comentarii

Cum să fac să aduc persoana iubită


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ori pierd persoana iubita, ori ma obisnuiesc.... - de providence la: 09/06/2006 08:15:40
(la: cum ai reactziona daca...)
Dupa Gay festul din Buc. chiar mi-am pus problema: ce o sa fac, daca copilul meu (inca nu s-a nascut dar deja ma gandesc) pe la 16-17 ani mi-ar marturisi ca e gay. Chiar nu stiu ce as face, dar un lucru mi-e foarte clar: n-am sa-l(o) gonesc! Pentru ca trebuie sa fie foarte greu din momentul in care realizezi ca esti o alta fiinta si sufletul, instinctele sexuale cumva nu ti se potrivesc cu fizicul....Si atunci omul incepe sa caute disperat, pana-si gaseste perechea. Ca n-o fi de sex opus? Asta e...E foarte greu sa accepti. Eu am o orientare..normala (ce-nseamna cuvantul asta de fapt?)...sunt femeie si iubesc un barbat...Dar ma gandesc ca mi-ar fi fost f. greu sa accept o alta situatie. Pt. ca stiu ca daca as fi fost ALTFEL prietenii si parintii nu m-ar fi inteles. Si asta pentru ca (cred eu) societatea romaneasca nici acuma nu e pregatita sa tolereze, sa accepte asa ceva. Poate generatiile urmatoare o sa fie mai libere...si noi ca viitorii parinti (am 27) o sa-i intelegem mai bine...
Revenind la subiectu propus....nu stiu sigur ce as face....dar as incerca din rasputeri sa ma obisnuiesc cu situatia. Pentru ca, daca ne gandim bine, alta solutie nu este. Ori imi pierd persoana iubita, ori incerc s-o accept asa cum este ea..
Cu un singur lucru nu sunt de acord...dar poate asta e alt subiect, poate unii ma vor condamna...e parerea mea..: adoptarea unui copil de catre gay....
carapiscum - de nasi la: 10/01/2005 11:05:13
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
stii cum e cu internetul asta si cu "numele de utilizator"? ca sa nu mai vorbesc de veridicitatea celor spuse in acest context... asa cum poate fi adevarat, la fel de bine poate sa nu fie. recunosc, poate sunt putin sceptica in privinta punerii de cenusa in cap, si parca il simt pe "al" de pe umarul sting cum da din copitutze ceva la genul "hai, mai, ca asta e pus pe sotii, s-o fi plictisind acasa, conversatiile pe net sunt domeniul unde necunoscutii pot sa gargariseasca mult si bine si sa inventeze orice.... etc, etc".
trebuie sa recunosc. o parte din mine crede ca toata povestea asta e o gogorita, sau macar e umflata. dar pe de alta parte, fie chiar si de dragul topicului, inclin sa-ti dau crezare (chiar daca trebuie sa repet, nu pe deplin). ok. am terminat cu aburelile de genul "o fi, n-o fi".
ca sa iau veridicitatea spuselor tale "for granted", stii tu, multi au spus ca barbatii si femeile vorbesc 2 limbi diferite.
ca tot te vad credincios (in sensul religios) fac o paralela cu vechiul testament, daca ma ierti de blasfemie... povestea cu turnul babel - la inceput vorbeau oamenii aceeasi limba, s-au apucat sa construiasca un turn care sa ajunga pina la cer, lui dumnezeu nu i-a placut si le-a amestecat limbile de nu s-au mai inteles unii cu altii si n-au mai construit nimica... eu cam asa vad chestia asta , adica barbatul si femeia pornesc la drum vorbind aceeasi limba, limba iubirii, si pe parcurs... ajung sa nu se mai inteleaga.
de fapt, ajung sa nu mai inteleaga unul ce vrea celalalt sa spuna cu adevarat.
nefiind de specialitate, imi e putin peste mina sa explic foarte clar chestia asta, dar sper sa reusesc sa ma fac inteleasa cit de cit.
cum vine treaba cu a intelege ce vrea celalalt sa spuna cu adevarat? ceva in genul
Ea: "m-am saturat sa tot faci, zici, dreci" sau "tu niciodata nu..."
El intelege ca ea il acuza ca MEREU adica tot timpul, adica in fiecare zi face, drege, spune - si ii sare tandara, pt ca normal ca o astfel de acuzatie i se pare injusta. sau intelege ca NICIODATA insemna ca NICIODATA (niciodata nu face piata, nu stringe masa, nu face aia sau ailalta) si bineinteles ca si aceasta e o acuzatie injusta.
aici as pune eu "acuzatie" in ghilimele, pt ca barbatul percepe chestiile astea drept acuzatii, sau reprosuri nejustificate. si imediat se pune intr-o stare defensiva si nu se mai intelege nimeni cu el....

ce vrea "Ea" sa spuna DE FAPT e (poate) ceva in genul "of ce zi nasoala am avut astazi si ce m-au enervat aia la serviciu sau ce m-a suparat nu stiu care, si sunt obosita si ma simt ca un kk si abia am asteptat sa vin acasa si sa te vad - nu sa-mi vars nervii pe tine, ci pur si simplu sa-mi descarc sufletul ca simt ca explodez si am nevoie sa-mi impartasesc "of-ul" cu cineva. " bineinteles, acel "cineva" este de cele mai multe ori partenerul de viata - una dintre persoanele cele mai importante din viata femeii.
vezi tu, carapiscum, daca te uiti la cum functioneaza "prietenia" intre femei, si "prietenia" intre barbati, ai sa constati si tu singur diferentele. barbatii nu se contrazic si nu se "acuza" decit daca vor sa se ia la pumni. femeile o fac pur si simplu pt ca asa au invatat sa comunice - (chestia de la Freud cu castrarea nu se refera numai la "traumele" psihologice cum credea el, dar are implicatii si in domeniul abilitatii feminine de a se exprima. cu cit femeia a fost invatata mai mult ca nu e ok sa vrea ceva pt ea insasi, pt placerea ei, ca nu "i se cuvine" cu atit mai greu ii va fi sa se exprime clar si raspicat, cu atit mai greu ii va fi sa fie "assertive").
deci cum spuneam, asa au fost invatate sa comunice unele cu celelalte, si de multe ori asa reusesc femeile sa isi rezolve anumite probleme - le e mai usor sa ajunga la niste concluzii sau rezolvari, discutind problema si analizind-o pe-o parte si pe alta impreuna cu altcineva, mai degraba decit inchizindu-se in sine si buchisind acolo, pina o trosneste "evrika!"...
pe de alta parte, n-ai sa vezi 2 prieteni (barbati) la modul "suna unul pe altul la telefon toata ziua sa vorbeasca despre toate prostiile, sau "hai sa ne-ntilnim in oras, si poate vedem un film, poate mincam ceva, poate ne uitam dupa niste pantofi, vedem noi...")

eeeei, si aici incep problemele..... ea vine acasa ca un arici si vrea sa se descarce. el nu stie s-o inteleaga, se simte acuzat pe nedrept (deci se simte si iubit mai putin si nici macar nu pricepe care e cauza) - prin urmare se enerveaza. si ce face? prima greseala: se apara! ai sa rizi, dar asa e. cind un barbat "se apara" in fata unei astfel de acuzatii, nu face decit sa spuna ceva in genul "ba nu-ui adevarat", ceea ce in limbajul femeii se traduce cu "ba n-ai dreptate, ca uite, nu intotdeauna, sau nu e chiar niciodata..., (adica n-ai nici un motiv sa te simti asa - asta 1 la mina greseala) si nu-mi servi mie chestii din astea pe care nu le merit (2 greseala)
ca sa explic putin. greseala 1 - in limbajul femeii, exact asa se traduce ba nu=n-ai dreptate=n-ai dreptate sa te simti asa=nu e corect sa te simti asa=sentimentele tale nu sunt bune/corecte=situatia e buna, tu nu esti=e vina ta. deci, ce se intimpla, femeia vine acasa, la persoana iubita, cu asteptarea de a-i fi alinate durerile/temerile/supararile etc, si primeste opusul asteptarii ei, deci se simte tradata.
greseala 2 - barbatul incepe sa se justifice, sa-i aduca argumente, "dovezi" ca ea greseste (nu ca ea greseste si el are dreptate, ci ca"ea gresete" - asa "se traduce" in limbajul femeii) si cu asta a inceput conflictul.... si cu timpul conflictul se adinceste, certurile sunt tot mai multe si de obicei pe aceleasi teme... ea se simte din ce in ce mai mult "tradata" el se simte din ce in ce mai mult "invinovatit" pe nedrept, apar resentimentele si uite-asa cei 2 uita "limba iubirii" pe care o vorbeau amindoi la inceput si nu se mai inteleg unul cu celalalt...
nu spun acuma ca barbatul e de vina ca reactioneaza asa. vina este egala. si de cele mai multe ori nici macar nu este a lor. nici barbatii nu stiu "sa asculte" cu adevarat, sa inteleaga ce vrea sa spuna femeia de fapt, dar nici femeile nu stiu sa spuna pe intelesul barbatului ce vor de fapt. si bineinteles aici joaca un rol destul de mare si familia, si societatea, mediul, etc. in multe cazuri schimbarea este deosebit de grea.
in fine, sper ca nu te-am plictisit si ca am reusit sa explic cit de cit pe intelesul tau (he! he!, al unui barbat! :))
eternal beloved - de Little Eagle la: 12/02/2005 22:40:48
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Destin,

frumos ce scrii dar imi aduce aminte de literatura englaza din sec.XVIII lea victoriana,nu zic nimic rau impotriva viselor si a imaginatiei creatoare de eternul frumos,in creatie sau in persoana iubita.
Vreau doar sa adaug si poate sa fac o deosebire intre felul tau de a scrie la trectul temporal despre un sentiment ce in adevar exista f. real si din proprie experienta iti pot spune ca IL TRAIESC 100%.
iti spun cu cea mai adevarata sinceritate ce am in adancul sufletului ca eu nu am cautat ci am gasit iubirea adevarata din t.p.d.v.
la fel s-a intamplat si femeii alese karmic si predestinat sa fie si ei caci si ea ma iubeste deopotriva si a fi impreuna fericiti cu adevarat este prea putin spus.

Suntem in fapt 2 suflete contopite in unul singur,gandim,iubim vedem la fel este o ecuatie simpla dar greu de demonstrat in existenta vietii decat numai acelora care REAL traiesc ceea ce traim noi doi...1+1=1

Te intrebi ori altii ce au scris aici daca asa ceva exista? DA EXISTA SI EU NU FAC IPOTEZE SAU COMENTARII SAU DIN CITITE LA ALTII IMI FORMEZ O ....OPINIE...
EU TRAIESC ACEASTA IUBIRE,O SIMT O SARUT O IUBESC O IMBRATISEZ
Ceva unic? DA dar te asigur ca nu e un basm ci este o realitate ce o simt in toata fiinta mea,e o energie divina pt. ca altfel nu ar fi reala iubire.

LOVE&PEACE,
Little Eagle

" we all need to love and to be loved."
chief Dan George(cherokee nation)












eternal beloved - de Little Eagle la: 12/02/2005 22:45:09
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Destin,

frumos ce scrii dar imi aduce aminte de literatura englaza din sec.XVIII lea victoriana,nu zic nimic rau impotriva viselor si a imaginatiei creatoare de eternul frumos,in creatie sau in persoana iubita.
Vreau doar sa adaug si poate sa fac o deosebire intre felul tau de a scrie la trecutul temporal despre un sentiment ce in adevar exista f. real si din proprie experienta iti pot spune ca IL TRAIESC 100%.
iti spun cu cea mai adevarata sinceritate ce am in adancul sufletului ca eu nu am cautat ci am gasit iubirea adevarata din t.p.d.v.
la fel s-a intamplat si femeii alese karmic si predestinat sa fie si ei caci si ea ma iubeste deopotriva si a fi impreuna fericiti cu adevarat este prea putin spus.

Suntem in fapt 2 suflete contopite in unul singur,gandim,iubim vedem la fel este o ecuatie simpla dar greu de demonstrat in existenta vietii decat numai acelora care REAL traiesc ceea ce traim noi doi...1+1=1

Te intrebi ori altii ce au scris aici daca asa ceva exista? DA EXISTA SI EU NU FAC IPOTEZE SAU COMENTARII SAU DIN CITITE LA ALTII IMI FORMEZ O ....OPINIE...
EU TRAIESC ACEASTA IUBIRE,O SIMT O SARUT O IUBESC O IMBRATISEZ
Ceva unic? DA dar te asigur ca nu e un basm ci este o realitate ce o simt in toata fiinta mea,e o energie divina pt. ca altfel nu ar fi reala iubire.

LOVE&PEACE,
Little Eagle

" we all need to love and to be loved."
chief Dan George(cherokee nation)












"...felul tau de a scrie la trecutul temporal..."pt.Little Eagle - de DESTIN la: 13/02/2005 01:11:42
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Apreciez cele scrise de tine la adresa mea,ma simt obligat sa aduc unele precizari pentru a nu se ajunge la impresii "pasagere"

"Destin,

frumos ce scrii dar imi aduce aminte de literatura englaza din sec.XVIII lea victoriana,nu zic nimic rau impotriva viselor si a imaginatiei creatoare de eternul frumos,in creatie sau in persoana iubita."


"viselor" ...ele visele nu au ce cauta intr-o iubire pura traita intr-o viata de om, cu tot si toate ce ii apartine.

"imaginatiei creatoare"...folosita numai in acest context,de a exprima iubirea pura si nicidecum in a o creea,a creea "eternul frumos"!!!

"eternul frumos"denumit de tine...eu numesc numai asa simplu:etern

Gasind iubirea adevarata ,avand parte de ea,firesc ca traiesti cu acest sentiment:"REAL traiesc ceea ce traim noi doi...1+1=1" placut exprimat(eu am intalnit ca mod de exprimare:1+1=NOI!).

"Te intrebi ori altii ce au scris aici daca asa ceva exista? DA EXISTA SI EU NU FAC IPOTEZE SAU COMENTARII SAU DIN CITITE LA ALTII IMI FORMEZ O ....OPINIE..."

Eu nu ma intreb atata timp cat am afirmat cu tarie ca :iubirea pura exista!!!

Cu bine,

PS cumva sub acest ID esti tu ozzy?daca da,multa sanatate.

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#36165 (raspuns la: #36158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rxnotta - de dianet la: 22/02/2005 22:01:14
(la: suflet ratacit)
As vrea sa-ti pot spune ca nu stiu prin ce treci. Si mi-e si mai greu sa recunosc ca am trecut si eu pe unde esti tu. Si mai e un mic secret: daca nu iti faci lectiile cum trebuie, adica nu inveti nimic din viata, istoria are un cinic simt al umorului prin simplul fapt ca tinde sa se repete. Pana si asta poate fi o recunoastere voalata a faptului ca nici eu nu sunt chiar "pe roze".

Dar nu vorbim despre mine aici. Stiu mult prea bine la ce te referi cand spui "Sunt seri in care aproape ca nu vorbim nimic, nu ne atingem,nu comunicam in nici un fel si, totusi ma vrea acolo.Stii care-i problema mea?Nu pot sa-l refuz niciodata!!!!!!!". Ca si atunci cand spui ca "Il iubesc dar nu sunt fericita decat atunci cand sunt cu el.In rest tot timpul imi pun intrebari si ma chinui cu o gramada de ganduri.". Si, intr-adevar, esti dependenta de el, adica una din cele mai periculoase lucruri, care pot avea consecinte neplacute. O sa te intreb ceva: daca ti-ar spune acum sa rupeti tot, ai face-o? Intuiesc raspunsul tau:nu, pentru ca il iubesti. Eu iti raspund altceva: nu, pentru ca esti dependenta, iar dependenta se confunda uneori fantastic cu iubirea. Desi varianta inversa e mai fericita, se gaseste foarte rar.

Un nene pe care-l chema Antoine de Saint-Exupery a zis candva o chestie, care suna cam asa: "Inainte de orice, iubirea este ascultare in tacere. A iubi inseamna a contempla. Va veni ora cand nu vei mai cere nimic. Nici buzele, nici zambetul, nici bratul dragastos, nici rasuflarea prezentei sale. Iti va fi de ajuns ca ea doar sa existe.[...] Nu confunda iubirea cu delirul posesiei, care aduce suferintele cele mai cumplite (as indrazni sa adaug: sau cu dependenta; nu e prea mare diferenta). Caci, impotriva parerii comune, dragostea nu te face sa suferi. Te face sa suferi instinctul de proprietate, care este contrariul iubirii."

Si tot pe aceeasi tema, un alt nene, Cioran, a fost chiar un pic mai cinic. Una din ideile lui spunea ca noi iubim din egoism, pentru ca fie vrem sa fim iubiti ca rasplata (asteptam reciprocitate de la cel caruia ii oferim sentimente), fie de teama de singuratate; in ambele cazuri, iubirea devine sinonima cu egoismul. Si in ideea lui s-ar putea sa gasesti ceva adevar. Eu am gasit, si m-a ingrozit. De abia atunci am inceput sa invat.

Punand cap la cap ideile unor oameni ceva mai destepti decat mine (redate mai sus), am intrat in ceata complet. Solutii mi s-au oferit: sa gasesc pe altcineva, sa lupt pentru iubirea mea (alta dovada de egoism - a lupta pentru iubire), sa il regasesc pe Dumnezeu etc. Atunci am ajuns la intrebarea pe care ti-am recomandat-o anterior: cine sunt? Nu stiu daca am raspunsul complet, dar macar am ajuns la pace cu mine insami. Si am realizat ca nu persoana iubita, altcineva sau chiar Dumnezeu ma pot ajuta, ci reprezinta doar alte forme de dependenta, sau alti "colaci de salvare". Si atunci? Simplu: stiu cine sunt, si sunt singura persoana pe care ma pot baza indiferent ce se intampla. Si atunci lucrurile se rezolva mult mai simplu.

Nu zic ca e o solutie desteapta, sau un panaceu universal. In plus, e si cumplit de greu de realizat pana la capat. Insa poti incerca, treptat, sa aloci din timpul pe care il petreci cu "imi pun intrebari si ma chinui cu o gramada de ganduri" gandindu-te la tine ca individualitate, fara a lua in cosiderare nimic si pe nimeni din jurul tau. Ai ceva de pierdut daca incerci sa te iubesti un pic si pe tine? Eu zic ca nu. Poate ai putea avea o surpriza placuta sa descoperi ca esti o persoana pe care te poti bizui, un om leal, care are si mandrie (a nu se confunda cu orgoliu) si onoare, pe care nu l-ai schimba pentru nimeni si nimic. Asta nu va atrage dupa sine decat moartea iluziilor false pe care si le cladeste oricine, lasand in urma doar sentimentele reale. Te pup dulce.
#37250 (raspuns la: #37026) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Horatiu, Rodi, Happy, Irma, Maan - de HateFree la: 17/07/2005 06:18:51
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Toate comentariile voastre mi-au venit asa ca o palma peste fatza, toate in aceeasi seara. Ma simt acum ca si cum as fi la gradina zoologica, voi privitorii si eu animalul. Nasol sentiment, dar daca tot am intrat in hora o sa joc pana la capat.

Apropo, stiti bancul cu ardeleanul care se uita la o girafa la zoo? Ei bine, se uita el cat se uita, se mai uita cat se mai uita, dupa care pleaca si zice: "No, asha ceva nu exista!"

Cam asa si pe aici pe la voi. Ce ma face sa ma simt cel mai prost este ca vreti sa "intelegeti" intr-un mod strict rational cum sta treaba cu gay. Daca s-ar putea, ati vrea si o ecuatie fara nici o necunoscuta a chestiunii. Dar nu se poate asa ceva. Si cand se va putea, discutiile noastre vor fi in van.

Oricum, va iau pe rand, ca la scoala (asa m-a invatat mama ca e bine, lol):

Horatiu:

No offence, Horatiu, dar nu pot sa nu incep prin a-ti spune ca ai un limbaj de lemn, omule, cum rar mi-a fost dat sa citesc! Parca ai fi o entitate din alte sfere care nu are pic de carne pe el!!!! Anyway, iarta-mi observatia, dar chiar m-a socat tonul explicit, rigid si quasi-stiintific al comentariului tau....

"Din pacate insa, tu ne spui ca mai sunt si alte diferente, adica un creer de femeie intr-un corp de barbat - am dreptate?"

Nu am spus nimic care sa aduca macar vreun pic cu afirmatia de mai sus!!!!! Reciteste ce am scris, te rog!

"Daca persoana este de sex opus (nu ne-aparat "buna") privirea se intoarce instnctiv intr-acolo si intr-o fractiune de secunda se evalueaza varsta, greutatea, amanunte de infatisare sau/si vestimentare odata cu care - categoria culturala, si oportunitatea unei abordari... Tu, HateFree reactionezi asa la femei sau la barbati?"

La barbati, dar nu intorc capul toata ziua-buna ziua!!! Doar dupa exemplarele cele mai reusite!!!
Desi atunci cand vad o femeie foarte frumoasa si cu tzinuta demna si sigura de sine, intotdeuna imi intorc ochii dupa ea.:))


"esti convins ca cu toata experienta ta homosexuala nu este posibil sa se gaseasca o femeie cu care chimia ta sa fie perfecta?"

Nu, nu sunt convins. Doar ca pana acum nu am gasit-o. Nu stiu ce se va intampla atunci, ar fi stupid sa eman scenarii pt o situatie la care nu m-am gandit inca.

"ne spui ca te-ai indragostit (cel putin o data) de un alt barbat. Cum a primit celalat barbat relatia asta? Era deja homosexual? L-ai abordat tu pe el sau el pe tine? (oare are importanta?)"

Lol, fireste ca era gay, a fost o relatie frumoasa, de atractie reciproca, care a durat vreo 3 ani. Chiar nu conteaza cine pe cine a abordat sau mai stiu eu ce.

"Daca te vei simti atras de un barbat str8, ce vei face? Iti vei lua riscul sa-l umpli de scarba marturisindu-i sentimentele tale? Vei merge mai departe incercand sa-l seduci si sa-i schimbi orientarea? (ce arme ai putea folosi? - o sa-l imbeti?) Vor fi sentimente mai puternice (gelozie) care iti vor intuneca ratiunea? Uneori dragostea respinsa se transforma in ura. Ar fi posibil sa urasti pe toti barbatii str8 de care ai putea fi initial atras?"

Ehe, fara sa-ti dai seama ai atins un punct sensibil al tuturor gay-lor: barbatul str8 din viata lor! The ONE!
Iata cum a fost la mine (e doar povestea mea, nu va pripitzi sa generalizati si sa trageti concluzii, va rog!!!): l-am intalnit in facultate, am fost colegi de an, era superb (e superb), am crezut ca e gay, l-am abordat sa lucram impreuna la un proiect, a acceptat, am descoperit ca EL e str8, nu-i nimic, mi-am zis, oricand exista o a doua sansa, au urmat vreo 5 ani de prietenie apropiata si colaborari profesionale, 5 ani cu gesturi mai mult sau mai putin tandre din partea mea pe care el nu le-a refuzat niciodata, apoi o criza emotionala de-a mea in urma cu doi ani, cand eram intre doua relatii. Criza asta m-a determinat sa-i spun LUI ca sunt gay, mi-a raspuns ca si-a dat seama de mult, plus ca auzise niste zvonuri, i-am spus ca sunt indragostit de el, mi-a spus ca si-a dat seama si de asta, dar ca nu poate face nimic, ma iubeste foarte mult si el, dar ca pe un frate, nimic mai mult, nu poate altfel. Discutia a durat vreo cateva ore, eu, recunosc, am fost putin mai agresiv si emotional, el defensiv si de bun simt, relatia si-a revenit la normal, inca suntem cei mai buni prieteni, nici o scarba la mijloc, nici o greatza din partea nimanui. Amanunt haios pt mine: ceea ce mi-a spus el in discutia pe care am avut-o atunci ca aprecieaza la mine este faptul ca, desi eram indragostit de el, de cate ori am dormit impreuna, niciodata nu am incercat sa-l ating sau, ma rog, sa-i fac alte chestii. Nici macar cand bausem un pahar de vin. Acum, retrospectiv privind, ma mir si eu cum de-am reusit :))))

Iar despre ceilalti prieteni str8-barbati, pai mai toti stiu, direct sau indirect, despre preferintele mele sexuale, cativa dintre ei imi cunosct si bf-ul. Si nu am vazut pe nimeni sa se umple de scarba cand i-am spus, oamenii sunt mult mai umani atunci cand au de-a face cu oameni pe care-i cunosc si nu cu concepte, Horatiu.


"Cum v-ar fi ravasite sentimentele? HateFree: ai o schema pt astfel de situatii? care e reteta ta?"

Lol, nu am reteta pt asa ceva, ar fi si aiurea si inutil sa traiesti dupa retete. Mi s-a intamplat de cateva ori sa mi se spuna de catre o femeie pe care o cunosteam destul de bine ca ma iubeste, dar nu as vrea sa dau detalii despre asta acum. Ceea ce conteaza este ca inca sunt in relatii bune cu majoritatea (lol, suna stupid asa cum am scris, e vorba de 3 femei, 1 ma uraste, pe 2 inca le consider prietenele mele si viceversa).




Rodica, pune-ti broboada pe cap si mainile in sholduri si te pregateste:

"in primul rand nu despre ura e vorba aici. Mai degraba despre indignarea "diletantilor, ignorantilor, bigotilor" samd hetero"

pai intre dushmanie si dispretz, parca prefer prima varianta...iar citatul tau e umplut cu forta ca sa sune bine, eu nu am folosit decat cuvintele speculatii ieftine si diletanti. Si nu m-am referit la tot forumul, Doamne-fereste.

""La ce ne-ar mai fi dat natura si minte si constiinta si de toate daca scopul final ar fi doar propasirea speciei"
Exact de-aia ne-a dat natura minte si mai ales constiita. Natura n-are alte scopuri decat supravietuirea, viata. Scopul tau poate sa fie altul (chiar asa, care e?). Treaba ta in fond."

Pai, conform axiomei tale, toate cuplurile str8 care nu pot avea copii sunt USELESS. Suna aberabt si fascist, nu crezi? Eu sunt de acord ca trebuie sa existe bun simt si buna masura in toate, dar tu deja esti la cealalta extrema!
Cat despre scopul meu in viata asta, mi-e rusine sa-l marturisesc aici. Nu ca ar fi vulgar, dimpotriva, ar parea infantil pentru cinicii de pe aici.

"si cam cat de mic copil erai tu cand te uitai la filme porno? In ce ma priveste pot sa-ti spun acelasi lucru. Cand ma uit la filme porno nu bag de seama barbatul, ci femeia. Si nu sunt lesbiana. Porno e doar porno, nu-ti construiesti viata pe modul in care percepi pornografia."

La 10 ani am vazut primul film porno, la 17 pe al doilea. Primul a fost accident, al doilea si restul intentionat.
Cat despre cum privesti tu la filmele porno nu stiu cat de relevant e, dar intreaba-ti sotul si toti prietenii masculi la ce se uita ei in filmele porno. Si daca vreunul o sa-ti spuna ca la p... tipului care i-o trage tipei, e nasol pentru tine.... E o conspiratie gay la mijloc :)))

"Ar trebui sa te consideri fericit ca te-ai nascut in Romania si nu undeva in Asia sau Africa."

Eu as fi preferat SUA, coasta de est...Desi nici Japonia, in trupele de samurai, nu suna foarte rau (glumesc :))))


""nu am suferit niciodata de fisuri anale (this one was for rodi, lol)"
razi tu, razi... dar fisurile anale si proctitele( ca sa nu mai vorbim de SIDA si de alte boli transmise sexual) , intreaba orice medic, au incidenta mult mai mare in homosexuali decat in teterosexuali. "

lol, pai conform principiului asta, mult mai raspandite sunt afectiunile vaginale (vezi numai chisturile)la femeile str8 decat la cele gay...Sa renunte ele la heterosexualitate doar pt un asa amanunt????

"Asa ca... ce mai in colo si-n coace, nu esti out.Asa-i? Altfel, iti spun sigur ca nu vei mai fi "iubit" mai ales de colege, in sensul pe care l-ai sugerat tu. Interesant ca pui atata emfaza pe cei care te iubesc, parinti, profesori, colege. Dar tu ii iubesti? Iti iubesti parintii?"

Complex. Pe rand: sunt in/out. Mama mea stie (recunosc, nu voit din partea mea a aflat), restul familiei nu stie. Majoritatea prietenilor mei stiu. Colegii si colegele nu stiu direct nici unul, dar indirect toti. Si nu fac nici un caz din faptul ca sunt o persoana carismatica, am vrut doar sa subliniez faptul ca, desi sunt gay, nu eman nici un fel de energii/aure care de care mai negre si urate si ca sunt o persoana iubita si placuta de cei din jur. Atat doar.
Iar despre partea cu iubirea de parinti, daca faptul ca simt sufleteste nevoia sa-mi sun parintii sa-i intreb cum se simt, de ce au nevoie, sa le povestesc ce am mai facut eu si sa-i chem sa-mi vada proiectele publice se numeste iubire, atunci da, imi iubesc parintii.

"Ok, lasand la o parte aroganta cu care, cu putine exceptii, homosexualii care au scris pe acest forum ne-au obisnuit, se intelege din fraza asta ca ar trebui sa ne fie clar din relatarea ta de ce esti tu asa. Ei bine nu e clar, trebuie sa ne spui... e din nastere? din cromozomi, datorita mustelor de otet? datorita incalzirii globale?sau care?"

Atunci cand vorbesti pe tonul pe care vorbesti, sa nu te astepti decat la o reactie de genul: NU, NU TREBUIE SA-TI SPUN NIMIC, TANTI!
Oricum, orice ti-as spune direct eu tzie nu ti-ar folosi decat ca prilej pt o noua dizertatie cu acelasi scop. Asa ca nu vreau sa fiu amestecat in cercul asta vicios al teoriilor sterpe. Prefer sa cochetez din afara.

Cat despre arogantza mea, imi cer scuze, dar e o reactie fireasca la stilul unora tzatzesc (= care nu pricepe nimic ca lumea, ci doar apuca faramitze de ici si de colo si reconstituie universul) de a diseca niste oameni.

Am intalnit gay pe care nu i-am suportat, m-au enervat prin superioritatea tampa sau prin efeminarea excesiva sau prin mai stiu eu ce, dar asta nu inseamna ca trebuie sa-i urasc sau sa-i dispretuiesc. Am trecut peste, am incercat sa-i inteleg si, atunci cand am avut cu cine discuta, sa le si explic ce cred eu despre anumite lucruri. Dar de aici si pana la a spune unui om ca e stricat, e cale lunga.
Daca nu ma insel, nici doctorii nu spun pacientilor lor ca sunt nebuni...Oare de ce?

Un singur lucru, Rodi: Hate Free sau Free Hate sau cum mi-ai mai spus tu inseamna de fapt Free of Hate=HateFree.
Nu sunt asa o persoana inraita si inversunata cum crezi tu, dimpotriva, imi place sa vad partea plina a paharului. Doar ca atunci cand sunt incoltzit, imi scot si eu canini la iveala. Hai sa auzim numai de bine si sper ca data viitoare tonul conversatiei noastre sa fie altul din partea amandurora, ce zici? Pana una alta nu avem motiv de ura, iar eu cred ca nici de dispretz.


So Happy:

Tu nu ai pus nici o intrebare, doar diagnostice. Asta-i si scopul tau in viata, sa infierezi ce nu intelegi, nu?

Intrebare pt op (sau cum se numesc sefii pe aici): Cum e posibil ca o asemenea persoana sa aiba un cont activ pe acest site????? Chiar nu se sesizeaza nimeni? Limita bunului simt a fost de mult depasita...


Irma:

Mersi mult, acum chiar am nevoie! Numai bine si tie! :)



Maan:

"am o intrebare, din pura curiozitate: partenerul tau 'pasiv', atat timp cat se comporta ca atare, se simte femeie?
la randu-ti, il tratezi ca pe o persoana de sex feminin?
incerc sa-nteleg, doar."

Nu.
Nu. Adica nu incerc sa proiectez fatza unei femei peste chipul lui. Fireste ca sunt tandru si dragastos, dar la fel e si celalalt, nu? Ma rog, are violenta satisfactiile ei, dar in cantitati bine dozate&plasate.

De altfel ma indoiesc ca intr-un joc erotic str8 termenii ecuatiei sunt clari: femeia=supusa, barbatul=dominant. Mie tocmai alternarea rolurilor si schimbul de putere del a unul la altul mi se pare excitant, fie el intr-o partida str8 sau gay.

Cat strict despre sex in relatiile gay, as vrea sa repet niste lucruri care s-au mai spus pe aici: cand se pomeneste cuvantul gay, toata lumea isi inchipui doi barbatii, unul capra=pasiv, altul care domina=activ. Nu e deloc asa de schematic. De cele mai multe ori partenerii sunt versatili, iar actul sexual se poate rezuma doar la o masturbare reciproca sau la sex oral. O relatie sexuala gay nu presupune neaparat si sex anal (aici depinde de sensibililatea zonei si de pragul psihical fiecaruia), de cele mai multe ori preludiul si tandreturile premergatoare sunt mult mai intense si exprima mai bine ce simt persoanele alea doua. Eu cel putin asa simt.


Hai sa va mai spun un banc de final, ca tot omul are nevoie si de voie buna, nu doar de incrancenare si scarba (ptiu, na, ca m-ai molipsit, nea Horea, lol).
Ion si Vasile, morti de foame, cu cativa lei in buzunar: Ce ne facem, ma?
Vasile: Ioane, taci tu ca stiu io! Mergem in piata si cumparam de la tzaranci o tzatza de vaca!
Ion: Ei, draci!
Vasile: Taci, ma. Apoi mergem la bufet si comandam tot ce-om vrea noi!
Ion: Asa, da!
Vasile: Si cand or vrea sa le platim, io scotz tzatza asta de vaca, ma deschiz la prohab si pun tzatza in locul dansei. Tu te-apleci repede si mi-o sugi!
Ion: Ei, draci!
Vasile: Tzatza, ma, pa care o tzin in locul dansei.
Ion: Aaa, asa da!
Vasile: Si aia din bufet, scarbiti (lol), ne-or da afara fara sa ne mai ceara nici un ban.

Zis si facut. Si au mancat asa Ion si Vasile saptamani la rand. Intr-o buna zi, Ion, care-si fura toata bataia de fiecare data, zice:
Ma, Vasile, ma, ia sa-mi dai tu azi tzatza aia mie, ma! Ca io m-am cam saturat de cati pumni in cap am luat!
Vasile: Aoleu, Ioane, pai ce crezi c-o mai am? Am pierdut-o dupa prima incaierare!

:)):)):)):))
Hai noapte buna tuturor sau sa aveti o zi buna, dupa cum e fusul orar,
HateFree (=Free of Hate)


#59986 (raspuns la: #59424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
inseamna atmosfera, mai intai. - de tara_oglinzilor la: 12/11/2005 16:21:55
(la: Cum se prepara o cafea buna?)
cafeaua trebuie facuta cu f f mult suflet!ritualul servirii cafelei este de asemenea f f important!tinuta obligatorie in neglijee,cu buclele rasfirate pe umeri( fetelor lasa-ti-va parul sa creasca lung,lung ! si eventual vopsiti-va si blonde ca sa fiti vaporoase cu creier cu tot!)!acum vorbind serios ,important este,sa te trezesti alaturi de o persoana iubita dimineata in pat,sa-i aduci cafeaua la pat odata cu toata dragostea ta!
#87015 (raspuns la: #86339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oamenii devin homosexuali? - de a399 la: 01/01/2006 14:15:35
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Intrucat eu sunt homosexual si in plus lucrez in domeniul stiintific (ce-i drept nu in tara ci in San Francisco si nu in psihologie ci in stiinte exacte), as vrea sa-mi spun si eu parerea. Daca ar fi sa judec dupa propria mea experienta, as crede ca orientarea sexuala este 100% predeterminata de la nastere. Nu imi amintesc nici macar de un minut in viata mea cand sa nu fi fost atras de baieti sau barbati, chiar si atunci cand aveam 6 ani! Parerea ca totul e la alegerea fiecaruia mi se pare nu numai neadevarata, dar chiar ciudata si ilogica. Cand cineva este heterosexual, o simpla experienta l-ar putea aduce cu picioarele pe pamant. Sa presupunem ca un barbat heterosexual decide: gata, de maine imi vor placea numai persoanele de sex masculin; cine oare ar reusi sa puna in aplicare asta? As vrea ca barbatul care sustine ca "e la alegere" sa-mi permita sa-i rasucesc gatul daca intoarce capul dupa femei, dupa ce "a decis" sa fie homosexual:))) De aceea raman uluit cand aud pe cineva spunand ca orientarea sexuala este "la alegere". Va rog sa faceti macar pentru o zi experienta asta inainte de a avea o opinie. Nici eu nu pot hotari: gata, de maine imi plac numai femeile, pentru ca stiu ca orice as face, nu-mi plac. Nu e vorba sa-ti placa sau nu un fel de mancare, ci e vorba de ceva fundamental in viata fiecaruia. Nu inteleg de ce atat de multi gandesc atat de eronat, cand e la latitudinea lor sa se convinga de contrariu.

Vreau sa adaug aici ca una dintre confuziile cele mai frecvente in evaluarea orientarii sexuale este confuzia dintre actul sexual si identitatea sexuala. Multi homosexuali au sex si cu femei, dar sunt definiti ca homosexuali prin natura afectiunii pe care o au fata de persoana iubita, si nu de natura sexului pe care il practica. La fel, destui heterosexuali pot avea erectii si sex chiar cu alti barbati; ceea ce ii defineste ca heterosexuali este natura relatiilor erotice (pe cine iubesc: un barbat sau o femeie). In inchisori multi heterosexuali au relatii homosexuale fara ca asta sa-i schimbe; la iesirea din puscarie iar alearga dupa femei.


In privinta studiilor actuale privind orientarea sexuala pot spune urmatoarele: sunt indicatii foarte puternice ca exista o baza genetica, desi baza genetica nu e totul. Gemenii univitelini chiar cand sunt crescuti in conditii total diferite, au o concordanta de 52% in privinta orientarii sexuale. In schimb gemenii bivitelini au o concordanta de numai 25%! Iar pe linie simpla fraterna, concordantza este si mai mica, de 15%. Trebuie spus ca la speciile inferioare lucrurile sunt mult mai simple decat la om. Cercetarile facute pe mustele de otet au aratat ca prin simpla modificare a unei gene, ele devin total neselective la sex; "bisexuale"! De altfel una din directiile de cercetare in combaterea daunatorileor merge pe aceasta linie, desi inca nu s-a reusit sa se obtina homosexualitate absoluta la insecte. La animalele mai complicate, cum ar fi cainii sau oile, homosexualitatea in mediul natural este prezenta la nivelul a 10-15% din animale. La maimutele cu genomul cel mai apropiat de cel uman (cimpanzeii bonobo din Africa Centrala), care au 98.5% din genom identic cu cel uman(!), relatiile sexuale dintre adulti si relatiile adulti-adolescenti de acelasi sex sunt la fel de raspandite ca si relatiile sexuale dintre masculi si femele! Asta s-a constatat si la specia umana, inainte ca religiile abrahamice sa preia puterea politica. In antichitate majoritatea absoluta a civilizatiilor era favorabila si chiar incuraja relatiile homoerotice, care de multe ori erau chiar impuse oficial de stat pentru diverse motive; de exemplu legile din Creta, dar si legile lui Solon din Atena care aveau in vedere rolul educativ al pederastiei si limitarea cresterii populatiei. Dar chiar la alte popoare, ca de exemplu la gali, celti, sciti, fenicieni, japonezi etc relatiile homoerotice erau parte componenta din viata sociala si chiar reglementate prin legi. Dupa ce imperiul roman a adoptat crestinismul ca religie de stat au inceput persecutiile legate de identitatea sexuala si chiar persecutii contra tuturor celor care asociau sexul cu placerea. In codul lui Justinian, novela 102 (paragraf) stabilea ca toti cei care au relatii "de sodomie" sa fie ucisi, arsi de vii si pana si cenusa lor sa fie calcata in picioare si aruncata in latrine! O, "bunatate" crestina! Nu degeaba Justinian a fost facut sfant in religia crestin-ortodoxa! La fel ca si sf Constantin care si-a ucis prin fierbere nevasta cand a prins-o cu un sclav si care si-a omorat propriul baiat de frica sa nu-i ia tronul! Aprigi crestinii astia!

Idealul iudeo-crestin pana in secolul 20 a fost o relatie dintre barbati si femei acceptata numai in cadrul conjugal si destinata exlusiv procreierii. De altfel dupa inventia termenilor de homosexualitate si heterosexualitate (cuvant inventat la 10 ani dupa cuvantul homosexualitate!), ambele notiuni erau descrise in dictionarele epocii (inceputul secolului 20) ca fiind "morbide, nenaturale". Heterosexualitatea de exemplu era descrisa ca fiind "o atractie exagerata si morbida fata de sexul opus"! Abia odata cu dezvoltarea cinematografiei, mai ales a celei americane, si-a dobandit heterosexualitatea un statut verbal privilegiat, iar cum vedeti homosexualitatea nici acum nu are vreun statut.

Ca sa raspund autorului primului mesaj in mod direct: cand eram foarte tanar am alergat la toti medicii si psihiatrii din Bucuresti cu rugamintea de a ma schimba; credeam ca imi vor da niste pastile si gata, de maine alerg dupa femei. Bineinteles ca nu a fost posibil, iar tratamentele lor merita sa fie expuse aici (cu alta ocazie) pentru ca unele au fost imbecile iar altele comice. Sigur ca as fi preferat sa fiu ca majoritatea si sa nu fiu umilit si batut de atatea ori; credeam ca si eu am dreptul de a cauta fericirea, ca altii. Dar nu era nimic de ales. Asa cum nu poti sa-ti alegi parintii sau epoca in care te nasti. Nimeni nu isi alege sa fie minoritar, mai ales intr-o societate devenita pe parcurs intoleranta cum este societatea romaneasca, chiar cea de azi, daca e sa judec dupa statisticile care spun ca 85% dintre romani nu ar accepta nici macar sa aiba vreun vecin homosexual.

In privinta rolului mediului: este foarte complex. De exemplu gradul de impregnare cu testosteron a sarcinii in perioada prenatala este foarte important. Femeile foarte stresate in perioada graviditatii au sanse mult mai mari sa aiba baieti homosexuali; s-au facut studii in aceasta privinta. Pe maimute s-a aratat ca daca fatul este de sex masculin si maimuta mama este injectata cu estrogeni, baiatul-maimuta va fi in majoritatea cazurilor homosexual. Dar la oameni lucrurile sunt mult mai complicate. Subiectul e mult mai vast si nu poate fi discutat in cinci minute. Sunt cazuri cand homosexualitatea este mascata de educatia strict heterosexista si adevarul iese la lumina in imprejurari neasteptate.

Psihiatria si Psihologia moderna considera ca nu este de fapt posibila schimbarea orientarii sexuale, iar ideia de schimbare este ea insasi nociva pentru ca da impresia ca homosexualii trebuie sa se schimbe, ceea ce nu se poate si nici nu e de dorit sa se incerce-din motive etice. In SUA medicii care isi fac reclama ca pot face "conversii" sunt chiar dati afara din asociatia psihologilor sau psihiatrilor americani, pe motiv de incompetenta sau reclama mincinoasa.
Si aici se fac bani buni de catre cei care exploateaza incultura sau ignoranta (mai ales a celor care fac parte din extrema dreapta religioasa), dar autoritatile stiintifice sunt intransigente.

Cand cineva intreaba: dar in definitiv care sunt cauzele homosexualitatii?- raspunsul cel mai frecvent care i se da de catre cei care cerceteaza problema este: "cand vom stii care sunt cauzele heterosexualitatii, pe care pana acum nu le cunoastem deloc, cu siguranta vom afla si care sunt cauzele homosexualitatii!"


Ar trebui sa mai adaug ceva: din punct de vedere politic, Romania a fost printre primele 5 tari din lume care au exclus din codul penal relatiile intre persoane de acelasi sex, pe vremea lui A.I Cuza. Constitutia lui Cuza a fost dintre cele mai bune din lume, alaturi de cea belgiana. Pot sa citez bibiografie americana pe aceasta tema. Totusi la interventia "Preasfintei" Biserici Ortodoxe in perioada interbelica legile respective au fost schimbate in rau. Ele au fost preluate si inrautatite de comunisti, dar in ultimii ani ai lui Ceausescu legile erau aplicate numai celor care erau pe fatza contra regimului, dar dupa impuscarea lui, in 1996 cand a venit la putere "democratia", ele au fost reinvigorate poate din prostia partidului national taranesc crestin si democrat, sub presedentia lui Emil Constantinescu. Lucrul nu a ramas fara ecouri in lume: ambasadele si consulatele Romaniei au fost practic blocate de demonstanti. A trebuit sa intram in secolul 21 pentra ca legile nedrepte din codul penal sa fie abrogate, si asta petrecandu-se numai la presiunea Uniunii Europene. Romania este printre ultimele tari din Europa care au facut schimbarea, alaturi de Cipru. Suntem cu adevarat "protocronisti", cum spunea raposatul Edgar Papu!

In concluzie: la multi ani! :)
am ajuns sa iubesc doar amintirile.. - de caty_lina la: 18/01/2006 20:09:30
(la: MI-E DOR DE "UN OM")
"Sunt momente in viata ta cand zimti absenta cuiva atat de tare incat ti-ar placea sa-l scoti din vise si sa-l imbratisezi" Asta am citit-o undeva shy...i-am dat dreptate pe deplin....e foarte greu sa stii k cineva se afla in celalat capat al lumii....k se gandeste la tine(sau in cel mai rau caz ...k te-a uitat) si k poate nu o sa-l mai revezi niciodata...
mi s-a intamplat de f multe ori sa ajung sa plang dupa persoane care se afla la mii de km fata de mine...am prieteni multi in afara si sunt extrem de atasata de toti insa nu cu toti am pastrat legatura si nu sunt sigura ca toti ink isi mai aduc aminte de mine...

In primele zile dupa intoarcerea in tara ma rugam sa existe macar o dimineata in care sa nu ma mai gandesc la ei (el) si aceea nu mai venea insa intr-un final si-a facut aparitia ...insa speram sa ma simt mai bine....intr-adevar acea senzatie groaznik in care nu mai vrei sa faci nik nu-ti mai iese nik doar din cauza gandului k acum nu stiu kte zile era superb shy era o cu totul alta lume , nu se mai simte insa ma simt oarecum vinovata pt k asa cum si eu mi-i imaginam in ipostaza in care nu isi mai aduc aminte de mine....(si ma deranja groaznic...) asa am devenit eu acum....nu i-am uitat...insa distanta shy lipsa de comunicare duc la ....mi-e greu sa spun dar...pana la urma duc la uitare....AS VREA SA VA INTREB PE VOI....:SUNTETI DE CORD CU PROVERBUL"OCHII CARE NU SE VAD SE UITA"? eu la inceput nu voiam sa aud de el insa acum imi dau seama k se cam adevereste..e groaznik s nu ai persoanele iubite lenga tine..:(((
iubirea e viata - de Cristache Gheorghiu la: 20/01/2006 12:50:58
(la: Iubim oamenii sau ideea de iubire?)
Iubirea este insasi viata. A iubi ideea de iubire este o formulare nefericita. Schopenhauer vorbeste despre vointa de viata, ceea ce este tot un fel de iubire. Cu totii iubim propria noastra persoana. Unii doar atat. Altii mai mult, in functie de posibilitatile fiecaruia. Nu-i putem cere nimanui ceva ce nu are. Reciproca este si ea valabila. O persoana iubitoare isi va cauta vesnic iubirea.

Este interesant ca pentru unele lucruri comune exista mai multe cuvinte, in timp ce iubirea este un cuvant ce refera mai multe sentimente, dintre cele mai complexe. Acesta este probabil si motivul pentru care iubirea este principala tema a poeziei. Iubirea de patrie, insa, este altceva decat iubirea de natura, animalul preferat, mama, tata, ca sa nu mai vorbesc de iubirea iubire. Daca fraza precedenta vi se pare banala, atunci mai notati inca doua:
- Asa dupa cum gusturile (amar, dulce, etc.) nu pot fi descrise in mod riguros, decat cel mult prin comparatii cu alte gusturi presupuse a fi cunoscute, sentimentele nu pot face obiectul unei definitii si nici macar al unei descrieri. Ele trebuiesc traite pentru a le simti.
- Sentimentele fata de persoana iubita sunt diferite la 15 ani, 20 de ani, sau 60. Pentru a afla cum arata iubirea la 30 de ani, trebuie mai intai sa fi implinit aceasta varsta si sa fi avut sansa s-o fi cunoscut.

Cum anii trec si fara contributia noastra, ramane dilema cu sansa. Iar pentru ca „Le hasard ne favorise que les esprits préparés” (Pasteur), ramane intrebarea cum ne pregatim pentru asta. De fapt, acesta este subiectul pus in discutie si el se intreareste in majoritatea textelor: cum sa-mi gasesc partenerul/partenera.

Deoarece presupun ca ati intuit ca am trecut prin varstele enumerate mai inainte, risc sa impartasesc un gand: nu cautati extraordinarul! El vine in mod natural atunci cand cautati cu sinceritate normalul, extraordinarul nefiind altceva decat abaterea de la normal (extra-ordinar), atat in sens pozitiv cat si negativ. Iubirea cea mare poate fi cea mai cea dintr-un lung sir de iubiri – ceea ce ar fi o prostie sa-ti doresti – dar poate fi si singura iubire, adica una foarte normala. Cat de mare este ea? Depinde de persoana, de intensitatea intrinseca a sentimentelor lui. Am un singur sfat: cautati un partenerul ale carui caracteristici sociale, intelectuale, sentimentale, etc., etc. sa fie cat mai apropiate de ale dumneavoastra. Altfel, orice diferenta poate fi un pretext de disputa in momentele mai dificile pe care viata ni le aduce. Asteptarea „printului pe cal alb” de catre fete, sau atractia pentru frumusetea trecatoare a unui chip sunt cele mai frecvente si grave erori.

Succes!

Cristache Gheorghiu
vorba dulce mult aduce - de erika la: 20/01/2006 20:10:06
(la: Tăcerea nu-i de aur)
cand taci poti spune ca ai intrerupt comunicarea cu celalalt ,indiferent daca este persoana iubita ,un coleg,seful sau soacra .Nu tacerea rezolva un conflict ,sau cel putin nu o face pt mult timp ci diplomatia,modul de abordare a conflictului, puterea noastra de convingere si de ce nu,de manipulare ca sa reusim sa intoarcem, bland, situatia in favoarea dorita.
raspunsuri - de casandra_radu la: 24/07/2006 20:46:39
(la: Stim ce este intr-adevar iubirea?)
pentru everlast
Nu stiu nimic, ai dreptate. Nu am incercat sa explic, ci exactinvers, am incercat sa exprim ceea ce am simtit. Fireste ca am esuat lamentabil, neexistand o posibilitate reala de a tanspune in cuvinte iubirea. Normal ca ma contrazic. Sunt o fiinta contradictorie.
Nici eu nu am avut rabdare sa citesc ceea ce ai scris tu in intregime.
Prima oara a fost dezamagire, a doua oara si tristetea a fost divina.
A treia oara a fost total si cand s-a terminat, s-a terminat cu totul, fara pareri de rau, fara tristeti, fara nimic.

pentru unicul
Ai dreptate, pe femei le fascineaza iubirile neimplinite. Unele chiar au un cult pentru asa ceva. Poate ca ele simt ca in acest fel iubirea atinge culmile, poate ca masoara iubirea dupa “cantitatea” si intensitatea suferintei.
Si esti simpatic cu femeile sunt vinovate pentru moartea masculilor.. :) Intotdeauna a fost asa.

pentru victor c
E-mailul este: casandra_radu@yahoo.com



pentru Cri Cri
Textul l-am scris inainte de a citi Osho. Extrasul despre gelozie l-am inserat acuma, cand am trimis textul spre publicare pentru cafeneaua.
Referitor la “confuzii”, perceptia expriamta iti apartine. Perceptia este unica si personala, nu am ce reprosuri sa aduc perceptiei altcuiva.
Cat despre “Nu poti iubi pe cineva si sa-i spui in acelasi timp: "sinucide-te daca asta te face fericit; eu te iubesc prea mult ca sa ma opun dorintelor tale!" - nici nu era vorba despre asa ceva. Era vorba despre :”Vrei sa fii cu altcineva...fii daca asta te face fericit, cine sunt eu sa ma opun dorintelor tale?”
”Ma rog... a face "portretul" iubirii mi se pare deja pretentios. Nimeni nu e chiar atat de intelept.” Nu am intentionat nici o clipa sa fac portretul iubirii. Un portret al iubirii ar putea mai degraba fi realizat prin muzica decat prin cuvinte. Muzica exprima mult mai mult decat cuvantul.

pentru angyal
E foarte bine ca ai trait. Ai avut noroc. Nu stiu cat de multa putere iti poate da o amintire...dar e bine sa nu folosesti o amintire frumoasa ca un refugiu in fata realitatii. Ceea ce a fost, oricat de frumos a fost, nu se mai intoarce. Si cu cat e mai frumos cu atat suntem (sau poate ar trebui) sa fim constienti de ireversibilitatea acelor clipe.

pentru lavdyi
Faptul ca cineva este de acord cu mine nu-mi aduce bucurie. Ma bucur cand cineva ma critica si descopar un element nou, ceva care mi-a scapat. Sau un alt punct de vedere.
Daca dezaprobi ceea ce am scris, te rog, scrie. Nu am venit aici ca sa fim de acord unii cu altii si sa ne laudam reciproc ce grozavi suntem.
Nu am trasat standarde de calitate. Textul e incercarea de a exprima o experienta personala. Subliniez personala. Cel putin in materie de sentimente nimeni nu poate sa spuna ce e bine si ce e rau. Fiecare traieste in felul sau. Poate ca exprimarile noastre se aseamana, dar cel mai probabil trairile sunt pur personale. Poti critica ideile cuiva, dar cum sa critici felul in care simte?
Si crezi ca eu nu alternez in felul descris de tine? Si eu ca orice muritor de rand. Dar cum s-a intamplat, macar pentru cateva momente sa simt altceva, mai presus de aceste lucruri. Si eu am “pesudo-iubit”, si eu am crezut ca iubesc, si eu am confundat pasiunea cu iubirea, si eu m-am atasat, m-am cramponat, am fost geloasa...toate alea. Dar am cunoscut si alte trairi. Asta am incercat sa transpun in cuvinte.

pentru Belle
Uite ce a raspuns persoana careia ii era adresata scrisoarea (scrisoare continand mai putin pasajul citat):
“Am avut o zi grea azi, zi care nu s-a terminat inca. Desi a mers totul bine, am venit acasa obosit, agitat, conectat inca la nebunia de dincolo de ziduri. Primul lucru pe care l-am facut, cu speranta, a fost sa-mi verific mail-ul. Multumesc. M-am adapat din cuvintele tale. Orice ai scrie ar fi pentru mine un dar nepretuit. Dar nu a fost orice. A fost mult mai mult. Profund, neformal, sincer, venit din inima, coplesitor. Nu incerc sa-ti raspund, nu incerc sa comentez, nu incerc sa analizez. Gust. Simt. Ma bucur. Nu ma intreb de ce, nu caut explicatii. Este ceva inedit, prea puternic pentru a fi cuprins in imaginea cuvintelor. Imi aduce liniste. Nu calm. Linistea concentrica unei bucurii profunde. Nu sper, nu astept, traiesc. E clipa. Renunt (n-am mai facut-o) la reprimari, la masti. Si nu ma simt vulnerabil, descoperit. Atins, insa, in strafundurile fiintei mele. As vrea sa stau o vesnicie sa te ascult, sa-ti vorbesc, sa te privesc. Dar clipele astea chiar pot dura o vesnicie. O stiu.”

Te cred ca fugeai. Cei mai multi fug, chiar daca ar vrea sa stea. Lasitatea e mereu o optiune convenabila, te scuteste de riscuri, de frica si de emotii.
Subsemnata prefera sa riste, si daca e sa regrete, sa regrete ceea ce a fost si nu ceea ce nu a fost, intrebandu-se ce ar fi putut fi daca...

pentru zaraza sc
Nu este nimic rau in a trai pentru altii. In sensul de –ai iubi, de a face totul pentru ei, de a-i ajuta, de a fi acolo si a-i sustine, la bine si la greu. Poate ca iubirea este poarta mantuirii.
Iubirea e un “loc” bun de unde sa incepem...

pentru Alexandros
Si mie imi place. E oarece afinitate intre ideile noastre.
Ceea ce am scris nu a fost gandit. A fost trait si apoi transpus in cuvinte, cu neajunsurile de rigoare ale exprimarii, desigur. Cred ca asta a fost ultima tentativa a a incerca sa exprim ceea ce nu poate fi exprimat in cuvinte. Cum ziceam mai sus, am scris inainte de a “face cunostinta” cu Osho, extrasul a fost adaugat pentru publicare.
Poate ca iubirea pentru o fiinta umana deschide calea catre iubirea pentru Dumnezeu. Nu stiu cum ar putea cineva sa-l iubeasca pe Dumnezeu daca nu a iubit o alta fiinta umana.
Altruismul nu paote fi intins pana acolo...asa este...dar te poti trezi ca asa simti.
Da, poate ca a inselat. Poate ca a fost cu altcineva de la bun inceput si eu nu am stiut. Poate ca am aflat pe parcurs, dar asta nu a facut sa nu-l mai iubesc, ci doar sa incetez sa ma mai vad cu el.
Nu am zis ca nu as crede in iubirea la distanta. Nu e vorba de a crede sau nu. Se intampal uneori sa nu poti fi cu persoana iubita, sa existe distanta fizica intre voi. In text m-am referit la o altfel de distanta. Distanta care exista intre doi oameni, fizic impreuna, dar sufleteste foarte departe.
Nu e vorba ca pasiunea si atractia sexuala nu ar fi obligatorii sau ca ar fi. Sunt firesti, naturale si eu sunt pentru tot ceea ce este natural. Dar pasiunea inceteaza cand stii ca nu esti singurul/singura. Iubirea nu. Asta e diferenta.
Revino :)
dilema mare! - de furnic la: 17/02/2008 15:58:36
(la: si atunci ce faci??...ce alegi??)
am fost si eu acolo.am fost si eu la acea rascruce de drumuri si mult am stat pana sa-mi dau seama pe care drum vreau sa merg.si am ales.m-am ridicat si am inceput sa merg pe drumul necunoscutului,pe drumul unde soarele nu are ora fixa de rasarit si de apus,pe drumul pe care nu stii ce-ti va aduce pasul urmator,pe care uneori umbli bezmetic nestiind daca inaintezi sau te intorci,pe drumul pe care nu stii ce fiara salbatica iti va sari in fata dar e minunat.atat de mult imi place sa-mi simt pletele libere in bataia vantului,sa-mi simt sangele cum imi circula prin vene,sa nu stiu ce-mi va aduce ziua de maine sau sa nu stiu cand va incepe ziua de maine sau cand se va lasa noaptea,sa nu stiu in ce loc ma voi trezi cand soarele va rasari si sa minunez de oaza in care am ajuns sau de abisul in care tot cad.uneori,e greu...pentru ca te trezesti singur intr-un infern cu nimeni in jur care sa te stranga in brate si sa-ti spuna ca va fi bine,ca facem noi cumva sa fie bine,cu niimeni care sa-ti tina cald in noptile friguroase sau sa-ti lumineze diminetile cu zambetul lui/ei sau pentru ca te trezesti singur intr-un loc minunat sau intr-o stare de spirit minunata si nu-l ai pe acel cineva special langa tine cu care sa impartasesti ceea ce simti ,ceea ce vezi.si atunci ma intreb.imi aduc aminte de trecut,de rascrucea de drumuri si de timp,privesc la drumul pe care am ales sa nu-l aleg,ma las cuprinsa de soarele caldut care il incalzeste,de netezimea lui,de siguranta si protectia pe care mi-ar fi oferit-o si-i zambesc trist ca unei amintiri ce nu-mi apartine si-mi dau seama(chiar atatia ani mai tarziu)ca drumul ales este singurul pe care as vrea sa fiu cu toate furtunile,viscolele si rasariturile minunate si singurul mod de viata pe care vreau sa-l stiu.
scuza-ma ,cred ca m-am pierdut o idee si nu ti-am raspuns direct la intrebare.
e o alegere dificila,mai ales cand esti destul de atasat.depinde ce este mai important pentru tine.depinde ce te caracterizeaza mai mult pe tine:sa gonesti singur si nebun pe o autostrada nestiind si necontand unde vei ajunge sau cand vei ajunge sau sa gonesti precaut cu masina plina de persoane iubite spre un loc care stii cum arata si in care stii cand vei ajunge.depinde cat de importanta este libertatea ta pentru tine..pentru mine este mult prea importanta,poate exagerat de importanta dar nu regret nimic.raspunsul eu l-am gasit in mine,trebuie numai sa ai curajul sa privesti adanc si sa nu ingnori ceea ce vezi chiar daca nu este in concordanta cu ceea ce gandesti ca ar fi mai bine.tu esti cheia acestei alegeri!
decizia e luata... - de Rco la: 05/11/2003 15:28:53
(la: Casatorie in Franta)
Am uitat sa precizez ca oricum o sa fac pasul asta. Nu am nici cea mai mica indoiala fata de persoana iubita. In plus, la o adica pot face si altceva pentru o vreme. Doar ca nu vreau sa abandonez ideea unei realizari si pe plan profesional, nu vreau sa dau inapoi, ar fi pacat.
Franceza o stiu foarte bine, cunosc deja familia de acolo, care va fi sigur un sprijin pentru amandoi. E ca un fel de familie romaneasca, nu foarte bogata, dar cu ideea de a-si ajuta copiii pe cat posibil, indiferent de varsta.
Daca stie cineva ce acte trebuie sa pregatesc de aici in vederea casatoriei... De exemplu, certificatul de nastere, tradus si legalizat aici, trebuie legalizat si in Franta? etc.
Va multumesc pentru incurajari si pentru sfaturi si... mai astept.
#3387 (raspuns la: #3299) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am ales sa emigrez pentru ca... - de (anonim) la: 11/01/2004 08:56:46
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Am ales sa emigrez pentru ca Romania nu imi poate oferi un viitor, nici macar modest. Pentru ca mama mi-a spus:" Nu-ti fa sperante, ca n-am bani de facultate." Pentru ca nu pot supravietui cu doua milioane pe luna. Pentru ca nu m-am putut casatori cu persoana iubita din lipsa banilor. Pentru ca ma indigneaza superioritatea functionarilor. Pentru ca mi-e frica de cainii vagabonzi si de tigani. Pentru ca am fost furata. Pentru ca mi-e frica sa ajung pe paturile unui spital romanesc, unde as muri daca n-as da mita si unde circula gandacii. Pentru ca sistemul de invatamant este prost. Pentru ca majoritatea oamenilor inca mai gandesc in stil comunist. Ca mi-e rusine de rusinea celor care "canta", artistii care se nasc peste noapte si largesc prostitutia muzicala. Pentru ca n-am putut fura, cum fac multi altii. Pentru ca vreau sa traiesc decent. Pentru ca vreau sa le ofer copiilor buni o viata cu o copilarie mai buna decat am avut eu. E suficient?
pt ozzy - de cresida la: 14/05/2004 09:02:45
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
trebuie sa scrii in continuare despre tine pt ca ceea ce scrii tu e interesant si acum cred ca m-am luat de cine nu trebuia dar ti-am mai spus sorry ok?imi place cum scrii ,nu te chinui ca altii ,tu esti chiar ceea ce scrii, nu inventezi povesti sau scrii din ce au trait altii .si esti cool !!!nu conteaza prea mult virsta ,un om interesant ca tine poate cuceri o femeie mai repede decit unul de 20 de ani .degeaba ai 20 de ani si arati bine daca nu ai ce sa vorbesti si te intilnesti cu femeia iubita dar nu ai nimic sa-i spui ,atunci nici sex-ul nu mai are farmec .oamenii au nevoie de conversatie ,si mai bine te simti cind bei o sticla de vin cu persoana iubita si stai de vorba pina dimineata despre una si alta ,eu asa sunt, vorbesc din experienta mea ,ma simt mult mai fericita dupa o noapte din asta si in zorii zilei cind ceilalti dorm .........zi si tu nu e frumos? .........daca ai sti cit de bine te inteleg si te aprob .........pacat ca nu m-am nascut si eu barbat ......asta e regretul meu si cred ca ii inteleg mai bine pe barbati decit pe femei ....si nu stiu .....e cool sa fi barbat ...si aratai bine mie imi place de johnny depp!!!esti un om norocos d-zeu te-a inzestrat cu atitea calitati !!si cred ca a daruit cui merita !!!cit despre karma mea nu stiu poate ca repet aceleasi greseli pe care le-am facut si in alta viata ,dar se spune ca oamenii pe care ii intilnesti in viata asta i-ai mai intilnit cindva si ca cu fiecare ai o karma de trait ..........poate ca eu imi traiesc karma mea .....si trebuie sa invat ceva din ea. ce?inca nu stiu .....dar mai am timp sa aflu!see you!!god love's you!!
#15394 (raspuns la: #15108) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ideal este o cunoastere reciproca.... - de (anonim) la: 21/08/2004 02:45:21
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Ideal este ca un cuplu sa se cunoasca si apoi sa urmeze casatoria. Personal imi place foarte mult conceptia americana de a sta engagement cu persoana iubita pt un timp 1 AN 2 ANI SI CHIAR 3 pt a cunoaste atat defectele cat si calitatile persoanei alese.....Casatoria trebuie sa fie pt toata viata de acea iubesc aceasta idee si o recomand tuturor tinerilor pt un o viata frumoasa. Am fost ceruta in casatorie in 6 zile si m-am casatorit in doua luni de la prima intalnire....Nu sunt fericita.....Si regret ca nu am asteptat un timp sa il cunosc....poate de acea s-a si grabit pt a nu ii cunoaste defectele.....sunteti minunati toti si va doresc tot binele din lume!
Da, asa este in Romania, Ital - de mya la: 09/10/2004 16:41:10
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Da, asa este in Romania, Italia, Spania si alte tari latine...barbatul e stapanul in casa, el ia deciziile, el dicteaza, el e seful, sigur... in proportie mai mica sau mai mare. Iau marea masa, nu ma uit la extreme. Chestia asta e valabila mai mult in mediul rural decat in cel urban si mai mult in mediul sarac decat in cel mai instarit (mai educat eventual). Asa cred, nu stiu.

Eu cred ca treaba vine totusi din educatie. Mamele de baieti gandesc altfel decat mamele de fete - vorbesc acum de Romania. Am un exemplu bun: fosta colega de servicu - cu baiat si fata. Baiatul putea sa-si aduca acasa iubita (dormea cu ea in pat) fata insa nu (puteti sa va imaginati o mama romanca (sau tata!!!) care sa accepte ca fica-sa sa doarma cu un vlajgan in casa noaptea?). Pentru baiat era in regula asta, pentru fata nu.

Daca iubita baiatului se plangea ca tipul nu misca un deget...viitoarea mama soacra sarea cu fundul in sus ca nu e gospodina, ca e lenesa, etc. Fata - si nu baiatul ei drag, odorul scump (de 1,85 !). Daca insa fata ei zicea de prietenul ei ca nu misca un deget (nu-i tinea haina cand se imbraca, nu-i deschide usa, nu-si spala cana de cafea...etc.) mama zicea ca e un mitocan si ca tre´sa-si caute altul mai bun. "Ce...sa-mi dau fata dupa toti handicapatii?!" Chiar daca fiul ei facea la fel cu a lui iubita (aia obraznica si lenesa!). Si multe altele, nu intru in amanunte.

Mentalitati de ev mediu, zic eu...Cunosc cazuri cand ambii parteneri sunt oameni cu studii, ambii foarte buni, talentati si el...o mai pocneste pe ea asa...din dragoste stiti...ca sa-si stie locul deh! Dupa formula "Femeile si negrii nu e oameni"! Ridicol nu e faptul ca el o pocneste si faptul ca ea se lasa pocnita si nu are nimic impotriva, ba chiar vede aici dovada dragostei lui nemarginite. Asa dragoste...Eu insa zic ca se potrivesc perfect. Sunt cuplul "ideal" ;-).

In societatile occidentale, femeile sunt mai egale cu barbatii. Lucreaza ambii, cand ele fac copii lucreaza doar el pentru un timp (sau pentru totdeauna), ele nu stau la coada cratitei cu orele (cumpara potol gata preparat - e foarte diversificat si ieftin). Apoi amandoi fac treaba in casa (de regula), el da cu aspiratorul, ea sterge praful. El duce gunoiul, ea spala geamurile. El gadila masina, ea gadila copiii (daca e mama). Le da mana sa manance in oras serile (des!), pot trai normal dintr-un singur salariu in casa (al lui sau al ei, depinde) fara mari dificultati. Cand doar el lucreaza, ea o sa fac mai multa treaba in casa, normal. Si cand divorteza, el trebuie sa plateasca fostei neveste un fel de pensie lunara (daca ea nu munceste) sau reciproca.

Totusi, barbatii (din cauza hormonilor diferiti) au tendinta sa domine. Mi se pare firesc. De aici problemele daca ei sunt mai agresivi si ele mai infipte. Cel mai simplu e sa formeze ambii un cuplu in adevaratul sens al cuvantului, sa discute mereu, sa fie prieteni, sa invete unul de la altul, intr-un cuvant sa se completeze. Avantajul ar fi de ambele parti! Ar castiga cuplul, "ambii doi" de fapt. Dar ego-ul isi tot baga coada, deh.






Iubirea e de mai multe feluri ... - de desdemona la: 16/11/2004 15:33:18
(la: Altruism sau egoism?)
S-ar putea clasifica in iubire pura si atasament. Si combinatii intre cele doua. Regula e ca niciodata, in nici o relatie, partea de iubire pura nu creeaza probleme, acestea venind de la atasament.
Atasamentul e in stransa legatura cu egoul, conditionarile, amintirile placute sau nu. Iubirea pura e ceva foarte inaltator si care poate transforma persoana care o simte in ceva deosebit.

Exista iubire de ambele feluri in toate relatiile: mama-copil, frate-sora sau frate-frate, prieten-prieten, iubit-iubita, si intre persoane care se cunosc mai putin profund (colegi, cunostinte, amici virtuali - prin internet). Iubirea pura este total dezinteresata, singura grija a celui care o are fiind sa o exprime si sa se bucure de ea. Atasamentul implica dorinta de a poseda intr-o masura persoana iubita (a-i poseda timpul, atentia, dorintele, asteptarea unui raspuns pe masura). Asa apar gelozia, dezamagirea, dorinta de dominare, sacaiala, revolta. Daca iubirea ar fi perfect pura dintru inceput aceste probleme nu ar exista.
Cred ca exemplul cel mai bun de iubire absolut pura este (cu scuzele de rigoare pentru cei cu alte credinte) dat de Isus. El spunea ca trebuie sa ne iubim dusmanii, si cand cineva iti da o palma sa intorci si obrazul celalalt. Acum acest principiu e considerat inaplicabil, si cei ce il invoca sunt crezuti ipocriti. Dar in cazul lui Isus chiar era adevarat, el ii iubea pe toti (fie ei chiar pacatosi, chiar pe calaii sai) indiferent de ceea ce facusera si ce gandeau. Ca sa ai o iubire atat de pura trebuie sa ai o inima foarte mare, si sa fii foarte generos. Si trebuie sa ierti din inima orice scapare si orice greseala - eroarea e omenenasca.

Exemple de atasamente:
1. parinti-copii. Cand copiii sunt mici unii parinti ii impiedica sa iasa din casa singuri ca sa nu se loveasca, sa nu sufere. Uneori chiar si dupa ce copiii lor sunt adulti, ei sunt tinuti 'din scurt' si toate iesirile le sunt controlate (daca nu insotite). Parintii prefera sa ii aiba in casa lor ca sa nu fie singuri la batranete, dar nu isi dau seama ca, daca nu ii lasa sa 'zboare liberi' tinerii vor deveni infirmi in vointa si judecata lor.
2. Intre prieteni. Daca unul din ei uita aniversarea celuilalt, al doilea se va 'razbuna' uitand la randul lui aniversarea primului. Si daca unul nu il suna pe celalalt, nici celalalt nu va suna, fiindca asteapta sa fie cautat primul.
3. In familie. Daca ai uitat la o aniversare, sau un craciun, sa trimiti felicitarea, ei devin reci, la a doua sau a treia omisiune, nici ei nu iti mai scriu. Daca l-ai vizitat pe varul X de 3 ori si pe matusa Y doar de doua ori, ea nu te mai invita la masa festiva de familie.
4. Intre soti - gelozia si dorinta de-a fi 'lipiti' tot timpul unul de altul, in caz contrar venind reprosuri, banuieli, insinuari, conflict. Dorinta de-a rapi libertatea celuilalt (sa nu mai faca ce vrea, ci doar ce zic eu, sa nu discute cu nimeni numai cu mine, sa nu ...).

De obicei exista in fiecare fel de-a iubi o proportie de iubire pura si una de atasament. Cea care ne face sa suferim e atasamentul, al nostru sau al altuia. Si atasamentul presupune egoism. Insa iubirea pura e cel mai pur altruism.

Desdemona



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...