comentarii

Ce Iubirea poate fi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
mda... trebuie >< iubire - de veronesse la: 20/02/2005 09:46:45
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
apropo d iubire si de trebuie... intotdeauna, ma rog, de cand am capatat constiinta ca sunt, ca voi fi, ca sunt un "animal social", ca iubesc, ca sunt iubita, ca rad... ca toate astea care tin d mine... si d noi... mi-am zis ca iubirea vine de undeva dinauntru de undeva din piept, acolo sta mai trimite informatii, ca o componenta it la creier - hardul - astfel incat sa s poata manifesta... eu zic ca iubirea tine d sentiment... si atata timp cat simti merita sa lupti... pt ca da iubirea e o lupta o lupta cu tine insuti, si poate mai putin cu celalalt, lupti sa scapi d prejudecati, lupti sa scapi d tine si sa t pierzi poate... in iubire.. desi daac luam lupta asta ca p un act rational, teoria conform careia iubirea vin din suflet... e cam daramata... mda... iubirea e un complex paradoxal, cumplit de paradoxal... a t darui fara a astepta nimic in schimb asta e... probabil totul vine d la sine, dar cum s-a mai spus aici teoria cu practica... mda ciudata combinatie... eu? mi-e frica d iubire... poate pentru ca mi-e frica de acel punct terminus... si totusi sa iubesti implica sa risti... stiu... suna a teorii, mai vorbim cand ma loveste. daca nu m-a lovit deja.. dar inevitabil mi-e frica se recunosc... poate pentru ca chiar si constientizarea iubirii e un act rational... la naiba totu tine de creier...
poate ca da poate ca nu - de evil13dark la: 10/05/2005 21:39:15
(la: iubire? acum serios vorbind...)
Me Multi spun ca nu orice persoana este capabila sa aiba sentimente atat de nobile, nu sunt capabili de iubire. Poate ca este adevarat dar totusi iubirea vine atunci cand nu te astepti exact cum spui si tu cand iti este bine asa cum esti , vine atunci cand crezi ca ai totul. Nu stii ce se intampla cu tine si cand te-ai indragostit , nu stii ce te-a facut exact sa te indragostesti de acea pesoana. Cred ca toti oamenii sunt capabili de iubire poate nu toti au o iubire la fel de intensa dar ea exista indiferent de masura . Poate nu vrem sa acceptam nevoia de a avea langa noi pe cineva . Poate suntem prea superficiali si prea neatenti pentru iubire. Nu stii cand si de unde vine dar daca a venit si este pura lipsita de interes nu pleca prea curand , poate o sa plece atunci cand si tu pleci de pe acest pamant.
iubirea - de copilul la: 11/05/2005 16:50:29
(la: iubire? acum serios vorbind...)
Oare cum poate fi definită iubirea?????????
Când nu eşti iubit, eşti săraccccccc................De ce unii oameni nu sunt iubiţi?????? De ce trebuie să dăruiască iubire unor persoane sărace sufleteşte??????? Iubirea poate fi definită ca fiind ca un bibelou de porţelan, având o existenţă efemeră, care trebuie pastrat precum o comoară.
NU doar iubirea...... - de cosmacpan la: 30/08/2005 09:56:23
(la: iubirea muta muntii din loc?)
nu stiam ca iubirea poate muta muntii din loc. din ce am invatat doar credintza este in stare de aceasta performanta. iubirea poate sa-ti ofere cele mai bune solutii de a o face dar fara sa crezi ca o potzi face e ca si cand nu ai fi facut nimic. dara ar fi sa ridic putin valul lasat as spune fara teama ca doar exaltarea si teama te-a determinat sa pui aceste intrebari. ti-e teama sa crezi ca iubirea ta ( a voastra) exista dar la fel de mult iti este teama ca ea nu mai exista. omul isi inventeaza tot felul de teste pentru a se convinge ca ceea ce simte si crede este ceea ce el cauta (stiu ca suna ca un covrig in care inelul nu are nici inceput si nici sfarsit ci doar o gaura, in jurul careia se invarte), dar impresia mea este ca poti trai linistit pana la adanci batraneti fara a incerca sa descoperi "piatra filozofala". bucura-te ca existi, bucura-te ca exista si nu uita ca voi amandoi sunteti ca polii unui magnet: cu cat va respingeti mai mult cu atat atractia este mai mare. cat despre diferentele de religie, gandire, sociale, materiale, dacfa aveti incredere in voi cu siguranta ca incet, incet se vor diminua, redand stralucirea lustrului si plinatatea intregului. si nu trebuie sa uiti vechea vorba: "inima are niste ochi de care mintea nici nu are habar".
la buna auzire.
De acord, iubirea este o star - de Andra Cantuniari la: 06/02/2006 19:43:23
(la: Scrisoare despre iubire 2)
De acord, iubirea este o stare care te inalta, intr-o sfera comuna, deasupra singularului. Este insa greu de atins starea plenara. Ceea ce scrii tu despre iubire inseamna perfectiunea, cea spre care tindem, fara s-o atingem vreodata. Devenirea evolutiva, motivata de iubire poate avea, fireste, valente suplimentare. Evolutia mai are si alte motivatii. Exista o diferenta imensa intre cele doua verbe: a iubi si a te indragosti. Dar pentru a iubi trebuie mai intai sa te indragostesti. Voi ce credeti?
Despre iubire... - de ovidiubelge la: 09/04/2006 10:13:01
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Iubire e pana la urma sentimentul cel mai complex si (poate chiar si de aceea) cel de care depindem in cea mai mare masura de-a lungul vietii. Toti tanjim dupa iubire si ea constituie elementul esential in drumul spre fericire (fie ea scurta si iluzorie): "si daca dragoste nu e, nimic nu e...!". Tocmai de aceea persoana iubita (ma refer aici la o dragoste reala, totala, absoluta chiar) e intruchiparea perfectiunii (suna banal, stiu) ,e maximul, e totul, e lumea. O lume ideala, "cea mai buna dintre lumile posibile". Ca atare nu poti sa o "urăşti atât de tare încât te trezeşti cu porniri sadice". Nu cred intr-o asemenea alaturare de termeni antagonici in acest caz. Se pot simti sentimente contrare in marea majoritate a vietii, dar nu si in cazul iubirii. Poate sunt prea inocent, poate prea idealist, poate prea insetat de absolut. Dar asta e ceea ce cred.
ce-i iubirea... - de nadina la: 03/12/2006 21:00:45
(la: ce este iubirea?)
nici mie nu-mi prea reuseste dobandirea linistii sufletesti de una singura. poate nu asta trebuie sa-i ceri celuilalt. gandeste-te ce se intampla atunci cand se intalnesc nelinistea ta cu a lui. nu e bine. si nici sa te astepti la un tratament forte pe seama iubirii.
e mai degraba un catalizator (si ma refer aici la autosugestia din citat). iti sporeste ne/linistea interioara (nu intamplator nelinistea e prima, nelinistitii se arata mai receptivi la iubire; poate pentru ca au nevoie de ea).
iubirea! - de anisia la: 19/07/2007 20:28:26
(la: Obligativitatea si simtul raspunderii)
alexandros a adus in discutie punctul de pe litera i :)

intrebari: iubirea poate prima simtului raspunderii? obligativitatea poate inlatura iubirea? simtul datoriei pot umbrii dorintele rezultate din iubire?
#217223 (raspuns la: #217211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Nu crezi ca o relatie se baz - de SB_one la: 06/03/2004 05:34:30
(la: Romani in strainatate)
"Nu crezi ca o relatie se bazeaza pe DRAGOSTE?"

Amoore mio,
-ca observatzie generala: cind faci "clic" pe nume , afli in gen. unde locuieste omul.( incearca) cu conditzia sa nu fie anonom, si sa-si dea "datele"

- ...dupa ce trece "primul val" ce mai ramine din dragoste? Ca doar in lume nu-i nimic nou. Am facut comentariile de mai sus, tocmai ca stiu cum sint unii care nu gindesc ca noi. Pentru mine , respectul cuprinde totul. Cind iubesti -de fapt- nu intzelegi nimic; iubesti si-atit.Nu inseamna ca respecti neaparat.( iubirea poate fi f. egoista si posesiva, nu?) Adauga aici respectul de care vorbeam si vezi ce iese.

Cred ca vorbim aceeasi limba dar ...exprimarea si perceperea e diferita.:)))


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#11466 (raspuns la: #11461) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dorinta... - de NiceSmil3 la: 13/05/2004 06:17:09
(la: De-ar fi să-mi dau iubirea)
Mi-a placut, sincer, ce-ai scris...adica in genere admir tot ce inseamna "suflet" si ce vine din el.
Acum as vrea sa-i raspund intr-un fel sau altul lui .
Vezi tu, drumul spre iubire nu ramane in trecut. El ori face parte din prezent, ori nu mai exista. In schimb iubirea poate ramane in trecutul nostru, dorinta strangerii in brate, setea sarutului si imbatarea cu iubirea...acestea raman in urma noastra sub forma amintirilor.
Si inca ceva...la ce te-ai referit cand ai spus "moarte in viata"? as fi avut ceva de spus si despre asta, dar vreau mai intai sa stiu la ce te-ai referit, poate este ceea ce cred si eu...
astept raspuns.
P.S...scrierea este chiar dragutza...o sa incerc sa spun ceva despre fiecare in parte..:)
#15330 (raspuns la: #14392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nostalgie? - de Radu Herjeu la: 12/08/2004 15:16:07
(la: Vreau dreptul la mandria de a fi roman!)
Daca v-ar fi interesat, ati fi observat ca-mi folosesc condeiul ca sa scriu despre multe lucruri pe care le consider a fi in mare nevoie de schimbare. Unul dintre acestea este si atitudinea fata de tara, responsabilizarea proprie fata de starea unei natiuni, evolutia spirituala a unui popor.
"Te iubesc" este prin el insusi un cliseu. Uneori cultural, cel mai des de civilizatie. Cu toate acestea, cand il spunem, nu ne simtim nici patetici si nici sablonarzi. Uneori suferi ca nu s-au inventat cuvinte care sa spuna mai mult. Alteori ti se pare ca spun totul. Asa e si cu iubirea de tara. Poate altora li se va parea patetica o astfel de iubire. Poate altii se vor simti jenati ca nu sunt capabili de ea. Sau chiar vinovati.
Din pacate, faceti gereseli de logica elementare si, prin urmare, extrem de dificil de combatut. Eu sunt roman pentru ca asa ma simt! Nu vreau sa fiu roman ca sa eliberez, pentru ca eu nu traiesc cu obsesia demonilor care nu stiu ce-au facut cu natia asta in ultimii 50 de ani! Pentru mine singurii demoni sunt oamenii care distrug pentru a-si vedea satisfacute nevoile de baza.
Da, din ce in ce mai multi pseudointelectuali vor, de la inaltimea falsa a staturii lor, sa-mi si sa ne interzica sa fim mandri de apartenenta noastra la o natie. Intamplarea face ca e cea romana. Da, as dori sa nu ma puna la zid pentru ca-mi iubesc tara, n-as vrea sa-mi fie frica sa fac ceva pentru ea pentru c-as putea fi taxat drept penibil. Se vor gasi multi care sa desconsidere ceea ce fac (si, credeti-ma, fac mult mai mult decat "sa dau din gura") pentru ca un pseudointelectual ma va taxa drept stupid doar pentru ca am curajul sa spun ca natia trebuie iubita si respectata. Ca numai simtin apartenenta la o natiune, ne putem desavarsi ca oameni. Ca evolutia personala e direct legata de cea a oamenilor d elanga noi si, implicit, de cea a societatii in care traim.
Nu ma simt cand jenat, cand rusinat. Ati folosit o tactica ieftina de a manipula. Am adus ca argument in sprijinul obiectivitatii mle faptul ca nu idealizez natia si nici tara. Ca pot fi rusinat fara sa scuip, ca pot fi jenat fara sa-mi injur poporyul. Ca sunt suficient de inteligent ca sa fac distinctia intre natiune, neam si tara, intre Oameni si bipezii viermuitori prin cotloanele umanitatii.
N-am nici o frustrare legata de neamul meu. Am o frustrare legata de puterile mele limitate de a schimba ceva, legata de rarefierea elitei intelectuale care ar putea schimba ceva. Eu n-am cum sa fiu nostalgic. Poate dupa Stefan cel Mare. Poate dupa Vlad Tepes. Altfel? Sunt nostalgic dupa educatie, dupa cultura, dupa civilizatie, dupa relatii interumane profunde.
Spuneti ca ma simt rusinat de natia mea, dar o hiperbolizez. Putin cam ilogic, nu credeti?
Ii dadeam ca exemplu pe germanici pentru ca acolo nimeni nu indrazneste sa le spuna sa nu-si iubeasca tara sau sa nu fie mandri de Goethe sau Beethoven. Cu toate ca, la nivel colectiv, au vini mai mari decat delasarea romaneasca in fata vremurilor.
Daca as fi fost francez? Si daca as fi fost senegalez as fi fost mandru de natia mea. SI de tara. Si as fi facut ce fac si acum. As fi incercat sa schimb toate acele lucruri care mi-ar fi umbrit mandria si care i-ar fi putut face pe tineri sa nu-si iubeasca tara.
Ba exista Oameni. Si in jurul nostru, si in istorie! Chiar daca nu obligatoriu in cea din cartile de specialitate. Ei fac istoria. Nu bipezii de care vorbeam.
Constitutia japoneza? Din cate stiu eu e facuta de japonezi. Asa ca nu inteleg de ce ar trebui considerata o influenta straina si nu un efect al mentalitatii care a dus si la sacrificiile personale in favoarea bunastarii colective. Sigur, atunci cand nu ne convin, nu trebuie sa dam exemple. Ca si cand cine stie ce Dzeu i-ar fi facut pe ei mai buni. Asa, fara sa ne comparam cu nimeni, ajungem sa ne credem prea destepti!

Mihai Viteazu a fost viteaz. Poate si o mare personalitate a istoriei. Pentru mine a reprezentat ideea ca "se poate". ca suntem capabili de mai mult decat sa ne taram mereu in genunchi si sa sarutam cizmele "profesorilor" de pretutindeni. Existenta lui si modul in care a decis sa-si traiasca viata a facut posibile (in viitor) evolutii deosebite ale natiunii romane.
Am spus ca Preda e printre cei mai..., nu cel mai...
tara mea nu-i o mama. Tara mea e leaganul natiei mele. E parte din mine si din cei din jurul meu. O reneg pentru ca-mi pun intrebari despre ea? O respect pentru ca-mi pun intrebari cum sa fac sa o ajut sa fie respectata asa cum merita.
Sa ma actualizez? Daca prin asta inseamna sa-mi consider tara vinovata pentru orice esec personal, nu vreau sa ma actualizez. daca inseamna sa fac ceva pentru nasterea unei noi elite intelectuale... asta fac de mult.
#19654 (raspuns la: #19641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru Carapiscum - de rangi la: 17/09/2004 15:34:39
(la: Ateu convins!)
Ma bag si eu ca musca.....carapiscum,ma gindeam ca ,ceea ce ai spus tu ca ai invatat ca nimic nu este intimplator in viata,nu s-ar putea ca uneori sa uiti sa aplici invatatura in absolut oricare situatie din viata ta? Poate ca ,asa cum scrie in Biblie despre faptul ca nu trebuie sa-i judecam pe evrei pentru faptele sau necredinta lor,caci tocmai datorita lor ,noi am reusit sa fim alipiti la trunchiul pomului ca crengute,(etc) poate tot asa, si noi,fara de cei care ne impiedica sa evoluam,se opun,si par lipsiti de iubire,poate in rolul pe care si l-au asumat in aceasta viata sint ei cei care ne ajuta sa vedem ceea ce mai inainte nu vedeam.Eu cred ca nu exista nici o greseala sau vreun gresit in toata aceasta creatie a lui Dumnezeu,caci nimic nu este in afara lui,cine ar putea fi in eroare? Sa multumim deci celor care ne par a fi dusmani,caci dupa cum este natura omului de a dori ceea ce nu are sau ceea ce este impiedicat sa aiba, aceasta metoda pare a fi cea mai eficace,de a ni se pune bete-n roate;cu atit mai mult vrem mai tare sa cunoastem,si cu atit mai mica este probabilitatea sa renuntam pe parcurs.Cit despre tatal tau,ai incredere in Dumnezeu,caci stie El sigur ce face,si considera ,asa cum fiecare om ar trebui sa considere,ca tot ce este este pentru tine,toata creatia intreaga sta la picioarele tale pentru a afla cine esti! Inclusiv tatal tau,caruia trebuie sa-i multumesti,caci si bine si rau la un loc au acelasi rol pentru noi,iar in fata lui Dumnezeu totul este la fel fara deosebire,caci este insusi El.

Este parerea mea,iti doresc liniste sufleteasca si veselie in inima ta,si fii sigur ca totul este sub controlul Lui!
« Ce que vous n’aimez pas, ne le faites pas »
#22623 (raspuns la: #22351) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mii de scuze.... - de cosmacpan la: 03/10/2004 11:54:43
(la: femeile din diaspora (si nu numai))
am dat fuga la dictionar ca sa repar greseala.
PROSTITÚŢIE s.f. Faptă (infracţională) comisă de femeia care practică relaţii sexuale cu diverse persoane pentru a-şi procura mijloacele de existenţă.
cate dreptate ai si cat de mult gresesc ca forma caci fondul ramane acelasi. mesajul a fost calchiat pe subiectul mirarii "oare numai ale noastre in Spania sau acasa pe centura" si m-am gandit ca nu. am fost dezorganizat putin dar plecand de la atatea filme (sharone stone) in care este greu sa faci diferenta intre prostitutie si nimfomanie.
NIMFOMANÍE s.f. (Med.) Stare patologică la femei şi la animalele femele, manifestată printr-o excitaţie sexuală exagerată.
fara a jigni pe nimeni "foamea de iubire" poate degenera in boala, in ura sau razbunare si arma razbunarii este .....
cred ca este greu de stabilit numai la nivelul relatiilor sociale (fara a implica emotionalul si intelectualul) linia de demarcatie a necesitatilor. cand ai un sot care te iuberste si pe care il iubesti, dar mai ai si un amant pe care il iubesti de asemenea si ....doamne cat de complicata-i viata...asta...iertare daca nu sunt usor lizibil la toate orele din zi sau noapte....dar uneori se aplica vorba aia: asemanarea dintre inginer si caine = amandoi au ochii intyeligenti dar se exprima cu greutate. mai revin curand.
#24069 (raspuns la: #24044) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. souris - de ueit la: 28/11/2004 11:12:29
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"mmm....sa caut oare date statistice privind rata sinuciderilor,a divorturilor,procentul celor care isi cauta "fericirea" in gramul de praf alb,al depresivilor care fac sa prospere breasla psihologilor,psihiatrilor etc.samd....iar asta tocmai in tari care formeaza "avangarda" lumii civilizate?"

Fireste, ar fi interesant sa vedem aceste statistici comparate cu cele din perioada evului mediu de pilda, cand crestinismul a fost la apogeul puterii sale. Ti-as recomanda sa incluzi in aceste statistici si ciuma, atat de eficient rezolvata de biserica, mortalitatea infantila, speranta de viata, supravietuirea femeilor dupa nastere, nivelul material al populatiei, etc. As fi interesat sa vad cat de tare s-a interesat biserica de problemele psihologice ale taranilor (sau crezi ca pe atunci nu existau?) si cat a investit din uriasele fonduri pe care le avea in cercetarea medicala.

"D-voastra nu mai vreti sa acordati incredere unui Dumnezeu care va ascunde ceva.Oricate promisiuni v-ar face ,atata timp cat El nu lucreaza pe intelesul d-voastra,la lumina,nu va incredintati Lui.Stiinta,a carei apologie o faceti,desi nu a desfacut nici ea toate nodurile,va inspira mai multa incredere pt ca respecta principiul transparentei mijloacelor."

Aici gresesti. Nu "transparenta mijloacelor" ma face sa apreciez stiinta in comparatie cu religia ci faptul ca stiinta functioneaza, da rezultate, pe cand religia nu. Sa luam de exemplu medicina. Religia ne spune ca la baza bolilor sta pacatul si, teoretic, prin rugaciune s-ar rezolva. Stiinta ne arata ca exista un grup de vietuitoare microscopice, virusii si bacteriile, care provoaca aceste boli, rezolvarea constand in anihilarea prin diverse metode a acestora. Intr-adevar, stiinta nu cunoaste in amanunt toate cauzele bolilor, dar cel putin o parte din ele sunt inlaturate eficient. Faptele ne arata ca stiinta reuseste indiferent de credintele religioase ale pacientilor, iar biserica isi explica esecurile dand vina pe bolnavi (nu au destula credinta, nu s-au rugat destul, etc.)

"Dumnezeu este mai degraba fidel promisiunilor sale -facute omenirii si,implicit,fiecarui om in parte-adica scopului(mantuirea sau viata vesnica)."

Imi poti da cateva exemple?

" Cei peste 1500 de oameni care au murit in `77 poate experimenteaza acum vesnicia sufletului despre care tot vb. noi aici...Sau poate numai 2 din ei fac asta "delectandu-se totodata cu suferinta ":-)(sa nu va fie cu banat ca zambesc la o asa imagine pe care o aveti vis a vis de iad si rai)restului de 1498 care nu au vrut sa valorifice aceasta sansa oferita de Dumnezeu."

Poate asa, poate altfel, cert este ca nu stim. Putem spune de la inceput ca nu stim sau putem zice ca Dumnezeu a vrut asa dintr-un motiv pe care nu-l stim. Logic vorbind, tot aia e. Aplicand briceagul lui Occam ramanem cu prima varianta. Nu vad prin urmare care este explicatia rationala data de religie acestui dezastru.

Imaginea despre iad nu-mi apartine, ea este produsul unor ganditori crestini (Sf. Augustin, Toma de Aquino, Tertulian):

http://www.edwardtbabinski.us/history/abominable_fancy.html

Ceea ce am vrut sa spun cu saracii loviti de dezastre este ca o explicatie pur naturalista (saracii nu au bani sa-si faca locuinte rezistente) este in acord perfect cu datele din teren. Pe de alta parte aceasta realitate este greu de inteles in ipoteza ca Dumnezeu exista. Dar nu-i asa, misterioase sunt caile Domnului.

" Toti cei peste 1500 de oameni candva,undeva erau sorititi sa moara ,ca noi toti."

Iata cum religia iubirii poate sa-i faca pe oameni sa accepte nedreptatea, cruzimea, dat fiind ca in spatele lor se afla (sau nu) Dumnezeu. Am mai intalnit aceasta idee in incercarea unor teisti de a justifica masacrul copiilor de catre israeliti. Dumnezeu i-a omorat ca sa nu aiba ocazia sa pacatuiasca, iar acum se afla in rai. Papa Innocent III, atacand o secta crestina a fost intrebat de soldati cum sa deosebeasca ereticii. Papa le-a spus sa-i omoare pe toti ca stie Dumnezeu sa-i aleaga. Poate ar fi intelept sa aplicam si noi aceasta logica divina.

"Deci credinta ortodoxa nu este un esec.Astfel de oamnei au fost urmati de semne."

Poti sa-mi dai un exemplu (persoana care a produs semnul, dovezi ca semnul a fost intr-adevar produs)?

"Dar stiti ce cred eu ca este Dumnezeu este pt un credincios?O prezumtie absoluta,irefragabila"

Nu crezi ca este mai degraba o prezumtie introdusa prin educatie? Nu ti se pare ciudat ca diferite zone geografice, diferite culturi, au "prezumtii absolute" diferite intre ele, dar foarte asemanatoare cu cele ale parintilor lor?

"Daca L-am demonstra urmand cei trei timpi din matematica:ipoteza,concluzie,demostratie atunci asta ar mai putea avea semnificatia credinciosiei,a increderii,a adeziunii pline de nadejde?"

Ce te face sa consideri credulitatea o virtute? Ce cusur are demonstrarea matematica? Care este pana la urma rostul acestui "joc" de-a v-at-ascunselea?

Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.
(Ioan 8:32)
#30053 (raspuns la: #29979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Nimeni - de Chriss la: 03/02/2005 17:43:00
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
Am citit raspunsul tau si daca nu te superi vreau sa-ti raspund.
Da ai dreptate, ai nevoie de forta pentru a lua o decizie corecta.
Dar vreau sa discut un pic citeva din subiectele ce le-ai deschis. In primul rind ai spus " cred ca cei comozi vor alege siguranta, oferita in cazul asta de cel pe care crezi ca nu-l mai iubesti (si poate chiar asa e) , dar cu care lucurile au mers, din inertie sau pentru ca unul a impins caruta." Eu te intreb cum de sa ajuns sa devina totul o inertie? La inceput a fost iubire nu? Ce sa intimplat cu acea iubire? Cum de a murit? De ca amindoi au lasat acea iubire sa moara?
sa nu te superi ca scriu aceste lucruri, dar cred, cred orbeste in puterea dragostei si in mentinerea familiei. Nu cred ca un cuplu ar trebui sa lasa lucrurile sa devina "inertie".
Vorbesti la un moment dat despre flacara iubirii care cu timpul dispare. Nu cred ca dispare, ci se transforma. Flacarea iubirii din tinerete cred ca este necesara pentru doi oameni ca sa faca o familie, insa apoi acea iubire se ridica la un alt nive. Apar copii, apare responsabilitatile care unori nu sint usor de dus. Deci se trece de acea flacara cind totul era roz si frumos. Asta este viata, nu o putem schimba. Dar cred ca odata ce doi oameni au decis sa formeze o familie, ar trebui sa ia in considerare ca vor apare vremuri grele si bune, va fi sanatate si boala si de asemenea va fi saracie si bogatie.
Cred de asemenea ca acea flacara a iubirii poate fi mentinuta cu efort din amindoua partile si de la el si de la ea. E greu, dar trebuie luptat din greu pentru a mentine acea flacara.
Crezi oare ca noua "mare iubirea" nu se va transforma intr-o runtina, cu timpul? Eu cred ca da. Va fi frumos si inflacarat ca toate iubirile, apoi se va transforma, si atunci el/ea se vor trezi la inceputul jocului, de unde au plecat. Ce au sa faca au sa inceapa sa se uite iar dupa "marea iubirea".
Daca o persoana doreste sa traiasca minunata euforie ce ti-o da "marea dragoste" atunci acea persoana nu ar trebui sa se casatoreasca. Ar trebui sa traiasca burlac ( cred ca acesta este cuvintul portrivit ) si sa aibe prietenii, care ii pot aduce din nou si din nou acea senzatie ce toti am trait-o cindva. Marea Dragoste! Dar fiecare prietenie va fi extraordinara la inceput, insa cu timpul va deveni rutina, atunci prietenia poate fi rupta si o nou prietenie poate fi creata. D
Intr-o casnicie nu cred ca este corect sa aplicam regulile de mai sus.

Gata, am scris ce am avut pe suflet si sper sa nu mi-o iei in nume de rau.

Cu respect,

Criss
#35260 (raspuns la: #35126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai... - de Ice Queen la: 08/02/2005 20:59:34
(la: clasa cadrul perfect de facut prieteni sau prietene)
Iata umila mea opinie:ca si teorie,clasa ar fi un mediu propice formarii de relatii de prietenie(as in amicitie) sau chiar si de "iubire",cum le zici tu..:)
Colegii se vad in destul de multe ipostaze dealungul timpului,adica ajung,cred eu,sa cunoasca parti ale personalitatii colegilor pe care altii nu le cunosc asa usor,dar ca orice altceva,asta are are doua taisuri:daca vezi o persoana zilnic timp de niste ani,s-ar putea sa nu mai doresti sa o vezi si "extra-curicular",sau sa te simti sufocat de prezenta respectivei persoane.Desigur,chestii generale sunt generale,de fapt depinde de fiecare in parte.
Eu una nu as fi prea mult pentru "iubiri" intre colegi/e de clasa,pt k persoane imature(c sunt la tot pasul) ar putea sa iti faca viata groaznica,relatia sa dureze putin dar ranchiuna sa dainuie,sa se creeze o stare de disconfort din cauza "fostei iubiri"..poate ca sunt eu prea pesimista.:)Oricum,merita sa incerci sa ai o relatie cu o persoana p care o consideri speciala indiferent ca e din clasa ta sau din blocul tau,etc.
Ceva special se gaseste atat de greu..
anisia, - de Cristall la: 19/02/2005 12:40:14
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
fluturasii din stomac si zambetul perpetuu is simptomele indragostelii, care vine si trece; abia dupa asta incepe treaba serioasa :)
Si iubirea poate fi chin, sau durere, sau ratacire. Nu e nimic mort atunci, e doar chemare si negasire, e doar tanjire si pierdere a orientarii in relatie. Nu vorbesc de iubirea calma si senina, cand cei doi sunt ca porumbeii in cuib, gangurind in aceeasi limba, undeva dusi intr-o lume a lor, mult prea roz delatfel pentru realitatea imediata. Asta e greu de aflat. Vorbesc de iubirea de zi cu zi, cand pe langa simtamintele cu floricele si cantecele apare zbuciumul, micile hartuieli, indoielile. Si de lupta pe care o duci sa treci cumva peste ele.
#36765 (raspuns la: #36757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel Racovitan,sunt de acord cu tine - de samadhi la: 28/02/2005 22:28:22
(la: Dragoste prin Internet)
Sunt total de acord cu parerea ta ce o expui de fata.
O iubire daca e reala si adevarata nu se va limita nicidecum doar la internet, telefon, corespondenta.... cere mai mult.Iubirea trebuie mereu hranita.Viitorul iubirii poate incepe astfel, si poate continua daca persoanele intr-adevar sunt compatibile.Modul de gandire il cunosti prin scris, prezenta este si ea la fel de obligatorie in cazul unei relatii serioase.Exista mii de cazuri de esuare, dar exista si cazuri in care fericirea si iubirea izbucnesc ca un vulcan, si se poate mentine asa, depinde insa mult de seriozitatea si maturitatea partenerilor.Altfel nu exista viitor, e doar o iluzie...
#37679 (raspuns la: #37602) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si eu cred ca o prietenie ini - de alura la: 02/03/2005 12:33:18
(la: Dragoste prin Internet)
Si eu cred ca o prietenie initiata pe internet se poate transforma in iubire! Poate sunt naiva sau prea idealista, dar mi se pare posibil. As spune ca unii dintre noi, tocmai ascunzandu-se in spatele anonimatului, sunt mult mai sinceri decat in viata "reala". Oricum, un lucru e cert, majoritatea utilizatorilor acestui site sunt INSETATI DE IUBIRE! Cele mai citite si comentate subiecte sunt cele referitoare la iubire si nu pentru ca ar fi un subiect la care se pricepe toata lumea. Si, daca citesti printre randuri, observi ca multi sunt in cautarea iubirii, chiar daca nu recunosc asta, ba, dimpotriva, unii incearca s-o ascunda sau sa nege existenta ei! As vrea sa stiti ca acestea nu sunt "proiectiile" mele, ci o incercare timida de a fi obiectiva in ceea ce va(ne) priveste, referitor la aceasta tema de dezbatere!
cristall - de zaraza la: 16/04/2005 01:38:14
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
poti sa ne relatezi, pe scurt, povestea acestor oameni?
nu de alta, dar aceasta lupta pentru iubire poate lua cele mai diverse forme. eu o intelesesem ca lupta unilaterala, cand tu lupti sa fiti impreuna, iar el/ea e contra. altfel nu-mi explic de ce ar fi lupta. cand te lupti, se presupune ca exista un adversar.

zaraza
#43883 (raspuns la: #43791) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...