comentarii

Cit ne traiesc bunicii noi mai suntem copii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
homosexualitatea si copii - de liana68ro la: 09/07/2006 10:02:50
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
ma tem ca ma intelegi putin gresit
daca prezinta relevanta, am cunoscut un tip gay si mi-a fost bun amic si de incredere.. intr-un context dat; mi-=era si mila de bietul om ca gasea ca parteneri numai otrepe care-l tocau de bani; unii nici nu erau gay, erau doar tarfulitze pt sex.. dar ce putea gasi un biet cetatean european. in Bucuresti, in anii de dupa revolutie?..asta e

era vb de exacerbarea , mai alew vizuala a unora, a nazuintei de a fi recunoscuti..ce inseramna asta de fapt?
nu am auzit, in zilele noastre, ca cineva a fost data afara de la serviciu pe seama orientarii sale sexuale..poate nu cunosct toate datele tuturor si asa mai departe..
sorry
eu una am iesit cu tipi gay in cluburi de noapte in Bucuresti, pt toata lumea si nimeni nu le-a zis nimicutsa, desi daca erai atent puteai sa deduci situatia
am plecat insa..acum nu mai stiu si poate vorbesc fara acoperire
e desigur probabil sa vezi tipi fluierand sau injurand cand vad o "tipa" machiata infiorator cu peruci si alte alea (poti merge asa la barurri noaptea dar nu sa apari in media ) - au aparut la show-uri.. sory, nu i-am pus eu acolo
sincer, cred ca daca as intalni unul asa pe strada as trage un zambet.. condescendent; probabil un barbat ar fi mai dur
daca vreti sa schimbati perceptia omului simplu si nu prea cult nu gasesc potrivita "agresarea" de genul asta; nu ma pricep la imagine si alte cele, e doar parerea mea; cred ca exista si metode firesti si normale sa te faci inteles si acceptat de oameni care nu prea stiu ce este aceasta poveste;
gandeste-te ca poate oamenii aia nu sunt chiar toti rauvoitori; te asigur ca pentru tzatza Floarea de la sat, tot "boala" se cheama ca este, pana merge cineva sa-i explice, da nu machiat strident si cu strasuri ca o sa creada ca o iei in balon;cel mai fericit caz o sa creada ca a venit circul pe ulitza ei
cam plastic vorbesc dar intelegi ce spun
"Publicul" romanesc nu prea reactioneaza politicos si european da nu stiu daca suta la suta e vina lui..alta poveste

pe mine ma intereseaza cel mai tare cum ar privi un specialist in psihologia copilului evolutia si sanatatea mentala si sufleteasca a unui copil crescut de un cuplu gay; sunt atat de complicate problemele cu copii, cu traume din copilarie - n-ash crede ca in cuplurile gay, fie ele si legale nu exista probl de cuplu...
pe vremea comunistiilor, intr-un fel sau altul toti au inghitit o galushca mai mare sau mai mica..indiferent de viata din patuc

de la papa Freud incoace incercam sa exorcizam angoase care -dupa mintea mea aia creatza de femeie bleaga ....vin din scoaterea divinului din existenta noastra de zi cu zi, - nu ma refer la dusul la biserica neaparat, la religia insitutionalizata
dar e opinia mea doar, nu incerc sa te conving de asta

dupa mine, fiecare om are rostul sau si s-a nascut asa cum s-a nascut ca asa a fost stabilit, din motive care deja , daca am incerca a explica sau intelege..dau in alt subiect
poate ca asa a lasat cineva, ca oamenii homosexuali sa nu lase gene la urmashi..
dar ar trebui sa se intrebe daca afectiv copii pe care ii adopta sunt normali; nu ma refer (doar) la viitoarea lor orientare sexuala; daca e asa cum se spune ca gay te nasti, e posibil sa nu fie probleme aci;
ci de comportament, de reprezentare a notiunii si psihologiei de barbat si femeie
scoala are si ea puterile sale
dar sunt mici in raport cu mediul familial
(ma intreb cati baieti deveniti gay provin din familii monoparentale, mai precis au fost crescuti intr-un mediu gen mama-bunica-matusa si atat, fara model masculin la varsta cand era normal sa aiba..)

am vazut pe N geographic un documentar despre homosexualitatea in regnul animal; pt (unii) specialisti pare un pic de neinteles, desi fiecare poate sa gaseasca ceva explicatii; cea mai logica mi sa parut, din pacate, tot selectia naturala a speciei
asta e, sorry
poate a zis si omu` ca sa zica ceva
n-o lua ca ofensa, ca nu asta am urmarit
era ..tema de gandire, daca vrei s-o iei asa


cu respect si intelegere
toate cele bune


#132258 (raspuns la: #131414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre conflictul dintre genratii... - de cosmiK la: 15/07/2006 16:43:49
(la: Un loc comun: prăpastia dintre generaţii)
Eu, am fost crescuta de una din bunicile mele. Si m-a marcat profund absenta parintilor, a mamei care s-a dus in lumea celor drepti pe la vreo 12 ani ai mei si a tatalui care a murit cand eu ma apropiam de 19 ani si treceam printr-o profunda criza existentiala. Dar nici cat au trait nu le-am prea simtit prezenta in viata mea.
Ce sa-i faci! Cu o mama diagnostica cu tulburari psihice si un tata alcooolic, nu prea am avut parte de afectiune. Bunica a incercat sa tina loc de mama si tata, dar nu a reusit prea bine. Eu am privit-o incepand de pe la 19 ani cand am constientizat pierderile suferite ca pe fiinta care m-a indepartat de mama si mi-a rapit sansa de a o intelege.
Vreme indelungata am trait int-un univers mic si anost. Viata mea era impartita intre casa si scoala. Prieteni nu prea aveam pentru ca datorita mentalitatii care guverna in familie, am invatat sa ma inchid in mine si sa ridic ziduri. Prima lectie pe care am invatat-o de la bunica a fost ca nimeni nu trebuie sa stie ce e in sufletul meu.
Asa ca, cu timpul, mi-am creat propria lume, aveam prieteni imaginari care ma ajutau sa trec peste momentele de criza si ma faceau sa ma simt iubita, dar avand acesti prieteni am inceput sa ma izolez si mai mult.
Cand am iesit prima data in "lumea reala" eram atat de speriata. Nu aveam deloc incredere in mine si in fortele mele. Credeam ca sunt incapabila sa cladesc relatii, ori sa am prieteni reali si adevarati.
Din cauza educatiei primite comunicarea cu semenii mei a avut mult de suferit (indiferent de varsta acestora) si din nefericire inca mai are.
Ce-i drept situatia s-a ameliorat simtitor! Dar totusi....
Relatia cu bunica e furtunoasa. O respect pentru ca m-a crescut si m-a ocrotit,poate o si iubesc, dar nu atata de mult ca in copilarie cand era centrul universului meu si nu concepeam viata in afara prezentei ei. Intre noi e o praspatie prea mare care nu stiu cum poate fi trecuta! Inca nu am gasit solutia desi o caut cu disperare.
Uneori imi doresc sa nu stiu atatea cate stiu acum si mi-ar placea sa revin la ignoranta in care am trait pana la 19 ani, dar nu mai e posibil!
M-am schimbat mult dar nu radical ce-i drept. Traumele din copilarie ma urmaresc inca si imi dau insomnii si ganduri negre. Incerc sa ma mentin pe linia de plutire dar mi-e din ce in ce mai greu.
Mi-e teama pana si sa ma gandesc la ideea de a face copii. Stiu ca maternitatea e frumoasa si ca a fi mama e o traire unica, dar MI-E FRICA! O frica care risca sa devina patologica. Ma uit la matusa mea si vad cat de tare scartie relatia cu propri-ai fiica, ma uit in jur si vad ca si in multe alte familii e la fel, parinti prea ingaduitori ori prea duri si copii rebeli sau prea cuminti, si ma gandesc, daca mi se va intampla la fel.
Daca nu voi fi in stare sa cladesc punti de lagatura intre mine si copil, mai ales ca uneori comunic atat de greu ceea ce simt. Daca nu voi fi in stare sa-i ofer dragostea si intelegerea de care are nevoie?
Am un prieten, mai tanar ca mine, care deocamdata e departe dar care ma intelege, ma iubeste si ma respecta, numai ca uneori mi-e teama sa traiesc deplin iubirea.
Eu cred ca exista o praspatie intre generatii sau mai degraba intre mentalitatile care guverneaza o generatie sau alta. Prapastie care nu poate fi depasita decat prin comunicare si deschidere fata de celalalt.
In ceea ce priveste strainii, ma inteleg si cu cei mai tineri ca mine dar si cu cei varstnici. In general sunt privita ca o fiinta sociabila doar ca atunci cand merg intr-o mare de necunoscuti par inaccesibila.
Destul de curand un coleg mi-a spus: "Te-am vazut deunazi prin oras. Mergeai atat de mandru! Imi venea sa intru cu masina in tine..." si apoi a urmat o pauza urmata de un fel de oftat.
Cu familia e si mai dificil, decat cu strainii ori prietenii. Cu matusa si vara mea ma inteleg cand bine, cand asa si asa si asa. Relatia noastra are si suisuri si coborasuri, dar cred ca pana la urma in toate familiile e la fel!
Am incercat sa-i inteleg pe toti, dar nu stiu cat de bine ma inteleg ei sau cat de mult ma asculta.
Eu ascult, mai mult, decat vorbesc ori exprim vreun sentiment mai ales in familie, de teama ca nu cumva un cuvant sau o fraza sa nu jeneze pe cineva si sa duca la scandal sau suparare.
Am investit mult in familie si in prieteni si nu vreau decat putina intelegere din partea lor. Nimic altceva. Dar de cele mai multe ori nu am parte de asta. Probabil am gresit undeva. Dar unde oare? Nu stiu, insa, sper ca in cele din urma voi descoperi.
Cam atat am avut de spus. Stiu ca suna a lamentatie,dar simteam nevoia sa ma destainui cuiva. Sper sa nu fi gresit facand asta aici pe forum!
Cum e - de sierva la: 20/08/2006 11:29:56
(la: Cum e sa fii "cealalta"?)
... sa fii cealalta? E... interesant. Stiu o "cealalta". El (hai sa-i spunem A) e genul acela de barbat sensibil ale carui poezii nu sunt inca publicate din lipsa de sponsori ;) Nevasta (B) e genul acela de femeie care face cat 2 barbati, preocupata, in exclusivitate, de cariera. In poveste mai exista si 2 copii pe care-i ingrijesc bunicii, deoarece B e prea ocupata cu cariera iar A e prea ocupat cu poezia. Asaaaaaaa. Si se gasi intr-o zi o C care puse botul la traiul chinuit al nefericitului A si deveni "cealalta". Cum ii e? Pai cum sa-i fie, ca A, asa cum fac toti poetii, nu se multumeste cu vizitele sporadice pe la C, se simte magulit sa-l mai viziteze si D, si mai face o curte discreta si lui E, etc, etc........ :D
Prin urmare eu gandesc cam asa: ca sa fii "cealalta" trebuie sa fii ori foarte disperata (ceea ce e perfect plauzibil in cazul de mai sus), ori trebuie sa-ti fi facut, anticipat, o cariera din asta, ca s-a mai vazut. Dama de companie de inalta clasa :D

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
cum ii privesc pe parinti? - de zeroita la: 11/12/2006 15:59:47
(la: parintii si educatia)
acum, parinte la rindul meu, aproape cu evlavie.ma intreb cum au reusit sa creasca 4 copii cind eu, cu numai doi sint mereu contracronometru.
Tata? din pacate pentru sotul meu, ca pentru cei mai multi soti cred, el a fost modelul.Corect, cinstit pina la fanatism aproape.
Iar mama......hmmmmmmm.......in ciuda unei gafe care pentru orasul in care traiam a luat proportii hollywoodiene e tot mama.
Am avut noroc pot spune si desi nu ni s-au trasat niciodata limite clare le-am stiut cu totii.
Au avut in cresterea si educarea noastra sprijinul bunicilor care, cred ca pot fi pusi pe acelasi plan cu parintii in cazul meu. sau poate chiar intr-o ierarhie nescrisa, bunicii ar fi lideri.
Ca o concluzie, cred ca ii privesc ca pe niste prieteni,stiu sigur ca, orice am face putem "da fuga la ei". Vom gasi oricind intelegere. Modele, nu, in ciuda iubirii care le-o port.
Poate parte a unui tip de esec in viata , a fost, in ceea ce ma priveste, lipsa unui model, a unui maestru.
un roman din diaspora despre unitatea romanilor - de namib la: 14/02/2007 21:47:08
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Din trecutele amintiri ale unei vieti printre sirme

Cred ca prima oara a fost … nu, mai inainte de tot a fost o lunga calatorie cu trenul dinspre Vest spre un mare oras « al culturii » din Nord, acolo unde parintii mei luasera faimoasa repartitie : 1980 …

Nu stiam atunci ca se mai si numesc « sirme », nu cunosteam ura : eram pura si slaba in fata lor. Cred ca nici nu realizam ce se intimpla.

Aveam 6 ani, scoala urma sa inceapa si sarcina educatiei mele era delegata incepind cu acel moment parintilor mei.

Cred ca prima oara a fost la putin timp dupa descinderea mea in asa-zisul « dulce tirg al iesilor », atunci cind un vecin beat a sarit cu un cutit la mine si mi-a urlat in fata : « … du-te dracului in Ardealul tau ! » . Ma adresam cu « Saru’ mina » cind vedem putinii cunoscuti si mi s-a replicat : « du-te la popa si spune-i saru’mina ! ». Era pentru prima data cind vedeam asa ceva si mintea mea nu putea sa asimileze faptele, totul se intimpla prea repede … ca oameni beti care vor sa te linseze nu mai vazusem pina atunci in acel tirg adorabil de la confluenta Ardealului cu Banatul, unde unguri, nemti – sau ce mai ramasese din ei – si romani isi dadeau binete cind se intilneau la « aprozar » sau la un film si nu se injurau, scuipau si taiau cu cutitele pe strazi, unde croitoreasa noastra era sotia unui raposat mare general de la Budapesta si vorbea trei limbi straine iar vecina, unguroaica, facea niste prajituri delicioase si ma invita la ea.

De ce ? am inteles mai tirziu ca era rautate, invidie , ura …de ce ? Pentru ca aveam doi parinti frumosi care se intelegeau ? Pentru ca vorbeam franceza cu mama, in drum spre scoala ? Pentru ca eram diferiti ? Pentru ca nu ne bateam si parintii mei nu faceau mahala ? Pentru ca eram curata ?

Nu stiam nici atunci ca se numesc si « sirme », nu cunosteam ura : eram pura si slaba in fata lor. Cred ca nici nu realizam ce se intimpla.

La multe scene penibile am fost martora in cele 2 decenii ce au urmat : certuri interminabile, batai intre vecini, capuri sparte … si toate astea intr-un cartier « select ».


De multe ori, la scoala, atunci cind indrazneam sa spun ca am bunici in Ardeal din atitudinea colegilor se degaja ca Ardealul e o tara straina, cu oameni straini ; porecla mea la scoala a fost o lunga perioada « unguroaica », eram un extraterestru (sarmani strabuni romani ai mei care dormiti prin tarini ardelene … si care ati facut Unirea !) … cu atit mai mult cu cit sint atit de putini ardeleni stabiliti in Moldova ! Buni prieteni din Timisoara m-au intrebat nu o data : ce-a avut m(a)ica-ta de s-a stabilit in Iasi ? erau multi copii la parinti ? Erau saraci ? Ah, nu, nici una din astea … poate doar increderea transmisa de bunicul : « si la Moldova nasc oameni » .

Nu stiam nici atunci ca se mai numesc « sirme », nu cunosteam ura : eram pura si slaba in fata lor. Cred ca nici nu realizam ce se intimpla.

Toti moldovenii resimt Vestul ca pe ceva diferit, « strain ». Iti striga chiar in fata sa te cari la mama ta in Ardeal, « unguroaico » - mama mea a fost intrebata intr-o institutie ieseana, inainte de a-si lua in primire postul, de ce ramine in Iasi, « ca mai bine ar fi sa plece la ea acasa » si … ce paradox (nuuu ?!) simtul posesiunilor se intinde pina dincolo de munti : moldovenii se bat cu pumnii in piept si afirma ca daca vreodata va fi vreo problema cu « bozgorii » din Ardeal, ei se vor duce acolo sa se lupte cu ei ! Sa salveze Ardealul ! Ce « touchant » patriotism ! Nu, domnilor moldoveni, nu avem nevoie de voi, Stati acasa !

Sa punem ordine in idei ? Moldovenii nu ii agreeaza pe ardelenii veniti in Moldova, « go home ardeleni, unguri ce sinteti, mergeti in Ardealul vostru! » dar nu exista moldovean care sa nu aiba vreunul din familia lui plecat si pripasit prin Ardeal. Au fost bine primiti moldovenii la inceputuri, au fost tratati frumos ; dar ei nu sint capabili sa se adapteze, sa incerce sa imite, sa ia ce e bun, ci doar mizeria lor de acasa adusa peste tot si multa ura pe ceilalti (« sa moara capra vecinului » si nu de ce nu mi-as lua si eu o capra sau , poate, o vaca …)

In Moldova (Iasi) nu exista graffiti de genul "Go ardeleni acasa" etc iar aceasta se datoreaza doar unui unic lucru : prea putini ardeleni se afla in NE tarii si, de obicei, sint discreti.

Si era curios : mie, ultimei descendente a cinci generatii de intelectuali ardeleni, careia bunicul ii vorbea cu mult respect fata de Moldova si Stefan cel Mare, mie mi-era dat sa traiesc asa ceva. … Eu care a priori nu avusesem nici un resentiment.

Desigur, cu felul meu de a vorbi – vorbeam, ca si acum, cea mai impecabila romana literara, fara nici un accent (nici ardelenesc, nici moldovenesc) - eram reperabila si vulnerabila. Mult mai tirziu, la Universitate, in acelasi tirg de mahala al Iesilor, in timpul seminarului, o profesoara ma intreaba : « tu de ce nu vorbesti moldoveneste ? » … strigator la cer, halal de pedagogul roman ! Imi cistigasem putin curaj dupa toate peripetiile din Iasi si i-am raspuns obraznic ca tine de procesul meu de autocizelare (sic).


Nu stiam nici atunci ca se mai numesc « sirme » dar cunosteam ura : eram inca pura si mai putin slaba in fata lor. Realizam ce se intimpla.

De citeva ori am fost intimpinata, de catre moldoveni « docti », pseudointelectuali cu afirmatii de genul : « ce-ati dat voi, ba, in Ardealul vostru ?? noi ii avem pe Eminescu , Sadoveanu …. La voi in Ardeal nu e nimic !». Atitudine oribila a unor subspecii moldovenesti care pretind a fi studiat literele !! Daca este sa impartim tara in provincii, sa cintarim fiecare ce-a dat e dramatic! Dar nu trebuie uitati Cioran – unul dintre cei mai mari filosofi ai secolului XX, Stefan Augustin Doinas … Dar Ionescu, Stanescu, Sorescu ? Orice individ moldovenesc de nimic inzestrat cu capacitatea de a vorbi iti va spune : noi, moldovenii sintem cei mai credinciosi si-l avem pe Eminescu. Cam ceva in genul a ceea ce Alina Radu spunea : "la Iasi s-au manifestat greii literaturii romane" (fara comentarii). Mi se face greata, "duduie"!


Acestora dintre ei le raspund : « Civilizatia este doctoratul culturii ».

Ori nu sint semne ca Moldova ar avea cunostinta de civilizatie : case din « chirpici » (balegar+pamint+paie) – cum foarte rar am vazut in periplul meu din ultimii 3 ani prin lume : doar la populatiile extrem de « inapoiate » ; familiile din Moldova, de « iepuri » : 4, 7, … 12 copii, fara nici un simt pentru curatenie (o alchimie simpla pentru a nu fi murdar : sapun si apa si dorinta de a fi curat).E intr-adevar ceva de Ev Mediu. Cititi presa, e cel mai graitor : in fiecare zi citiva tati care si-au violat copiii/nepotiii etc sau care au omorit o bunica/concubina, niste fii care si-au injunghiat tatal, dementi ce dau foc la case, debili mentali care au violat vreo gaina/capra/iapa si …delicventa si mult, mult alcool … stiau bine ce spun ei, cei din «Fara zahar».

De la 1918 mult timp a trecut si cine mai stie ca ardelenii au pus niste conditii in momentul Unirii cu Tara. Cine mai stie ca acele conditii cerute de ardeleni nu au fost niciodata respectate ? Ardealul si Banatul, o Alsacie a Romaniei. Asa era prevazut.

FURTUL REVOLUTIEI LA IASI

Iar escrocheria cea mai mare se petrece tot la Iasi : FURTUL REVOLUTIEI (asa-zisei Revolutii romane) s-a petrecut la Iasi : moldovenii, vazind ca tot au furat si nu mai e aproape nimic de furat, dupa ce s-au intins ca o pesta peste tot, ce si-au pus in gind ? Sa fure revolutia : daca pasii va vor purta prin Iasi, mergeti la Hotel Continental si veti fi intimpinati de o placa imensa agatata pe peretele exterior al hotelului care spune nici mai mult nici mai putin ca Revolutia romana a inceput la Iasi in decembrie 1989 !

Ce spuneti de asta, temeswarilor ?


Plini de cultura, cei mai credinciosi, cei mai dintre romani : sa dam asadar moldovenilor ce este al moldovenilor : tara lor, Moldova lui Stefan. Va rog, sirmelor, plecati la voi acasa !



PS. Stiu acum ca se mai numesc si « sirme » si sint prea departe de ei pentru a-mi hrani ura : sint pura, puternica si intr-un loc unde nu exista picior de moldovean ... nici macar un roman. Promit cuminte sa vin acasa cind nu vor mai fi ei.


#175305 (raspuns la: #37097) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bunicii... - de Lady Allia la: 08/06/2007 16:04:35
(la: CONFERINTA - Sfaturi pentru tinerele mame!)

pot sa surad putin bunicului din tine?
sa il strang in brate si sa inchid un pic ochii din dor si drag de ai mei?
bunicii...nu i-am exclus niciodata discutiei! poate pentru ca i-am purtat mereu cu mine am uitat sa fac separatia: copii, parinti, bunici... ma iarta!
bunicii mei m-au invatat tot ce sunt eu astazi si le multumesc pentru ca mi-au lasat dreptul de a trai prin mine si prin viata mea!!!
#204241 (raspuns la: #204198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
noroc cu carapacea groasa - de proletaru la: 30/10/2007 13:32:14
(la: Generaţia cu cheia de gât )
hai sa fim realisti!
povestea e parte "frumoasa" a lucrurilor.
mie personal vremurile acelea nu mi-au priit. statul la cozi interminabile pentru strictul necesar: alimente, becuri, hartie igienica, etc. in timp ce nomenclatura huzurea.
au fost oameni carora li s-a luat absolut tot ce aveau. unii au murit in pushcarii, altii in beciurile militiei... abuzuri de tot felul. am trait pe viu momentul 15 noiembrie 1987. eram un simplu spectator. nu va puteti imagina spaimele prin care am trecut stiind ca am vazut ceea ce nu trebuia vazut.
la scoala faceam ateism, cantam cantece patriotice sau participam cu fortza la invatzamant politico-ideologic.
totusi am rezistat.... dar sa incerc sa imi amintesc de "frumusetea" acelor vremuri, nu pot.
citind textul, realizam toate lucrurile pe care ar fi trebuit sa le am si nu le-am avut din cauza unui regim imbecil, de fapt sustinut de cei 21 de milioane de cetateni. iubesc cuvantul asta!
nu mi-am cunoscut bunicul... a murit la scurt timp dupa ce a venit de la canal, in schimb i-am cunoscut pe tziganii pe care ni-i bagasera cu fortza in casa (doar nu era sa locuim singuri in casa cu 4 camere).
citeam carti bune pe ascuns sau ascultam posturi interzise la radio cu volumul dat incet... aveam mereu grija ce spuneam si cui spuneam.
ce era misto atunci?
dupa ce sa imi para rau?
admit faptul ca generatiile de acum traiesc o viata mult mai artificiala decat a noastra dar asta nu e implicit un lucru rau si oricum, se echilibreaza cu viata mizera a copiilor din Petrila.
*** - de Lady Allia la: 18/11/2008 23:25:33
(la: Cine cumpara natura Romaniei?)
"Traim cu impresia ca Romania este o tara frumoasa care poseda bogatii naturale inestimabile. "

Nu...eu nu traiesc cu impresia asta.Eu am certitudinea ca Romania INCA este o tara frumoasa din punct de vedere natural.
Ca nu mai este la fel ca pe vremea bunicilor? Nu, nu mai este!
Democratia a adus si bune si rele, iar saracia si satul de bani ii face pe oameni iresponsabili - uitam ca defapt natura nu este a noastra ci este o mostenire pe care ar trebui sa o dam copiilor si nepotilor nostri - de aceea o ciopartim, dar cum am spus...Romania INCA este frumoasa...

proiectul? :) eu sunt o visatoare convinsa, iubesc natura si ecologia, dar asta pana si pentru mine pare...utopie curata.
insa...sa dea Dumnezeu sa ma insel :).

Misto subiect :) - de adina.petre la: 12/01/2009 23:20:20
(la: La batranete)
Eu cred ca am sa fiu o bunica nebuna care ii invata pe nepoti sa le faca zile fripte parintilor lor (adica lu fi-miu, fii-mea).
Imi imaginez ca am sa fiu tunsa scurt, cu ochelari, si fumatoare. Cred ca o sa fiu bunica de gasca, la care vin toti nepotii sa se planga de adolescentze neintelese, iar eu ii voi sfatui, voi glumi cu ei si le voi povesti detalii rusinoase despre copii mei, si copilaria lor zburdalnica.
Imi imaginez ca voi avea un mosulica nebunatic, toata ziua pus pe shotii, cu care voi juca seara carti sau table pe bani, si cu care voi dansa pe melodia noastra noaptea, cand ma apuca pe mine dansatu' in camasa de noapte.
Mi-ar placea sa traiesc undeva la curte, sa am flori multe, si stupi cu albine. Afara vreau un caine mare si fioros dar cu un caracter de prostovan, de care iti e drag cand se impiedica, iar in casa as vrea un motan gras, lenes si pufos, pe care mosu' sa-l mangaie cu dosul papucilor si eu sa-l iau in brate si sa-l alint.
Si vreau musai o camera tip birou cu biblioteca mare, cu carti multe, cu bomboniera pe birou, scaun mare si plushat si un lampadar cu picior. :)
cei opt copii... - de irma la: 01/02/2009 17:30:27
(la: "Am trait sa o vad/aud si pe asta")
citeam mai acush pe hotnews ca femeia mai avea inca sase copii acasa, nascuti la fel ca si cei opt, in urma inseminarii aritficiale

http://www.hotnews.ro/stiri-international-5377956-video-femeia-care-nascut-octupleti-are-total-14-copii-nu-mai-rezist-spune-bunica-bebelusilor.htm

!
#400806 (raspuns la: #399033) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radacina saraciei.***almandin(lolo) - de sami_paris75 la: 05/02/2009 15:31:52
(la: Tiganii,aurul si diamantele*2 (vinatorii de carduri))
Almandinul exista intr-o culoare rosie aprinsa,mult mai rosie ca pyrope,aruncind uneori reflexe negre ori rosiatice.
In general este opac si translucid,dar cele mai rare pietre sunt cele transparente cu o stralucire magica de rosu aprins.
Almandina este insa o piatra fragila,delicata,cu frumoase reflexe incrucisate prin imbratisarea eterna creatà de fatzete.Ce-a mai frumoasa piatra de almandin este ce'a taiata si slefuita in forma de cabuson.
Almandinul mai are o denumire ,se numeste (grenat).In bijuterie grenatul se poate confunda foarte usor cu rubinul,exista insa foarte multe posibilitati pentru a face diferentà intre cele doua pietre foarte asemanatoare!
Almandina a fost si este utilizata foarte mult in decoratia interioara din vitraliile biseicilor si cathedralelor.
Almandita se poate taia in foi subtiri,transparente, iar culoarea rosie din vitraliul unei cathedrale,are un mare renume in vindecarea melancoliei ,incalzirea inimii,apropierea de Dumnezeu.
Afara vedeam totdeauna cerul albastru iar in biserica rosul transparent,extrem de placut al almandinei.
Alteori norii care ne protejeaza de razele puternice ale soarelui.Pasii mei stapini pe drumul catre casa,alearga din ce in ce mai repede,sa ma duca in dormitorul viselor mele.Inima bate sa-mi sparga pieptul,palma grea data de saracia comunismului,injuraturile sefilor.
Unul dintre ei chiar m-a injurat de mama,i'ar eu l-am potcovit cu-o palma direct peste ochi.Ma strabat o groaza de ginduri si amintiri.
Familia mea era dezbinata,o familie dezbinata ca toate familiile din Romània.
Ii cunosteam pe toti din familia lui Ghita ,un mare mardoias si cartofor,jucator de barbut.
Purta pe timpuri la bràu o maciuca din lemn de cires.
Unchiul meu àl dispretuia pe Ghita,
pierduse la barbut vre-o 15 000 de lei.
Jocul de barbut se tinea de obicei in oaga,intr-o groapa de gunoi,plina cu pungi,conserve ruginite,sticle sparte, caramida veche de la o casa care se demolase in anii 60.
Unchiul scuipa in palma,rostea o rugaciune,mereu aceiasi rugaciune"tatàl notru binecuvinteaza mina mea de aur.Doamne minca-ti-as....
Zarurile se rostogoleau cu viteza.
Unchiul a dat 6-5,ceea ce reprezenta doar jumatate din potul jucat la mijloc.
Miza era mare si ca sa cistige mai avea nevoie de inca -un 6-5.
Unchiul era asezat in roata impreuna cu toti tiganii care participau la jocul de barbut .
Fumau toti,"ce sa faca"?
Ochii tiganilor erau intreptati spre gramada de bani si la zarurile aruncate la misto.
Ghita a dat ultimul si-a dat pentru a zecea oara 6-6.
Toate inimile bateau a nebunie,unchiul a luat zarurile si le-a privit foarte atent.
Bà f...grejania matii! ba banditule!
pai tu d'ai la misto cu zaruri facute cu mercur?
In acelasi moment a spart un zar intre doua caramizi.
Mercurul se scurgea cu repeziciune prin praful caramizilor,Ghita a lovit cu maciuca de cires si unchiul a cazut gramada intre fetele intunecate ale tiganilor.Pamàntul parcà
s-a desprins in momentul cind a cazut unchiul meu!Eu aveam 6 ani si in cadere unchiul a cazut peste màna mea dreapta.
Am observat ca din tàmpla stanga ,se scurge un firicel de singe.
Dar ce-a reprezentat unchiul meu pentru mine si pentru familia noastra?Traia simultan cu mai multe femei,(chiar la Iasi avea una cu care facuse 5 copii,o alta din Tàrgul Frumos,care in momentul mortii lui,era in spate lui Ghita.
Cum se facu-se mare invalmaseala,tiganca l-a lovit pe Ghita pe la spate cu un cutit mare de taiat porcii,cutitul a intrat prin spate si-a iesit undeva in fatzà.
Militia a ajuns dupa citeva ore,pe seara,da nimeni n-a recunoscut cine la omoràt pe Ghità.
Mai tirziu eu am intrat la scoala,niciodata nu m-a interesat cu-adevarat viata tiganilor din mahala.
Eram fascinat de Mircea Eliade,Sadoveanu,Balzac,Homer ,cu Iliada si Odiseia,Cosbuc si Eminescu.
Bunicul mi-a dat un sfat.
-Dade, tu esti baiat inteliget,pune mina pe carte si lasa mahalaua!
Sa-i dai unui adolescent un sfat....poate sa faca exact contrariul!
Da eu l-am ascultat.




































#402368 (raspuns la: #398363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bunicul Ion si bunica Gherghina - de Tot Areal la: 28/06/2009 15:19:53
(la: BUNII MEI (I))
Bunicul Ion s-a nascut pe vremea razboaielor cu turcii si a fost crescut in casa de chirpici de pe Gorganul Paunii pana ce i-a venit timpul sa-si faca stagiul militar, stagiu in timpul caruia i s-a nascut si primul copil.
Dupa terminarea lui, si-a construit o casa nu departe de Pauna (cca. 500m la vale) si a avut 5 copii: 4 fete si ultimul nascut in 1907 pe tatal meu Marin.
A participat la primul razboi mondial si fiind ranit grav si declarat veteran de razboi, Regele Ferdinand, pentru ca avea si 5 copii, l-a impropietarit cu 10 ha. de pamant.
Ca meserie a fost padurar, eu asa mi-l aduc aminte, cu pusca pe umar, cu traista in spinare, cu cainele alaturi si plecat cu saptamanile.
Cam cu 20 de ani inainte de a muri, toti l-au sfatuit sa nu mai bea tuica si sa nu mai fumeze ca tusea rau si a mai tusit.......inca 20 de ani, boala cu tigarile de la el mi se trage, tata nu a fumat.
Bunica Gherghina facea paine la test odata pe saptamana si mancam carne numai duminica, pe vremea secetei cumplite din anii 1946-47 am stat la ei la tara, aveau o vacuta mica neagra ( Negruta, Duminezeu sa te odihneasca!) si beam lapte si mancam turte de orz.
Sunt ingropati in gropnite in cimitirul satului ( numai Pauna este ingropata in gorganul ei) , adica gauri betonate intr-un delusor si astupate cu o placa de beton, pe care este gravat numele.
Deci, din partea tatei sunt cel mai mic var, surorile lui s-au maritat de tinere si au avut copii multi, tata la 37 de ani ai am iesit..eu.
Ceva ciudat: inainte de a muri, tata mi-a dat un pachet invelit in hartie galbena si legat cu sfoara, mi-a spus ca acolo este averea familiei, dupa 1989 l-am desfacut, inauntru era actul de impropietarire al bunicului si registrul de rol funciar al comunei din 1941, dupa el impreuna cu primarul, popa si invatatorul s-au putut face reconstituirile de facto.
Cele doua hectare ale mele le-am dat cu acte ultimelor doua verisoare in viata
tot Areal - de sami_paris74 la: 11/12/2009 17:06:32
(la: Vecinii mei)
Dle Areal
,aflati ca sunt tigan de satra,familia mea dupa bunici a fost exterminatà aproape in intregime la Bug in Transnistria.
Daca sunteti tigan,trebuie sa intelegeti situatia.
Cind mama a ajuns in Romània dupa repatrierea tiganilor ramasi in viata,s-a casatorit cu un tigan caramidar din jud Bacau,zis Nicu Caramidaru ,Nicu Cramidaru avea o familie foarte numeroasa care traia prin sate si orase incepind de la Bacau si pina la Tg-Frumos.
Tata nu a avut niciodata o meserie adevarata ! Stiti? Se ocupa cu furtisagul gainilor din curtile oamenilor.
Tin eu minte ca avea o undita de pescuit,da nu se ducea niciodata la pescuit de peste,punea un bob de porumb fiert si o arunca ca pe lanseta in mijlocul cirdului de gaini,rate,giste, pe cimp si prin curtile vecinilor.
Avea un sac de pinza,si dupa ce tragea gaina linga el zicea: doua pentru priptura,una pentru saramura.
Trei le vind la peatza sa moara mama!
Tot el avea grija sa le gateste si sa le prajeste in tigaie.
Mama de fiecare data il intreba:Mà Nicule sa lasi ficatii pentru copii.
Si Nicu raspundea: -Fa sa mor eu daca gainile astea au avut ficat!(normal,cind tiganul vedea pe carbunii incinsi frumusetea de ficati rumeniti se uita in stinga si dreapta si hap direct pe esofag.


o zi minunata.et bahto del bahto si la multi ani cafe.HALAVIU
Sami.
#506534 (raspuns la: #506528) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pe vremea bunicii - de Guinevere la: 24/01/2010 23:20:20 Modificat la: 24/01/2010 23:20:53
(la: despre vraji...)
culmea e ca am auzit de obiceiul asta, povestit din gura bunicii, cand eram copil. se cruceau femeile cand vreun barbat frumos traia cu cate-o cotoroanta puturoasa si sopteau ca "i-o fi pus prostie de-aia in mancare". cred ca Herta e superba in modul asta de-a reconstrui realitati sepia. nu stiu daca urmareste atat sa explice o credinta, cat sa adauge o piesa la imagine. mor sa citesc "animalul inimii".
*** - de Daniel Racovitan la: 22/07/2010 07:49:31 Modificat la: 22/07/2010 07:50:36
(la: Depresia post-partum)
"Cu tot respectul pentru bunicile noastre...Aveau mereu multi copii si se cam cresteau unii pe altii in saracie, in lipsuri de tot felul. Nu as compara o mama din acele timpuri cu o mama de azi"

nu se pot compara pentru ca sunt cu totul alte medii, conditii si mentalitati

inainte mamele erau casnice si nu traiau in orase mari (cu tot stressul asociat); preocuparea pentru aspectul fizic era mult mai putin importanta ca azi; mass-media era mult mai putin prezenta; si peste toate, notiunea de depresie era inexistenta -- astfel incat unele mame se sinucideau si nimeni nu stia de ce (sau gaseau fel de fel de explicatii) -- sau nu se sinucideau dar erau nefericite si sufereau toata viata din cauza bolii

#560024 (raspuns la: #559934) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
continuare 2 - de sami_paris74 la: 02/09/2010 13:12:25
(la: Tiganii ,prima parte.)
Eu consider ca oamenii care primesc o educatie si cultura frumoasa se pot integra in orice societate de pe pamint,indiferent de rasa si origine,indiferent de culoarea pielii..
Ii cunosteam pe toti din familia lui Ghita ,un mare mardoias si cartofor,jucator de barbut.
Purta pe timpuri la bràu o maciuca din lemn de cires si purta maciuca in permanenta la cureaua de la pantaloni,cind juca babaroase o aseza linistit linga el si se uita mereu amenintzàtor la jucatori ;asta doar ca sa-i intimideze.
Unchiul meu àl dispretuia pe Ghita,un jucator ordinar din Oaga
pierduse la barbut vreo 15 000 de lei.
Jocul de barbut se tinea de obicei in oaga,intr-o enormà groapa de gunoi,plina cu pungi,conserve ruginite,sticle sparte, caramizi sparte asezate haotic in stive ,probabil de la o casa foarte veche care se demolase probabil prin anii 60.
Unchiul scuipa in palma,rostea o rugaciune,mereu aceiasi rugaciune"tatàl notru binecuvinteaza mina mea de aur.Doamne minca-ti-as....
Zarurile se rostogoleau cu viteza.
Unchiul a dat 6-5,ceea ce reprezenta doar jumatate din potul jucat la mijloc.
Miza era mare si ca sa cistige mai avea nevoie de inca -un 6-5.
Unchiul era asezat impreuna cu toti tiganii in forma de cerc si toti cei care mai puneau o mina pe margine, se numea « braila »
Ochii tiganilor erau intreptati spre gramada de bani si la zarurile aruncate la misto.
Ghita a dat ultimul ,si-a dat pentru a patra oara 6-6.
Toate inimile bateau a nebunie,unchiul a luat zarurile si le-a privit foarte atent.
Bà f...grejania matii! ba banditule! Bàààà nepieptanatule !!!!
tu d'ai la misto cu zarurile ? Ba sa moara sorumea ,daca zarurile tale nu sunt masluite ….
In acelasi moment a spart un zar intre doua caramizi.
Mercurul s-a scurs cu repeziciune prin praful caramizilor,Ghita a lovit cu maciuca de cires si unchiul meu a cazut gramada acolo unde fetele intunecate ale tiganilor,il priveau cu nepasare.Pamàntul parcà
s-a desprins in momentul cind a cazut unchiul meu ! in cadere unchiul a cazut peste màna mea dreapta.
Am observat ca din tàmpla stanga ,se scurge un firicel rosu de singe.
Dar ce-a reprezentat unchiul meu pentru mine si pentru familia noastra?Traia simultan cu mai multe femei,(chiar la Iasi avea una cu care facuse 5 copii,o alta tiganca adusa de la Tàrgul Frumos,care in momentul mortii lui,era in spate lui Ghita.
Cum se facu-se mare invalmaseala,tiganca l-a lovit pe Ghita pe la spate cu un cutit mare de taiat porcii,cutitul a intrat prin spate si-a iesit undeva in fatzà.
Militia a ajuns dupa citeva ore,pe seara,nimeni n-a recunoscut cine la omoràt pe Ghità.
Eram fascinat de Mircea Eliade,Sadoveanu,Balzac,Homer ,cu Iliada si Odiseia,Cosbuc si Eminescu.
Bunicul mi-a dat un sfat.
-Dade, tu esti baiat inteliget,pune mina pe carte si lasa mahalaua!
Sa-i dai unui adolescent un sfat....poate sa faca exact contrariul! Da,eu l-am ascultat.


#566486 (raspuns la: #566480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
partea a-2-a,tiganii rromi - de sami_paris74 la: 14/09/2010 18:16:37
(la: mai rromule!)
Tiganii reprezinta un mister pentru intrega omenire.Tot ceea ce se vorbeste despre tigani sunt doar supozitii,trebuie doar sa va ginditi ca tiganii sunt oameni ca si dv si nu sunt nici mai buni si nici mai rai ca dv.
Tiganii n-au fost niciodata agresivi,sunt un popor de oameni nomazi,mereu nomazi ,care ofera in schimbul libertatii de a traii muzica si dansul,diferiti mestesugari confectioneaza cazane si burlane,caramizi,linguri,ciururi pentru cernut malaiul de porumb,altii sunt prelucratori de metale,cei care nu reusesc sa se integreze intr-o societate sunt tocmai acei tigani care nu au parte de cultura si educatie.
Faceti putin o comparatie va rog,incercati sa va imaginati doi copii orfani,doi copii de tigani,care de la o anumita virsta frageda,nu –si cunosc parintii si nici traditiile de tigani,incercati sa-i vedeti cu ochii mintii,integrati intr-o familie dintr-un mediu sanatos,pregatiti zilnic pentu a fi educati intr-o scoala ca oricare copil din Romània.
Tot cu ochii mintii incercati sa vedeti rezultatele dupa 20 de ani.
Ca exemplu o sa va descriu putin o parte a arborelui meu genealogic,just pe cel care-l stiu de la bunicii mei Adam si Ruxandra.
Adam si Ruxandra au avut sapte copii.
Unul din copii lor este tatal meu care se numea Nicolae zis Cimpeanu,pentru dragostea lui pentru cimp si padure,apoi au urmat Baciu,Fancica,Sofica mama a trei copii ,dintre care doua fete cu numele de Carmen si Vintzi si mama marelui saxofonist si dirijor Marin Petrache Pechea .,Petre ,care dupa ce a urmat o scoala militara a juns la gradul de maior,Vlaicu obtine bacalaureatul la Bacau si devine directorul unui centru comercial.Un altul se numeste Milica acesta din urma face o scoala profesionala la Iasi si devine tapitzer.
#568202 (raspuns la: #568198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cazul copiilor seropozitivi - de (anonim) la: 23/09/2003 07:09:46
(la: Cazul copiilor seropozitivi de la Golesti.)
Este strict parerea mea. Ei nu au nici o vina ca sunt asa. Dar voi, ca parinti ai unui copil de 6 ani, care il dati la scoala sanatos, si se ia la bataie cu un copil seropozitiv, dintr-un oarecare motiv copilaresc si se taie amandoi? cam cum credeti ca a-si sta eu acasa ca parinte al unui copil sanatos? stiind ca el se poate rani in orice moment? are 6 ani, nu 26 sa stie sa-si poarte singur de grija. Eu nu mi-asi trmite copilul nici macar racit la scoala, ca sa nu-i imbolnavesc pe ceilalti. Asta e parerea mea si cand va implini copilul meu varsta scolii, sa fiti siguri ca nu voi tolera sa fie in aceeasi clasa cu un copil seropozitiv.Nu e ignoranta din partea mea sau pur si simplu ca as fi incuiata.Copii i-au primit bine pt. ca ei inca nu realizeaza ce e aia a te infesta cu acea boala si apoi a muri. Ei inca nu stiu notiunea de a muri.
Cu respect,
Mihaela Aldea
Stiinta, dude si scovergi. - de papadie67 la: 24/09/2003 22:18:26
(la: Viata gay romaneasca)
Oameni cu Carte, precum si atenti observatori ai fenomenului "Romanul-ne-iesit prin lume", mi-aati facut cinstea de-a-ncerca ochii a-mi deschide. Multumindu-le tutuLora pt. efort, m-ar ajuta mult in zbaterea-mi catre Cunoastere, daca i-ati raspunde foarte pe scurt lu' Papadie-"al nostru" la urmatoarele:
1. daca homosexualitatea are o explicatie genetica stiintific dovedita, care este secventa genetica afectata, pe care cromozom este ea localizata si cine si cand a descoperit aceasta corelatie.
2. daca homosexualitatea este un raspuns al Naturii la suprapopulatie in cadrul unei specii biologice, de ce-ar apare ea ca fenomen reactional numai la specia umana. P.S.: era suprapopulatia umana o problema acum 2-3000 de ani, cand apar primele marturii despre H-sexualitate ca fiind perceputa drept o plaga sociala?
3.daca n-ati citit partea din Istoria Spartanilor cu referire la problema abordata, de ce n-ati face-o? Poate pt c-ar dovedi ca spartanii masculi nu erau - ad integrum - mutanti genetic, ci mai degraba educational?
4. daca ridicandu-mi "vocea" impotriva tolerantei fata de-un fenomen pe care-l consider nociv pentru un adolescent in formare inseamna ca sunt de fapt un reprezentant inconstient al fenomenului (recte, sunt poponar chiar eu, dar inca nu mi-am dat seama) atunci ii invit pe cei ce-au sarit de c... in sus, sa le ofere/impuna copiilor Lor un picut de cocaina/rachiu/tabac fara grija, dat fiind faptul ca "gena adictiei" a fost si ea dovedita ca fapt stiintific. Cam de-odata cu cea a homosexualitatii. (ras mic si-nfundat...de padure...).
5.scuze
6.daca bunicii domniilor lor care ne predica astazi toleranta catre homosexualitate n-ar fi fost atat de retrograzi( in a nu o fi-nteles, acceptat si-implicit-incurajat), poate n-am fi avut azi deosebita placere de-a le citi comentariile. Caci, statistic, exista o sansa ca domniile-lor sa nu se fi nascut. Deloc.
7. si-ar mai fi...dar s-o lasam precum cazu'.

Altfel, io'...bine, ceea ce va doresc si D-voastra.
#420 (raspuns la: #371) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Retetele bunicii - de (anonim) la: 06/10/2003 12:07:12
(la: Retzetele bunicii.. Cuvant inainte.. :-)))
Cu afisarea pe forum a retetelor bunicii este la fel ca si cu "down-load-ul" muzicii pe gratis de catre unii de pe internet.
Cei care aveti mostenite retete bune nu le publicati fiindca unii "intreprinzatori" vi le vor copia si utiliza cu drept de autor in propriile lor carti de bucate sau restaurante...ca plagiatu-i la moda astazi.:):):):):)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...