comentarii

CUPLU IDEAL


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
adevaruri - de AlexM la: 11/10/2004 17:48:47
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
exista unele adevaruri care nu se spun. exista unele adevaruri care dor. exista unele adevaruri de care multi fug. Barbati si femei.
Desdemonovici arata foarte bine ca exista fel si fel de oameni, barbati si femei si cum e chestia cu trasul spuza pe turta lui sau cum trebe sa functioneze carutsa casniciei. Nu aici vreau sa bat. Ci nici macar nu cer un raspuns. Vreau numai sa va povestesc ceva.
Am un vecin. Neamts. Om stilat, politicos, intotdeauna cu un zambet pe buze, intotdeauna aranjat, pus la punct, dand impresia ca are bani destui la dispozitie. Sotia sa este rusoaica. Femeie dragutsa, amabila, pusa la punct, etc. Intr-un cuvant un cuplu ideal.
Intr-o noapte, iesisem afara pe terasa si fumam o tigare. Era noapte, liniste si dintr-o data am auzit o bushitura. Si aud vocea vecinului care-i zicea sotiei: "ok, atunci sa te cari acasa la tine in Rusia, coarda ruseasca ce esti". S-a auzit un planset de femeie, s-a auzit iarasi vocea vecinului care a spus cateva cuvinte pe care nu as dori sa le repet aici si dupa acea s-a auzit cum se inchide usa de la balcon.
Un alt eveniment la care am luat parte a fost acolo unde discutia avea loc intr-un cuplu român-român. Era in 92 , tipul azilant, ea, românca fugita din vremea lu Ceashca pe aici, s-au luat. La un revelion in 93, apare scandalul. Da ce scandal. Dar ce reprosuri si ce mod de a vorbi cu el: "ai uitat din ce jeg te-am adus? Nu ma enerva ca acu ma duc si bag divorts si te pun astia pe avion si te intorci la mata aia proasta si la tot neamul vostru de ordinari din România, etc etc etc".....
....... sint oameni si oameni. Cine suporta ca partenerul sa-i vorbeasca in asa mod, isi merita soarta si nu-i de plans de mila. Cine are un partener care-i vorbeste in acest fel, atunci cu siguranta a facut o alegere tare proasta. Ca o fi el român sau de alta nationalitate, ca o trai in România sau in Gradina Edenului.
Cum spuneam, nu cer de fapt nici un raspuns. Ci as ruga pe fiecare dintre voi sa va uitati in campul propriilor amintiri si de fapt la viata voastra. E usor sa stigmatizezi fie si numai cu vorba. Un singur lucru as dori sa punctez. Pentru Daniela pentru ca ea a deschis subiectul, de fpat pentru ca spre sfarshitul mesajului, de acolo cu "ma umfla rasul" mesajul nu mai este o constatare neutrala ci numai .. parca rabufneste o durere de acolo dar si o bucurie cum ca "io am scapat". Nu vreau sa speculez nimic aici pentru ca nu e problema mea viata Danielei, spun numai cum am perceput mesajul ei. Daniela, take a look around acolo unde esti. O sa vezi ca exista barbati neozeelandezi la fel de nenorociti ca si românii tai de acasa. Dpdv statistic, majoritatea româncelor din diasporã care nu au plecat de acasa cu sotsul lor român, sint in genere casatorite cu strâini si nu cu români si nu stiu zau de unde ai luat chestia cu români care se duc in România ca sa-si ia soatse românce indiferent de motivele pentru care aceshtia ar face acest pas.Desigur ca nu exclud existenta unor astfel exemplare, dar indraznesc sa spun ca o astfel de procedura nu este regula la români ( cum e cazul la turci de exemplu).
In ultima instanta depinde numai de noi si de societatea cu care ne inconjuram, de cercul social in care ne invartim si de partenerul pe care ni-l alegem. Iar aici nationalitatea nu are nici o importanta. Important este individul, omul si aici nu se poate generaliza (vezi "român") si nici macar nu se poate accentua (vezi "din diaspora").

cu stimã,

AlexM
Trec peste ton - de DINU IONESCU la: 17/07/2006 18:12:53
(la: o mica dilema)
Trec peste tonul jignitor(pur si simplu il ignor), dar as vrea sa ma explic:
-in viata exista suflete - pereche, care atunci cand se gasesc si reusesc sa formeze un cuplu(poti sa-i zici si casnicie),formeaza asa-numitul cuplu ideal.Acest caz este , din pacate foarte rar,dar numai aceste cupluri cunosc asa-zisa fericire, pe termen lung.Chestiunea cu egalitatea intre sexe o inteleg prea bine:cred insa ca este un concept al ideologiei de stanga, care dus la extrem , poate ajunge la acele aberante situatii, care in America se numeasc(in alt context)"political corectness".Acest concept, gresit inteles si de barbati, dar mai ales de femei, este chiar cauza multor casnicii esuate.Este vorba , desigur , nu de acele "cupluri ideale", de care vorbeam mai sus, care nu pot fi afectate de astfel de fleacuri.Aceste cupluri cunosc valoarea adevarata a ideii de convietuire, de tratament egal, de intr-ajutorare, de compasiune ,afectiune, de impartire a sarcinilor casnice,etc.
-Cand vorbeam de femeia care se crede "ideala",care-si cauta barbatul "ideal", era mai mult o incercare de ironizare a modului superficial,in care este tratata aceasta importanta problema de viata, de catre unii oameni(as spune , cea mai importanta decizie din viata unui om , dupa alegerea profesiei).Se poate discuta f. mult pe aceasta tema.
Dac te intereseaza , sunt disponibil cu experienta mea de viata.
SAM.

#133719 (raspuns la: #133042) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ideal este o cunoastere reciproca.... - de (anonim) la: 21/08/2004 02:45:21
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Ideal este ca un cuplu sa se cunoasca si apoi sa urmeze casatoria. Personal imi place foarte mult conceptia americana de a sta engagement cu persoana iubita pt un timp 1 AN 2 ANI SI CHIAR 3 pt a cunoaste atat defectele cat si calitatile persoanei alese.....Casatoria trebuie sa fie pt toata viata de acea iubesc aceasta idee si o recomand tuturor tinerilor pt un o viata frumoasa. Am fost ceruta in casatorie in 6 zile si m-am casatorit in doua luni de la prima intalnire....Nu sunt fericita.....Si regret ca nu am asteptat un timp sa il cunosc....poate de acea s-a si grabit pt a nu ii cunoaste defectele.....sunteti minunati toti si va doresc tot binele din lume!
Dragostea ideala - de doctors la: 06/01/2006 14:33:49
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
Cred ca dragostea ideala ar fi un amestec de dragoste platonica si dragoste trupeasca,in proportii usor diferite de la cuplu la cuplu.Nici sexul pur,nici dragostea platonica pura nu pot rezista la nesfarsit.
Un forum ideal - de ninel la: 29/09/2003 11:55:01
(la: Un forum IDEAL !..)
Un forum ideal nu are cenzura de la centru de nici un fel. Pleava poate fi eliminata doar prin filtre personale setate de utilizatori numai pentru ei insisi. Adica fiecare ar trebui sa decida pentru el ce este gunoi si ce nu este. De ex, daca mie nu-mi plac anumite cuvinte pot selecta ca mesajele ce contin acele cuvinte sa fie ascunse in fereastra mea. Un alt filtru ar fi un filtru de utilizator. Daca eu observ ca o persoana anume scrii numai ineptii, as prefera sa-mi setez filtrul sa ascunda toate mesajele de la acea persoana in fereastra mea.

Orice alta metoda de eliminare a mesajelor neavenite poate fi corupta. De ex, o metoda foarte populara este ca fiecare (sau cativa alesi) sa dea note mesajelor si doar mesajele ce primesc o nota minima in medie sa fie afisate. Aceasta metoda ofera posibilitatea de a corupe notele prin aconturi fictive (sau subiectivitatea putinilor alesi).
re: un forum ideal - de papadie67 la: 29/09/2003 22:42:50
(la: Un forum IDEAL !..)
"un filtru ideal nu are cenzura". Mais bien-sur que non!!!

Filtrul "de utilizator" din mesajul lui 'nine' imi pare apropiat de ideal. Nu definitiv ideal, deoarece nu lasa timp destul nou-venitului grobian din noi (mine) sa-si revizuiasca atitudinea si sa-si analizeze in consecinta (relativ la nivelul discutiilor/site-ului) comentariile, inainte de-a nimeri pe lista neagra a unor interlocutori potential de calitate.
Asi set-ui filtrul spre-al ignora numai pe grobianul dovedit, dupa regula: da cu bata-n balta de doua-trei ori, si m-am lamurit cu tine!
Ceea ce se realizeaza pe de alta parte oricum, in mod natural/desi mai greoi, fara interventie "de la centru". Adica boul se-autoexclude repejor...nu-l mai citesc, cu timpul, decat masochistii si nu-i mai raspund decat colegii.

Pe de alta parte, oarecum alaturi de subiect, pe-un site 'ideal' mi-ar place sa citesc comentariile la un subiect dat, in ordine cronologica. Cumva, mi-ar ajuta-n mentinerea 'firului rosu'. A fost cazu' nainte si pare-a nu mai fi acum.
Succes!
#546 (raspuns la: #538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ideal - de Radu Herjeu la: 03/12/2003 09:52:23
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Idealul meu in viata este constiinta colectiva. Dar ma "multumesc" si cu constiinta comuna. La asta lucrez de cand ma stiu.
#5922 (raspuns la: #5921) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un cuplu de prieteni francezi - de Jimmy_Cecilia la: 17/02/2004 10:34:24
(la: Cum vedeti o casatorie moderna?)
Un cuplu de prieteni francezi : ei lucreaza amandoi, cand sunt acasa, el face intotdeauna bucataria, este un bucatar fara pereche, spala vasele si duce copiii la clubul sportiv
Ea : calca, da cu aspiratorul, sterge praful si duce copiii la cinema
Piata o fac impreuna
Gradinaria o fac cu totii impreuna, chiar si copiii.
Nu-i rau.. zic eu...

Pentru mine personal, si cum naiba am reusit s-o fac? eu m-am descurcat sa nu fac nici o data nimic acasa...si culmea ca mi-a reusit intotdeauna.. :))
Virsta ideala... Jethro Tull... etc - de relu la: 01/05/2004 15:23:18
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
Nu caut nod in papura, dar cu comentariul despre virsta ideala a casatoriei, nu sint de acord. Fiecare e gata de acest pas mare in viata lor la timpul lor. Unii nu sint gata nici la 40, iar altii la sint gata la 25. Si depinde mult si de dorinta de a avea copii. Daca acea dorinta e existenta, o virsta mai spre tinerete e avantajoasa, pentru ca pentru femei sarcina e mai usoara la 24 decit la 34, ca si de altfel primii 2-3 ani ai copiilor. Un alt avantaj e posibilitatea ajutorului de la parinti cu cresterea copiilor, samd. Acei eroi care spun ca nu conteaza ori nu au trecut prin greutati, or nu s-au gindit bine. Bineinteles, nici a deveni parinte prea tinar nu e ideal, pentru ca maturitatea inca nu s-a stabilit in persoana, si e de dorit ca parintii sa fie maturi.

Din pacate nu am nici un raspuns intrebarilor initiale... sau, raspunsurile la acest subiect sint tot atit de subiective ca si sentimentele individuale.

BTW, imi place citatul din Jethro Tull.
- relu
#14868 (raspuns la: #14828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sex-spiritualitatea si memoria despre aceasta. - de arhonte carol la: 06/05/2004 16:58:37
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Sex se face pentru pura placere si pentru procreatie. Asta e Legea.
Din punct de vedere ezoteric "pura placere" si "procreatia" au un inteles mai adanc decat stiu in mod constient oamenii.In sex se unesc doua principii cosmice/divine, caci omul poseda constiinta in plus decat animalele, si iata ca ajungem in zona religiei. Rezultatul unirii prin sex, este Creatia. Fiul fizic ce reprezinta lumea materiala,pe care o expansioneaza, si o mentine, facand legatura in continuitate cu Divinul.
Si fiul spiritual, Starea, Duhul, ce uneste el insusi, si numai el, pe cei doi cu Divinul, un al treilea participant, care prin transmutare,si sublimare, nu este trei ci Unul.
Reiese asadar ca a face sex este un act sacru, si nu profan, fara nici un fel de dubiu. Insa desigur, indiferent de locul unde se petrece actul sexual, in vaz ori in intimitate, chemarea este aceeasi si intelesul ramane.
Problema consta numai in desacralizarea sexului prin uitare si ignoranta.
Cei ce inca stiu, pot face in mod relaxat sex in public si chiar o fac.
Insa este vorba de un public restrans, numit "grup initiatic", in care toti membrii stiu ce fac, stiu de ce fac, au scopuri si interese, convingeri comune, si nu se ataca unii pe altii. 90% din oamenii pamantului nu fac sex in public, intrucat, considera pe buna dreptate, ca au nevoie de intimitate in 2 sau grup restrans de persoane, prietene. Subliniez, PRIETENE! Doar in grup restrans, de doi, in caz obisnuit, se poate atinge starea ideala de unire cu Divinul, ce reprezinta, urgenta chemarii.- Bilss, Extaz, samadhi, Satori, Iubirea profunda in cazul omului obisnuit. Acestea nu sunt doar vorbe.Sunt valori ale unei realitati superioare, ideale. Sexul la marginea drumului, poate fi incitant, excitant, descatusator, insa va fi lipsit de calitatea superioara, de extaz.
Religiile cunosc foarte bine acest lucru, si de aceea au interzis in mod formal, sexul in public, iar oamenii, ca stiu, ca nu stiu, sunt o specie spirituala. Chiar daca se pot razvrati impotriva dogmelor unei religii, ei vor ramane profund spirituali si nu se vor razvrati impotriva naturii lor intime. Ei nu se pot nega pe sine. Si faptul ca majoritatea covarsitoare dezaproba in mod clar sexul in public, tine de " Amintirea" adevarului spiritual despre sex, inscris adand in subconstient. Ei cunosc in mod sub-constient, modalitatea de exprimare si implinire a sexului, chiar daca nu recunosc acestuia o natura divina. Initiatii inca stiu. Ei stiu, de aceea isi si permit, si chiar doresc sa aiba sex in public restrans, iar in lipsa acestuia doar in intimitate!! Niciodata nu va fi vazut un initiat in mistere, facand sex in parc, ori la coltul strazii. Este exclus! Un initiat, pentru a atinge extazul, starea REALA, de unire cu divinul ori cu una din sferele acestuia, face sex de la 2 la 4 ore continuu. Fara ejaculare in tot acest timp, intrucat ejacularea presupune un final, de nedorit de acesta a fi atins foarte curand. Or aceasta se poate petrece doar in intimitate, nu in public. Un cuplu obisnuit, face sex in mod normal, intre 15 si 30 minute, pana la max.1 ora, rezultatul este firesc , o stare de fericire si marire a iubirii dintre cei doi, in cazul...ultim, legautura durand o viata. Sex de calitate. In cazul sexului pe strada, acesta poate dura, din n. motive, intre care si penibilul, stress, frica, rusine, vreo...5 minute. Timp in care nimic important nu se dezvolta in fiinta umana,orgasmul este scurt si frustrant. E bun, daca exista urgenta, insa oamenii STIU, ca viata, universul sunt facute din echilibru si armonii, nu din urgente ori accidente.
Acum, desigur ca religiile in special cea crestina si islamica ,au manipulat in mod grosolan oamenii prin frica si rusine, invatandu-i ca sexul e rusinos si pacatos, datorita pacatului originar, ( care nici n-a fost si nici nu s-a petrecut vreodata ) insa consider ca oamenii au un simt bun interior, si actioneaza in acord cu acesta, ne expunandu-se sexual vederii publicului larg care nefiind omogen in intelegere si iubire si aspiratii, poate fi nociv, agresiv chiar, pentru simtirea unui cuplu. Acoperirea organelor sexuale, nu s-a facut initial din rusine, ci din intelegerea sacralitatii acestor organe, ce s-a dorit a fi ocultate, protejate, de...ochii publicului larg care nu e omogen, asa cum spuneam in iubire si interese, aspiratii.
Probabil, ca atunci cand omenirea va ajunge sa fie omogena in proportie de cel putin 95%, privitor la respectul pentru fiinta umana, intelegand complet cine si de ce este omul, atunci, se va putea face sex peste tot, in toate locurile si la toate orele. Intrucat, prin cunoastere, oamenii nu atat ca vor deveni supra-umani, ci vor fi mai profund umani, si relaxati cu trupul si functiile acestuia, ajungand sa aiba experiente reale folosindu-se de sex, oricand, oriunde, ceea ce nu se poate petrece acum decat in intimitate, datorita nivelului de constiinta globala. Si oamenii stiu, in mod inconstient. Si de aceea nu permit sexul in public nici altora si nici lor. Toti stiu ca nu a venit inca acel timp.
Este o chestiune de prezervare in asteptarea viitorului. Nu aduc vorba deloc aici de toleranta ori intoleranta, caci aceste concepte nu au valoare reala in a explica de ce oamenii nu accepta/fac sex in public.
barbatul ideal - de Belle la: 03/07/2004 13:46:59
(la: despre barbati ... fara suparare :))
SeBe... nu femeile sunt greu de multumit ci barbatii nu sunt in stare sa ne multumeasca ;) fiindca there's no such thing as barbatul ideal ... contradictie majore, "barbat" si "ideal" nu merg impreuna :-D

#17234 (raspuns la: #17217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle afirma..."barbat"si"ideal"nu merg impreuna... - de DESTIN la: 04/07/2004 01:01:18
(la: despre barbati ... fara suparare :))
Belle,SORRY!iti voi demonstra ca merg..."Barbatul va deveni ideal cand va gasi femeia ideala".

ine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#17256 (raspuns la: #17234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Precizari - de AlexM la: 26/08/2004 00:04:08
(la: Cum gandim?)
Este putin dificil de a da precizari cand un clisheu se formeaza. Sincer vorbind, am citit multe dintre mesajele tale pe acest sit, printre ele mesaje in care iti manifestezi opinia vis a vis de credinta. Deoarece omul trebuie sa fie unul si acelasi , atunci trebuie sa existe si o continuitate in modul sau de a gandi si de a vedea lucrurile. Prin prisma a ceea ce ai scris despre credinta/religie/Dumnezeu trebuie ca tu vezi anumite lucruri legate de ea, de credinta( nici nu ma leg de anumite concepte creshtine care sint prezentate frumos impodobite chit ca ele au fost prezente si in alte religii si sint prezente si in alte religii, departe de mine ideea de a intra in discutii inter-religii). Ca atare este de inteles din punctul meu de vedere care este cauza a unei oarece obtuzitati aici. Cerand precizari ma faci aici sa-ti pun o intrebare la care poti raspunde cum vrei dar la care mi-ah dori sa-ti raspunzi in primul rand tie.

Ca fiinta rationala: care e ratiunea noastra de a fi pe fatsa pamantului?
Ca fiinta "credincioasa": care este ratiunea noastra de a fi pe fatsa pamantului?
Ca om care gandeste logic ar trebui sa te intrebi de ce D-zeu a creat pe om. In Biblie nu ne spune asta, ne spune numai ca a fost facut "dupa chipul si asemanarea sa" dar nu care au fost motivele pentru care D-teu a creat omul. A fost facut si pentru ca chipurile nu s-a tinut de porunca Domnului a fost azvarlit afara din paradis pe pamant ca sa-si ispaseasca acolo pacatele. Pana cand? Nu spune nimeni nici in biblie. Pe de alta parte, ni se spune in Biblie despre mitul "reinvierii" ca si cum toti cei care au murit se vor revigora biologic si din pamantul care au devenit se vor reface iar. Asta spune Biblia si cu asta se deosebeste de religiile mai vechi care shi ele credeau in nemurire dar de la care nu ne-au lasat amanunte asa de luxurioase sa stim daca ei gandeau in acele religii despre o renastere numai spirituala sau tot ca si Biblia, despre una absolut biologica. Am facut aceasta mica divagare pentru a ajunge tot la "banning" la alungarea in sine si la modul de recastigare al paradisului ( ca de fapt de acolo pornisem initial). Dupa Biblie, trebe sa avem un trai exemplar pentru ca atunci cand murim sa ajungem in rai. Nu sub forma pe care o avem azi, nu cu acest corp biologic. Nu stim cum si in ce mod, dar daca indeplinim ce scrie la carte ajungem in rai. Asa se zice. Deci, ce avem de fapt?
-necunoasterea cauzei aparitiei omului
-motivul neascultarii si a pierderii locului de viata ideal
-ispasirea unei perioade de pedeapasa ca specie pe acest pamant
-necunoasterea a cat de lunga este perioada de alungare
-obligatia de a folosi NUMAI calea aratata de Biblie pentru a ajunge de unde am fost izgoniti ca specie. Prin calea aratata de biblie, sinuciderea este interzisa, deci nu avem voie sa o comitem ca sa nu ajungem noi mai repede la telul presupus. Nici nu avem voie sa omoram pentru a nu trimite pe altul mai repede acolo.

De fapt aici e o mare brambureala in opinia mea. Undeva, un cuplu initial, primordial a facut o greseala, si a fost izgnoit. Toata specia care se va naste din acest cuplu trebuie sa plateasca o perioada nestiuta de timp pentru acea greseala care in fond a fost aparent nu chiar foarte grozava ci numai un semn de nesupunere sau poate simpla idiotenie. Pedeapsa data apare insa foarte grava dupa criteriile omenesti. Ca sa nu fie indestul, Dumnezeu trimete pe fiul sau pe pamant pentru ca acesta sa fie omorat. Scenariul facut si peceteluit deja. Pentru ca, intrebat fiind de apostoli de ce nu evita toata chestia cu omoratul, Isus le-a spus ca asa trebuie sa se intample ca sa se indeplineasca sfintele scripturi. Spus clar, daca scenariul e asa, asa trebuie jucat (1).
In afara de asta, Lucifer, era facut din lumina, era ingerul luminii pana cand si el a cazut in ispita si a luat un bobarnac in spate . El, el nu s-a nascut singur ci a fost facut de D-zeu. Asa se zice. Deci era creatia lui, fiul lui, cum si Isus era creatia lui fiul lui cum si Adam si Eva era creatia lui, fiul si fata lui. Interesant cam ce se intampla cu acesti copii de fapt. Sint facuti ca sa fie pedepsiti, fiecare in anume fel. Asta aminteste de vechile mituri semito-ebraice cu zeul Baal la fel cum ceea ce spuse Isus cu sfintele scripturi care trebuiesc indeplinite, aduce enorm de mult cu ceea ce spunea Zeus despre Moira ( daca nu cunosti pasajul, nu-ti fie jena, intreaba ca si eu intreb cinstit cand nu stiu un lucru, vazui doara).
Una peste alta, Isus mai afirma ca el ar fi "lumina". Dar lumina era deja de fapt luata ca "institutie" pentru ca lumina era de fapt Lucifer, ingerul facut din lumina.
Dom'le , e un balamuc intreg pe care un crestin cu mintea la cap evita sa-l priveasca in fata si mai bine prefera sa spuna "blasfemie" decat sa se apuce la dezghiocat subiectul.

Cereai precizari si eu ma intreb ce precizari sa-ti dau de fapt? Vedem lumea fiecare prin prisma noastra ori aici sint enorm de mari diferente probabil de aceea , crezand eu ca miros aceste diferente am spus sa nu mai batem apa in piua si sa discutam pe un alt subiect pentru ca acesta aici nu ar fi altceva decat o linie moarta de manevra a unui tren la care nici o locomotiva nu mai e cuplata...

Nu stiu daca intelegi de fapt ce am vrut sa spun, recunosc, este destul de confuz ceea ce am scris, foarte probabil pentru ca nu am lasat ideile sa se crisatlizeze in mine pentru a le putea da un luciu si o forma bune de privit.

Cu stima,

AlexM
#20363 (raspuns la: #20297) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da, asa este in Romania, Ital - de mya la: 09/10/2004 16:41:10
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Da, asa este in Romania, Italia, Spania si alte tari latine...barbatul e stapanul in casa, el ia deciziile, el dicteaza, el e seful, sigur... in proportie mai mica sau mai mare. Iau marea masa, nu ma uit la extreme. Chestia asta e valabila mai mult in mediul rural decat in cel urban si mai mult in mediul sarac decat in cel mai instarit (mai educat eventual). Asa cred, nu stiu.

Eu cred ca treaba vine totusi din educatie. Mamele de baieti gandesc altfel decat mamele de fete - vorbesc acum de Romania. Am un exemplu bun: fosta colega de servicu - cu baiat si fata. Baiatul putea sa-si aduca acasa iubita (dormea cu ea in pat) fata insa nu (puteti sa va imaginati o mama romanca (sau tata!!!) care sa accepte ca fica-sa sa doarma cu un vlajgan in casa noaptea?). Pentru baiat era in regula asta, pentru fata nu.

Daca iubita baiatului se plangea ca tipul nu misca un deget...viitoarea mama soacra sarea cu fundul in sus ca nu e gospodina, ca e lenesa, etc. Fata - si nu baiatul ei drag, odorul scump (de 1,85 !). Daca insa fata ei zicea de prietenul ei ca nu misca un deget (nu-i tinea haina cand se imbraca, nu-i deschide usa, nu-si spala cana de cafea...etc.) mama zicea ca e un mitocan si ca tre´sa-si caute altul mai bun. "Ce...sa-mi dau fata dupa toti handicapatii?!" Chiar daca fiul ei facea la fel cu a lui iubita (aia obraznica si lenesa!). Si multe altele, nu intru in amanunte.

Mentalitati de ev mediu, zic eu...Cunosc cazuri cand ambii parteneri sunt oameni cu studii, ambii foarte buni, talentati si el...o mai pocneste pe ea asa...din dragoste stiti...ca sa-si stie locul deh! Dupa formula "Femeile si negrii nu e oameni"! Ridicol nu e faptul ca el o pocneste si faptul ca ea se lasa pocnita si nu are nimic impotriva, ba chiar vede aici dovada dragostei lui nemarginite. Asa dragoste...Eu insa zic ca se potrivesc perfect. Sunt cuplul "ideal" ;-).

In societatile occidentale, femeile sunt mai egale cu barbatii. Lucreaza ambii, cand ele fac copii lucreaza doar el pentru un timp (sau pentru totdeauna), ele nu stau la coada cratitei cu orele (cumpara potol gata preparat - e foarte diversificat si ieftin). Apoi amandoi fac treaba in casa (de regula), el da cu aspiratorul, ea sterge praful. El duce gunoiul, ea spala geamurile. El gadila masina, ea gadila copiii (daca e mama). Le da mana sa manance in oras serile (des!), pot trai normal dintr-un singur salariu in casa (al lui sau al ei, depinde) fara mari dificultati. Cand doar el lucreaza, ea o sa fac mai multa treaba in casa, normal. Si cand divorteza, el trebuie sa plateasca fostei neveste un fel de pensie lunara (daca ea nu munceste) sau reciproca.

Totusi, barbatii (din cauza hormonilor diferiti) au tendinta sa domine. Mi se pare firesc. De aici problemele daca ei sunt mai agresivi si ele mai infipte. Cel mai simplu e sa formeze ambii un cuplu in adevaratul sens al cuvantului, sa discute mereu, sa fie prieteni, sa invete unul de la altul, intr-un cuvant sa se completeze. Avantajul ar fi de ambele parti! Ar castiga cuplul, "ambii doi" de fapt. Dar ego-ul isi tot baga coada, deh.






Intr-o lume ideala, ONU ar fi - de mya la: 06/11/2004 18:53:04
(la: Alegerile in USA)
Intr-o lume ideala, ONU ar fi intr-adevar organizatia care ar avea rolul de politist. In realitate insa ONU nu este o organizatie care sa poata prelua atributiile unui politist. Cele mai bune exemple le gasim chiar in deceniul trecut: criza umanitara din Somalia, genocidul din Ruanda si razboiul civil din fosta Iugoslavie. ONU nu a facut absolut nimic ca sa stopeze aceste crize. ONU in prezent, este buna pentru ajutorarea oamenilor in zone de conflict, dar doar DUPA ce conflictul respectiv a fost mai mult sau mai putin rezolvat de catre altii.

Asta nu este parerea mea personala ci pur si simplu realitatea demonstrata clar de catre evenimentele din trecutul nu foarte indepartat. Pe langa cele enumerate mai sus, ONU mai este si putin corupta pe aici pe colo, prin locurile esentiale. Ma refer la renumitul scandal "Oil-for-Food", prin care Irakul a cumparat pe bani grei bunavointa unor tari din ONU. Daca te intereseaza chestia cu "Oil for Food" gasesti informatii pe Internet. Aici nu este vorba de teorii ale conspiratiei la adresa ONU, ci de coruptia crasa din aceasta organizatie.
#27948 (raspuns la: #27947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita - de Grettel la: 11/01/2005 17:22:26
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
iata un articol extrem de interesant pe care as vrea sa il cititi:
A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita

Dupa primele intalniri, care sunt intotdeauna limitate in timp, trebuie sa invatam sa traim relatia intr-un angajament continuu, de durata (in spatiu si timp), daca cei doi parteneri isi doresc sa creeze un cuplu.

Fiecare intalnire amoroasa, chiar daca are partea sa de imprevizibil si de mister, este bazata pe atractia in sens unic sau reciproc (mai rar decat am crede), pe existenta sentimentelor in sens unic sau impartasite (mai rar decat am putea gandi), pe proiectiile reciproce (ne place la inceput imaginea celuilalt - cea care ne este prezentata), care ulterior se vor confrunta cu persoana reala (asa cum este in viata de zi cu zi).

O relatie de cuplu se construieste in jurul a patru componente personale care trebuie sa fie prezente la fiecare dintre parteneri:

• pentru a putea sa intram in relatie, trebuie sa fim liberi, sa nu avem angajamente afective prea puternice care ar risca sa intre in competitie cu partenerul ales;

• trebuie sa fim suficient de autonomi afectiv si material pentru a putea sa ne implicam intr-un astfel de angajament;

• sa fim capabili sa ne propunem reciproc un proiect de viata ce face parte dintr-un viitor ce va fi construit in doi;

• la acestea se adauga capacitatea (care este prezenta sau care ramane sa fie dezvoltata) de a ne propune reciproc modalitati de comunicare si de schimburi de calitate care vor fi puse in practica in viata de zi cu zi pentru a alimenta si anima o relatie de respect reciproc.

Astfel, fiecare dintre partenerii de cuplu va depasi si demistifica imaginile "ecran" care insotesc prima intalnire si de care trebuie sa se elibereze pentru a gasi distanta corecta fata de relatiile semnificative din trecut (familiale, alte iubiri, angajamente anterioare...).

Fiecare dintre parteneri va trebui sa invete sa traiasca in interiorul unei relatii apropiate, care contine o dubla intimitate: 1) intimitate comuna si impartita si 2) intimitate personala si rezervata. Ei vor trebui sa isi ofere mijloace de a trai impreuna trecand prin confruntari (pornind de la diferentele lor, convingerile, obiceiurile lor) firesti vietii cotidiene (si nu conflicte), de a se sustine (si nu a se nega, descalifica sau devaloriza), de a se dezvolta (si nu a intra in competitie, asa cum se intampla uneori).

Fiecare relatie de cuplu se va traduce astfel printr-un plus de energie si de bine, atat pentru unul cat si pentru celalalt, daca fiecare dintre parteneri este constient de faptul ca este de datoria lui sa clarifice si sa duca mai departe diferitele mize, dintre care, rezum aici esentialul:

Dezvoltarea unei capacitati de autonomie afectiva

Pentru a se alia cu celalalt trebuie mai intai sa intram in alianta cu noi insine. Cunoasterea de sine presupune o responsabilizare mai mare a propriilor sentimente si resentimente. "Sunt responsabil de ceea ce simt, nu trebuie sa il fac pe celalalt responsabil de felul meu de a fi sau de gandurile mele".

A nu ne lasa definiti de celalalt

A invata sa ne respectam si sa-l respectam pe celalalt cu toate diferentele sale, aceasta inseamna "a nu ne mai lasa definiti de celalalt". Ceea ce ii mentine pe doi parteneri impreuna nu este nici compromisul, nici supunerea si nici concesiile, ci afirmarea si recunoasterea diferentelor. Exista, de asemenea, riscul de a dezvolta relatii dominant - dominat, care in cuplu iau forme subtile (sau violente) si care trebuie sa faca obiectul unei amri vigilente - in special printr-o pozitionare clara de la inceputul relatiei cand unul dintre cei doi tinde sa-l domine pe celalalt, sa-i impuna dorintele sale, sa-l puna in serviciul nevoilor sale.

A ajunge la un acord

A gasi mijloacele de comunicare potrivite, adica a se pune de acord. Si pentru aceasta trebuie sa invatam sa ne definim mai bine asteptarile, aportul fiecaruia si propriile zone de toleranta... si sa le confruntam cu ale celuilalt.

A iesi din tipare

A iesi din conventional si a depasi anumite prejudecati eronate cum ar fi: "daca celalalt ma iubeste, ar trebui sa stie ceea ce gandesc fara sa trebuiasca sa-i spun...., ar trebui sa raspunda asteptarilor mele fara sa le exprim...".

A accepta schimbarea

A accepta evolutia si schimbarea, ceea ce inseamna si faptul ca trebuie reactualizate angajamentele. Caracteristica vietii pe planeta Pamant este evolutia, maturizarea sau transformarea. O relatie vie se supune acestei legi a evolutiei. Mizele unui anumit moment, despartirile, reajustarile vor fi indispensabile si vor trebui sa faca obiectul nu numai unei comunicari verbale, ci a unei confruntari pentru a-i permite celuilalt sa ne vada (si sa ne accepte) asa cum suntem si nu cum ar dori el sa fim.

de Jacques Salome, autorul cartilor aparute la editura Curtea Veche:
"Ce inseamna libertatea intr-un cuplu?" - de DESTIN la: 25/01/2005 01:14:45
(la: suflet ratacit)

Am urmarit "scenariul"scris de tine.

In final mi-a retinut atentia:

"Si ma intreb "Doamne,ce am facut?"
Ce inseamna libertatea intr-un cuplu?Oare libertatea nu-ti da voie sa iubesti?Unde sunt si incotro ma indrept?"

Libertatea este un dar divin, ea, libertatea sub toate aspectele nu trebuie sa lipseasca in iubirea pura.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
secretul fericirii - de donquijote la: 11/02/2005 12:17:40
(la: suflet ratacit)
in viziunea mea elementele necesare mentinerii si succesului unui cuplu (nu neaparat casatorit) sunt grupate in patru categorii:
1. sex (atractie fizica, interes pentru, frecventa, etc)
2. incredere si respect reciproc
3. interese socio - economice - culturale comune
4. preocupari comune (hobby-uri, timpul liber)
(copiii apartin de 3 si 4)
primele 2 sunt critice, din simplul motiv ca nu permit compromisuri.
ultimile 2 sunt ne-critice, deoarece chiar daca lipsesc total sau partial, sau sunt izvor de 'conflicte' intotdeauna se pot gasi compromisuri si se rezolva de comun acord; mai ales ca sunt vizibile sau/si cunoscutre de la bun inceput.
o casatorie sau o relatie n-arte nici o sansa (sau se transforma intr-un iad - vezi ce li se intampla acelor care au ghinionul unui partener gelos sau/si neincrezator) daca una din primele 2 categorii lipseste. nici nu se pune vorba de compromisuri sau lupta. lupta pentru ce? sa te trezesti dupa 5-10-20 de ani ca ti-ai risipit viata?
in cea ce priveste ultimile 2 categorii, daca ambele se implinesc, atunci se ajunge la o relatie ideala si cuplu e fericit pentru totdeauna sau pentru foarte multi ani. daca numai una se implineste, chiar partial. se poate ajunge la compromisuri lucrative si relatia e O.K. daca ambele lipsesc, cantitatea de compromisuri poate devenii masa critica si sa puna in pericol relatia.

pe vremea bunicilor si strabunicilor, cand multe casatorii erau aranjate, cel putin in anumite medii sociale, chestia cu sexul nici nu venea in discutie iar interesul economic avea rolul critic. azi cand si femeia lucreaza si poate intretine familia iar copii crescuti de parinti singuri nu mai sunt o exceptie ci aproape ca au devenit norma, chestia cu interesul economic e deja nerelevanta si nu vad pentru ce sa se lupte. nu mai vorbesc de faptul ca si la 40 sau 50 de ani viata se poate reface si se poate gasi un partener potrivit, ca sa nu mai vorbim de aia de 25-30.
"Cit priveste diferenta de virsta, eu cred ca maxim 10 ani, si atunci in cazul ca amindoi sint de aceelasi nivel de maturitate si abilitate de a vedea viata cum trebuie. Dar ideal e ca diferenta sa nu treaca de 3 sau 4 ani."


- Probabil ca in majoritatea cazurilor diferenta ideala este, asa cum zici, 3-4 ani... dar... exista combinatii si combinatii...

Citeam pe vremuri intr-o carte de sexologie (scrisa de un anume Tudor Stoica), cum ca femeile se impart in trei mari categorii (chiar daca nu neaparat in procente egale):

a. femeile cu un apetit sexual exagerat,
b. femeile cu un apetit sexual moderat, si
c. femeile care pot sa traiasca foarte bine fara sex toata viata... (si care, daca se marita totusi si au copii, o fac doar de dragul de a avea si ele statut de femei... normale...)...

In familia "F", de exemplu (un cuplu mai in virsta cu care ma cunosc bine) sotia care are virsta de 80 de ani!... il sictireste pe sotul mai tinar cu 7 ani, cind acesta ii propune sex, ea reprosindu-i ca o excita doar... si o lasa "neterminata". In ciuda virstei inaintate, venerabila doamna are nevoie cu disperare atit de calitate cit, mai ales de cantitate, dar... nemaifiind prea apetisanta sub aspect fizic, nu gaseste pe nimeni ca sa-i "presteze" serviciul...

In cazul altor cupluri, sotul face pe impotentul incurajindu-si sotia mai tinara (sau mult mai tinara) sa-si caute amanti care sa-i satisfaca nevoile sexuale... ca sa se descopere mai devreme sau mai tirziu, ca dumnealui nu e de fapt chiar atit de impotent cind e vorba de tipe chiar mai tinere decit nevasta-sa, si mai... sexy...

In ce priveste celebritatile de la Holywood (ex. Rod Stewart & Penny Lancaster), unde standardele morale sint foarte lejere, nu se pune problema ca sotul mult mai in virsta sa fie partenerul sexual exclusiv al tinerei sotii...
#39908 (raspuns la: #39867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Este o boala: se cheama criza de ideal - de AN Ionescu la: 13/05/2005 18:30:56
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
...poate deveni o boala in sens patologic, imi vine, insa greu sa cred ca exista o terapie mai buna decat o prietenie adevarata. Orice tratament oricat ar fi de laudat si de profesionist nu poate fi decat complementar, altfel nu da decat rezultate temporare.
Pentru ca.
Criza de ideal este intotdeauna cauza fundamentala. Am avut anumite asteptari de la lume, conform unui ideal, sau macar a unui proiect de viata. Viata nu mi-a confirmat asteptarile, iar idealul sau proiectul mi-a(u) fost serios contestate astfel. Depresia-i gata: idealul mi-a fost infirmat - gandesc. Dar nu este, nu este deloc asa.
Doar ca nu mai am repere valorice, pentru ca eu insumi/insami le contest, din moment ce nu au dat rezultatele scontate. Este o gandire intoarsa pe dos de sentimentul esecului. Nu rezultatele confirma valoarea idealului (proiectului). DAca imi propun sa traiesc bine, dar curat, fara sa insel, sa mint, sa iubesc si sa fiu iubit, sa am o familie fericita, sa reusesc in profesie si n-am reusit toate acestea nu inseamna ca idealul respectiv de viata este gresit.
Inseamna doar ca nu mi-am sprijinit idealul (proiectul) pe o temelie solida. Atentie, si tehnica de a parcurge traseul ar putea fi gresit aleasa. Dar asta ce-ar insemna? Nimic alteceva decat ca mi-o pot imbunatati. Nu mai am resurse sufletesti si energie, in general? Pai, tot pentru ca temelia pe care am construit a fost subreda. Criteriul primordial. Care ar putea fi?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...