comentarii

Cine a înălţat munca până la iubire acela a coborât raiul pe pământ” (Simion Mehedinţi Civilizaţie şi cultură)


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
anib - > eu nu traiesc prin comparatie - de Simeon Dascalul la: 20/04/2005 16:42:40
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
> eu nu traiesc prin comparatie si furtul nu se explica cu 'si altii fura'' e chestie de civilizatie pe
> care noi care am avut doar putintica inainte de a deveni colonie rusa am pierdut-o definitiv

Dar nu pricep de ce ar fi trebuit să ne fi dovedit noi mai cu moţ ca alţii, când comunismul a dat aceleaşi roade peste tot. Să-ţi ţii mâinile acasă, când furtul e necesar şi tolerat e prostie foarte nocivă, nu civilizaţie. Oamenii se adaptează. Am fost plasaţi cu forţa într-un sistem şi am încercat să supravieţuim. Dacă am ajunge să trăim în condiţii în care munca ar fi recompensată şi furtul prea riscant, ne-am adapta şi la astea.

> ce forma aberanta si represiva vorbesti? eu nu am fost membra de partid ca nu am vrut si nu
> mi-a facut nimic, am primit catedra la 3 scoli

Aberant – mă gândeam la demolări, la lipsurile din ultimii ani ai comunismului - lipsuri pe care le admite toată lumea, deşi cei mai nostalgici susţin că ar fi fost aşa numai până se plăteau datoriile. Şi cel mai mult la sovietizarea extremă a economiei care ne-a plasat chiar înapoia celorlalte ţări ex-comuniste.

Din câte povestesc cei ce au trăit atunci nu erai deloc obligat să intri în partid, dar era o condiţie sine qua non pentru a urca pe scara ierarhică. Iar la demonstraţii lumea mergea ca să nu aibă necazuri în plus. Oricum, spre sfârşit, când după semnele din afară se vedea că sistemul stă să pice se spune că se instaurase o stare de lehamite, în care se închideau ochii la multe „evaziuni” pasive din vechea disciplină comunistă.


> bine zici ca nu stii ptr ca eu am prieteni polonezi si cehi si stiu ca au murit pe capete de la ei
> ca nu l-au omorit pe walesa si havel, acestia erau persoane importante de renume
> international,

Nu mă pronunţ pentru că nu am citit deloc despre lupta anticomunistă din ţările respective şi în concluzie nu pot să emit aprecieri despre cât au stat cei în cauză la puşcărie, cât de contondent le-a fost tratamentul aplicat, cât s-a băgat vestul, Vaticanul, etc.
Dar continui să cred că o poliţie politică ce lasă vii şi nevătămaţi nişte dizidenţi ţapeni seamănă mai mult cu nişte poliţişti occidentali încercând să-i mute din drum pe manifestanţii Greenpeace, decât cu securitatea noastră descrisă ca o organizaţie omnipotentă şi omniprezentă.

> sustinuti din afara ptr ca au dovedit ca erau oameni integri care se luptau ptr poporul lor,

Sigur o fi fost ceva susţinere externă, poate decisivă. Dar n-aş povesti nici pruncilor de grădiniţă că ăia s-or trezit să treacă la acţiune de dragul esticilor obidiţi. Aşa ai putea să spui că ne-or dat pe vremuri în custodia lui Stalin crezând că ăla o să aibă mai bine grijă de noi.

> ca ne-am dorit sau nu probleme am avut girla, macar sa ne fi impotrivit nu sa colaboram cu ei
> si sa zicem mersi ca la bucuresti era mincare

Păi dacă nu-ţi plăcea şi nu-ţi plăcea regimul ce puteai să faci? Să-i trimiţi o scrisoare de protest lui Ceaşcă sau să-ţi încerci norocul forţând graniţa? Parcă-i de preferat să faci comenzi de aprovizionare când mere vreo cunoştinţă la Bucureşti. La noi era o oarecare bişniţă de graniţă, poliţia nu se băga – oricum sistemul îşi trăia ultimele zile - şi ţin minte, când mergeam la Arad sau la Timişoara cum îmi cumpărau ai mei de la bişniţari gumă ungurească cu abţibilduri. Poate că într-adevăr erau oraşe mai bine sau mai prost aprovizionate. Dar fiecare încerca să profite de ce avea, dacă la bucureşteni era mâncare mai multă, la noi era în schimb trafic de frontieră.

> nu e dovedit nimic si ai vazut ce s-a intimplat cind am iesit in strada, si nu toti

Mă gândesc că era nevoie de câteva victime de bună credinţă ca să se simuleze o mişcare internă spontană.

> nu-i adevarat. daca nimeni nu da se dezobisnuiesc
> ma faci sa rid si sa-mi aduci aminte ca in tara in care sunt nu merge sistemul de educatie si
> fiecare da vina pe faptul ca nu au ba computere ultimul racnet ba aia ba ailalta
> de standarduri morale si disciplina nu pomeneste nimeni asa si tu cu cresterea veniturilor

Teoretic sună foarte frumos să nu mai dea nimeni şi nu va mai fi şpagă. Dar hai să luăm nişte aplicaţii practice. Să zicem că tu (dacă vârsta nu o mai permite pune-o pe fiica ta în ecuaţie) urmează să naşti într-un spital din România. Ai avea curajul să te duci fără nici un ban pentru infirmiere, asistente, doctori? Ai merge la noroc cu viaţa ta şi a copilului ca să respecţi principiul anti-şpagă? Sau un exemplu nu chiar atât de dramatic – tră să-ţi depui actele pentru facultate. Preferi să ai timp să toceşti pentru admitere sau te distrează să stai pe la coadă? Coadă de douăzeci, spre sfârşitul perioadei de înscriere ajungând la cincizeci de oameni, repetată că n-ai reuşit să înţelegi cum vor actele doamnele extrem de politicoase de la secretariat? Plus drumurile sau cazarea când stai în alt oraş. Sau mai bine vii cu cafea / ciocolată şi discuţi afară cu cunoştinţa, ţi se explică pe un ton relativ urban dacă-i nevoie de matricolă sau numai de media de la bac, dacă actul cutare trebe în copie legalizată sau numai un xerox, ce format de poze, ce declaraţii pe propria răspundere tră să dai, etc.. Predai actele complete tot afară şi în aceeaşi locaţie primeşti în ziua următoare tot ce-ţi trebuie ca să te prezinţi la examene. Foarte civilizat.

Partea cealaltă, „primitorii” pot argumenta că sunt plătiţi prea prost ca să refuze ce mai pică pe alături. Câtă vreme nu vor fi venituri decente nu poţi opri oamenii să şi le completeze cum pot. Iarăşi dacă nu vor fi pedepse consistente şi des aplicate n-or să se dezobişnuiască să ia.


> inteleg ca 3 tari care formeaza romania nu au multe in comun afara de limba

Întâi că diferenţele nu-s cine ştie ce şi în al doilea rând ce propui? Să dăm restul Moldovei la ruşi, mă rog, ucraineni, Transilvania la unguri, restul Banatului la sârbi, Oltenia, restul vechiului regat şi Dobrogea vecinei din sud ca să fie ca pe vremea ţaratului protobulgar?

> ba era, ca daca generatia asta nu face nimic de la cine sa asteptam?

Tră să mărturisesc că atunci când am dat la facultă m-am gândit exclusiv la viitorul meu, nu la propăşirea neamului. Dacă pe când termin or să fie salarii ca acum, va trebui să plec în afară. Nu cu plăcere, nu imediat, dar va trebui să plec. Sau cum zice un prof de-al nostru „noi producem pentru Canada”.

> poate a fost virsta de aur in bucuresti. intreaba-i pe cei carora l-i s-au luat paminturile, casele
> si cei din puscarii ce virsta de aur a fost, dar ai grije sa nu-ti dai numele

Din cei bine situaţi înainte mulţi au fugit din ţară sau au fost exterminaţi la canal şi prin puşcării. Generaţia de azi provine în mare măsură din cei pe care comunismul i-a „adus de la sapă” şi nu au de reproşat sistemului un prejudiciu familial concret, ci doar ce ar putut fi azi dacă ţara s-ar fi dezvoltat altfel. Dar ăsta-i un raţionament prea întortocheat pe care puţini îl realizează.
Pentru cei mai mulţi perioada „şi bani, şi produse” aproximativ din anii ’70 a fost cea mai bună pe care-au trăit-o. Probabil e o imagine subiectivă, care câştigă mult din tendinţa de idealizare a trecutului. Oricum pentru prea puţini a adus revoluţia foloase vizibile.

> cum sa schimbi ceva si sa progresezi daca nu muncesti, furi si zici bravo la toate nulitatile?

O să muncim când va merita să munceşti, n-o să mai furăm când va fi mai rentabil şi mai puţin riscant să fii om cinstit.
#44520 (raspuns la: #44308) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iuda a fost un erou care s-a sacrificat la cererea lui Iisus. - de Muresh la: 19/04/2006 00:24:06
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
HAARETZ - April 18, 2006
And the traitors will become heroes
By Guy G. Stroumsa

The well-timed publication - just prior to the Easter holiday - of the Gospel According to Judas Iscariot is an exciting event, not only in the world of the researchers but also in the minds of hundreds of millions who were educated to believe Judas Iscariot is the archetype of the traitor. Judas, a disciple of Jesus who turned him to the priests and the elders according to the canonical Gospels, is perceived as having betrayed the messiah, and he is also called the son of Satan. Therefore he is identified with the Jews and hence, of course, has played a symbolic role in Christian anti-Semitism throughout the generations. The dramatic discovery has been published only now, but the text was discovered i_n pot Fayum, Egypt back in the 1970s, and has had many adventures since then. The excitement that the discovery is arousing is comparable to that aroused by the discovery of a new star by means of a powerful telescope - when a new technology (or luck) confirms the conclusion that the astronomers had reached prior based on calculations alone. After all, we have long known about the existence of this lost gospel and therefore it was possible to guess its contents, more or less.
2. The text under discussion depicts a conversation between Jesus and Judas three days before Passover and the death of Jesus. Jesus reveals to his close disciple the secrets of the heavenly kingdom and asks Judas to hand him over to the authorities and thus "sacrifice the man that clothes me." Only thus, with the help of Judas, was it possible to realize the divine plan. The true essence of Jesus is entirely spiritual: It is his soul, and it is imprisoned, supposedly, in his material body.


HAARETZ - April 18, 2006
And the traitors will become heroes
By Guy G. Stroumsa
Şi trădătorii vor deveni eroi.
Traducerea! (Rezumatul, ideea).
Aş vrea să încep prin a spune cîteva cuvinte despre NT aşa cum au ieşit după ce le-am trecut prin filtrul meu personal şi aşa cum le-am păstrat în memoria mea. Intrase Iisus în Ierusalim (Sărbătoarea Floriilor) în preajma Pesach - ului evreiesc, cel legat de ieşirea evreilor de sub robia egiptenilor. Iisus era, practic, un rabin evreu (nu chiar rabin întrutotul căci nu era însurat - Maria din Migdal ar fi fost soţia lui, spun mormonii, dar religia creştină nu susţine aceasta) şi şi-a adunat discipolii (12 la număr) într-o clădire de pe Muntele Măslinilor în estul Templului, pt. a oficia rugăciunea de Pesach. Mai înainte prezise că unul din discipoli îl va trăda dîndu-l pe mîna legionarilor romani. Şi aşa chiar a şi fost. Iuda (mai precis Iehuda, Iehudi - ca si Iehudi Menuhin - iehudi inseamnă evreu) s-a furişat afară din clădire şi a chemat pe legionarii romani. Intrînd în clădire urmat de soldaţi, Iehuda s-a apropiat de Iisus - Iehoshua - şi l-a imbraţişat. În felul acesta romanii au ştiut cine exact trebuie arestat. Pt. trădarea lui, Iehuda a primit o răsplată de 30 de arginţi (siclii) = gheşeft. Aceasta e povestea din NT cum am înţeles-o eu cu mintea mea. Am un motiv să ţin minte acest episod. Din totdeauna am simţit că ceva nu e în regulă aici. De ce tocmai Iehuda. El era, doar, cel mai bun discipol al lui Iisus. Şi oare fără trădarea lui romanii nu l-ar fi găsit oricum pe Iisus?
Şi acum traducerea ca idee şi nu "mot a mot".
"Lumea creştină îl consideră pe Iuda Iscariotul (Iehuda Ish Kraiot)drept un trădător (un trădător tipic, prin definiţie). Astfel au fost creştinii educaţi.
Iuda, discipolul lui Iisus, cel care l-a trădat pe învăţătorul său, e considerat un trădător de Mesia şi e supranumit fiul diavolului.
Iuda e identificat cu evreii (să nu uităm că Iehudi înseamnă evreu) şi fapta sa a stîrnit antisemitismul dealungul veacurilor.
Chesia e că a fost găsit un text, scris cam în aceeaşi perioadă ca şi Evangheliile (am citit că a fost scris cam în aceeaşi perioadă în alt articol) care îl dezvinovăţeşte pe Iuda de orice vină - textul a fost găsit în Egipt în 1970 (!!!) şi timp de 10 ani a fost lăsat să se odihnească într-un seif şi doar mai apoi a început munca de restaurare, care a fost posibilă datorită noilor tehnologii. Autorul articolului spune că de mult s-a ştiut că a existat odată un sul (gospel) care a fost pierdut nefiind inclus în NT. Să mi se permită să remarc că părerea mea e că intenţionat acest sul nu a fost inclus în NT - vezi în continuare. Mă întorc la traducere:
"Textul relatează o conversaţie între Yehoshua (Iisus) şi Yehuda (Iuda) trei zile înaintea Cinei cea de Taină. Yehoshua dezvăluie discipolului său preferat secretele Impărăţiei Cereşti şi îl conjură pe Yehuda să-l dea pe mîna autorităţilor, împlinind prin aceasta cele sortite lui Yehoshua de către voinţa divină.
Şi acum mă intreb şi eu ca prostu'. Dacă sulul ăsta ar fi fost înclus în NT ce mai rămănea din învinovăţirea de deicid adusă evreilor. Vorbeşi adevăr cînd spui tot adevărul fără să laşi nimic deoparte...Altminteri ...



tu ai prezentat mitul, sa presupun? - de spiritely la: 24/06/2006 19:06:51
(la: Uniunea Europeana, intre mit si realitate.)
ciudat, din vocabularul folosit dai impresia a fii un om citit, dar continutul te tradeaza enorm. cam asta ar fi modul de gandire al romanului ignorant, care traieste inca cu sechelele comunismului in mentalitate. daca ai intra pe website la UE, ai citi stirile internationale si te-ai interesa de niste tratate si carti scrise pe tema UE, ai vedea ca lucrurile nu sunt asa cum le-ai descris tu.

intitulezi post-ul: UE, intre mit si realitate...tu ai prezentat mitul. eu acum iti contraargumentez cu realitatea...

"Sunt un adept al culturii europene, sunt un adept al civilizaţiei occidentale (sau mai bine zis a ceea ce ar trebui sã fie aceasta), dar sunt categoric împotriva U.E.!"
- te contrazici singur si inca din primele randuri: nu te poti considera adept al culturii europene si in acelasi timp sa respingi UE, care se contureaza a fii urmatoarea perioada de glorie a civilizatiei europene de la sfarsitul secolului 19

"Dupã al doilea rãzboi mondial, Europa s-a trezit îngenuncheatã în faţa S.U.A. şi a U.R.S.S. fiind împãrţitã practic între aceste superputeri. Cu ajutor american - fãrã a fi totuşi niciodatã lãsate din lesã - ţãrile occidentale şi-au reconstruit economiile. S-a impus ideea unei cooperãri cât mai bune între ele şi formarea unui cadru în care sã nu poatã avea loc un rãzboi între ele. Astfel s-a nãscut in 1957, Tratatul otelului si al cãrbunelui, iar in 1972, Uniunea Europei Occidentale sau Piaţa Comunã. Pe scheletul acestei construcţii politice - demne de apreciat dealtfel - a apãrut monstruozitatea care este azi U.E."
- da, pentru ca acum exista aceasta "monstruozitate", tu te bucuri de pace si viata. daca europa ar fi avut inca un razboi asemanator cu world war 2, romania nu cred ca ar mai exista in forma in care e acum. si spun asta pe baza eternelor greseli politice facute de conducerea tarii de-a lungul timpului. multumim pentru lectia de istorie cu anii si tratatele, dar argumenteaza in nici un fel subiectul tau!

"Uniunea Europeanã este un organism extrem de birocratic. Sistemul de conducere al sãu este nedemocratic, ineficient şi extrem de corupt."
-da, UE este birocratica, intr-o oarecare masura...si America este birocratica. nu confunda insa birocratia cu coruptia. zici ca este nedemocratica...aici te joci cu un termen puternic pe care doar il arunci in propozitie ca sa sune mai bine. intereseaza-te mai intai cum se iau deciziile in institutiile europene, cum sunt formate board-urile de decision making...asta ca sa ai o idee despre cat de democratica este UE

"Din punct de vedere politic, U.E. este un stat totalitar, condus de o "elitã" birocraticã ce îşi doreşte permanentizarea puterii"
-din nou, folosesti cuvinte tari, care nu stii ce inseamna: "totalitar". plus ca UE nu este un stat!!! asta e chiar culmea!!! si care este "elita"despre care vorbesti?

"Sigur, formal existã partide politice, parlamente, chiar şi opoziţie etc. dar mişcãrile sau partidele considerate "periculoase" sunt ţinute în frâu: vezi cazul Frontului Naţional din Franţa, Partidul Libertăţii din Austria şi Partidul România Mare din România."
-vorbesti de partide nationale...nu prea inteleg de ce PRM ar avea un cuvant de spus, avand in vedere ca principiile sale politice nu sunt decat niste vorbe goale, fara pic de subtanta politica dar pline de furie catre orice sistem politic existent in romania.

"Totalitarismul U.E. se vede şi prin blocajul mediatic la care sunt supuse vocile critice faţã de U.E. - şi prin corul dezlãnţuit al aplaudacilor"
- au contraire, UE este mai criticata decat orice alt sistem politic existent la moment...si chestia asta e recunoscuta chiar de oficialii europenii.

"Acest lucru se întâmplã şi la noi - nu existã frazã în limba de lemn a politicienilor români în care sã nu se pomeneascã - ca într-o litanie - cuvântul magic U.E.: U.E. în sus, U.E. în jos, U.E la dreapta, U.E. la stânga! Acest cuvânt îl auzim mult mai des decât cuvântul România"
- statul face asta pentru a "educa masele" (intr-un fel) de existenta unei identitati europene care este deasupra celei nationale. nu e cazul sa fii nationalist aici. plus ca Romania nu e centrul pamantului...nici macar aproape nu e.

"Deşi nu se recunoaşte deschis, scopul U.E. este acela de a distruge naţiunile, cultura europeanã (care în mod genetic este o culturã a naţiunilor: francezã, englezã, germanã, italianã, românã etc.) şi tradiţiile naţionale şi de a forma un imperiu asemãnãtor cu S.U.A."
- tocmai, ca vrea cu orice pret sa keep alive cultura europeana!
- SUA nu e un imperiu. este cea mai mare putere la moment pt k cineva trebuie sa-si asume rolul asta pentru a asigura the balance of power. plus ca UE si SUA sunt atat de diferite...din toate punctele de vedere

"U.E. se remarcã prin introducerea de reglementãri - specifice unui control etatist totalitar - în cele mai mãrunte aspecte ale economiei şi ale societãţii. Un exemplu hilar: în U.E. se pot vinde doar castraveţi cu o curburã de un maxim precizat şi lungimi între anumite limite precise"
- bineinteles k sunt reglementari. eu nu inteleg: tu vrei anarhie sau ce? iar folosesti "totalitar"...OF! ... suna amuzanta propozitia cu castravetii, dar ca sa explic pe scurt: preferi castraveti de 30cm ca in america, plini de hormoni si chimicale, care numai sanatosi nu sunt, sau vrei mancare organiza si sanatoasa, care nu te face obez in 3 luni? eu sincer prefer sa masoare castravetii...

"Care ar fi poziţia ţãrii noastre faţã de U.E.? În primul rând, este irelevantã dorinţa României de a intra în U.E. Singurul lucru care conteazã este dorinţa U.E. de a anexa România. (în nici un caz pentru bine României!) Oare românii chiar nu se întreabă de ce doresc atât de mult oficialii U.E. extinderea acestei organizaţii? Chiar sunt atât de orbiţi de propaganda oficială încât îşi închipuie că Occidentul vrea să ne ajute cu sinceritate, şi că după "aderare" va curge lapte şi miere?"
- irelevanta? intr-adevar...avand in vedere k romania este cu 50 de ani in urma tarilor occidentale in materie de tot ce vrei tu, DA! ESTE ABSOLUT IRELEVANT CA VREM SA INTRAM IN PAS CU LUMEA! mai bine sa ramanem in epoca de piatra, nu?
- vorbesti de anexare...se cheama integrare!!! UE isi largeste granitele, dar granitele raman ale romaniei, pentru ca teritoriul este roman. nu-ti fura nimeni pamantul!
- UE vrea sa ne ajute pentru ca apoi si noi sa-i ajutam pe ei..mie mi se pare corect, nu?

"Ori este foarte simplu să vadă că nu este deloc aşa! E suficient să ne uitãm la vecinii noştri de la nord-vest. Efectele aderãrii Ungariei la U.E. se vãd cel mai bine în urmãtorul fapt banal: Pânã la data aderãrii, cetãţenii români plecau în Ungaria sã cumpere produse de acolo, pentru cã erau mai ieftine. Dupã aderare, sensul s-a schimbat: cetãţenii maghiari vin în România sã cumpere aceleaşi produse!"
- aici nu argumentezi bine asbolut deloc. si nu are nici cea mai mica legatura cu UE. este natural ca atunci cand cumperi ceva sa cauti cea mai ieftina si buna optiune. este legea cea mai de baza a economiei.

"Alinierea preţurilor la cele din U.E. va însemna sãrãcirea tot mai accentuatã a populaţiei"
- incorect. asta este un efect care va avea loc, dar numai pe o durata scurta. poti sa iei ca exemplu cele 10 tari admise de curand.

"România va trebui sã plãteascã miliarde de euro la bugetul U.E. fãrã a primi nici pe jumãtate înapoi."
-incorect. e chiar invers. vom incepe sa platim numai dupa ce UE va fii investit miliarde de euro pentru reconstructie si dezvoltare. dak ne facem treaba cum trbeuie si alocam fondurile eficient, cand va veni vremea sa platim, nu se va resimti asupra economiei.

"În scurt timp, bogãţiile naturale ale ţãrii - inclusiv terenurile agricole - vor încãpea pe mâna strãinilor (fenomen care dealtfel deja are loc cu o vitezã tot mai mare dupã modificarea prin ordonanţã de urgenţã a Constituţiei din anul 2003)."
- asta este efectul globalizarii in general si nicidecum numai al integrarii in UE. "bogatii naturale" e un termen relativ oricum, mai ales pt romania. plus ca daca eram asa de mandri de ele, de ce n-am avut grija sa le folosim cum trebuie si sa investim ca sa le mentinem la rangul de "bogatii"...

"Agricultura si taranimea vor avea cel mai mult de suferit - mica gospodarie rurala va fi practic desfiintata."
-va fii desfintata daca nu accepta faptul ca trebuie sa progresam, altfel ne e si mai rau

"Firmele româneşti mici şi mijlocii vor trebui să-şi închidă porţile (sau vor fi cumpărate de firme din occident), nefiind în stare să facă faţă concurenţei."
- dar asta este pentru ca domeniul de business romanesc este la pamant si legislatia care ar trebui sa ajute a fost aproape nula atatia ani

" În orice caz, şomajul va atinge cote înspăimântătoare. (cel putin in mediul rural)"
- asa e. poate ca ar trebui sa lucram mai mult la nivelul de educatie nationala?!?! somajul este mai mic in tarile unde tinerii sunt bine educati

"Doar astfel, cred oficialii din Bruxelles, economia U.E. - aflată într-o stare de criză prelungită - se mai poate redresa: prin acapararea colonialistă a unor piete de desfacere şi prin exploatarea fără milă a popoarelor înrobite."
-a naibii criza prelungita, d-aia e euro atat de puternic?! economia UE se extinde, pentru ca, asemenea unei firme in care daca nu investesti constant, da faliment, UE ar putea "da faliment" si ea.
- "exploatarea fara mila a popoarelor inrobite" - te intreb: tu ai trecut vreodata de manualul de istorie de clasa a 6a?!

"Mulţi români îşi închipuie că după aderare vor putea pleca mai uşor la munca în strãinãtate. Dar mai degrabă eu cred că se va întâmpla taman pe dos! Căci firmele europene care vor acapara toată economia românească vor prefera să folosească mâna de lucru ieftină din România, în România! Aşa că de fapt, după intrarea în U.E., cu mult mai greu se va putea munci în străinătate! Aviz amatorilor!"
- nu acapareaza nimeni nimic!!! esti culmea culmilor! zii mersi sa vina firmele europene la noi sa investeasca in economie! plus ca UE nu inseamna exod total.

da, la inceput am citit postul tau si am fost indignata. pe urma, chiar m-am infuriat! de ce? pentru ca ce ai scris tu aici suna ca un referat pe care l-as fi scris eu in primii ani de liceu, folosind cuvinte pompoase si nici un pic de substanta, cunostinte reale sau argument.
L.A. - de limpede la: 01/06/2007 10:14:22
(la: intruchipare)
Tu ai inteles cumva ca eu apar pe LA ori pe X? Eu apar niste principii.
Intamplator a inceput discutia mea cu ceilalti(4-5) de pe un text al tau. Ti-am mai spus si iti mai spun ca daca uneori mai primesti cate o apreciere firava e doar pentru a nu te retrage si sa-i lasi fara obiectul muncii.
se pare ca acum ti-ai acceptat locul pe care ti l-au dat. Te-as ruga sa citesti ce am scris pe conf despre ridicol.
Ti-am extras doar cateva comentarii ce nu se prea potrivesc cu atitudinea ta de azi:


"""""-Cand scriu o fac deoarece simt sa scriu..., simt sa imi astern pe hartie o stare de spirit,un sentiment anume..., o frustrare sau o lacrima...Nu am avut pretentia nici o clipa sa fiu declarata "poet"...Sunt doar la stadiul de amator..., stadiu in care uneori nu stii unde incepe
cuvantul si unde se termina ceea ce simti..., dar mi-ar fi placut sa primesc niste sfaturi, niste
critici constructive care sa ma ajute...
Pana in acest moment in absolut nici o critica primita critica nu s-a adresat direct poeziei ci...s-a adresat sentimentelor mele! Nici unul nu mi-ati criticat din punct de vedere calitativ
si obiectiv poezia. Aveti destule instrumente in limba si literatura romana ca sa faceti acest lucru si totusi ati preferat sa creati o atmosfera de...cacealma intelectuala...Pacat! Mi-ar fi
placut sa stiu unde gresesc atunci cand scriu ca sa pot sa nu repet greseala..., dar stau si citesc,
recitesc ceea ce se numeste "punct de vedere" si constat cu stupoare ca adevaratii taietei cu varza
sunt de fapt tocmai aceste "puncte de vedere" ale voastre !
Cand am intrat pe acest forum am decis sa raman pentru ca am gasit aici o atmosfera deosebita, pentru
ca aici am gasit cu adevarat calitate intelectuala si umana, pentru ca m-am putut cufunda in sute de
creatii adevarate si...nu am mai vrut sa plec, dar...in ultima vreme intrand la "activitatea pe
subiectele mele" ma intristez... Replicile voastre dragilor nu mai au nimic in comun cu creatia,
cu critica...sunt doar schimburi de cuvinte la nivel de taraba intelectuala...nu am ce sa invat
din ele...
Poeziile mele sunt jalnice? Posibil! Dar si criticile voastre sunt pe masura!
Prefer sa imi mananc taieteii mei cu varza decat sa stau in fata cu o farfurie goala!
Pacat...ca atmosfera de odinioara s-a transformat intr-una de balci..., dar oricum...multumesc.
cu stima pentru timpul in care va citeam...
acum doar va rasfoiesc... :("""""




"""""Păi..nime' nu mă pune! Tu mă ţăruşeşti de câte ori "mă vezi"! Încep să cred că ai luat-o personal şi "ai ceva cu mine", dar..., la urma urmei ce îs câteva lovituri în plus...nu? Dă-i picky...şi noi să fim sănătoşi!"""""

"""""...Ai impresia falsă că mă cunoşti...Oare am luat vreodată cafeaua împreună şi mi-ai văzut banalitatea de zi cu zi, halucinările? Ţi-am servit vreodată atât de personal telemeaua şi
zacusca încât să vorbeşti atât de deschis despre mine ca şi persoană?...Nu cred să ne fi întâlnit
totuşi...Nu în lumea mea! Nu în viaţa mea!
Îţi mulţumesc oricum pentru că exişti...mă faci să văd o latură a vieţii despre care nici măcar
nu ştiam că există, iar asta ... nu mă ucide, nici măcar nu mă mai doare...îmi lasă doar un gust amar în suflet şi mă face să merg mai departe!
Cine ştie? Poate o să iau premiul I la clasa lui picky...secţiunea conopidologie!"""""

"""""E chiar asa de greu de crezut ca cineva scrie exact ceea ce simte? E chiar atat de greu sa luam cuvintele exact asa cum sunt fara sa le interpretam si sa etichetam?
Daca a descrie o anumita stare sufleteasca inseamna a "te victimiza"...imi pare rau ca
am facut-o de atatea ori!
Pentru a fi victima inseamna ca exista cineva care iti vrea raul! Eu...nu cred sa existe cineva de genul asta aici! A, ca sunt persoane care se joaca prin cuvinte, prin raspunsuri,
care fac misto sau raspund rautacios...da sunt destule, dar asta nu inseamna ca suntem impartiti
in doua tabere: atacatori si victime! :)"""""

P.S. Nu vreau sa-mi raspunzi.
#201998 (raspuns la: #201949) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Criza îşi spune cuvântul - de Tot Areal la: 07/05/2009 08:50:05
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Au trecut şi Sfintele Sărbători de Paşti, au trecut şi zilele libere de 1 mai. Numai criza mondială nu a trecut. Sau poate că a trecut şi n-am văzut-o noi, fiind prea ocupaţi cu grătarele, cu plimbările la iarbă verde. Sau aşa o fi criza: cu sfârâit de grătare, cu ieşiri la munte, la mare, cu maşini luxoase pe şosele, bară la bară! Desigur nu toţi oamenii au maşini luxoase. Dar grătare au mai toţi românii (eram să zic creştinii). Şi acum în criză, ce muzică, ce bubuit de tobe, de se zguduie pereţii caselor vecinilor, mai ales prin sate! De ce or fi dând aşa de tare muzica, bieţii creştini, nu înţeleg?! Cred că nu vor să mai audă de criză. Eu mai am nişte dopuri, trimise de o nepoată din Canada, pe care mi le mai pun în urechi, ca să mă protejez de mulţimea decibelilor, dar ce fac cei din celălalt capăt al satului care n-au dopuri, atunci când vor să citească o rugăciune?! Desigur, trebuie să înţeleagă şi ei că trecem prin criză şi să nu se supere...

Mă gândesc şi la pustnicii din inima munţilor. O fi şi la ei criză? Or fi ieşit şi ei la iarbă verde? Veţi zice: ei n-au nicio treabă cu criza mondială. Trăiesc la fel cum trăiau şi mai înainte. Fără grija banilor de chirie, fără teama că nu au benzină în rezervor, fără prostii gen legume modificate genetic, oi clonate, gripă aviară, ca să-şi omoare singuri găinile. Despre gripa porcină, nici că au auzit. De fapt nu avem voie să mai spunem „porcină” sau „porcească”, ci de „tip A – H1N1”. E o diferenţă!

Faptul că aceşti oameni retraşi la linişte au ce pune pe masă, se datorează muncii lor în grădină, măiestriei lor de buni gospodari, mai ales dacă dă Dumnezeu ploaie potrivită, căldură potrivită şi la timp…

Dânşii nu au rate la bănci, aşa că nu-i deranjează telefoanele de la firmele de recuperări; nu se bat pe locuri de parcare, nu stau la semafoare, nu inhalează noxe, nu le fură hoţii maşina, nu fac crize de anxietate când scad acţiunile la bursă sau le pică internetul, nu sunt panicaţi de frica vreunui cutremur, nu-i înjură pe politicieni, pentru că n-au televizor; nu pun clor în apa de izvor ca s-o dezinfecteze, nu-i frământa grija zilei de mâine, fiindcă ştiu că Tătuca-Dumnezeu le poartă de grijă; nu le este teamă că vor pierde cardul sau că li se fură bani din cont, nu stau ore în şir la cabinetul medicului de familie sau la farmacie pentru a-şi lua reţeta compensată, fiindcă la orice neputinţă şi pentru orice boală ei cunosc şi câte o buruiană de leac. Nu le e teamă de cipuire şi chiar dacă le spui ce pericol ne paşte, nu înţeleg mare lucru, nu intră în panică. Şi nu le mai spun pe toate. Aceştia sunt nişte oameni fericiţi din punctul ăsta de vedere. Trăiesc şi mor în mijlocul naturii şi se feresc de viaţa civilizată atât cât pot de mult.

Aşa că acolo, unde şi-au ales ei să trăiască, nu-i nicio criză. Acolo e un fel de rai, dar nu financiar. Toată lumea recunoaşte că acolo în pădure, în mânăstire, în locuri retrase, la ţară, viaţa este mai puţin stresantă şi totuşi cei mai mulţi nu renunţă la „civilizaţie” şi la criză. De ce?
Pentru că o mare parte din oameni sunt într-adevăr într-o criză, dar de altă natură.
#434802 (raspuns la: #432767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Victorian Silă la: 29/03/2014 02:44:40
(la: Despre o sustragere de echipament)
CUM SA FENTEZI LA INTERVIU, CA SA AJUNGI AGENT DE PAZA
(varianta lungă)
După cum se ştie, ca să ajungi portar, spălător de vase, mover (mişcător de mobilă, în traducere) sau orice, îţi trebuie “experienţă canadiană”. Există totuşi nişte chestii pe care le poţi face fără experienţă canadiană: să îţi iei nişte cursuri (pe bani), să munceşti voluntar (ca să-ţi însuşeşti atît de necesara experienţă canadiană) sau să-ţi deschizi un business. Pentru 200$ poţi deschide o corporaţie canadiană în 24 de ore şi pe mine asta întotdeauna m-a distrat la culme, pentru că mesajul pe care l-am perceput sună aşa: regulile sînt pentru cei care muncesc nu şi pentru cei care fac angajările.
Dar să dau drumul la povestea cu portarul.
Pe vremea cînd compania la care lucrez avea 10.000 de oameni, eu aveam o poziţie de supervisor adică aveam în grijă un grup de şase tehnicieni şi mă uitam la ei cum muncesc, adică le organizam munca.
Într-un interval de un an, fabrica crescuse de zece ori mai mare, ca un făt frumos capitalist foarte iubit de investitori. Existau angajaţi care picaseră în companie de pe la începuturile ei care luau acum poziţii de ingineri sau de manageri, fără să aibe nicio şcoală. (Adică reţine, erau nişte oameni cu destulă experienţă canadiană cît să ocupe poziţia de inginer, fără diplomă.) Eu, care picasem acolo de numai un an, eram supermulţumit de poziţia mea de supervisor. Dar hei! – era ca-n armată: toţi ăştia de eram ciclul doi trebuia să-i punem să facă şmotru pe-aia de ciclu unu, mi se părea absolut normal, şi într-adevăr, toţi cei şase din grupul meu fuseseră angajaţi după mine ☺.
#651511 (raspuns la: #651502) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RADACINILE ADANCI ALE CIVILIZAŢIEI DANUBIENE - de SB_one la: 01/09/2004 22:20:04
(la: Afla despre Trecut!!!)
RADACINILE ADANCI ALE CIVILIZAŢIEI DANUBIENE
de Marco Merlini

1. Starea înaltă a Civilizaţiei Danubiene

Starea de “civilizaţie de început” nu mai poate fi limitată numai la regiunile care au atras de mult atenţia cercetătorilor (Egiptul, Mesopotamia, Libanul şi antica vale a Indusului),

Dar ea a trebuit să se dezvolte ca să poată imbraţişa civilizaţia Neolihică şi Cialcolitică a Vaii Dunării.

Câteva caracteristici ale civilizaţiei în sud-estul Europei:

- Dezvoltarea unei economii de subzistenţă agrară prin îmbunătăţirea terenului agrar şi a tehnologiei. Agricultura nu mai este limitată numai la cele mai bune petice de pamânt arabil din jurul aşezămintelor, ci este practicată pe terenuri mai dificile la o oarecare distanţă de casă. Există evidenţă a folosirii plugului şi a irigării.

- Rafinamentul şi îmbunătăţirea tehnicei de producţie a ceramicii. Progresul în tehnologia ceramicii este la fel de rapid atât în vest cât şi în est.

- Apariţia metalurgiei a fost un proces independent care n-a fost influenţat de tradiţiile din Orientul Apropiat.

- O creştere în comerţ poate fi observată încă de la mijlocul mileniului opt t.p. (timpul prezent). Era un comerţ la distanţă lungă şi care implica scoici, marmoră, obsidian şi cupru.

- Urbanism. In cadrul aşezământului care se extinde, un aranjament mai eficace poate fi observat în cursul dezvoltării sale. Planurile stilurilor de strazi şi aliniamentul caselor devin mai complexe în timp. Cât despre mărimea aşezămintelor, unele cresc atât de mult încât oferă case pentru câteva mii de locuitori.

- Case. Au loc schimbări în mărimea şi funcţia clădirilor. In timp ce mărimea medie a caselor este de cam 8 x 5 m, clădiri în oraşe mai mari pot avea o lungime de până la 30m, două etaje, cu două până la trei camere pe fiecare etaj.

- Cladirile îşi asumă funcţii mai specializate. In mileniul opt p.t., există o tendinţă fie ca spaţiul să fie separat după etajele din casă sau, mai preferabil, să se construiască clădiri separate cu funcţii specializate. In plus, arhitectura profană şi sacrală tinde să-şi asume trăsături mai distincte decât în perioadele anterioare. La câteva şantiere arheologice au fost excavate modele de temple. Unele dintre ele trebuie să fi fost probabil structuri mari pe platforme întinse.

- Stiluri sophisticate de imagini religioase.

- Europa de sud-est şi-a dezvoltat sistemul ei de scris (Scrisul Danubian) acum 7300 de ani şi este cel mai vechi scris cunoscut până azi.

http://www.dacia.org/articole/radacini-civilizatie.html


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#20814 (raspuns la: #20782) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cocolinele si canasta! - de dinisor la: 30/09/2004 23:25:27
(la: Trancaneala Aristocrata)
mai fetelor, nu mai poate omul sa plece la un club , ca voi o si puneti de o canasta fara mine...pai ce? eu nu?
lasa ca vin eu in iunie pe continent ...si ne strangem noi...si de nu va bat la canasta...mamamamamamamaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! hehe!
sis, mai lasa cifrele si treci la o brfa de relaxare!
ivy,lemecicu'...ie-te ce mai trag tare fetele astea...cum i-am zis lui amelia odata: munca innobileaza pe om, dar nici prea nobil nu e bine sa fii...

abigail va pupiceste cocolinelor...si ie mandra de fete harnicute ca voi ;)
#23840 (raspuns la: #23832) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Felicia - de Jimmy_Cecilia la: 20/03/2005 07:20:14
(la: Sunt români în YEMEN ???)
apesi pe "mp", insa cred ca unii au optiunea si altii nu...

la fata locului nu pot face nimic pt tine, adica in Yemen
aici nu ai voie sa intervi intr-un cuplu, mai ales daca mama lui
te va denigra si trata de toate numele, daca vrea sa se debaraseze de tine, asta este metoda locala,

familia "copiilor" mei este mare si cunoscuta, ei au pozitii sociale importante, eu am o reputatizie buna si respectabila,
nu pot sa-mi permit lucruri sau frecantari care ma pun pe mine si pe ei la "banul societatii"...

nu stiu cum sa-ti explic, ca sa intelegi...

o femeie care traieste cu un barbat, fara casatorie, este ceva de grav in yemen, ei o catalogheaza de "femeie murdara", mai ceva, mai grav decat "c...a" in romania sau europa, murdara, fara religie, fara respect, fara dignitate...
cine o frecanteaza, este considerat la fel

reputatia mea si a "familiei" ar fi in joc,
nu mi-o pot permite si nu pot s-o fac
daca-ti pierzi reputatia, in Yemen, esti o persoana pierduta

cum ti-am zis, daca as fi avut nr lui de telefon si stiut unde lucreaza, cum a studiat in Ro, m-as fi dus sa-l vad cu Mohamed care este si el doctor, sau ar fi telefonat sa ne intalnim la locul lui de munca,

pe un pretext futil, ca am auzit vorbind de el, ca vorbeste romaneste,
si l-as fi facut sa vorbeasca putin despre el,

as fi putut stabili un contact cu el, fara ca eu sa intervin, prin intermediul altui doctor yemenit care a studiat in Romania, prieten bun
de-al meu, el si familia lui...

insa deschis nu as fi intervenit, in nici un caz!

felicia, ar fi bine sa te dezmeticesti,
nu vreau sa fiu dura,
insa viata nu este facuta din iluzii,
ai un copil, ai o responsabilitate, gandeste-te la asta

daca ar fi fost un barbat cinstit, onorabil, si sunt multi yemeniti asa,
n-ar fi fost probleme, ai fi putut trai cu el fericita

dar nu prea cred ca este cazul...

iubirea, nu-ti da dreptul sa renunti la toata dignitatea ta de femeie civilizata,
iar daca ai dreptul pt propria ta persoana,
ai tu dreptul pt copilul tau?
#40026 (raspuns la: #39535) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate sunt totuşi de conivenţă - de Simeon Dascalul la: 06/04/2005 15:59:26
(la: Trei ziaristi romani rapiti in Irak?)
> 3. au fost trimisi intentionat sa fie rapiti in Irak de acolitii unor oameni de afaceri dubiosi din
> Romania

> 4. ziaristii sunt complici intr-o inscenare a oamenilor de afaceri din Romania amintiti mai sus si
> a unor complici irakieni, singurul caz in care nu sunt realmente in pericol.

Nu văd de ce ar trebui să excludem 4, din ce se zice am înţeles că arestatul şi ziarista erau bune cunoştinţe. Plus tot circul cu se vrea/nu se vrea răscumpărare.

Dacă împing teoria conspiraţiei mai departe aş putea vedea în asta un spectacol exclusiv pentru ochii uniunii, adică ai parlamentarilor ălora europeni ce-or zis că încă nu-i cazul să ne primească, corupţie, bla, bla. Conducătorii noştri s-or apucat atunci să dea cu mătura mediatizat, selectând pe post de victimă un escroc reprezentativ al vechii puteri – am înţeles că Hayssam îi încă membru PSD.

Probabil răspunsul e 3 sau 4, dar înclin să cred că n-o să ştim niciodată dedesubturile.

Pe cât de justificat îi pentru noi să ne pliem cerinţelor aliaţilor, pe atâta de justificat mi se pare ca ăia invadaţii să căsăpească cetăţenii invadatorilor când îi prind. Dar aici e aproape sigur că ferocii de musulmani nu ne-or luat încă în obiectiv şi că o fost un aranjament intern al nostru.

> Ziaristii isi asuma riscuri pentru a informa publicul, asta-i meseria si misiunea lor. Ti-ar placea o
> lume unde toate stirile despre razboaie provin exclusiv din comunicatele oficiale?

Suntem o naţie aşa sângeroasă sau de implicată cu totul sufletul în războiul ăsta just încât să pretindem ştiri proaspete şi obiective cu riscul câtorva piei româneşti de fiecare dată?
Cred că nu. Eu mă mulţumesc cu ştiri la fel de obiective date de fratele mai mare. Doar nu crezi că am îndrăzni să dăm comunicate de genul "americanii îs nişte naşpeţi"?

Iar Germania, Japonia, Italia au trebuit să suporte trupe străine fiindc-au fost învinse în război, nu ca să înveţe să se pieptene şi să se spele pe dinţi. Asta referitor la exportul militar de civilizaţie.
#42179 (raspuns la: #41983) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubirea ca experienta de a trai - de maria30 la: 13/06/2005 16:48:03
(la: iubire? acum serios vorbind...)
am aproape 30 de ani si am crezut ca stiu ce inseamna sa iubesti... am confundat insa iubirea cu un foc de paie, cu o orbire si cu o obisnuinta de colegi de apartament...
am fost casatorita mai multi ani, am inceput la un moment dat sa simt nepotrivirea din ce in ce mai acut, pana cand a devenit prapastie... si nu vorbesc aici de perceptia mea (subiectiva, deci posibil deformata), ci de realitatea confirmata de cei din jur...
iubirea tine de experienta... daca ne referim la iubire ca pasiunea aceea romantica, idealista si extremista, atunci, dupa parerea mea, iubirea nu exista, pentru ca nu e sustinuta in substanta, nu are stabilitate...
dar daca iubire inseamna o capacitate de a trai plenar, lucid, constient si nevertheless afectiv o relatie, in extremis capacitatea de a empatiza cu semenii, de a te ridica deasupra aparentelor si de a intelege ratiunile intime si individuale ale gesturilor sale, atunci pot sa spun ca aceasta e iubirea adevarata...
de-asta spun ca iubirea tine de experienta... tine de asimilarea greselilor, de intelegerea mecanismelor care au dus la rezultate nedorite in situatii similare, tine de deschidere si sinceritate, de acceptarea de sine si de cei din jur, de "to be at ease with the world"...
iubirea adevarata nu te face posesiv, nu-ti dezvolta aspectele negative ale personalitatii, pentru ca exista in ea puterea de a intelege lucrurile si din perspectiva celuilalt, si de a mentine astfel fragilul echilibru dintre "vreau", "pot", "trebuie"...
iubirea adevarata iarta si merge mai departe... ea nu depinde de "accidentele" de comportament ale celui drag, pentru ca oameni suntem toti si supusi greselii... iubirea adevarata priveste in zare, pe deasupra amanuntelor, si vede "drumul de caramida galbena" al lui Dorothy (Vrajitorul din Oz) si stie ca esenta ei este caldura si armonia, asa cum "esenta pasarii e zborul, esenta unei caravane e mersul ei prin desert catre o tinta" (Antoine de Saint-Exupery, "Citadela")...
va scriu din mijlocul unei iubiri adevarate... care nu-mi lasa loc pentru temeri, pentru indoieli, pentru jumatati de masura... este adevarat ca atunci cand iti intalnesti sufletul-pereche, simti asta din prima clipa...
si mai e ceva... eu cred ca iubirea incepe cu sufletul si se implineste in trup... noi asa am inceput sa iubim, intai simtindu-ne sufletele impreunate intr-un tango teribil de terestru, cu vise posibile, nu probabile, cu target-uri care se ating progresiv, fara sa ardem etapele si fara joc de scena... dupa care am inceput sa ne dorim unul pe celalalt...
dorinta de a ne uni, care se reflecta in senzorial... dar fara un tremur al sufletului, ramane o impreunare comuna... sufletul meu locuieste in spatele pleoapelor lui... ochii lui imi vorbesc fara cuvinte, cand ii vad incep sa se miste lucruri in mine, sa se disloce si sa se reaseze dupa patternurile lui...
iubirea fara incredere totala e ca o palma pe care ti-o tragi singur in oglinda, ca si cum ai spune "nu te cred pentru ca nu sunt in stare sa ma cred pe mine capabil de asta"... in mainile acestui barbat imi pun viata fara second-thoughts...
stiu ca sunt inclusa in deciziile lui si ca, desi nu intotdeauna timpul o permite, imi acorda atentie de o intensitate care vorbeste de la sine...
timpul petrecut cu el e quality-time, cu naturalete si substanta...
aud uneori oamenii indragostiti spunand "mi se pare ca visez... ciupeste-ma sa ma conving ca mi se intampla"... la noi nu-i asa... STIM ca nu visam si nu construim castele de nisip...
nu stiu daca el a mai iubit asa... dar stiu ca eu nu banuiam ca exista ceva atat de frumos si plin si lipsit de ambiguitati, fara cautari gen trial-and-error ("incercare si eroare") cum este ceea ce traiesc acum...
nu stiu ce am facut ca sa merit sa mi se puna dinainte o cupa plina cu rasarituri de soare si ape limpezi...

cu speranta ca m-am facut inteleasa si dorinta sa intelegeti ce va povestesc eu traindu-le la randul dvs, nu insirand cuvinte,
maria
transilvanpop, Stalin, Hitler etc - de Cassandra la: 18/07/2005 02:37:47
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Nu e nici un secret faptul ca ideile evolutioniste au stat la baza a tot ce-i mai violent in lucrarea lui: "Main Kampf". Alti cunoscuti adepti ai evolutionismului au fost Mussolini, Stalin, Marx, Engels, Mao, si numele pot continua.
Nu e de mirare, ca si Darwin era un rasist notoriu. Asta reiese clar din cartea sa: "Originea omului".


Ooops! Avem un creationist veritabil printre noi… Asteptam sa vad dupa cit timp o sa vina cineva cu un argument atit de rau intentionat si inconsistent. In primul rind poate nu stiai ca pe vremea lui Stalin teoriile lui Darwin nu erau acceptate pe motiv ca erau prea burgheze. In schimb, rusii aveau biologii lor autohtoni – Lysenko si Michurin care au dus stiintele biologice la un dezastru din care nici in ziua de azi nu s-au recuperat complet.
Daca ai fi verificat inainte in Mein Kampf, ai fi observat ca Hitler nu foloseste in nici un moment cuvintul “evolutie” sau “Darwin”. In schimb stii care sint cuvintele pe care le vei intilni des in “opera”sa? Dumnezeu, Lord, Creator. Hai sa vedem citeva exemple (oricine poate citi Main Kampf on line la http://www.hitler.org/writings/Mein_Kampf/ )

“Hence today I believe that I am acting in accordance with the will of the Almighty Creator: by defending myself against the Jew, I am fighting for the work of the Lord”

“What we must fight for is to safeguard the existence and reproduction of our race and our people, the sustenance of our children and the purity of our blood, the freedom and independence of the fatherland, so that our people may mature for the fulfillment of the mission allotted it by the Creator of the universe”.

“On this planet of ours human culture and civilization are indissolubly bound up with the presence of the Aryan. If he should be exterminated or subjugated, then the dark shroud of a new barbarian era would enfold the earth.
To undermine the existence of human culture by exterminating its founders and custodians would be an execrable crime in the eyes of those who believe that the folk-idea lies at the basis of human existence. Whoever would dare to raise a profane hand against that highest image of God among His creatures would sin against the bountiful Creator of this marvel and would collaborate in the expulsion from Paradise.”

Dupa standardele actuale toti erau rasisti pe vremea lui Darwin, inclusiv capii bisericilor. Din “Originea Speciilor” cred ca rezulta ca Darwin era rasist adica vorbea mult de rasele de animale. Si recunosc, reiese intr-adevar foarte clar cit de rasist era Darwin in cartea “Originea omului” tinind cont de faptul ca a murit inainte de a o scrie. ;)
de la Lazarescu citire...(fragmente) - de Intruder la: 13/08/2005 22:36:56
(la: "Academia Cafeavencu")
cele redate mai jos, nu sunt ''critici''...nici nu mi-as permite sa critic texte din acest site sau de aiurea...ceea ce unii ar considera ''critica'' facuta de Intruder, este de fapt zeflemea nevinovata, fara intentia de a fi eu mai catolic decat papa...
(asta ca paranteza la postarile mele anterioare)

cititi sa va amuzati...textul e super si autorul talentat...;)

Jurnal intim
Publicat de lazarescu la 12/02/2004 - 06:03 la Eseuri


Împărţeam cu doi tineri căsătoriţi o căsuţă cu două camere, un hol, o bucătărie, o baie, cîţiva şoareci şi mii de furnici.

în curte există un cîine-lup (blînd, pîinea-lui-Dumnezeu), care nu latră decît la mine. Dimineaţă am ieşit în vîrful picioarelor, privind în stînga şi în dreapta, şi am rupt-o la fugă spre poartă. A ieşit naiba ştie de unde şi a năvălit după mine, lătrînd înnebunit. Azi nu m-a prins.
Pe cîine îl cheama Lucky. De ce l-o fi chemînd aşa, treaba lui. Şi eu m-am simţit "lucky". De ieri dimineaţă nu l-am mai văzut. Am înţeles că noaptea doarme în casă. Treaba lui.

Aseară, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentară, memoria afectivă mi-a fost brusc deşteptată de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie, am aşteptat să se coacă o banană. O cumpărase tata, după vreo doua ore de stat la coadă. Mi-a explicat că, de fapt, bananele sunt galbene şi că-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastră şi o cercetam cu sufletul la gură de cîteva ori pe zi. Singura evoluţie a fost că s-a veştejit.

Azi, cînd am ieşit din editură ca să-mi cumpăr ţigări, am văzut o veveriţă care trecea strada pe zebră. Semn că nu mai există veveriţele de-altădată. Nu se mai sperie de aglomeraţie. În plus, au şi un comportament civilizat.

Muntele Rarău, ajunul Revelionului 2002, pe o cărăruie aflată la 15 km distanţă de civilizaţie. Mă opresc să-mi aprind o ţigară. Apare de niciunde un aurolac: "Da si mie un ban". Hai, că la restaurant, pe strada, mai înţeleg. În creierii munţilor nu-mi pot imagina ce căuta un aurolac.

Astă vară, mă plimbam cu iubita şi a venit un aurolac la noi, cu celebrele cuvinte: "Dă şi mie un ban". Eram amîndoi lefteri. Fumător înrăit, m-am gîndit să-i ofer totuşi ceva: "Ia nişte ţigări". "Mersi, nu fumez", a venit prompt răspunsul lui.

Printr-un concurs de împrejurări greu de închipuit, am ajuns cu cîţiva ani în urmă să-l colind pe regele Mihai. Venise pentru a sărbători Crăciunul la Iaşi, invitat de primar la o petrecere cu VIP-uri locale.
(...)
Ne dusesem în gaşcă să-l colindăm pe directorul căminului şi ne-am trezit la masa regelui.
(...)
Mă rog, era acolo toată eticheta de care n-aveam habar decît din cărţi, o etichetă pe care am călcat-o în picioare cu inocenţă, ciocnind cu regele, apoi cu bodyguarzii şi pe urmă cu regina şi membrii familiei.

În primul rînd am slăbit. Aşa spun ceilalţi. Ar mai fi un semn faptul că toţi cunoscuţii la care mă duc în vizită mă întreabă în primul rînd dacă nu vreau ceva de mîncare. Se şi exagerează. Tata exclamă de fiecare dată cînd mă vede: "Bă, da' ce-ai mai slăbit!".

Aşadar, 29 de ani. O vîrstă frumoasă, respectabilă. Cea mai frumoasă vîrstă pe care mi-o închipui este la 30 de ani. Suficient de tînăr ca să nu-ţi fi pierdut entuziasmul, acea inconştienţă de a crede că frumuseţea vieţii tale e abia la început, destul de matur ca să dai în mă-sa toate lucrurile care nu merită.

Emoţionante mesaje de felicitare de la adminul unor situri pe care am cont. Mi se oferă cadou liste cu tipe născute în aceeaşi zi cu mine, reduceri la schiuri, o carte de credit gratis la una din băncile din sudul Americii... Într-adevăr emoţionant mi se pare următorul mesaj de pe situl meu:
''situl e fain realizat,simplu si la obiect,imi place mai ales explicatia din jpegul de mai sus ( eu ---> ) e super.. la viata mea am citit numai carti de colorat(volumul 1,volumul2,trilogii etc..) si pot spune ca,referitor la continut,situl tau ma incanta din nou...pana acu ai 2 bile albe!! oricum sa nu te-astepti sa-ti cumpar cartea..sunt lefter :)'' . Semnat: un gigel oarecare

Produceam clorofilă. Vegetam. Am stins lumina şi am încercat să adorm. Nimic. Gînduri şi imagini de toate felurile - banale, extrem de banale - au început să-mi apară: golul Danemarcei marcat de la 40 de metri, faze din camera Big Brother, o mîţă care mi-a tăiat calea, lista cu lansările pentru Bookarest, corzile de chitară pe care le-am primit cadou etc. etc. Toate aceste gînduri-imagini au început să circule în viteză, ca nişte maşini pe o autostradă cu mai multe benzi. Vehicule care respectă regulile de circulaţie, supravegheate de sus de elicopterul poliţiei. Apoi, brusc, o asemenea maşină derapează de-a curmezişul autostrăzii, provocînd o coliziune în lanţ: şutul tras de danez la poarta noastră sparge un geam de la casa Big Brother, mîţa apare năucă în mijlocul autostrăzii, maşinile explodează pentru că a căzut peste ele elicopterul poliţiei.

Dracilor din Pateric li se potriveşte perfect zicala românească: "nimic nu fac, dar nici nu stau degeaba".

Aseară fumam lîngă magazinul Billa. Prin faţa mea, trei aurolaci se trăgeau cu cărucioarele de la supermarket, transformate în trotinete. Unul - după ce mi-a cerut "măcar" o mie de lei - a plecat voios, cu un picior pe cărucior, cu celălalt, făcîndu-şi vînt. Cînta într-un amestec de ritm gospel şi hip-hop: Dumnezeuuu/ Taatăl nostruuu/ Iisus Hristooos!. Partea cu "Iisus Hristooos!" cădea ca un refren, un soi de "Check it up!". Probabil că peste zi, în timpul "serviciului", îşi cînta versurile pe altă melodie. Acum, se distra. Îşi permitea să improvizeze.

Bunică-mea a rămas văduvă cînd avea tata 15 ani. Habar n-am cum era pe vremea cînd trăia bunicul, dar sînt convins că s-a făcut mai rea după moartea lui. Avea o casă retrasă, pe malul unei rîpe. Nu suporta pe nimeni, se certa cu toată lumea. Dacă stau şi mă gîndesc bine, avea două aşa-zise prietene (Mariţa şi Floarea, parcă) cu care se întîlnea duminicile, bîrfea lumea din sat şi toate neamurile (mama fiind cap de listă). Nu reţin din discuţiile lor decît două ticuri verbale: "Am păţit ca 'ceala!" (Bunica) şi "Fac ca cîntecu'!" (Floarea). Mariţa vorbea mai puţin. Prefera să tragă cîte o duşcă dintr-o sticlă cu ţuică şi să intervină atunci cînd mirosea că e rost de sfadă, turnînd gaz pe foc. Discuţiile se terminau într-un vacarn generalizat, în care toate blestemau şi nimeni nu mai asculta pe nimeni, ca la Tucă-show sau la Procesul etapei. Se despărţeau jurîndu-se vă nu vor să se mai vadă niciodată, pentru a se întîlni o săptămînă mai tîrziu. Nu de puţine ori eu deveneam subiectul dicuţiei: că de ce umblu în chiloţi (de fapt, pantaloni scurţi) în Sfînta Duminică, de ce bolovănesc cîinele, de ce umblu aşa murdar. "Apăi, da, e murdar, că nu-l spală mă-sa", prindea bunica prilejul să se lege de mama. "Da' taci, ţaţă, ce-ai cu mă-sa! Mă-sa îl spală, faci ca cîntecu', el e drac împieliţat", sărea Florea. Mariţa scrîşnea dezaprobator din cei trei-patru dinţi rămaşi în gură, trăgea un gît de ţuică şi spunea ca pentru sine: "Eu n-aş înghiţi una ca asta!". Apoi bunica uita că ea se pornise pe mama şi întorcea vorba ca şi cum celelalte s-ar fi legat de noră-sa. Şi dă-i ceartă.

Cel mai nasol lucru pe care i l-am făcut
(bunicii- n.b). a fost odată cînd mi-a dat să mănînc nişte vişine scoase din ţuică. M-am îmbătat şi eu, şi porcul (cu care am împărţit vişinele). Porcul s-a îmbătat mai rău, stătea lat în curte, dar eu m-am comportat mai urît: am luat o cană şi am pocnit-o în cap, fără vreun motiv anume, pe bunica. Îmi amintesc că era o cană de marmură şi că am rămas cu toarta în mînă. Mă rog, e lucru scuzabil, avînd în vedere că vorbesc despre prima mea beţie.


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/1018


Liviu Ailincăi si fotografiile sale fauviste - de Dinu Lazar la: 28/09/2005 18:16:23
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
DESPRE FOTOGRAFIE

Îngerii căzuţi ne-au învăţat pe noi oamenii dansul, muzica ,pictura şi toate artele. Astfel, pe parcursul ultimei civilizaţii existente pe Terra , cea din care facem parte ne-am putut crea în timp toate vestigiile.
Suntem o civilizaţie care iubeşte urmele, indiferent de perioadele pe care le traversează.Fie că vorbim de cultura egipteană , maya sau greacă toate ne sunt înrudite într-un fel sau altul.
Aportul contemporaneităţii la acest lung şir de culturi este crearea propriilor vestigii .
Avem şansa de a ne privi propriile antichităţi mai mult ca niciodată şi asta datorită unei arte ce descinde din Pictură.

Fotografia.

Ea ne dăruieşte îngheţul efemer al timpului şi al luminii , contemplarea resturilor existenţei, a urmelor trupurilor rănite sau fără viaţă,a relicvelor sentimentelor care ne-au cutremurat sub răsăritul unui soare preistoric.
Cred în fotografia ca artă adusă din alte lumi şi dată nouă spre oglindirea fiinţei numite creaţie.

Expoziţia poate fi vizionată între 1-10 octombrie .Orele de acces sunt zilnic între 8 şi 20. Vernisajul 1 oct. a.c. ora 11

Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei şi Internelor str. Mihai vodă nr. 17
#75294 (raspuns la: #75270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
;i eu m-am întrebat asta î - de Simeon Dascalul la: 12/10/2005 16:07:40
(la: Ne ajuta scoala cu ceva?)
;i eu m-am întrebat asta
în generală trebuia învăţat ca să intri la liceu, în liceu ca să intri la facultă
din ce facem în facultă vom folosi în cel mai bun caz jumate, şi aicea-i vorba de facultă serioasă ce produce pentru Canada
proiectele cu care-mi mai fac bani de buzunar nici măcar nu au tangenţă cu faculta, le-am învăţat de la văru-meu ...

mi se pare că sistemul de învăţământ funcţionează cumva paralel cu restul lumii şi numai de dragul lui însăşi

dar rămâne valoarea socială ...

apropo, din generaţia părinţilor mei au ajuns bine nu cei care au luat note mai mari pe vremuri, ci fix invers, cei cu note mai mici în facultate; ei şi-au deschis firme după revoluţie sau au intrat în politică; nu cred că anii petrecuţi în sălile de curs sau matricola vor fi hotărâtoare în ce priveşte succesul material
onditz - de sjofn la: 17/01/2006 22:01:31
(la: Tehnici de resemnare)
Viata este o însiruire de alegeri binare, o vasta retea de poteci cu bifurcatii, care nu urca si nici nu pogoara la fel. Uneori drumurile persoanelor se incruciseaza, de mai multe ori sau numai o data. Uneori ni se iveste in cale cate un bolovan sau un arbore cazut. Nu noi l-am pus acolo si nici nu-l putem clinti, insa exista drumuri care il ocolesc. In orice punct ne-am afla, avem de facut o alegere binara. Sa-l sun sau nu ? Sa-i zic sau nu ? sa plec sau sa ramân ? sa-l mai fierb putin sau sa-l dau la cuptor ? Alegerile pe care le facem fac evenimentele sa convearga intr-o anume directie, fericita sau nu. Daca tot timpul ne regasim in afara tablei de sah ar trebui sa ne aplecam cu mai mare atentie asupa alegerilor pe care le facem. Musai la un moment dat in loc de 0 am ales 1, si totul a luat directia nedorita. Avantajul e volumul de alegeri, ca din mai multe incercari putem ajunge aproximativ acolo unde vroiam ;) Cei care incearca de suficiente ori si reusesc, devin "fericiti", "inventatori", "celebri", "artisti". Cei care se lasa pagubasi devin doar "oameni fara noroc în viata".



Despartirile nu au fost niciodata hazlii. De parinti, de prieteni, de iubit(a), de cunoscuti, de necunoscuti... despartiri de cateva zile, o luna, ani, pe vecie, pe fiecare în parte am urât-o proportional cu rana pe care mi-a lasat-o si toate au lasat cicatrici, mai mult sau mai putin vizibile. M-au sedus si umplut de spaima dintotdeauna garile, aeropoartele... câte zeci si sute de oameni nu îsi dezleaga zilnic destinele, îsi separa drumurile ca se se arunce în suvoaiele încâlcite ale lumii ? In acelasi loc, însa, câti oare nu-si (re)înnoada si (re)încruciseaza cararile mult umblate?



Când 2 persoane care se iubesc sunt separate in spatiu, iubirea se poate transforma în supliciu, cu atât mai mult daca iubirea e "proaspata". Daca exista motivatie intre cele 2 persoane, si cu conditia sa nu dureze prea mult, poate ramâne suportabila. Insa repet, separare temporara. Eu unul nu mai cred in baladele in care ei se iubeau peste mari si tari si-si dadeau pupicuri pe scrisori, pe plicuri si pe timbre, insa unii poate-s mai romantici decât mine. Exista întotdeauna un punct de la care scrisorile parfumate sunt reduse la gradul de maculatura. Apropierea dintre 2 oameni este tocmai pentru a umple singuratatea. Alegerea ta daca vrei s-o umpli cu o prezentza vie sau cu maculatura. Doar daca esti sigura ca el este "The One", atunci poate ar merita încapatânarea si încrâncenarea. Unii au reusit, chapeau !



Pentru durerea sufleteasca nu exista prea multe medicamente, însa alea care sunt îs eficiente. Timpul, umorul si cei care te iubesc. Si sa fii sigura ca, daca înca nu l-ai gasit, undeva musai te cauta de-a ametit un vârcolac antipatic si timid, amator de plimbari sub luna plina si posesor a 3 locuri libere: în inima, în masina si-n pat :-)





_________________________________________

Iubesc tradarea, dar îi urasc pe tradatori !
minulescu - de cristinusha la: 31/03/2006 13:34:22
(la: Cele mai frumoase poezii)
Romanţă fără ecou

Iubire, bibelou de porţelan,
Obiect cu existenţa efemeră,
Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră
Pe care te-am lăsat acum un an...

Îţi mulţumesc!...
Dar cum?... Ce s-a-ntâmplat?...
Ce suflet caritabil te-a păstrat
În lipsa mea,
În lipsa ei,
În lipsa noastră?...
Ce demon alb,
Ce pasăre albastră
Ţi-a stat de veghe-atâta timp
Şi te-a-ngrijit
De nu te-ai spart
Şi nu te-ai prăfuit?...

Iubire, bibelou de porţelan,
Obiect de preţ cu smalţul nepătat,
Rămâi pe loc acolo unde eşti...
Să nu te mişti...
Şi dacă ne iubeşti -
O!... dacă ne iubeşti cu-adevărat -
Aşteaptă-ne la fel încă un an...
Un an măcar...
Atât...
Un singur an...

Iubire, bibelou de porţelan!...
mops - de Cri Cri la: 15/05/2006 11:33:33
(la: Investitii straine)
La o privire superficiala, te pot categorisi usor in randul celor nostalgici, ori, cel putin, adepti ai "comunismului cu fatza umana". Insa n-am sa te "acuz" de asa ceva, fiindca am convingerea ca demersul tau e de buna credinta. Numai ca de fapt tu pui problema la modul social, desi vrei sa te referi la economic. Punctezi bine unele aspecte, dar iti scapa altele.
Sa incerc totusi a urma calea deschisa de tine...

Nu inteleg de ce managerii romani din aceste firme trimit conducerii din strainatate rapoarte asemanatoare cu cele care se faceau la noi pe vremea comunistilor (nereale), doar din dorinta de a impresiona.
Ce te face sa crezi asta? De facto, nu e adevarat. Rapoartele reflecta in cifre si tendinte activitatea curenta (toate datele sunt verificabile (si verificate, dealtfel, periodic), fiind utile evaluarilor, adaptarii tacticilor curente, elaborarii unor strategii viitoare, deciziei investitionale. Daca tu ai avut sub ochi un asemenea raport (nereal), mi-e teama ca acela care a vrut "sa impresioneze", deja nu mai lucreaza acolo. Sau asa ar fi logic.

De asemenea, pentru a arata cat de energici si activi sunt ei, fac planuri si estimeaza niveluri ale productiei care nu sunt posibil de realizat.
Estimarile si planurile de afaceri nu se fac "pentru a arata cat de energic si activ" esti, ci pentru a trasa o linie directoare, dealtfel orientativa. Sunt elaborate in urma rapoartelor de care vorbesti mai sus, se bazeaza pe cifrele actuale, cu luarea in considerare a potentialului de dezvoltare. Se intocmesc atat cu "scenarii" pesimiste, cat si optimiste, iar nivelurile de productie preconizate se bazeaza pe studii temeinice de marketing, nu le "scoate" nimeni "din burta". Ca realitatea poate ajunge sa nu corespunda estimarilor e posibil, si dealtfel nimeni nu se asteapta la un match cifra pe cifra. Cum spuneam, planurile sunt orientative si doar o echipa lipsita de profesionalism va "umfla" estimarile, ori va conferi rigiditate strategiei propuse prin acel plan.
Din nou, mi-e greu sa cred ca semnatarul (sau semnatarii) lucrarii (daca ai avut sub ochi vreuna asa cum o descrii) mai sunt de gasit la vechiul loc de munca.

Angajatii straini care detin functii de conducere aici la noi se molipsesc foarte usor de traditia locala.
Nu spui exact in ce sens, deci am sa spun si eu doar ca "molipsirea" aceasta se poate numi "adaptare".

Nu inteleg de ce mi se tot spune ca ar trebui sa fiu mandru ca lucrez pentru o companie internationala si mi se pretinde sa ma sacrific pentru firma. Eu cred ca vreau sa muncesc pentru a-mi asigura traiul, iar daca locul de munca ma ucide chiar nu vad ce caut eu acolo.
Companiile multinationale creeaza traditii proprii formand in timp o "cultura" a lor, care cuprinde tot ce tine de imagine, atat pentru public, cat si pentru angajati. Acestia din urma sunt incurajati sa se simta ca facand parte din "sufletul" companiei (nu ca "li se pretinde sa se sacrifice"), pentru a da maximum de randament, pentru a simti ca au un statut in societate... nu in ultimul rand, pentru a se simti bine in locul unde isi petrec o mare parte din viata. A munci astazi doar pentru a manca maine nu mi se pare deloc o idee ambitioasa sau o cale de urmat (dealtfel e chiar o frustrare sa muncesti doar pe acest considerent), "iar daca locul de munca te ucide", nici eu nu vad ce cauti acolo... cine te tine cu forta? :))

Nu inteleg de ce trebuie sa fiu eu forta de munca ieftina. NU ma simt cu nimic mai putin instruit decat muncitorii din strainatate in ceea ce priveste cunostiintele de baza (cele care se dobandesc in scoli), iar in ceea ce priveste instruirea la locul de munca am nevoie de aceeasi pregatire (training) ca si cel din strainatate.
Atunci negociaza! Pune toate acestea "pe tapet", si "vinde-te" scump. :) Poate ca, la inceput, vei fi nevoit sa accepti ceea ce ti se ofera, dar demonstreaza ca meriti mai mult si ca nu se pot lipsi de tine si vei obtine tot ce vrei. Ideea ca "nimeni nu e de neinlocuit" e adevarata, dar nici o companie care se respecta n-o va aplica prea usor, mai ales daca a investit in tine (ca tot spuneai de traininguri) si daca tu te-ai format in sensul dorit, esti pasionat de ceea ce faci si ai contributii semnificative... nu doar in profitul firmei ci si in celelalte "relatii" cu aceasta, cu alte cuvinte devii parte din "sufletul" de care vorbeam mai sus. "Siguranta" locului de munca nu mai e implicita, adevarat, dar poate fi creata.

Mi se pare ridicol faptul ca firma are pretentia sa-mi dea un salariu mai mic in conditiile in care atunci cand ma aflu in postura cumparatorului de rand vrea sa-mi vanda produsul la preturi uneori mai mari decat in strainatate.
Ar fi de discutat aici, cu privire la aspectul salariilor mai mici decat in occident, al conditiilor de munca si al altor avantaje comparative... Poate ca e putin, dar gandeste-te ca alternativa e deloc... eventual ajutor de somaj, ajutor social sau nimic-nimic. Si acum spune-mi, in cadrul acestei alternative, pentru ce poti fi mandru? Ca esti patriot si nu dai satisfactie "exploatatorilor" cu companii multinationale?
Cat despre preturi... nu se pune atat problema de "vrut", cat de "putut". Piata dicteaza pretul. Daca tu esti dispus sa dai pretul mai mare, de ce nu? :))

--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
hoţi...şi hoţi - de gaga la: 25/05/2006 09:40:44
(la: Cum scapam de infractori?)
În primul rând, pedepsele sunt prea blânde, iar românul se precupeţeşte tot timpul şi pentru orice. Chiar şi în cazul pedepselor, opinia publică a făcut comentarii.
Atâta timp cât eşti corect, n-are importanţă cât de mare este pedeapsa.
În alte ţări, legea este foarte aspră, lumea se teme şi o respectă. Este o civilizaţie care s-a dezvoltat de-a lungul timpului.
La noi, istoria zbuciumată a poporului român, lipsa educaţiei religioase din timpul comunismului a dus la un haos care nu face altceva decât să ajute înflorirea hoţiei de orice fel.
Poate că ar fi necesară o lege ca cea a lui Ataturk, prin care hoţul să fie pedepsit în piaţa publică prin tăierea mâinii cu care a furat...
Câteva exemple şi cred că s-ar rezolva situaţia.
Eu sunt destul de dură şi radicală în asfel de situaţii, n-aş ierta pe nimeni.
Latu a spus: Prezentarea de - de anadi108 la: 06/06/2006 19:55:32
(la: Absolutul şi Cauzalitatea)
Latu a spus:
Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau , ....bla-bla bla-bla
Latu n-a spus ".bla-bla bla-bla"


Replică:

Opinia lui anadi e că semnificaţia cuvintelor lui Latu, care urmau în fraza respectivă era "bla-bla bla-bla",
1. pentru că ele reprezentau, doar teorii generale despre silogisme, care însă
2. chipurile s-ar aplica şi la silogismul prezentat, în plus fiind
3. o încercare de denigrare a silogismului prezentat, fără a prezenta nici un argument concret, însă afirmând “…poate duce la erori… in care cauza si rezultatul (silogismului) izvorasc/se pierd din/in dessert”.

Latu a spus:
Dincolo de regulile constructiei de silogisme, exista si reguli in ce priveste utilizarea de citate. Daca nu altele, atunci macar regulile dictate de buna crestere.

Replică:
Ar trebui să te uiţi în grădina ta. Bunul simţ te-ar fi obligat să nu faci asemenea aluzii insultătoare, cum că atât cauza cât şi rezutatul silogismului prezentat ar izvorî/s-ar pierde din/în deşert, fără ca tu însuţi să prezinţi un argument concret care să invalideze silogismul prezentat, având tupeul să spui că nici nu te-ai găndit să dai o replică.


La afirmaţia lui anadi: Silogismul prezentat nu e un experiment intelectual,
Latu a spus
Initial ma referisem la forma prezentarii.

Replică:
Aceasta este o minciună, latu s-a referit în primul rând la erori de fond
(Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau forma …


Latu a spus:
Nesiguranta care apare ca baza prezumtiva a refugierii indaratul unor valori incontestabile, …duc dupa parerea mea la concluzia experimentului, …

Replică:
Latu continuă să afirme că silogismul prezentat ar fi un experiment intelectual, deşi el nu e un experiment ci o confirmare logică a experimentării existenţei lumii absolute, confirmare logică ce pleacă de la premisa principiului fizic al cauzalităţii,
Latu afirmă că anadi ar suferi de nesiguranţă
şi că acea nesiguranţă ar fi baza refugierii sale indaratul unor valori incontestabile.
De nesiguranţă suferă cei care nu ştiu:
(Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau forma.

Latu a spus:
Denuntarea termenului "enunt" ca fals si intronarea punctul unu ca "adevar" nu schimba decat terminologia, nu si eroarea asupra careia m-am oprit.
Pentru conformitate:
Latu a spus:
Pct. 1 este un enunt
Replică:
Pct. 1 este un adevăr:...


Replică:
Termenul enunt nu a fost denunţat ca fals, ci ca falsă formulare.
El nu spune nimic despre calitatea premisei.
A spune despre o afirmaţie că este un enunţ, e doar o schimbare de terminologie, care însă vrea să implice că afirmaţia nu ar avea valoare de adevăr, şi în sensul că oricine poate să enunţe, dar fără evidenţe, enunţurile nu sunt decăt speculaţii fără valoare.

Latu a spus:
Declararea premisei - aici a "adevarului" - urmata de aceeasi declaratie in conditional, ambele in cadrul aceleiasi enumerari putea fi lesne evitata in favoarea formei.

1. Nu “aici” (adică numai în acest caz), ci totdeauna premisa trebuie să fie adevărată, pentru a avea şansa de a ajunge la o concluzie adevărată. Cel ce construieşte un sistem logic plecănd de la o minciună, poate a avea dpdv logic dreptate, în realitate concluzia fiind o minciună, căci are ca premisă o minciună.
2. Repet: Prezentarea punctului doi sub formă condiţională a fost intenţionată pentru o discuţie pe tema principiului fizic al cauzalităţii.


Latu a spus:
Replica (mea): de prisos.

Replică :
Nu-i nimic. E ceva. … Gimnastică mentală şi denigrări gratuite.

Iar şmecherii care ne înconjoară ţin aproape.
#126358 (raspuns la: #126229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...