te provoaca sa gandesti
Conform planning-ului Profi Aiud –mag 54 are livrare astazi Comanda e introdusa cu livrare astazi
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama -
- de
SB_one
la: 26/01/2004 13:37:26
(la: Jos palaria!) Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes" -interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga. -Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America? -Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat. Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale. -Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA? -In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile. Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate. -Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru? -Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral. -Cum arata o zi din viata dv.? -Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate. - Sunt multi romani valorosi in America? -Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)". -Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania? -Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul. -Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei? -Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata... -Cum incercati sa ajutati Romania? -Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste... -Mai aveti timp pentru hobby-uri? -Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai... RUXANDRA CONSTANTINESCU SB ................................................................ Moto: Crede in cel ce cauta Adevarul, Fereste-te de cel ce l-a gasit. (A.Gide) Un prof din liceu avea o vorba "o zi in care n-ai privit cerul e o zi pierduta". De multe ori cred ca e suficient atat, sa iti permiti ragazul sa privesti cateva clipe in sus. Nu zice nimeni ca trebuie sa iti pierzi viata in "contemplari", ci doar sa stii sa apreciezi tot ce iti este dat.
Uite ca eu am pornit subiectul si l-am si abandonat vreo doua zile, din lipsa de timp. Acum revin cu materialul promis. Pozitia mea este evident partizana, dar sper sa nu vi se para ca am sarit calul.
Imi cer scuze pentru lungimea textului. Astept comentariile voastre. CONSTRUIREA CATEDRALEI – TRIUMF ASUPA INCERCARILOR VEACURILOR Desi au trecut 15 ani de la eliberarea de comunism, asistam cu mahnire la un scandal, la prima vedere absurd, declansat pe marginea a ceea ce ar trebui sa fie un motiv de armonie si infratire intre romani: inaltarea Catedralei Mantuirii Neamului. Ideea Catedralei, aparuta dupa Razboiul de Independenta, a fost reluata in anii `20, dar greutatile, razboiul si apoi comunismul au impiedicat finalizarea proiectului. In ianuarie 1990 el a fost actualizat, crezandu-se - in sfarsit! - ca se poate materializa. Dupa ce initial a fost desemnat ca loc de amplasament (in bataie de joc) o intersectie din Piata Unirii, mai apoi (in 1997), pe considerente liturgice, istorice si culturale, o comisie a stabilit inaltarea Catedralei pe un fost teren al Patriarhiei. In Parcul Carol, acolo unde este acum (inca) Mausoleul eroilor comunisti. In esenta, hotararea comisiei a fost motivata de faptul ca: se puteau respecta vechile randuieli canonice care cer asezarea bisericii pe loc inalt, ca simbol al aspiratiei de desavarsire; este locul cel mai apropiat de vatra seculara a Patriarhiei, putandu-se organiza lesne procesiuni; se va putea aduce pomenire asa cum se cuvine Eroului necunoscut (cinstit de inaintasi aici) prin Sfanta Liturghie si rugaciunile zilnice. Mausoleul comunist a fost ridicat incepand din 1958, in perioada in care elita neamului romanesc putrezea in inchisori. Acest monument marcheaza de fapt, triumful - vremelnic din fericire -, al unei ideologii care a produs peste tot unde si-a intins aripile, moarte si nenorocire. De aceea, construirea Catedralei Neamului pe locul Mausoleului ar avea mai mult decat valoarea unui locas de cult nou. Aceasta Catedrala s-a dorit, in fapt, sa semnifice izbavirea neamului romanesc de incercarile veacurilor, trainicia si biruinta credintei crestine. Si daca asa a fost gandita ea atunci cand inca nu cunoscusem „binefacerile” comunismului, cu atat mai mult ridicarea sa azi, in 2004, i-ar spori valoarea de simbol. Decizia de amplasare in parcul Carol – repetam, pe un fost teren al Patriarhiei! - starneste, din pacate, controverse si scandal, iar numeroase elemente ne fac sa ne indoim ca miza este spatiul verde - a carui distrugere se invoca. Rezistenta „de constiinta” In centrul „rezistentei civice” fata de construirea Catedralei se afla vechi dusmani ai Bisericii, precum Gabriel Andreescu, si asociatii civice necunoscute pana acum, infiintate probabil tocmai pentru acest scop, vezi „Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta”, condusa de dl Remus Cernea, asociata pe internet cu site-ul humanism.ro. Aici firele incep sa se lege. Stim ce este cu adevarat umanismul, fara sa avem nevoie de definitiile ambalate in tipla de pe site-ul numit. Marele nostru ganditor Petre Tutea il definea astfel: „Umanismul e o ratacire a omului in Univers, care il inlocuieste - crede el - pe Dumnezeu”. E inlocuirea lui Dumnezeu cu omul, o auto-inchinare pe care si-o atribuie siesi, impotriva Creatorului sau. Dar care sunt comandamentele de capatai si roadele umanismului? Non-teismul, adica ateismul (traducerea libera a expresiei „libertate de constiinta”) si internationalismul. Roada internationalismului - comunismul insusi, regim odios care a facut zeci de milioane de victime si a mutilat spiritul atator popoare. De aceea, nu e deloc de mirare aceasta atitudine a respectivei grupari umaniste galagioase, deoarece se inscrie in mod organic in mentalitatea, dar mai ales in ideologia sa. Desigur ca salvarea - pasami-te - a unui parc nu este decat un pretext ieftin. Mergand mai departe, trebuie sa spunem ca noua constructie va inlocui simbolurile masonice care se gasesc din plin in constructia Mausoleului. Iata ce scria apreciatul jurnalist George Roncea in ziarul Ziua, in ianuarie 1999: „Planul masonic al Bucurestilor Proiectul de amplasare a bisericii in Parcul Carol a starnit o indarjita opozitie, mai ales din partea MLPAT, dar si din partea unor cercuri ostile in general fata de biserica si credinta. Parcul Carol are o semnificatie aparte, constituind un loc drag masoneriei. O serie de simboluri specifice sunt cuprinse in ansamblul arhitectonic al parcului Carol, dintre care cel mai pregnant este asa-zisul obelisc, creat pe profilul pentagramei si ridicat de guvernul comunist alaturi de osuarul in hemiciclu, care trebuia sa adaposteasca elita bolsevica. In mod cert nu s-a dorit (si nu se doreste nici acum, n. a.) ca aceste marci si simboluri ale comunismului sa fie aneantizate, sterse din memorie, prin ridicarea in locul lor a unei biserici. Confruntarea pe tema ridicarii Catedralei Mantuirii Neamului contine si un substrat de nivel simbolic, care exprima conflictul ireconciliabil dintre ocultele anticrestine, inca prezente in institutiile Romaniei, si Biserica, principalul inamic al acestora.” Mai adaugam ca Biserica Ortodoxa Romana, prin Hotararea sa din 1937, adoptata in urma realizarii „Studiului asupra Francmasoneriei” al I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae Balan, s-a pronuntat clar impotriva masoneriei pentru ca: „propaga necredinta prin conceptia panteist-naturalista", „vrea sa se substituie crestinismului" si „submineaza ordinea sociala ". (A se citi / descarca integral de pe internet la http://odaia.go.ro/francmasoneria.html, a se vedea si articolul „Holocaustul culturii crestine” revista „Rost” nr. 1, http://www.romfest.org/rost/mar2003/holocaust.shtml ) Nu este greu sa intelegem, astfel, ca scopul SLC si al „umanistilor” nu este impotrivirea fata de constructia Catedralei IN Parcul Carol, ci fata de IDEEA inaltarii catedralei, indiferent in ce loc. „Protejarea parcului” este doar un pretext. Daca locul va fi schimbat, ei – sau altii – vor gasi motiv diferit de protest. Cei care se opun proiectului au adus in discutie felurite argumente. Au cerut „crutarea” Mausoleului si transformarea lui in monument al...eroilor anti-comunisti, eventual stramutarea acolo a ramasitelor pamantesti ale unor „mari reprezentanti ai neamului”. E ca si cum militarii romani ar participa la execitiile NATO imbracati in uniformele de factura sovietica de dinainte de 1989. Sau, la Piata Presei, sa fi lasat statuia lui Lenin alaturi de steagul UE. Nu putem, in nici un fel, sa facem abstractie de simbolistica bolsevica cu care este impanat ansamblul arhitectural din Parcul Carol. N-avem cum sa-i inversam in minte semnificatia, si oricum ne indoim ca lui Iuliu Maniu ori Elisabetei Rizea – de exemplu - le-ar fi placut ideea sa se odihneasca pentru vesnicie intr-un asemenea loc. In vremea construirii Mausoleului, se murea la Aiud, Gherla, Jilava, Pitesti, in chinuri, fara cruce si fara lumanare, iar de cele mai multe ori cei condamnatii savarsisera „crima” de a nu-si lepada credinta in Dumnezeu. Caruia din cei martirizati astfel, i-ar placea sa fie ingropat ACOLO? S-a adus in discutie distrugerea parcului, a spatiilor verzi si a ambientului. Totusi, terenul afectat constructiei are o suprafata de 5,3 hectare, in vreme ce parcul intreg ocupa peste 35 hectare. S-a incercat abordarea subiectului „banii nostri”. Spre ghinionul contestatarilor, aceasta a cazut din start, intrucat catedrala nu utilizeaza bani de la buget, ci din donatii. Ocazie, oricum, pentru ca donatorii sa fie luati in batjocura in anumite cercuri „progresiste” ca fiind prosti si inapoiati. Varful de lance al acestui curent, dl. Gabriel Andreescu (anticomunist convins, devenit peste noapte aparator al unui simbol al acestei perioade), a scris de curand in ziarul Ziua ca „investitia in Biserica nu este o investitie in civilizatie”. Asa este, domnule Andreescu, propunem sa nu se mai construiasca biserici niciodata, ci doar case de toleranta, carciumi si clinici de planning familial si avort, ca si asa s-au inmultit peste masura prostii de romani care nu va inteleg vizionarismul. S-au facut si „sondaje” pe internet, ale caror rezultate sunt prezentate cu insistenta, desi nu trebuie sa fii sociolog ca sa stii ca asemenea metode dau rezultate eronate si de aceea sunt nule din punct de vedere al credibilitatii. In loc de concluzie „Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta” organizeaza manifestari „artistice” (ma rog, poate nu inteleg eu arta moderna) si lanturi umane in jurul Mausoleului. In regula, este DREPTUL lor. La randul nostru va invitam, pe toti cei care sunteti in acord cu cele scrise mai sus, in parcul Carol, peste trei luni, pentru a asista la punerea pietrei de temelie a Catedralei Mantuirii Neamului. Este OBLIGATIA noastra, a crestinilor dreptmaritori. Sa nu ne lasam prada necazului si indoielii. Sa nu uitam ca Domnul vegheaza, si sa ne indreptam speranta catre El, care ne-a spus in Sfanta Sa Scriptura: „voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.” (Mt. 16:18) In decembrie 1989, romanii iesiti pe strada au strigat „Dumnezeu este cu noi”. Nu Buddha, nu Allah, nu Krishna, nu Omul, ci Dumnezeul parintilor si stramosilor nostri, la care ne rugam in biserici si pe care balaurul comunist a incercat – in van – sa il inghita. Acum, ne aflam in Anul Domnului 2004. Haideti sa punem punct epocii comuniste si sa sarbatorim triumful credintei si al Sfintei Cruci, luandu-ne la revedere de la Mausoleu si inaltand Catedrala: „adio, la groapa de gunoi a istoriei, calatorie sprancenata!” Bogdan I. Stanciu AlterMedia http://ro.altermedia.info http://www.altermedia.ro de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?
N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina. Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu israeli = israelian jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma) jewish = de religie ? Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary: oed jew | more Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu, Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7- Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s, Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5 Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu, gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu, ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a. Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai, corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME. Iudeow, Iudew: see JUDEW.)] 1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite. Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and the Sephardim. C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu, iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe, trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde. C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3 ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530 PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173 Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London, An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix. 126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,' said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law. 1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the defect that the defined word is included in adjectival form in the definition. The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the Rabbis of the Jewish Conservative Movement. plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300 Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129 (Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5 The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden (Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30 Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc. [see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world. 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct from the Jews of Europe and North America. gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe] we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their ordinary occasions. b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly. 1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye. 1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye. 1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a Jew's eye'. c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA. 1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc. Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag. IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews' Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c. 1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies 155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H. NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India, term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as `White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the Aethiopid subrace, a hybrid taxon. d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang. 1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as `jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the `Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor, x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict. Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more ratings who repair and make clothing. 2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard bargains. In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious sense. 1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator. 1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t. 16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles. 1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide 123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160 'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944 Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy, rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem! b A pedlar. In this use not depreciatory. 1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot, the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E. MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew' was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us, however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the Jew', who was anybody that came along buying junk. 3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy, butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater, Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj. 1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization in parliament, without receiving the sacrament. 1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817 M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954 Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50 Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses what she calls the country set, who call their children `the brats', talk about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to `jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the `business classes' who sport expensive and powerful cars. 1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew brandy. 1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing. 1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews. 1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of *Jew-drowning in the annals of monkish historians. 1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD Tenants 50 Jewgirls are the best whores. 1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the *Jew-haters the old story of the blood sacrifice. 1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which Governments have no direct concern. 1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce with the revolted slaves. 1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114 Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man. 1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of spectacles with a Jew-pedlar. 1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe. A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those *Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat. c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb. = Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v. nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely derived from West African languages and a vocabulary largely derived from English. 1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283 He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick. 1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to *Jew-bait with pen or sword. 1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies 85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S. CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters, was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974 G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at school of a ring of young Jew-baiters. 1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202 Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg. 1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J. MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting Gauleiter. 1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant. 1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after. 1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205 From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps. 1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical & Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre. 1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo, Ningre-Tongo). d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews' frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it (storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews' lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews' money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England; Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi. 3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall. 1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S. Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple. 1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax. 1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines [were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called *Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews' tin, have..been found in the mining localities. 1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio. 1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or `Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that affords the well-known fibre of commerce called `Jute'. 1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by other foolish names not woorthie to be remembred. 1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of thorns..was composed of its branches. 1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch. 1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter, brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces. 1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi. 1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our Sauiour Christ. 1851 Jews' tin [see Jews' house]. Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also transf. Hence 'Jewing vbl. sb. These uses are now considered to be offensive. 1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman; and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God (1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg., Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30 Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14 Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to 1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin, Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872 Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195 You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted their race and nature, so that it is their vices and their free acts we stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in 1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments. 1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use `Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment, jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May 83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May 301/1, I got jewed down..over the cheap offer. [La randul sau, prof. univ. dr. Virgil Lazarovici, unul dintre specialistii care s-a aplecat indelung asupra descifrarii scrierii de pe aceste artefacte, a spus ca, in opinia sa, respectivul monument ar trebui sa includa si o placheta comemorativa dedicata arheologului Nicolae Vlasa, cel care a facut celebra descoperire in 1961.]
...de aici trag concluzia ca saracul om mai traieste si e pe la Cluj.(???) SB ................................................................ it's nice to be important, but it's more important to be nice !
...as veni, dar la cei douaj'
- de
SB_one
la: 13/07/2004 21:49:49
(la: Cine merge vara asta in România? si unde?) ...as veni, dar la cei douaj' de ani ai mei...
PS 1°am fost in Iunie la Buc; s-a casatorit fiica mea 2° Cecilia, din Pecica( linga Arad) am avut un prieten( am facut armata impreuna): Paceagiu Vasile ( tre sa aiba cam 54-55); vroia sa se faca prof. de naturale(?) Ai auzit de numele asta pe acolo? SB ................................................................ it's nice to be important, but it's more important to be nice ! ..Sa fiu un unicorn nascut din spuma marii...magie, sclipire, zbor, stralucire,libertate..cam asta ar presupune animalul care mi-ar placea sa fiu..totodata suplete, rafinament si vis
stiu ca nu ati confundat:):) eu doar am facut o remarca despre ce este stiinta si ce este pseudo-stiinta...adevarat ca uneori anumite lucruri generale par sa se aplice unor cazuri particulare, dar pana si statistic vorbind, mult prea rar astrologia are ceva cu adevarat de spus.
da, planetele ne influenteaza existenta ( dar nu ce ne va spune maine seful si nici ce am mancat ieri la cina) pt ca si omul si planetele sunt puncte infime din marele Tot, diferite aspecte ale aceleeasi energii supreme, asa cum am subliniat mai jos in exemplul cu corpul uman: mana mea poate crede ca este independenta si ca poate exista fara restul coprului meu dar adevarul este ca ea nu este decat o parte dintr-o mare unitate, unde toate componentele sunt interdependente si se influenteaza reciproc. cate despre cei trei magi...ei bine, ca sa explicati o superstitie, recurgeti la o alta superstitie….:) cei trei magi erau preoti zoroastrieni (de fapt aceasta este chiar traducerea cuvantului “mogh” din lb. Persana) si ei s-au ghidat dupa stele nu folosind astrologia ci mai de graba aceeasi stiinta exacta a astronomiei, caci Steaua ce a aparut la manifeastarea lui Isus este o manifestare in lumea fenomenala a unui simbol spiritual mentionat in scrierile tuturor scripturilor sfinte de pana atunci, inclusiv cele zoroastriene in care se face referire la manifestarea lui Shah-Bahram… deci ei au avut ochi sa vada semnele venirii unei noi Manifestari Divine atat pentru ca erau canale spirituale purificate de prejudecati si traditiile propriei lor religii cat si pentru ca au stiut sa vada printre randuri… sa citeasca corect informatia despre ce fel de stea va fi si la ce data in istorie va aparea pe cerul umanitatii. cu bine, gio "To merit the madness of love, man must abound in sanity" -The Seven Valleys- "Evolutia este un concept deosebit de important pentru bunastarea omenirii, stiinta medicala si intelegerea lumii. Este o teorie plina de credibilitate, sustinuta de un numar crescind de probe si studii stiintifice acceptate de oamenii de stiinta."
- Daca asa stau lucrurile, cum iti explici ca - te citez: "Creationismul care are pretentia de a fi o stiinta are astazi din ce in ce mai multi adepti in defavoarea teoriei evolutioniste."?!... ...si ca, acesti "din ce in ce mai multi adepti" nu mai sint babele si mosii analfabeti din nu stiu care catun de munte "uitat de Dumnezeu"... ci sint indivizi care au dobindit pe cai oneste una sau mai multe diplome universitare (si isi desfasoara si in prezent activitatea) - nu in domeniul arhitecturii, artelor plastice, etc... ci - sic - in domeniul biologiei, fizicii atomice, geologiei... sau mai stiu eu carei discipline de al carei suport teoria evolutionista are nevoie cu atita disperare pentru a supravietui?!... Te invit sa inspectezi modesta lista de mai jos, si sa precizezi pe citi dintre cei enumerati in ea ii suspectezi de incompetenta/lipsa de onestitate academica... ce anume ii descalifica (,) ca autentici oameni de stiinta... si ce anume ii plaseaza in inferioritate academica in raport cu oamenii de stiinta care accepta varianta evolutionista: 1. Dr Paul Ackerman, Psychologist 2. Dr E. Theo Agard, Medical Physics 3. Dr James Allan, Geneticist 4. Dr Steve Austin, Geologist 5. Dr S.E. Aw, Biochemist 6. Dr Thomas Barnes, Physicist 7. Dr Don Batten, Plant physiologist, tropical fruit expert 8. Dr John Baumgardner, Electrical Engineering, Space Physicist, Geophysicist, expert in supercomputer modeling of plate tectonics 9. Dr Jerry Bergman, Psychologist 10. Dr Kimberly Berrine, Microbiology & Immunology 11. Prof. Vladimir Betina, Microbiology, Biochemistry & Biology 12. Dr Raymond G. Bohlin, Biologist 13. Dr Andrew Bosanquet, Biology, Microbiology 14. Edward A. Boudreaux, Theoretical Chemistry 15. Dr David R. Boylan, Chemical Engineer 16. Prof. Linn E. Carothers, Associate Professor of Statistics 17. Dr David Catchpoole, Plant Physiologist (read his testimony) 18. Prof. Sung-Do Cha, Physics 19. Dr Eugene F. Chaffin, Professor of Physics 20. Dr Choong-Kuk Chang, Genetic Engineering 21. Prof. Jeun-Sik Chang, Aeronautical Engineering 22. Dr Donald Chittick, Physical Chemist 23. Prof. Chung-Il Cho, Biology Education 24. Dr John M. Cimbala, Mechanical Engineering 25. Dr Harold Coffin, Palaeontologist 26. Dr Bob Compton, DVM 27. Dr Ken Cumming, Biologist 28. Dr Jack W. Cuozzo, Dentist 29. Dr William M. Curtis III, Th.D., Th.M., M.S., Aeronautics & Nuclear Physics 30. Dr Malcolm Cutchins, Aerospace Engineering 31. Dr Lionel Dahmer, Analytical Chemist 32. Dr Raymond V. Damadian, M.D., Pioneer of magnetic resonance imaging 33. Dr Chris Darnbrough, Biochemist 34. Dr Nancy M. Darrall, Botany 35. Dr Bryan Dawson, Mathematics 36. Dr Douglas Dean, Biological Chemistry 37. Prof. Stephen W. Deckard, Assistant Professor of Education 38. Dr David A. DeWitt, Biology, Biochemistry, Neuroscience 39. Dr Don DeYoung, Astronomy, atmospheric physics, M.Div 40. Dr Geoff Downes, Creationist Plant Physiologist 41. Dr Ted Driggers, Operations research 42. Dr André Eggen, Geneticist 43. Prof. Dennis L. Englin, Professor of Geophysics 44. Prof. Danny Faulkner, Astronomy 45. Prof. Carl B. Fliermans, Professor of Biology 46. Prof. Dwain L. Ford, Organic Chemistry 47. Prof. Robert H. Franks, Associate Professor of Biology 48. Dr Alan Galbraith, Watershed Science 49. Dr Paul Giem, Medical Research 50. Dr Maciej Giertych, Geneticist 51. Dr Duane Gish, Biochemist 52. Dr Werner Gitt, Information Scientist 53. Dr Dianne Grocott, Psychiatrist 54. Dr Stephen Grocott, Industrial Chemist 55. Dr Donald Hamann, Food Scientist 56. Dr Barry Harker, Philosopher 57. Dr Charles W. Harrison, Applied Physicist, Electromagnetics 58. Dr John Hartnett, Physicist and Cosmologist 59. Dr George Hawke, Environmental Scientist 60. Dr Margaret Helder, Science Editor, Botanist 61. Dr Harold R. Henry, Engineer 62. Dr Jonathan Henry, Astronomy 63. Dr Joseph Henson, Entomologist 64. Dr Robert A. Herrmann, Professor of Mathematics, US Naval Academy 65. Dr Andrew Hodge, Head of the Cardiothoracic Surgical Service 66. Dr Kelly Hollowell, Molecular and Cellular Pharmacologist 67. Dr Ed Holroyd, III, Atmospheric Science 68. Dr Bob Hosken, Biochemistry 69. Dr Neil Huber, Physical Anthropologist 70. Dr Russell Humphreys, Physicist 71. Dr James A. Huggins, Professor and Chair, Department of Biology George T. Javor, Biochemistry 72. Dr Pierre Jerlström, Creationist Molecular Biologist 73. Dr Arthur Jones, Biology 74. Dr Jonathan W. Jones, Plastic Surgeon 75. Dr Raymond Jones, Agricultural Scientist 76. Prof. Leonid Korochkin, Molecular Biology 77. Dr Valery Karpounin, Mathematical Sciences, Logics, Formal Logics 78. Dr Dean Kenyon, Biologist 79. Prof. Gi-Tai Kim, Biology 80. Prof. Harriet Kim, Biochemistry 81. Prof. Jong-Bai Kim, Biochemistry 82. Prof. Jung-Han Kim, Biochemistry 83. Prof. Jung-Wook Kim, Environmental Science 84. Prof. Kyoung-Rai Kim, Analytical Chemistry 85. Prof. Kyoung-Tai Kim, Genetic Engineering 86. Prof. Young-Gil Kim, Materials Science 87. Prof. Young In Kim, Engineering 88. Dr John W. Klotz, Biologist 89. Dr Vladimir F. Kondalenko, Cytology/Cell Pathology 90. Dr Leonid Korochkin, M.D., Genetics, Molecular Biology, Neurobiology 91. Dr John K.G. Kramer, Biochemistry 92. Prof. Jin-Hyouk Kwon, Physics 93. Prof. Myung-Sang Kwon, Immunology 94. Prof. John Lennox, Mathematics 95. Dr John Leslie, Biochemist 96. Prof. Lane P. Lester, Biologist, Genetics 97. Dr Jason Lisle, Astrophysicist 98. Dr Alan Love, Chemist 99. Dr Ian Macreadie, molecular biologist and microbiologist: 100. Dr John Marcus, Molecular Biologist 101. Dr George Marshall, Eye Disease Researcher 102. Dr Ralph Matthews, Radiation Chemist 103. Dr John McEwan, Chemist 104. Prof. Andy McIntosh, Combustion theory, aerodynamics 105. Dr David Menton, Anatomist 106. Dr Angela Meyer, Creationist Plant Physiologist 107. Dr John Meyer , Physiologist 108. Dr John N. Moore, Science Educator 109. Dr John W. Moreland, Mechanical engineer and Dentist 110. Dr Henry M. Morris, Hydrologist 112. Dr John D. Morris, Geologist 113. Dr Len Morris, Physiologist 114. Dr Graeme Mortimer, Geologist 115. Prof. Hee-Choon No, Nuclear Engineering 116. Dr Eric Norman, Biomedical researcher 117. Dr David Oderberg, Philosopher 118. Prof. John Oller, Linguistics 119. Prof. Chris D. Osborne, Assistant Professor of Biology 120. Dr John Osgood, Medical Practitioner 121. Dr Charles Pallaghy, Botanist 122. Dr Gary E. Parker, Biologist, Cognate in Geology (Paleontology) 123. Dr David Pennington, Plastic Surgeon 124. Prof. Richard Porter 125. Dr John Rankin, Cosmologist 126. Dr A.S. Reece, M.D. 127. Prof. J. Rendle-Short, Pediatrics 128. Dr Jung-Goo Roe, Biology 129. Dr David Rosevear, Chemist 130. Dr Ariel A. Roth, Biology 131. Dr Jonathan D. Sarfati, Physical chemist / spectroscopist 132. Dr Joachim Scheven Palaeontologist: 133. Dr Ian Scott, Educator 134. Dr Saami Shaibani, Forensic physicist 135. Dr Young-Gi Shim, Chemistry 136. Prof. Hyun-Kil Shin, Food Science 137. Dr Mikhail Shulgin, Physics 138. Dr Emil Silvestru, Geologist/karstologist 139. Dr Roger Simpson, Engineer 140. Dr Harold Slusher, Geophysicist 141. Dr E. Norbert Smith, Zoologist 142. Dr Andrew Snelling , Geologist 143. Prof. Man-Suk Song, Computer Science 144. Dr Timothy G. Standish, Biology 145. Prof. James Stark , Assistant Professor of Science Education 146. Prof. Brian Stone, Engineer 147. Dr Esther Su, Biochemistry 148. Dr Charles Taylor, Linguistics 149. Dr Ker C. Thomson, Geophysics 150. Dr Michael Todhunter, Forest Genetics 151. Dr Lyudmila Tonkonog, Chemistry/Biochemistry 152. Dr Royal Truman, Organic Chemist: 153. Dr Larry Vardiman, Atmospheric Science 154. Prof. Walter Veith, Zoologist 155. Dr Joachim Vetter, Biologist 156. Dr Tas Walker, Mechanical Engineer and Geologist 157. Dr Jeremy Walter, Mechanical Engineer 158. Dr Keith Wanser, Physicist 159. Dr Noel Weeks, Ancient Historian (also has B.Sc. in Zoology) 160. Dr A.J. Monty White, Chemistry/Gas Kinetics 161. Dr Carl Wieland, Medical doctor 162. Dr Lara Wieland, Medical doctor 163. Dr Clifford Wilson, Psycholinguist and archaeologist 164. Dr Kurt Wise, Palaeontologist 165. Dr Bryant Wood, Creationist Archaeologist 166. Prof. Seoung-Hoon Yang, Physics 167. Dr Thomas (Tong Y.) Yi, Ph.D., Creationist Aerospace & Mechanical Engineering 168. Dr Ick-Dong Yoo, Genetics 169. Dr Sung-Hee Yoon, Biology 170. Dr Patrick Young, Chemist and Materials Scientist 171. Prof. Keun Bae Yu, Geography 172. Dr Henry Zuill, Biology
http://www.useless-mag.de/
- de
stanescoo
la: 05/08/2005 12:03:25
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) http://www.useless-mag.de/
toata chestia asta cu ingerii suna foarte frumos si ispititoare, dar e periculos daca e impinsa peste limita unui simplu joc de imaginatie.
cu cat va ocupati mai putin de chestiile astea, e mai sanatos. feriti-va sa invocati, sa cereti ajutor de la 'ei', pentru voi sau pentru altii. intra in categoria 'vrajilor' sau magiei. si nu exista magie alba. cunosc 2 persoane care se ocupa cu chestii de astea si au amandoua necazuri mari cu copiii. aparute dupa ce au inceput sa se ocupe. siasta e usor de verificat: cautati printre cei pe care-i cunoasteti sau ati auzit de ei: toti cei care se ocupa cu magia au cate un necaz: nu pot face copii, sau au copii care se drogheaza, retardati mintal sau chinuiti de alte boli. acesta e 'pretul' puterii pe care ti-l dau 'ingerii'... vizitati si conferinta 'vrajitoria in secolul xxi'. http://www.cafeneaua.com/node/view/5415 . Te rog sa nu o iei ca pe o replica la ceea ce ai scris.
Nu ai deranjat pe nimeni cu cuvintele tale, este un punct de vedere al tau in care crezi. Dar totul cam seamana cu ceva care s-a petrecut cu cateva sute de ani in urma. Cu ceva ce a lasat o pata neagra in istoria omenirii, a bisericii. Pe seama careia s-au scris carti, s-au facut multe filme, pentru ca oamenilor le plac evenimentele tragice, arderile pe rug. Interesant acest fenomen, de fapt reluat si in ziua de azi: la televizor sunt mediatizate toate evenimentele tragice, cele fericite nu intereseaza pe nimeni. Felul in care gandim este ilustrat in ceea ce preferam sa vedem, fie ca este vorba de televizor, fie ca este vorba de viata. In psihiatrie se numeste: a vedea partea goala a paharului. Pesimistul, cel cu mintea neclara, vede intotdeauna partea goala si nu partea plina. In acest mod gandim si noi astazi. Ne plac tragediile, ne plac povestile care se termina prost, nu vrem sa vedem ca ar putea exista si final fericit si din aceasta cauza, din suma gandurilor noastre care formeaza asa numita constiinta colectiva a unui popor sau a omenirii rezulta interpretari ca cea data de tine. Vrajitoria este un fenomen care apartine istoriei fie ca vrem fie ca nu vrem. Cat timp nu ne-am ocupat cu asa ceva, nu prea cred ca putem sa ne dam cu parerea. In instanta cand cineva este chemat ca martor este intrebat de catre judecator: "faptele pe care le vei expune astazi le-ai trait personal sau le-ai auzit de la altii?" Daca ai auzit de la altii ceea ce doresti sa relatezi, marturia nu este luata in seama, nu are nici o baza, sunt simple vorbe. Si iata ca putem invoca probatiunea si in domeniul spiritual. Putem sa discernem ce sa credem si ce nu. Tu povestesti despre altii, dar povestea ta care este? Ai practicat magie ca sa spui ce este? Ai incercat sa contactezi entitati din lumea nevazuta? Din ce relatezi, esti doar un cititor. Nu am auzit ceea ce ai relatat tu numai la cei care practica "magia". Li se intampla multor oameni care nu au nici o legatura cu anumite practici. Si totusi li se intamplam lucruri neplacute, nedorite de ei (boli, necazuri). Exista un efect al bumerangului: ceea ce doresti si primesti, fie ca doresti la altii sau pentru tine. Faptul ca unii oameni cred in ceva frumos, ca ingerii de exemplu, nu ar trebui sa sperie pe nimeni. Fiecare are dreptul sa creada in ceea ce doreste si va suporta rezultanta gandurilor sale. Ceea ce ni se intampla nu este decat o rezultanta a ceea ce gandim. Sunt oameni puternici care sunt capabili sa-si asume raspunderea pentru ceea ce gandesc, vorbesc, faptuiesc. Sunt oameni care doar vorbesc. In general omenirea a progresat datorita acelor oameni, putini la numar, considerati la momentul respectiv de timp ca nebuni, idealisti, care refuzau sa se incadreze in modul de gandire colectiv al momentului. Unii au murit pentru crezul lor, dar valoarea le-a fost confirmata ulterior. Nu neg ca nu exista vrajitorie, nu neg existenta magiei, dar nu ma preocupa decat ca fenomene care exista si de care la un moment dat trebuie sa tii seama, in cunostiinta de cauza. Este pentru mine de netagaduit cum fiecare se descrie pe sine prin ceea ce exprima despre sine sau cei din jur. Uite cativa dintre omuletii care-mi plac:
Liviu Ornea, catedra de geometrie si algebra topologica. Micut, ochi albastri, plete roscate, barba, apropiat de studenti, un pic boem. Cand vorbeste despre spatiile lui afina ii sclipesc ochii.. Serban Stratila, prof de analiza functionala, mai in varsta, dar mai ager si plin de viata decat multi tinerei. Cristian Voica, Laurentiu Panaitopol, Petriceanu, Eugen Campu... Restul sunt doar profesori si atat. Nu exista magie cind nu crezi in existenta eternela a omului linga domnul creator. Toti cei care cred in spirit altul decit in corp practica religii. Darul celor care insanatosesc vine din experienta spirituala si cunostintele sanatatii, nu are nimic de magic. Daca scopul umanitatii pina acum a fost instaurarea religiilor, nu cred ca mai poate fi inca, caci se dovedeste lipsit de sens.
Ce ne ramine, fara zeu? Nici semnul crucii, nici al miinii, nici nu mai stiu care ritual. Vor reusii oamenii sa se desprinda de ele pentru a se daruii naturii si practicilor omenesti. Ce se va citi? Ca de obicei, scrierile oamenilor. Ce vor deveni credintele in zei? Vor face parte din trecut. Care este scopul umanitatii? Sa credem in zeu si sa-l servim, fiecare in felul lui si cu ideile lui pina la disparitia omului? Ne dadea bani de-un LM, noi ne duceam si-l cumparam, iar cand ne intorceam isi lua trei tigari din el si ne lasa noua restul. Stateam in spatele clasei in ultimele banci, cu geamurile deschise (noi si profa) si fumam cate o tigara si ne spunea ce si de ce n-am facut bine in lucrari. Aceeasi profa care atunci cand avansam cu materia, ne trimitea la film (unul pe care ni-l alegea ea, ca sa fie sigura ca vedem ceva ce merita - asa am ajuns la Shakespeare in love). Aceeasi care mi-a dat intr-a unspea notele 2, 3 si 4 fii'ca m-a prins ca trageam cu ochiu' prin caiet la o lucrare.
:)...de Arad ma leaga multe amintiri frumoase. Vacantele cand mergeam cu bunica la sora ei...o femeie deosebita si plina de viata.
daca e vorba de bantuit...ehheehei... am bantuit de imediat dupa ce m-am nascut. M-au luat bunicii la ei intr-un sat de langa Oradea, apoi din cand in cand trebuia sa imi fac valiza ca mergeam la cealalta bunica in jud. Alba. si...am ajuns sa locuiesc si cu mare drag as spune in Moldova - Adjud. Nu mi-as fi inchipuit niciodata ca am sa ajung aici si am sa iubesc atat de mult locurile acstea. De amestec...hahaha!!! Doamne ce increngatura de amestec mai am! Dar mi-s mandra de ce is! Un sfert mi-s maramureseanca din Asuajul de Sus - dupa bunicul din partea mamei. Un sfert mi-s bihoreanca - dupa bunica. O jumatate mi-s "albaneza" :))), cum zicea bunicul adica mi-s din jud. Alba - dupa bunicii din partea tatei - adica dupa tata. Bunicul era din Ramet, unde este si o manastire deosebit de frumoasa. Casa parinteasca este un...diamant de suflet! Spatele casei e asezat pe o stanca de munte, pridvorul sta pe doi stalpi grosi de lemn, iar pe sub ea curge un paraias. Este...minunea mea de lemn plin de magie! Bunica e din Aiud. Un oras pe care oamenii il cunosc doar dupa inchisoare, dar eu il iubesc pentru ceea ce este el. O micuta bijuterie a Ardealului. Oradea nu ma caracterizeaza. Ma atrag mai mult oraselele mici, pline de suflet, de liniste si care au o personalitate aparte. Daca ar fi dupa mine mi-ar placea sa am o casuta la tara. Iubesc oamenii de la sat. Oamenii aceia simpli si cu multa dragoste de Dumnezeu si de vorbe calde. Daca e sa spun cat am eu la pantof :)))))))))), dar hai fie - am 34, adica 22 in numere vechi :)))))). Ma incalt doar de la copii :))))))). Oricum...viata ne ofera multe surprize si poate peste cativa ani...doar amestecul sanguin, locul nasterii si al copilariei vor mai ramane fixe...ca locatia actuala se pot schimba! Pentru ca am crescut la bunici in Aiud si am vazut-o foarte des si de fiecare data m-a impresionat...as adauga "Cetatea Aiudului".
Celor care nu au cunostinta despre ea, urmati linkul: http://www.aiudonline.ro/turism/monumente_cladiri/?page=13 seamana izbitor cu profa mea de fizica
cred ca erau amandoua pe aceeasi frecventa nemladioasa
magie albastră
- de
alex andra
la: 30/04/2008 10:57:55
Modificat la: 30/04/2008 11:01:03
(la: Magie) Cer cu cozi de mătură
Peste câmpul pătură, Loc de joacă pentru melci Spiralati si codobelci. Vin apoi in roiuri mari Ţânţărime, furnici, cari, Muşte-albastre bâzâlău, Gărgăriţe multe rău, Prepeliţe-n picăţele Si gâini, pisici, căţele, Tot poporul cântător Ciripind încântător, Broaşte oacheşe şi grase, Capre prin inele trase, Iepuri albi pictaţi cu roşu, Baba Cloanţa, Sucă, Moşu, Mult norod cu chip de vraci, Îngeri mulţi, ba chiar şi draci, Toţi veniţi de dor albastru, Călători din astr-un astru. Poposiţi ici pre Pământ, Ca să facă legământ De magie Pe vecie. Cine crede prost să fie Şi să poarte o scufie Albastră pe scăfârlie:)))))))))
|
![]() ![]() cautari recente
"batran nebun de eugen lavinescu"
"vraj fie" "Mereu impreuna pentru un timp!" "bazine oceanice si dorsale si adancimi" "cap hidrulic" "desparte in silabe cuv departe" "this is the road of your life" "ninsorii" "bine ati venit" "limba romana eseu "sintem romani si punct"" "Badea cireș de Ion Druță" "butonul dislike" "desparte in silabe cuvantul iinimii" "BUNA DIMINEATA IN TIGANESTE" "discutie" "urechilor" "ca urmare" "desparte IN SILABE CUVANTUL inspector" "scenete ku tema toamna de aur" "caderea parului" "Sanatatea este comoara cea mai de pret" "care e opusul cuvantuuil minciuni" "vraji cu cutitul trecut prin apa" "cuvinte care au 5 silabe" "sistemul magementului educaţional" "comenteaza-si paginile tale adevar s-au tiparit cu litera cea sfinta" "celor cinci motonasi" "propozidulceatatii cu cuvantul asociatie cu mai multe sensuri" "Sf Ciprian" "caut prietena din copilarie" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
sun prof de sport intrun club sportiv - ma ocup de atletism - si tare miar prinde bine o experienta ca a dumneavoastra sa invat mai intai engleza de pe orice cum ati invatato dumneavoastra de pe cutiile de cereale in supermarketul la care ati lucrat si dupa aia sa pot sa ajung un antrenor binenteles icepand cu asistent la un antrenor cu suflet pentru ARTA de a creste si descoperi talente sportive -
Pe aici eu glumesc cum de altfel glumeste si un coleg de al meu de la tenis ca el va ajunge la roland gaross cu un sportiv de la noi din oras dar este evident ca la conditiile mijloacelor de a face sport la noi in oras putin probabil sa ajungi la o asemenea performanta - eu cum ziceam glumesc dar intro zi as vrea ca gluma mea de a ajunge odata ca un elev de al meu sa ajunga sa vad mare pe o tabela a unei arene de ATLETISM scris RECORD MONDIAL- ( bine inteles dupa taiere rec. actuale care sunt facute cu chimicale cum toata viata are tendinta lumea asta sa devina)
Sau eu stiu, poate ca gluma me nu poate fi realizabila - sa pot eu oare sa mai plec din tara lui PAPURA ADRIA - VODA la 30 de ani ai mei - nu este prea tarziu?
Va rog frumos sa ma scuzati si cu comentariul meu prea lung si cu unele greseli de ortografie pe care sunt sigur le-am strecurat in comentariu
Cu stima - admiratie - si mult RESPECT
prof. antr. ION FLORIN Club sportiv scolar SLOBOZIA - IALOMITA sectia ATLETISM e-mail johnson_prof@yahoo.com