Asta as face cu 1 milion $.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps: sintem vegetarieni,nu mincam nimic ce are un chip.
.....astept sa faceti misto de mine acum.
Adios muchachos
Deranj - de (anonim) la: 16/04/2004 05:40:16
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
Ma simt un pic deranjat de tunul mesalului aluia ... Sa spun si de ce !
In primul rand ca omu' are dreptatea lui . Romania traieste inca drama comunismului , a nepotismului si a securitatii . Numai ca acei comunisti si securisti de ieri specialisti in teroare si minciuna au devenit coruptii si mincinosii de astazi . Nu se poate neglija faptul ca dupa atata amar de vreme , nu se poate avea acces liber la dosarele securitatii , acestea devenind in ultima vreme unealta de manipulare politica . Cei care ar putea fi scosi din dosare si judecati , au adunat pana acum averi fabuloase , cu ajutorul parghiilor mostenite de la vechiul regim , prin manipulare , furt , evaziune , santaj , trafic / trafic de influenta . In acelasi timp au acumulat si mult sprijin politic de la partide pe care le sprijina si care ii sprijina . Toate aceste lucruri au fost posibile cu sprijinul presedintelui Iliescu a caruia ii cunostem cu totii trecutul comunist si stilul duplicitar .

Ex: in 89 cel care a strigat sus si tare sa se desfiinteze CAP-urile si sa se imparta pamantul la tarani a fost Iliescu . Acum Iliescu declara fara rusine ca destramarea vechii organizari agricole a fost o greseala colosala si ca actualele asociatii agricole trebuie sprijinite financiar . Ori in momentul acesta exista o seama de oameni politici care au interes in treaba asta , mai ales ca au cumparat mari suprafete de teren din cel mai productiv la preturi de nimic . Cei care ar trebui sprijiniti , taranii , nu mai au nici o optiune . Daca statul incepe sa acorde facilitati pentru marii "producatori agricoli" cei care detin suprafete mici de teren vor muri sigur de foame (daca nu au facut-o inca ) . Concluzia : nici o hotarare politica in Ro nu se ia daca clasa politica nu este direct avantajata .
Este adevarat ca nu mai exista un singur dictator . Problema este ca acum avem mai multi . Incepand de la patronul care te tine la munca pe salariul minim pentru ca nu vrea (chipurile ) sa plateasta impozit mare si terminand cu "Baronul de judet" care nu poate fi judecat sau condamnat chiar daca te omoara cu masina pe strada , pentru ca are fie imunitate parlamentara fie imunitate financiara .

Final : In Romania , comunistii de ieri exista si acum ; daca nu au fost cumva inlocuiti de o specie si mai marjava si murdara .

florin
#13924 (raspuns la: #13621) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bani pot cumpara - de amoore la: 14/06/2004 18:37:56
(la: Cine zicea ca nu poti cumpara fericirea)
Bani pot cumpara un pat, dar nu somn
Bani pot cumpara o carte, dar nu inteligenta
Bani pot cumpara un ceas, dar nu timp
Bani pot cumpara o pozitie, dar nu respect
Bani pot cumpara asigurare, dar nu siguranta
Bani pot cumpara medicamente, dar nu sanatate
Bani pot cumpara sex, dar nu iubire
Bani pot cumpara singe, dar nu viata

Bani nu pot cumpara orice..












Eu am cumparat! - de LMC la: 18/06/2004 02:27:22
(la: Arta In Romania: Ce parere aveti?)
De pe EBAY. Am cumparat un tablou facut de unul dintre artistii care am crezut ca merita, de fapt lucrarile lui sint foarte interesante. Tabloul care l-am cumparat era insa complect diferit de tot ce produce sau cel putin care am vazut ca a produs pina acuma, de aceia l-am cumparat. M-a costat daca tine bine minte 10 sau 15 dolari americani. A ajuns la mine in 10 zile sau mai putin, scuze memoria nu-si face datoria prea bine acuma, l-am cumparat citiva ani in urma. Transactia mi sa parut foarte buna si profesionista atunci, nu stiu cum e acum. Dar pe EBAY poti citi toate comentariile.
#16355 (raspuns la: #16077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un Mic Motiv - de Dinu Lazar la: 24/06/2004 09:12:22
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Stimate domnule Buzoianu, ce sa spun, ar fi citeva puncte de comentat.
In primul rind, pacat ca nu veniti cite o data sa lucrati aici ceva. Astfel terenul fotografiei profesionale de la noi este treptat ocupat de oameni care au tangente destul de mici cu ceea ce am numi o imagine de calitate, ba apar - in lipsa unui sindicat - si straini care numai pentru ca sunt straini sau au nume cu rezonanta straina gata, au o aura de succes deja, caci clientul roman cade in genunchi in fata a tot ce pare mai strainesc.
Pe urma faza cu book-ul, ma face sa ma gindesc cit s-au schimbat lucrurile.
Acum nimeni nu mai cere book-ul pe aici, fie ca esti incepator fie ca esti cu ani grei de experienta si premii care este; toata lumea te intreaba cit costa si atit. Esti eftin, esti bun; nu esti, se gasesc altii o mie sa faca la o zecime din orice pret decent.
Pe de o parte nu intereseaza calitatea ( nici pe clienti si foarte des nici pe fotografi), si pe de alta, daca ar interesa, nu ar avea nimeni receptacul sa vada ce e aia imagine de calitate.
Numai astfel imi explic imaginile slabe si foarte slabe ( peste 75% sunt gunoi) care ne zgirie retina zilnic in Ro si in imaginea editoriala, si in cea publicitara, si in fotografia utilitara.
Cutare mare editura si-a cumparat aparat digital si nu mai are nevoie de fotograf; face shoferu` si copertile necesare; cutare director de agentie imi da zeci de telefoane sa ma intrebe ce aparat digital sa ia; nici nu concepe ca un fotograf ar putea face mai bine broshuricile pe care le produce; si tot asa, are loc o schimbare de directie interesanta privind fotografia utilitara pe aici - nu mai conteaza sa faci o treaba de calitate de care sa fii mindru, conteaza sa cheltuiesti putin pe imagine, sa impusti francul pe moment, si sa pacalesti clientul si sa gasesti altul pe urma. Lac sa fie... si lac este.
Eu recunosc ca imi face si acum mare placere sa imi printez mereu ultimele poze si sa le pun in dosare cu file transparente si sa le mai arat la amici sau posibili clienti sau la lume in general; mi-am format si un sistem de evaluare al privitorului; vad editori sau art directori care rasfoiesc numai sa isi faca vint cu paginile, si vad altii care chiar privesc; exista un limbaj al corpului si al retinei, imi place sa vad ce place si ce nu la o poza, ma uit unde se uita subiectul si ce ii atrage atentia...
Am si albume capcana; am si poze cu pisicutze sau cu floricioace; mama ce atrasi sunt unii de aceste imagini stupide; e o dixtractie sa ma uit cit ii bucura; si mai am un book pe care il scot la iveala numai la greu, cu 12 fotografii facute la misto cu un subiect extrem de interesant, degetul meu mare de la piciorul sting, ala cu batatura, in diverse ipostaze si lumini; poze timpite, dar timpite rau, facute la misto, la deruta, fara nici un fel de kompozitie, dar care au stirnit la marii priceputi in ale fotografiei de advertaising nu o data salivatii de placere si sclipiri de interes si discutii mult mai lungi decit la prezentarea imaginilor normale - cu acele ineptii de poze am prins si doua - trei comenzi, ceea ce cu imaginile "normale", alea cu verticala verticala, detalii in lumini si umbre, cu exceptia unor multinationale, nu s-a mai intimplat de multishor in Ro.
Asa ca pe mine ma dixtreaza sa arat cite un book.
Ma distreaza de asemeni sa ma uit si pe raportul de trafic de pe situl meu. Vad exact acolo cine a fost, ce imagini a vazut, cit a stat, de unde vine si unde se duce. Asa de multe lucruri ne pot spune aparent banale actiuni ale vizitatorilor...
Asa ca, domnule Buzoianu, cite o data e interesant de aratat poze.
Putem afla multe despre cei care le vad...
#16654 (raspuns la: #16621) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si bancile ce fac??? - de Jimmy_Cecilia la: 01/10/2004 21:56:16
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
Nu este adevarat ca trebuie absolut bani ca sa incepi.
Eu am creat intreprinderea mea, afacere in nume propriu, responsabilitate ilimitata, statut de artizan fara sa fiu salariata, uzina de fabricatie, in 1980, plecand de la ZERO,
adica inainte fiind salariata, am vandut super-masina mare ce o aveam inainte si am cumparat tot o germana, dar Ford si mica, cu diferenta am
inceput..
restul bancile... am stiut sa conving, dar aveam si polivalenta tehnica necesara, personalitatea care facea incredere si cateva comunicari si brevete, cercetari facute in sfarsit de saptamana impreuna cu o doctorita gerontolog, in localul ei si cu aprobarea patronului...

aveam un procedeu nou in maneca, imi propuneam sa fabric pentru alte marci, cu formulele mele...
la inceput masini cumparate in ocazie...
Banca mi-a acordat imprumutul...
la inceput local mic, cu chirie, 400 m patrati si casa alaturata, apoi dupa 4 ani am cumparat o uzina, doar 4 ziduri exterioare în piatra si ciment, de 3.000 metri patrati, cu 5 casutze alaturi, totul pe 2 hectare de teren, constructibil,
banca mi-a acordat 120% imprumut (tot pretul de cumparare + 20% taxele si notarul,
tot banca mi-a acordat in plus un alt imprumut pentru a construi laboratorul farmaceutic intre cei 4 pereti....

nu vorbesc despre sacrificii ce trebuie facute, nu vorbesc despre faptul ca nu mai ai nici viata privata, nici familiala, nici vacante.... ani in shir...
nu vorbesc despre 18 si chiar 20 de ore de lucru zilnic, 7 zile pe saptamana, si 364 de zile pe an... multi ani...
ca la inceput trebuie sa faci totul, sa economisesti salarii

este o chestie de alegere si apoi de vointa...
dar este si o chestie de pregatire si "fler" (talent) comercial...
cand vezi o banca, dosarul trebuie sa fie "în beton" si sa stii despre ce vorbesti...
sa ai o memorie buna, sa poti face pe loc un deviz, sa retzi chifrele situatiei comptabile, si sa te documentezi prealabil, un pic, in gestiune de intreprindere si comptabilitate... o mare polivalenta...

Ca sa discuti cu un bancher sau sa demarezi cu succes o afacere, trebuie sa fi capabil sa faci orice lucru, pe orice post, sa fi capabil sa lucrezi singur de la A la Z, fara salariat, fara alta persoana...
se incepe in mic, apoi poti angaja salariati, dar trebuie sa stii totul, ca sa-i poti forma... formatie si control...

cand ai beneficii, nu-ti platesti vacantele... ci re-investesti totul in afacere, in masini automatice, sa fi capabil sa ai o progresie de 200% si chiar 300% cu acelas numar de salariati...

Iar din cand in cand delocalizezi, in tarile unde mâna de lucru este ieftina...dar viata nu intotdeauna usoara... este inca o chestie de alegere...

Este posibil, dar necesita multe sacrificii, chiar schimbarea temporala sau la 50% de tara
Intre 1989 si 1991 am facut o uzina in Cairo, Egypt, eu sau directorul meu-salariat traiam acolo de 12 la 15 zile in fiecare luna...
faceam naveta... :))
am dus acolo masinile semi-automatice de care nu mai aveam nevoie in Franta...ca doar acolo mâna de lucru locala nu era scumpa... la asta adaugi " the know how" si ecuatia este buna...
apoi totul vandut cu un super-profit...

mai tarziu banii vin, cum se spune banii trag la bani, si poti angaja specialisti, doctori, ingineri... si sa duci o viata "mai relax"... adica numai 70 de ore de lucru pe saptamana... ca sa ajungi dupa 20-25 de ani chiar la 35 de ore!... :)) sau de loc, daca te prinde cheful...

din cand in cand trebuie facuta si o operatie imobiliara...si asta aduce super profituri...

P.S. in Franta este nevoie acum de creshe, pt copiii de 2 luni la 3 ani, sunt la moda cresele la domiciliu... insa domiciliul trebuie sa fie destul de mare.. :)).
#23942 (raspuns la: #23889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu cred ca as avea ceva sanse - de mya la: 03/10/2004 09:29:32
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
Eu cred ca as avea ceva sanse daca m-as apuca de o chestie pe cont propriu. Am eu asa...o "intuitie intuitiva"...;-).

De mult timp ma gandesc la asta, ba chiar am si testat terenul oarecum si cred ca as face ceva bani din ideile mele. Am vandut cu ani in urma martisoare, cutii de cadouri (de sampanie, etc.), felicitari pictate, pulovere facute la comanda, camasi gen fondul plastic, chestii de genul asta. Se vindeau ca painea calda, nu apucam eu sa fac cate as fi vandut. Asta se intampla in Romania.

M-am interesat in Germania, Elvetia si Canada ce trebuie sa fac ca sa deschid o firma mica, de familie sa-i zicem ca sa vand diverse chestii (unele aduse din Romania). In Germania si Elvetia era complicat, dura mult, costa, aveam nevoie de spatiu separat, secretara, bani mai multi si apoi nu puteam sa vand produsele decat prezentandu-le la targuri (se tin de doua ori pe an si inscrierile pe listele de participare se fac cu un an inainte de targ...:-(...). Am incercat sa prezint diverse produse unor firme, magazine din Basel, Freiburg, etc. da´toti ma trimiteau la targuri, ei nu aveau voie sa cumpere ce le prezentam eu...chiar daca le placeau ofertele.

In Canada era o formalitate, dura vreo doua saptamani, costa ceva de genul 200 de CAN $ si trebuia sa investesc numai intr-o casa de marcat pe care insa puteam si sa o inchiriez lunar la o adica. Acolo puteam sa vand produsele la inceput la o masuta amarata intr-un mall. Sau sa trimit prospecte la firme si aia sa-mi vanda produsele mele in magazinele lor (Sears sau altele mai amarate, nu conteaza in fond) oprind un procent din castig pentru ei, normal. Puteam sa le vand si pe Internet cu timpul..., sau sa ma duc la targuri cu ele, aveam mai multe optiuni acolo.

O sa fac asta in Sua. Ma gandesc ca la inceput sa vand chiar pe plaja, la o masa sau ceva de genul asta, modest de tot...esarfe facute de mine, curele brodate, fuste de vacanta (lungi din materiale diafane...;-) ...), posete din sfoara cu bilute din lemn, prostii d´astea. Cred ca s-ar vinde. De regula tipele cu care intru in contact ma intreaba de unde imi cumpara hainele fiindca le plac asa ca...O sa vad. In functie de preferintele oamenilor o sa ma orientez rapid.

Factori care m-ar impiedica in deschiderea afacerii nu prea vad. Am ceva bani la ciorap (tocmai pentru asta), am si om in Romania care sa-mi faca legatura cu niste fabrici (de unde ca cumpar anumite produse) si am si elan. Contabilitatea pot sa mi-o tin singura fiindca sunt studenta la contabilitate (am inceput facultatea in Canada si o sa o continui in Sua). Daca tine bine...daca nu, nu.

Eu incerc. Poate cine stie...cu timpul o sa pot sa si traiesc din asta. Ce ca lumea ar fi, mi-ar placea mult de tot! Pentru inceput insa m-as multumi macar cu doua-trei sute de $ in plus pe luna. As putea sa-mi platesc mancarea cu ei si tot ar fi o chestie.

re: mya, #24063 - de ikoflexer la: 03/10/2004 21:03:13
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
Sint sigur ca te-ai gindit deja la asta, dar repet cu riscul de a suna banal. Chestii de genul la care te-ai gindit sa vinzi se pot vinde pe eBay, iar cumparatorii sint din intreaga lume. Sint multe exemple in care cel ce vinde e de fapt un "middle-man" care faciliteaza cumpararea. Gasesti pe cineva in Romania care are unele produse pe care vrei sa le vinzi. Il inzestrezi cu un cont de email, calculator, si aparat digital. Face foto la articolele respective si ti le trimite tie prin email iar tu le pui la vinzare pe eBay, cu descriere in engleza, germana, si franceza, cu poze frumos aranjate, asa profesional, ca sa inspiri incredere (ceea ce e f. important pe eBay). La inceput poti pune numai citeva articole de fiecare gen, ceea ce te costa f. putin (citiva centi). Daca merge bine, pui mai multe articole. Articolele vindute sint expediate din Romania de catre contactul tau, iar plata se face catre tine prin Paypal (USD, Euros, etc.). Apoi il platesti pe contact.

Sint multi care fac afaceri de genul asta, iar unii au mare success. Articole se pot cumpara nu numai din Ro, ci de peste tot. Mergi la licitatii locale (de politie, de posta, samd) unde porti cumpara o multime de chestii pe care le poti vinde apoi la profit. De ex. in Toronto in fiecare an e o licitatie a politiei in care se pot cumpara chestii care au fost confiscate de la tilhari. Am vazut biciclete, masini, aparate foto, samd. Articolele mai mici se vind de obicei la gramada, ca nu au timp si energie sa le vinda individual.

Felul asta de afacere e usor de inceput si nu trebuie bani multi. Dar imi inchipui ca ia timp mult si alergatura. Dar ar fi un inceput pentru cei ce vor sa lucreze pe cont propriu, iar dupa ce se stringe un venit, se poate investi in alte chestii, cum ar fi cumparare, renovare, vinzare de case. Real estate, daca stii cum s-o faci, e f. profitabil, dar iti trebuie bani sa incepi cu prima casa (sau credit bun ca sa imprumuti de la banca). O alta varianta cu "real estate"-ul e sa cumperi casa in orase universitare, si sa inchiriezi casa la studenti. In oraselul in care sint eu cumpara unii o casa mica, o darima, construiesc o casa care arata mai mult ca un bloc mic pe acelasi teren, si apoi inchiriaza camerele la studenti. Fiind aproape de universitate nu au probleme cu lipsa de locatari, iar in citiva ani studentii platesc casa. Iar tu ramii cu o casa platita de altii. Daca deja ai o casa de genul asta, poti imprumuta de la banca pentru o alta casa... si tot asa.

Sint multe idei de genul asta, dar trebuie sa-ti placa asa ceva. Altfel...
--ikoflexer
#24099 (raspuns la: #24063) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...