comentarii

Crisan


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi pare nespus de rau sa vad - de mercondas la: 04/01/2004 17:25:26
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Imi pare nespus de rau sa vad mesaje atat de negative din partea voastra. Oare mai exista vreun popor care sa-si nege cu atata energie propria tara? Mai exista oare vreun popor care sa fie asa de snob?

Citez din cele citite in mesajele precedente:

"Pentru mine Romania reprezinta trecutul."


"eu calatoresc foarte mult afara dar cand ma intorc in romania ma simt in plus,"

"Vreu sa comentez aici un aspect care ma frapeaza in Romania de azi: numarul imens de telefoane celulare."

"vezi asta e, sa-injuri pe romani cind nu-si fac ordine dar sa iubesti orice gaura din macadam! E AL NOSTRU! Eu nu am mai vazut asa multa mizerie; chiar si cersetorii aveau humor, vinzatoarele politicoase;"


Si multe alte fraze si expresii care pot fi extrase tot din mesajele precedente ale acestui thread, domnilor este grava atitudinea dumneavoastra fata de Romania. In Romania astazi este cu mult mai bine decat a fost pe data de 5 ianurie 1990, mai exact cu 14 ani in urma. Si ce sunt 14 ani pe harta istorica? Un punct minuscul! Ati uitat cumva de istoria bogata a Romaniei? Ati uitat cumva de foametea prin care au trecut taranii romani si muncitorii in 1907, cand ei saracii nu puteau emigra, ati uitat de boierime si iobagi? Ce au facut atunci? Ati uitat de Horia, Closca si Crisan? Ei nu au fost romani? Oare in Romania nu a fost niciodata bine? Si daca a fost cum s-a intamplat? Dintr-o zi in alta? A fost bine peste noapte? As putea spune ca cel mai crunt dusman al romanului este romanul!


-Mercondas,

P.S. Citatele au fost o generalizare, nu m-am referit direct cuiva.

#7597 (raspuns la: #7596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
JN - lege pentru UNITA - de Catalina Bader la: 21/01/2004 02:12:21
(la: Romania, in Africa economiei)
Speculand lacunele legislative si beneficiind de ajutor din partea unor autoritati ale statului, Josef Goschy, fostul director general al Unita Asigurari, a pus la cale o intreaga inginerie financiara in urma careia el a ramas cu hotelurile, iar societatea de asigurare cu buza umflata. VALI BLANARU

Josef Goschy este chiar parintele societatii de asigurare pe care a infiintat-o in anul 1990. Potrivit legii asigurarilor in vigoare la acea data, societat ile de asigurare functionau dupa principiul fondurilor de investitii. Primele de asigurare puteau fi investite in bunuri imobiliare, actiuni, bonuri de trezorerie sau tinute in depozite la banci, legislatia lasand la latitudinea asigura torului procentul in care face aceste plasamente. Astfel, Unita Asigurari a ajuns sa detina in anul 2000 mai multe hoteluri achizitionate din banii asigurat ilor. Oportunitati Noua Lege a asigurarilor (36/2000) schimba insa regulile pietei. Astfel, o societate de asigurare nu poate practica direct sau indirect alte activitati decat cele de asigurare. Cu legea de partea sa, Goschy ia decizia de a diviza Unita Asigurari. Proiectul de divizare, intocmit la sfarsitul anului 2000 si pus in aplicare la inceputul anului 2001, prevede infiintarea Unita Turism, care preia un activ de peste 124 de miliarde de lei si un pasiv de 1,2 miliarde de lei. Astfel, Unita Turism, societate la care Josef Goschy detine 99% din actiuni, a preluat dintr-un foc hoteluri in valoare de circa 5 milioane de euro. Operatiunea s-a realizat cu autorizat ia Oficiului de Supraveghere a Activita- tilor de Asigurare si Reasigurare OSAAR), stra- mosul CSA, condus si la acea data tot de Nicolae Crisan. Probleme La doar un an distanta dupa aceasta operatiune, la Unita au aparut problemele. Societatea a fost amendata de Comisia de supraveghere a asigurarilor pentru incalcarea normelor, in special cele legate de coeficientul de lichiditate. Unita nu a respectat reglementarile contabile specifice domeniului asigura rilor armonizate cu Directivele europene si standardele internationale de contabilitate, motiv pentru care a fost obligata sa refaca intreaga evidenta pe anul 2002. Din raportul pe 2002 al CSA rezulta ca peste 32% din dosarele de despagubire ale Unita nu au fost lichidate. In plus, societatea a inregistrat pierderi de peste 70 de miliarde de lei, adica aproximativ 42% din capitalul social pe care il avea societatea la acea data. CSA a impus societatii sa intocmeasca un plan de redresare si sa majoreze capitalul.
Model de autonomie autohtona - de (anonim) la: 24/08/2004 17:20:00
(la: Ce parere ai despre administrarea autonomica regionala?)
Cum ar arata Romania regionalizata:
Romania este formata din cele 8 regiuni istorice plus Bucurestiul, oras regional: Banat (Timis, Caras Severin), Bucovina (Botosani, Suceava), Crisana (Arad, Bihor, Salaj), Dobrogea (Tulcea, Constanta), Moldova (Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea), Muntenia (Prahova, Arges, Teleorman, Calarasi, Ialomita, Dambovita, Giurgiu), Oltenia (Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti), Transilvania (Cluj, Bistrta-Nasaud, Harghita, Covasna, Mures, Sibiu, Hunedoara). Daca sunt judete care le-am uitat, poate va aduceti voi aminte si le incadrati intr-o regiune. Prin comasarea acestor judete impreuna, putem sa regionalizam Romania, pentru ca pentru a regionaliza o tara, toti oamenii care intra intr-o regiune trebuie sa aiba ceva in comun, o istorie, o vorba. Iar capitalele ar fi urmatoarele: Banat - Timisoara, Bucovina - Suceava, Crisana - Oradea, Dobrogea - Constanta, Moldova - Iasi, Muntenia - aici sunt mai multe posibilitati: Ploiesti, Pitesti (sau vreun oras care are mai are importanta pentru aceasta regiune), Oltenia - Craiova, Transilvania - Cluj. Toate comunele si orasele sunt autonome. Adica trebuie sa se descurce din ce produc. 25% din bani se duc spre bugetul regiunii, iar 10% se duc spre bugetul consolidat de stat. In asa fel, unele orase sau comune, pot sa ceara bani de la regiune pentru anumite proiecte iar regiunile pot sa se ocupe de drumuri, de sanatate, educatie, asistenta sociala si autoguvernare. Ce ramane in slujba guvernului central este apararea, politica externa, si trasarea anumitor directii in sanatate si educatie si in agricultura. Localitatile mai mari vor avea politie proprie, iar in comune vor fi trimisi politisti de la politia regionala. Va exista si o politie nationala, un fel de FBI ca sa intelegeti mai bine, care se va ocupa de cazurile foarte grave. Regiunile vor fi reprezentate in guvernul central de senatori si deputati, dar vor avea dreptul sa-si aleaga guvernatorul sau prefectul. In acest fel capitala ar ramane Bucurestiul, ziua nationala ar ramane 1 Decembrie, imnul national ar ramana Desteapta-te romane.
Sa nu uit, fiecare regiune, va avea dreptul la stema si steag propriu, la fel ca si fiecare oras.
Ce ziceti de acest model de regionalizare?
Petry Abrudan, Oradea
#20256 (raspuns la: #19652) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce te-a suparat comentariul lui Grettel? - de Eminescu la: 15/01/2005 09:29:23
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Horia D,

Am auzit de mult de un grup de trei, nu erau un trio muzical... nu cintau RAP si nici MANELE si cred ca daca ar fi ajuns sa le asculte ar fi pus din nou mina pe tapina si pe topor.

Astia trei erau Horia, Closca si Crisan. Dar am impresia ca nu esti unul din ei... chiar daca ai fi trait in vremea lor tot nu ai fi putut fi unul din ei pentru ca nu stii ce inseamna sa fii roman si nu stii cum sa respecti cultura si traditiile poporului nostru.
In ce priveste gluma lui Grettel?!... este o gluma usoara cu parfum vestic. Am vazut acealasi tip de gluma in engleza, franceza, germana... nu are nimic rautacios in ea. Dar sa te apuci sa speculezi de pe urma ei si sa o folosesti ca mai arunci cu ceva noroi pe stema tarii?!... este ca si cum ai rasuci cutitul in rana.

Grettel, daca tu crezi ca asta este tot ce caracterizeaza poporul roman inseamna ca nu faci altceva decit sa scotocesti in gunoi. Dar sper ca a fost o gluma fara intentie.

Toate cele bune si intelepciune,

Ion Roata.
#33461 (raspuns la: #33425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tot cu Ziarul :-) - de Joe King la: 15/09/2005 19:38:00
(la: Joe King cu ziarul Ziarul.)
Online Actualitate
CE MAI E NOU PRIN TARA

DOLJ: REVOLTA SATEASCA

Peste trei sute de proprietari de terenuri din comuna doljeana Cetate au blocat, ieri dimineata, caile de acces catre societatile arendasului, un cetatean de origine franceza. Oamenii au spus ca francezul care le lucreaza pamanturile nu respecta clauzele contractuale.


Joe King: Oameni buni, de la Horia, Closca si Crisan incoace nu a mai fost o asemenea " rascoala " in Romania. Or fi iesit cu furcile sau au dat foc la cauciucuri de tractor pe ulite ? Auzi, ciocoiul francez nu respecta clauzele. Care or fi alea ? Cred ca nu a vazut clauza aia scrisa cu litere minuscule in care se angaja sa cumpere faimoasa
echipa de fotbal, Universitatea Craiova :-). Oltenii nu sint prosti.


------------------------------------------------------------------------


SUCEAVA: EVIDENTA CAILOR LA SPITAL

Angajatii unor spitale sucevene primesc salariu pentru atributii inexistente, inscrise intr-o fisa a postului, veche de 20 de ani. De exemplu, un angajat al Spitalului de Urgenta ar trebui sa tina evidenta cailor si harnasamentului unor dispensare din judet. Un altul este obligat sa se ocupe de ferma de porci a spitalului, desfiintata in urma cu cinci ani.


Joe King: Nici moldovenii nu sint prosti . Dar angajatul de la urgenta ar fi putut sa aibe mai mult noroc. Daca numara
oi si nu cai, tragea si un pui de somn bun. ( multi oameni in lumea larga numara oi, in gind, sa adoarma). Auzi, dupa ce s-a desfiintat ferma de porci a spitalului , cinci ani a luat salariu pe numararea porcilor fictivi. Domnule , de ce se zice ca in Romania exista coruptie ? Sau nedreptati ? E doar exces de initiativa, imaginatie,
exces de idei...etc..etc...un porc, doi porci, trei porci,....hrrrrrrr.....hrrrrrrr....hrrrrrrr....
-----------------------------------------------------------

MIERCUREA CIUC: BETII LA POLITIE

Patru politisti din cadrul Politiei Judetene Harghita, care au fost verificati cu alcooltestul la intrarea sau la iesirea din serviciu, vor fi sanctionati dupa ce s-a stabilit ca acestia consumasera bauturi alcoolice. Zilnic, cadrele de aici sunt verificate aleator cu alcooltestul, in cadrul actiunii "Fiola".

Joe King: Domnilor, in ce alta parte a lumii Politia e verificata ZILNIC daca nu e beata ? Politia judeteana din Harghita merita sa intre in cartea recordurilor pentru asta, pe onoarea mea. Actiunea " Fiola" e demna de titlul unui film cu Brad Pista si politista Angela Julea din Harghita. Mr. and Miss. Tuica.:-)

---------------------------------------------------------------

CONSTANTA: INCAIERAREA RROMILOR

Trupele DIAS au intervenit, marti noaptea, pentru a aplana un scandal de proportii izbucnit intre doua familii de rromi din localitatea constanteana Ovidiu, dupa ce unul dintre grupuri a provocat distrugeri in doua baruri, a aruncat cu benzina pe o vanzatoare si a incendiat o casa. Politistii spun ca rromii a caror casa a luat foc au sarit, cu bate si furci, sa-i bata pe rivali.


Joe King: Rromii , noii tigani ai Romaniei dupa revolutie , sint niste oropsiti. Nu inteleg nici in ruptul capului de ce-i uraste lumea. Au dat poporului manelele care vor ramine pe veci in cultura Romaniei si vor ca Romania sa devina Vestul Salbatic inainte sa intre in CE. Politistii se dau viteji , auzi, trupele DIAS, probabil aia care au caciuli negre pe cap, trase ca niste prezervative si gaurite in dreptul ochilor sa nu-i recunoasca rromii si sa le dea foc la case dupa aia. Si ei fac pe ei de frica la vazul furcilor dar cind sint mai multi si e noapte , se descurca ei cumva. Dupa aia apar la televizor ca niste haiduci, cu caciulile negre pe cap. Si rid mindri in ele dar oricum nu-i recunoaste nimeni. Dar Mardele tiganul, dupa ce apare " in lanturi " la telejurnalul TV devine noul haiduc al cartierului. Si mai mardeste niste baruri dupa aia, cu rivali sau fara rivali in ele . :-) Si iar vin trupele DIAS dar e deja vu, nu ?

--------------------------------------------------------------------

BISTRITA: DIPLOME PENTRU CAINI

Caini de vanatoare din patru tari europene vor participa, sambata, la un concurs organizat de Asociatia Chinologica Bistrita-Nasaud. Pana ieri se inscrisesera in competitie proprietari de caini din Ungaria, Austria, Germania si Romania. Concursul consta in patru probe, iar premiile rezida in cupe, diplome si hrana.



Joe King: M-a dat gata aceasta stire pe care o citesc homelessii pe plapumile lor ( ziarul in care se invelesc). Linisteste-te Gicule, hrana e pentru ciinii din Romania, eu sint participantul de pe plaiurile Bistritei, si particip cu un ciine vagabond scapat din ghiarele lui Basescu, pe vremea aia. Ii zice Ciobanesc Bucurestean si e o rasa foarte rara, a scapat de la facut sapun din ea. Nu ne intereseaza cupe, nici diplome, ci poate ca dau niste salam de Sibiu ca hrana, ca nu ne-am c---- de trei zile, de foame. :-)

--------------------------------------------------------------------------------


Ziarul Online
OLTEANU, LIPSIT DE EXPERIENTA
Autor: (L.P.)


"Bogdan Olteanu nu are suficienta experienta pentru a deveni un bun presedinte al Camerei Deputatilor", a declarat fostul lider PNL, Valeriu Stoica . Stoica considera o eroare aceasta alegere a deputatilor liberali, insa asteapta si decizia Aliantei in acest sens. El sustine ca Bogdan Olteanu a fost ales pentru aceasta functie pentru ca este "cel mai fidel din fidelii premierului Tariceanu".


Joe King: Titlul seamana cu parerea unei prostituate bucurestene despre un client din Craiova. Valeriu Stoica o fi bucurestean ? Se pare ca si Bogdan si Oltean nu inspira....experienta . Din cauza ca e....fidel :-) Judecind dupa virsta sotiei premierului Tariceanu se intelege ca are o slabiciune la tineri si ii vrea fideli . Deci s-ar putea ca Valeriu Stoica sa aiba dreptate ? :-)
Centrul de excelenta in studiul imaginii - de Dinu Lazar la: 18/09/2005 16:19:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Cred ca se refera la imaginea unei persoane publice in societate"

A, atunci jos palaria.
Vad acolo in staff si o doamna care fuse, cu fiu cu tot, si consilierul unui fost presedinte, care a avut o imagine excelenta, mai ceva ca Horia Closca si Crisan sau decit Terente, ca sa ma refer la nume de pe aici; desigur, dupa ce a facut imaginea acelui presedinte asa de grozava si de fantastica, dupa ce a reusit sa il ridice pe el si mai ales barbishonul sau atit de mult in ochii nostri si ai lumii, ca omul s-a declarat invins de structuri si s-a retras din joc cind era mai fierbinte frigaruia, ce s-a intimplat; ia sa mai faca si mai departe niste imagini, ca e grozav si rezultatele, iata, uluitoare, fara indoiala, dupa cum vazuram.
Este, cu adevarat, o carte de vizita impresionanta, care garanteaza succese rasunatoare si categorice.
Traiasca imaginea romana!
Ca si cu imaginea Romaniei e groasa, dar asta e alta problema.
#73024 (raspuns la: #72998) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
... frumoase versurile melodi - de silver la: 06/10/2005 15:19:49
(la: Sa nu ma-ntrebi)
... frumoase versurile melodiei lui Catalin Crisan ...
mneata Belle, vorba lui Mirce - de RSI la: 12/10/2005 14:57:25
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
mneata Belle, vorba lui Mircea Crisan : "Azi nu e azi..." !
trece si asta...
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#78174 (raspuns la: #78172) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna dimineata! - de PROUDFRECKLED la: 12/10/2005 15:44:57
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
Felicitari Fefeului!!!:)))Eu credeam ca de mult stie rezultatele,ori ea era mereu in asteptare:))Servesc o cafea si un coniac,si sa iei si celelelte examene la fel de bine!!!!

RSI.ce ma bucur ca mi-ai amintit de Mircea Crisan.De fapt face parte din generatia parintilor nostri,da cit am ris copil fiind de glumele lui:)

Azi sunt si eu pe aici din cind in cind.Au venit oamenii sa taie pomul uscat din curte,si casc si eu gura,ca-i un adevarat spectacol.Pomul are vreo 80-100 de ani si astia se suie cu fringhiile,poate fac niste poze. daca ma lasa.
crisan zice bine - de iulius1507 la: 02/03/2006 12:10:15
(la: Judecatoare actrita de filme porno)
felicitari dar...cred ca cei de ,,sus"sustin cu indirjire ca ei nu pot fi judecati si sanctinati de ,ci de cei din ,,breasla"lor ...adica a coruptilor,a hotilor, a ucigasilor..etc etc...iar daca se gaseste cineva sa-i condamne cu adevarat ii dau in cap cu ,,asta e diversiune politica" Basescu ii pune sa ma mazileasca...de parca iar forta cineva sa incalce legile asa bune rele cum sint ele....
#109107 (raspuns la: #97998) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A sosit acel moment al zilei - de RSI la: 02/04/2006 18:16:01
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
A sosit acel moment al zilei cand adopt varianta Mircea Crisan la cantecul lui Vico Toriani :Ole, ole, o Caracas" si anume: "Ole, ole ma car-acas' " !! O zi/seara buna la toti/toate (ma facui politically correct !)
==================================================
""Cand este vorba de bani, toti sunt de aceeasi religie". - Voltaire "
#115005 (raspuns la: #114994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Simeon Dascalul - de picky la: 18/07/2006 14:37:20
(la: Chiar nu intereseaza pe nimeni?)
Adrian Fuchs :

Atentie ! Banatul lui Slavici, e de fapt ... Crisana !!!
Banatul se opreste la Mures. Ce e la nord de Mures nu mai este Banat.
#133944 (raspuns la: #132530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Demisia - de RSI la: 23/04/2007 13:59:14 Modificat la: 23/04/2007 15:55:30
(la: Basescu: ne vedem peste 30 de zile)
Demisia asta a lui Base imi aduce aminte de un banc vechi al lui Mircea Crisan.
Vorbind de un politician : "Asta da om ! Un om un cuvant:-Isi da demisia, e data ! O ia inapoi, e luata!"
alex andra - de picky la: 22/05/2007 15:13:36
(la: Loc pentru giugiuleli. Ediţia a 2-a)
Bata dulce e o radacina pe care o mestecau copiii de la tzara, prin Banat si Crisana. Era dulce si semana oarecum cu ciunga adusa mai incolo de sarbi.
#199651 (raspuns la: #199562) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Banat, Crisana si Maramures - de admin la: 22/05/2007 19:02:18
(la: COLTUL MEU)
"Pe Cafenea banatul este mai mult regiune geografică decât acţiune administrativă. ;))"

Pa da, la Cafenea in ultimul an doar indivizii care propun subiecte cu "castiguri de milioane in doua zile" si Nea Cireasa al nostru sunt banati.
#199721 (raspuns la: #199567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
istorioara absurda ? - de tomazian la: 24/05/2007 21:52:48
(la: Cheia pierduta)
nicidecum ! Cei mai în varsta isi pot aminti, poate, ca asta era o gluma a marelui Mircea Crisan.
alex andra - de picky la: 12/06/2007 07:46:20
(la: Is there anybody out there ?)
Pai rivalitatea-i din interbelic. Plus ca Aradu-i in Crisana si Cimişoara-i in Banat.
Cand s-or facut regiunile, in mod artificial Aradul a fost bagat in Banat. Apoi cand s-a revenit la forma cu judetele, s-a acutizat.
#205354 (raspuns la: #205350) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
L.A. - de picky la: 22/06/2007 12:29:19
(la: FAZAN)
Iştălău nu e numai in Crisana ci si in Banat.
#209041 (raspuns la: #209039) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LAllia - de Intruder la: 09/07/2007 22:51:38
(la: Concurs de manele )
numai tu mai lipseai de-aici! :)))))))))))))
pai si daca m-ar fi intins cineva pe roata ca pe Horia, Closca si Crisan, n-as fi conceput ca tu ai sa scrii manele!
:)))
#214052 (raspuns la: #214028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...