comentarii

Dinamica migratiei internationale: un exercitiu asupra migratiei romanesti in Spania


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
emigrarea incotro? - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:13:13
(la: Romani in strainatate)
Educat, apt de munca si dornic de imbogatire. Asa arata profilul a circa 10.000 de romani care au ales legal calea exilului. Ceilalti emigranti, de doua ori mai multi la numar, nu se incurca cu astfel de formalitati si cel mai adesea ajung sa fie expulzati din statele unde ajung ilegal. VALI BLANARU

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va da astazi publicitat ii editia pe 2003 a raportului “Tendinte in migratia internationala”. Raportul contine un capitol dedicat Romaniei, pe care il puteti citi in exclusivitate in “Jurnalul National”.
Canada, destinatia favorita
Potrivit datelor oficiale, numarul emigrantilor romani a scazut la aproximativ 9.900 de la 14.750 in 2000, continuand tendinta inregistrata din 1990. “Cetatenii romani s-au stabilit in general in Canada, Statele Unite si Italia. Numarul romanilor care prefera sa se stabileasca in Germania a scazut cu 60%, iar cei care prefera Franta s-au imputinat si ei cu circa 40%”, se arata in raport care citeaza ultimele date transmise de Institutul National de Statistica din anul 2001.

Barbati si tineri
Majoritatea emigrantilor sunt persoane active cu varste curpinse intre 26 si 39 de ani, iar peste 50% dintre acestia sunt barbati. Romanii cu studii superioare reprezinta 27,1% din toti emigrantii. Studiul OECD noteaza ca persoanele cu studii superioare prefera sa emigreze in statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16%) decat in zona euro (11%). Datele statistice arata ca 10.900 de romani sau fosti cetateni romani care aveau domiciliul in strainatate s-au intors permanent in tara. Juma tate din repatriati au varste cuprinse intre 18 si 40 de ani, iar majoritatea acestora (9.150 de persoane) au revenit in Republica Moldova. Emigranti ilegali Autoritatile de control romanesti au transmis informat ii ca circa 3.400 de cetateni straini si alti 2.300 de romani au incercat sa treaca in mod fraudulos granita. Astfel, 767 de straini au fost prinsi in timp ce incercau sa intre fraudulos in Romania, 1.052 in timp ce treceau granita prin zone nepermise, iar alti 1.282 in timp ce incercau sa tranziteze ilegal prin vama. Paradoxal, studiul arata ca si circa 1.000 de romani au fost prinsi in timp ce incercau sa intre sau sa iasa fraudulos din tara. Politiile de frontiera din statele vecine au trimis inapoi in Romania 274 de straini si 262 de romani care au reusit sa treaca punctele de frontiera.

Repatriati cu forta
Numarul celor care au trebuit sa suporte rusinea de a fi returnati in tara pentru ca emigrasera ilegal in diferite state se ridica la circa 18.300 de romani. Majoritatea romanilor au fost prinsi fara forme legale in Ungaria (7.058), Germania (2.818), Italia (1.375), Franta (1.149), Grecia (788), fosta Iugoslavie (691), Austria (680) si Belgia (618). Cu toate acestea, studiul OECD noteaza ca numa rul romanilor expulzati din state cu care Romania are incheiate tratate se ridica la 16.659, in scadere cu 15% fata de ultimii doi ani. De partea cealalta, autoritatile romane au identificat circa 4.100 de cetateni straini care se aflau pe teritoriul tarii nostre fara a avea formele legale. Cei mai multi “ilegalisti” descoperiti au fost cetateni din Turcia (832), China (494), Siria (209), Iran (175), Irak (168), Liban (121), Israel (103) si India (99).

Refugiati
Daca unii se chinuiesc sa plece din Romania sau sunt prinsi ca tranziteaza ilegal teritoriul tarii noastre, peste 2.000 straini au depus cerere de azil chiar pe plaiurile mioritice. Autoritatile roma ne au primit peste 2.400 de cereri pentru statutul de refugiat, in crestere cu 78% fata de anul trecut, cand au fost primite doar 1.366 de cereri. Totusi, in 2002 numarul cererilor de azil in tara nostra a scazut la 1.100. Cele mai multe cereri provin din Afganistan (787) si Iraq (680). Statut de refugiat au primit 35 de irakieni, 17 afganistani si 16 iranieni.


Ne invadeaza moldovenii si turcii
Statistica OECD arata ca circa 66.400 de cetateni straini au primit drept de rezidenta temporara in Romania, in scadere cu 4,3% fata de anul precedent. In plus, 1.100 de straini au primit statutul de rezident permanent. Cei mai multi straini care au fost rezidenti temporari in Romania au fost din Moldova (7.552), China (7.472) si Turcia (5.335). Statele ai caror reprezentanti au crescut cel mai mult pe teritoriul Romaniei sunt Turcia (in crestere cu 30,5%), Statele Unite (17,8%), Germania (15,4%) si Italia (12%). Cei mai multi straini vin in Romania pentru afaceri (51,2%), instruire (24,9%) si asistenta tehnica sau ajutor umanitar (23,9%).


Scade numarul mondial al imigrantilor
Desi tendinta de migrare pe plan international este in scadere, fenomenul este inca puternic, se arata in raportul pe 2003 al OECD. Migratia fortei de munca a crescut considerabil in cateva state membre ale OECD, din cauza mutarii personalului calificat in zona comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dar si in domenii precum sanatate sau educatie. Ultimele date arata ca, dupa cativa ani de crestere continua, admiterea persoanelor care solicita azil politic a inceput sa scada. O imbunatatire generala a situatiei angajarilor nu este suficienta pentru a garanta integrarea durabila a strainilor pe piata muncii. Statele membre ale OECD au intarit controlul la granitele lor si in interiorul teritoriului pentru a impiedica migratia ilegala si a combate activitatea retelelor care se ocupa cu exploatarea si traficul de fiinte umane. O parte din acest state, cum ar fi Germania, Danemarca, Portugalia si Grecia au introdus reglementari noi privind intrarea, sederea si regimul de munca al strainilor. Alte state au inasprit prevederile legate de accelerarea procedurilor pentru acordarea azilului (Elvetia) sau au adoptat masuri pentru a limita admiterea strainilor (Marea Britanie, Olanda). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de directive menite sa armonizeze politicile comune privind migratia. Totusi, integrarea imigrantilor pe piata muncii si masurile pentru asistarea nou-venitilor sunt o parte dintre prioritatile OECD.

Exista fluxuri migratorii si - de gabriel.serbescu la: 19/02/2004 12:52:39
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor)
Exista fluxuri migratorii si emigratorii, SB one. Migratia presupune binomul rural-urban, si a fost una din consecintele revolutiei industriale.
Emigratia inseamna fluxul de persoane dintr-o tara in alta si e cauzata de saracie si opresiune politica sau de oricare tip.
Nu e miscare, poate doar in capul tau. E dezradacinare. De fiecare data se aloca sume imense pentru integrarea respectivilor indivizi, pentru asistenta sociala sau psihologica.

_"Valorile au migrat catre ta - de Cassandra la: 09/12/2005 13:23:04
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
_"Valorile au migrat catre tari care le putut oferii recunoasterea adevarata. Se vor intoarce cand Romania va avea nevoie iar de ei."

Romania are deja nevoie de ei, si te asigur, exista multe "valori" care au gindul "acasa" acolo unde s-au nascut si de unde au plecat. Si isi doresc sa contribuie cu cunostintele lor dobindite "afara", in multe domenii importante cum sint economia, medicina si alte domenii stiintifice. Dar toti acesti oameni se izbesc deocamdata de o problema - opozitia celor ramasi si care ocupa in prezent locuri caldute in Romania, locuri pentru care lupta cu orice pret, in pofida si din cauza mediocritatii lor. Eu cunosc cazuri concrete de medici care si-au oferit gratis cunostintele in tehnici de virf doar in scopul de a ridica nivelul asistentei medicale din tara, dar a caror buna intentie a fost refuzata de cei care se tem in mod absurd ca isi vor pierde pozitia.
______________
"Properly read, the Bible is the most potent force for atheism ever conceived" Isaac Asimov
#94067 (raspuns la: #94050) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lume, lume... - de SB_one la: 11/11/2003 13:59:53
(la: Romani in strainatate)
Romanostrainii

Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos


Periodic, din Romania se rup bucati care aluneca spre Vest. Ca sa scape de marea de saracie de acasa, vreo 2 milioane de romani au luat drumul Occidentului, unde, cu disperarea celor pe jumatate inecati, se agata de orice slujba posibila. Iar romanii pleaca, de regula, unde le-au spus rudele si prietenii ca e bine. De aceea, dupa ani de plecari in sir indian, din casa in casa, acum Milano poate spune ca are un "mic Bacau" la periferie. In Nepos, o mica localitate din Bistrita-Nasaud, lumea e mai asezata, asa ca oamenii au luat drumul Spaniei cu preotul in frunte. Si, ca sa se simta ca acasa, au pus in bagaje pancarta cu numele localitatii pe care au plantat-o undeva langa Madrid. "Botezul" unor orasele din Spania cu nume romanesti nu e deloc o gluma, cum pare la prima vedere. Din cei o suta si ceva de mii de locuitori ai Castillon-ului, un orasel langa Valencia, 25.000 sunt romani. In Coslada figureaza in actele primariei 10.000 de romani, dar fiecare ins cu hartii oficiale mai tine in spate alti 7-8. La fel, poluri de concentrare ale romanilor exista peste tot in Europa, din Italia, unde muncesc 300.000 de compatrioti, pana in Irlanda. In mod firesc, pe langa concentrarea in anumite zone, s-au produs si specializari. Un exemplu clasic in acest sens, care e deja pomenit de sociologi, e cel al osenilor ajunsi la Paris. Primii oseni au aparut in capitala Frantei in 1992, cand a sosit o "echipa de cercetare" compusa din 7 barbati. Osenii, fiind seriosi si muncitori, s-au specializat in vanzarea ziarelor si au trimis vorba in sat ca "e bine". Apoi, au urmat valuri de emigranti. Acum, din cei 1.000 de vanzatori romani de ziare din Paris, 770 sunt oseni, iar 53 sunt din Maramures, adica din vecini. Una peste alta, cele 2 milioane de oameni care muncesc cate 8-9 luni pe an in strainatate trimit in tara miliarde si miliarde de dolari. Practic, acesti bani tin in viata subreda economie romaneasca, dar pretul platit este mare. Nici cinci la suta din emigrantii nostri temporari n-au plecat cu forme legale, prin Oficiul pentru migratii a fortei de munca sau printr-o agentie de plasare. Aproape toti sunt "turisti" care, odata trecuti de Curtici, s-au indreptat spre santierele si docurile occidentale. Acesti muncitori "la negru" se transforma deseori, de dragul celor 400 de euro pe care-i trimit lunar familiilor de acasa, in niste sclavi moderni care muncesc 12 ore pe zi, 7 zile pe saptamana. In tara, Guvernul munceste de zor pentru integrarea in Uniunea Europeana, dar i-a cam uitat pe romanii care sunt deja acolo. Acesti oameni sunt chelnerii, bucatarii, constructorii si agricultorii Europei, dar sunt si cetateni romani. Acesti romani, cand se imbolnavesc vin acasa si doresc, la batranete, o pensie. Dar plata contributiilor nu e un lucru simplu. La ora actuala, printr-o ordonanta de urgenta, emigrantii nostri temporari au posibilitatea sa incheie o asigurare facultativa de pensie sau de sanatate. Dar, pentru asta, trebuie sa vina in tara, unde cozile la ghisee sunt lungi si unde timpul nu costa la fel de scump ca in Occident. Nimeni nu s-a gandit sa ofere posibilitatea incheierii acestor asigurari in strainatate prin firmele care efectueaza transferuri bancare din strainatate in Romania. Asta, in ciuda faptului ca bugetul asigurarilor sociale e pe butuci si ca, daca doar 100 de mii de "straini" ar cotiza pentru pensii, Casa de Pensii ar incasa lunar 6 milioane de dolari. La fel se intampla lucrurile si cu contributiile de sanatate si de somaj. A lucra pe slujbe de chelner sau agricultor in Europa nu e deloc o rusine. Asa au facut italienii, dupa razboi, asa au facut irlandezii intre cele doua conflagratii mondiale. Dar, pentru a trece mai departe, la slujbe mai calificate, e nevoie de o strategie nationala. Executivul ar trebui sa stie precis ce slujbe se cauta si se vor cauta in urmatorii ani in Uniunea Europeana si sa adapteze planurile de invatamant in consecinta. De asemenea, mai trebuie compatibilizate diplomele, dar si competentele, pentru a produce si sudori si doctori la standarde UE. Apoi organigrama institutiilor statului care se ocupa de "straini" ar trebui sa fie proportionala cu numarul acestora. Totusi, Oficiul pentru migratii are doar 70 de oameni, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor n-are decat 3 angajati cu drept de autentificare a acestora. Daca lucrurile vor merge la fel de lent ca pana acum, fara sa se tina seama ca anul 2007 se apropie repede, romanii vor cara mult timp, de acum incolo, tava prin Europa.



Marius NITU


Continutul acestui site este proprietatea SC Adevarul SA.
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este posibila numai cu acordul
SC Adevarul SA.


#3990 (raspuns la: #3828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





statul german despagubeste romii - de Catalina Bader la: 21/01/2004 10:00:16
(la: A existat holocaust in Romania?)
supravietuitori ai holocaustului
extras din expres.ro

Deportarea la Bug

In ianuarie 1942, circa 25.000 de tigani din Romania au fost deportati in Transnistria, pe malurile riului Bug. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut in inchisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. La 11 august 1942, operatiunea fusese aproape terminata. Majoritatea celor trimisi in lagar erau etnicii care nu aveau bunuri, nu detineau terenuri in proprietate sau case proprii. Conform istoricului roman Viorel Achim, au fost deportati in Transnistria, din Regat, cel putin 24.686 de tigani, dintre care 11.441 erau nomazi, iar 13.176 sedentari. Maximum 10.000 dintre acestia au supravietuit. A fost o tragedie de proportii, impotriva careia a protestat Constantin I.C. Bratianu intr-o scrisoare adresata lui Ion Antonescu, la 16 septembrie 1942. In Transnistria tiganii au trait in conditii inumane, fiind siliti sa doarma in gropi construite in pamint sau in grajduri, pusi la munca fortata pina la epuizare, fara hrana, drept pentru care multi nu au supravietuit.

In 12 august 2000, pe baza unei legi votate de Parlamentul German s-a infiintat “German Foundation Act”, care urma sa se ocupe de acordarea de despagubiri celor aproximativ 300.000 de victime care au supravietuit Holocaustului pina in februarie 1999. Pentru acest program s-au alocat peste 200 de milioane de euro. Ca partener de dezvoltare a programului a fost aleasa Organizatia Internationala pentru Migratii. Diseminarea informatiilor in rindul comunitatilor de rromi s-a facut de catre AB Data Research, orice imixtiune din partea unor “binevoitori” fiind ilegala.
dragilor, - de enigmescu la: 28/06/2004 18:00:25
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
ma bucur mult sa vad ca subiectul intereseaza intr-o mai mica sau mai mare masura si ca se poarta discutii aprinse dar fara a se ajunge la atacuri de persoana. este cu atat mai imbucurator cu cat subiectul in sine putea (inca mai poate) crea anumite controverse care sa degenereze in altceva decat in dialog constructiv. si inca un motiv de bucurie este acela ca s-au adus in discutie anumite aspecte interesante despre viata lor, amanunte dintre care unele le cunosteam, altele nu. face si asta parte din istoria lor fiindca nici o traditie, cat de noua ar fi ea, nu poate fi scoasa in afara contextului socio-politic al anumitor vremi, deci in afara istoriei propriuzise. de aceea am si cerut in mod expres sa va referiti la istoria lor. insa cand am facut asta am crezut ca s-a subinteles ca nu vreau sa discutam despre istoria lor in afara celei romanesti. mi se pare f. important aspectul acesta si dealtfel chiar titlul subiectului pune o intrebare retorica in acest sens. asadar va mai rog o data sa-mi vorbiti despre implicatiile etniei tiganesti in viata sociala romaneasca, ce credeti despre felul in care au influentat cultura si traditiile noastre pe care le aveam dinainte de venirea lor. poate ca in felul acesta vom putea intelege (cel putin asa intrevad eu) o explicatie la starea noastra actuala si, eventual, niste raspunsuri la intrebari care au ramas in coada de peste.
tin in continuare la a reaminti ca aici nu vrem sa denigram pe nimeni sau sa acuzam, cu toate ca unele raspunsuri, poate si dintr-ale mele, devin patetice si mai staruitoare acolo unde se vorbeste totusi de raul pricinuit unii altora. incercam (sper) sa ne explicam o stare de lucruri pe care n-avem cum s-o mai neglijam. vremea este sa ne facem curatenie in ograda proprie si asta cere unele sacrificii si la nevoie masuri drastice. asta nu inseamna ca cineva comploteaza si vrea sa "ucida cu piatra"! NU, hotarat NU! asta inseamna ca vrem sa existe o armonie pe care candva romanii de pretutindeni au avut-o intre ei, inclusiv cu tiganii.
si as vrea ca cineva sa-mi raspunda, daca stie,(repet intrebarea) de ce romanii au ajuns sa nu-i mai sufere pe tigani? are asta legatura cu istoria noastra veche in care am tinut piept secole la rand popoarelor migratoare de tot felul sau e rezultatul unui comportament inadecvat al noilor veniti fata de bastinasi? sunt intrebari sincere la care caut raspunsuri pertinente fiindca fara date concrete nu pot decat sa-mi inchipui tot felul de scenarii- nu chiar ca cele hollywood-iene. faceti-va mila, va rog, de un om neputincios prin nestiinta lui! -ca tot s-a vorbit aici de cersit. :)
just me
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

intrebare albume foto romanesti, cu autori romani - de Dinu Lazar la: 14/07/2004 05:45:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Mai am o intrebare, nelamurire, eventual mare semn de-ntrebare.
Exista albume foto dedicate operei de ansamblu, vietii, cum sa-i
spun, unui fotograf?"

Pai, nu exista. Dar oricum in Ro nu exista si nu se facura albume decit pentru o mina de artisti... fotografii sunt ultimii pe o lista lunga... iar pe Internet, daca vrei sa vezi poze de actori, de pictori, de compozitori, nu gasesti nimic.

E o rusine, e scandalos, dar asta e.

"Exista, prin urmare, un album (sau o serie) "Dan Dinescu"?"

Aici ar fi o problema... momentan nu mai vedem lucrari ale dinsului nici pe Internet.
Domnul Dinescu a lucrat o vreme la Humanitas si inainte la editura Noi si la Romania Pitoreasca; cu lucrarile domniei sale s-au facut multe CD-uri si albume acolo; dar accentul nu a fost pus de catre editori, din pacate, pe personalitatea artistului, ci pe titlul sau tema care era de ilustrat, ca asa e la noi.
De ce nu mai vedem lucrari ale dinsului pe Internet?
Pentru ca el are niste conceptii si pareri despre opera sa, la care tine foarte mult, si nu intotdeuna ce vrea el sau cum vrea el sau cum vede el lucrurile pot fi si aranjate caramizile in viata reala.
Ca e bine, ca e rau, nu stiu; eu am incercat sa il ajut, sa ii editez si sa scanez si sa pun niste imagini de ale domniei sale pe serverul meu, (acele imagini au placut foarte mult si au stirnit pagini intregi ale admiratorilor), si cind cu acele imagini s-a facut un album de exceptie la Liternet - poate citiva ati reusit sa-l vedeti - el a spus ca nu mai e de acord sa fie prezent cu albumul la acea editura; dupa ce existase un acord initial si dupa ce la albumul respectiv muncisera mult totusi niste oameni inimosi si dupa ce rezultatul era un extrem de onorant album care era la standardele internationale cele mai inalte...
Asa ca momentan operele domniei sale au disparut la cererea sa de la Liternet - e un sit care de abia se tine, nu putem plati pe nimeni , dar nu cred ca acesta era motivul, cel putin asa sper - si pentru ca nu am avut nici un acord scris de la domnia sa nici eu, am scos si eu de pe server lucrarile respective si le-am sters de pe HD.
Sigur, m-as bucura daca cineva cindva va putea sa treaca de bariera scriptica si de problemele oficioase si va pune din nou lucrari ale domniei sale pe Internet - deocamdata, raminem la faza atit de romaneasca, cu facerea de bine care stim ce e.
Oricum, chiar daca nu ii vedem momentan opera, ramine o uriasa personalitate a fotografiei romanesti.
Poate alta data o s-o si vedem.
Eu, macar, am incercat. Altii vor si reusi, cu siguranta.
#17833 (raspuns la: #17783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acasa, vorbim romaneste, limb - de MAY I la: 01/09/2004 19:49:37
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
acasa, vorbim romaneste, limbaj fara neologisme, inteleg doar ce vorbim noi sau alti romani prieteni, dar intre ei, la joaca ca si la scoala romaneasca de sambata (program patronat de Biserica) ei intre ei nu vorbesc DELOC romaneste, nici macar cu profesoarele. Dar noi continuam, daca pamantul este bun tot rasare ceva daca semeni. privind programul TVR international intelegem decat noi adulti iar cei mici intreaba cuvintele pe care nu le stiu.
Nota la purtarea initiala - de Mihai Brezeanu la: 13/03/2005 19:41:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Lazar,
cred ca pentru o mai buna intelegere a discutiilor din ultimele zile se impune o recapitulare. In urma cu o saptamana, pe 7 martie, ati inserat in cadrul uneia din interventiile dumneavoastra de pe acest forum cateva pareri despre www.dordeduca.ro, mai precis despre sectiunea Photoraid a acestui sit. Vorbeati in acea interventie despre faptul ca ati gasit acolo poze "foarte multe, tare slabe si mai ales rau sau de loc editate". Acordati acelor poze notele 1 la capitolele estetica si idee.
La trei zile distanta, dupa ce domnul Alexandru Popescu a incercat o clarificare a intentiilor expeditiei PhotoRaid si a celor implicati in ea, ati avut o noua interventie, in care spuneati, intre altele, ca "o simpla rasfoire a siturilor romanesti de drumetie ne arata o sumedenie de posibili realizatori de imagini formidabile, care au mult maimult cu cultura si istoria, dar care nu au pile la Unesco...".
A urmat reactia mea, la care mi-ati oferit o lunga replica, si un alt schimb de mesaje intre dumneavoastra si domnii Mihai Dragomir si Alexandru Popescu.
Domnule Lazar, vreau sa va multumesc pentru dezbaterea pe care ati initiat-o lunea trecuta. Daca situl dumneavoastra personal se bucura de succes si numele dumneavoastra este unul cunoscut printre iubitorii de fotografie romani si nu numai, atunci sunt convins ca o buna parte dintre cei care va urmaresc si va citesc si pe cafeneaua.com au ales sa acceseze www.dordeduca.ro ca urmare a interventiilor dumneavoastra. Va sunt recunoscator pentru reclama pe care ati facut-o unuia dintre siturile mele preferate.
Doresc de asemenea sa va felicit pentru faptul ca portretul domnului Ion Cristoiu a aparut in Washington Post. Este intr-adevar un succes si un indreptatit motiv de lauda. Mie continua sa nu-mi faca placa imaginea acelui portret pe care o publicati pe situl dumneavoastra, dar diversitatea gusturilor e unul dintre privilegiile timpurilor actuale.
Acestea fiind spuse, v-as propune un exercitiu de empatie. Mi-ati devenit cunoscut prin cele doua interventii anti-PhotoRaid. Am devenit curios si v-am accesat situl, privind poza cu domnul Cristoiu si cea spre care am dat link in interventia anterioara.
Prima interventie anti-PhotoRaid contine nota 1 adresata pozelor de acolo la capitolele estetica si idee. Notarea este lipsita de orice credibilitate, fie si pentru ca 1 fiind nota minima ea este si cea pe care ar primi-o o fotografie facuta fara blitz intr-o camera lipsita de orice sursa de lumina.
A doua interventie anti-PhotoRaid contine insinuarea ca suportul UNESCO pentru expeditie s-ar fi datorat unor pile. Aceasta asertiune constituie o calomnie si ea ar putea oricand sa va aduca un proces din partea celor vizati. Asa cum dumneavoastra va doriti ca cel care v-a folosit ilegal imaginile in cadrul emisiunii Idei in Libertate sa intre la bulau, aceleasi sentimente s-ar putea sa ii anime si pe cei acuzati de dumneavoastra de ilegalitati in relatia PhotoRaid-UNESCO.
Despre fotografia domnului Ion Cristoiu dumneavoastra spuneti ca "este mult comprimata si jpg-ul isi arata coltii".
Si acum, exercitiul de empatie despre care va vorbeam. Luind faptele descrise mai sus si punandu-va in locul meu, ce parere v-ati forma despre domnul Dinu Lazar?
Primului meu comentariu ii oferiti o replica ampla pentru care, in primul rand, va multumesc. In al doilea rand, doresc sa va asigur ca intreaga desfasurare de forte pe care etalati nu-si are rostul. Daca vreti sa ironizati informatia pe care v-am oferit-o despre verbul a deranja printr-o parada de termeni rari, va chinuiti in zadar. Eroarea initiala ramane, chiar daca dumneavoastra sunteti sau nu un bun cunoscator al limbii romane. Eroarea ati comis-o in cadrul unui atac cu tinta precisa, nu puteti pretinde ca replica sa nu exploateze aceasta slabiciune.
Realizatorii www.dordeduca.ro si-au spus punctele de vedere. Nu pe dansii incerc sa-i apar aici. In fond, cum spuneam si la inceput, le-ati facut un serviciu asociind numele dumneavoastra cu situl domniilor lor. Atitudinea dumneavoastra superioara este adevarata problema in ceea ce ma priveste. Daca din punct de vedere valoric sunteti unul din liderii fotografilor romani de azi, daca aveti succes international, atunci comportati-va ca atare! Nu aruncati cu acuzatii si critici necredibile intr-un sit concurent, doar pentru ca stiti mai multe intr-ale fotografiei decat cei care il realizeaza. Respectati-le dreptul de a fi altfel decat dumneavoastra si, daca credeti ca gresesc, ignorati-i sau oferiti-le o critica consistenta, nu o serie de note irelevante.
Vreti seriozitate si profesionalism in meseria dumneavoastra? Dovediti-le in primul rand dumneavoastra, in toate imprejurarile, si apoi ajutati-i si pe altii sa va calce pe urme.
#39320 (raspuns la: #39194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da, am fost si au fost si lucruri de bine - de rockdani la: 02/05/2005 19:13:50
(la: Diaspora si gustul dulce-amarui al semnarii Tratatului de aderar)
Au fost cateva parti pozitive ale evenimentului. Entuziasmul cu care diasporenii au pornit de acasa (mentionez ca a fost o deplasare de cca 300 de euro, platita de fiecare din buzunarul propriu si cu luari de concediu expres pentru participarea la eveniment), bucuria intalnirii si reintalnirii unora in seara de sambata. Cunostinte noi, romani si originari din Romania rezidenti in toata lumea, problematici diverse transmise prin viu grai inte participanti. Oficialitatile n-au organizat un moment, chiar si de o ora-doua, de discutare a acestora in plen, desi problemele sociale cu care se confrunta romanii din Spania si Italia (tarile de intensa migratie de forta de munca actuala) sunt demne de toata atentia, ca sa nu spun dramatice, in cazul multor familii. In Germania lucrurile sunt "mai asezate", caci au grija nemtii de "ordine si disciplina".
Luxemburgul e un oras extraordinar (desi cu clima racoroasa) insa cu o imbinare arhitectonica de antic, vechi si super-modern care iti taie respiratia. Nici turul ghidat de oras promis in program nu a fost organizat local, ne-am adunat vreo 40 de oameni intr-un autobuz descoperit inchiriat din centrul orasului. Dar n-am regretat cei 12 euro dati pe bilet.
Momentele folclorice au fost vioaie, iar concertul Filarmonicii George Enescu dirijat de Ion Marin, solista Angela Gheorghiu, o revelatie, ceva care ai simtit ca-ti intra prin timpane, trece prin inima, cu scurta escala in stomac...si-apoi ti se opreste in calcai. Imi cer scuze pentru prezentarea oarecum "organica" a perceptiei, insa, pentru mine, muzica nu e doar o experienta pur intelectuala. Cadrul (Abatia din Neumunster, inconjurata de vechi ziduri antice, poze puteti vedea la www.rom2.de) a creat o atmosfera "de dincolo de lumi". S-a spus si ca onorariul de concert a fost fabulos, aceasta nu diminueaza valoarea spectacolului, la care au luat parte si Marele Duce Henri si sotia sa.
Schengenul e un loc modest, dar cand ne gandim ce semnificatie are...si cata bataie de cap a dat viza cu acelasi nume romanilor care au vrut sa vada meleagurile europene, atunci plantarea a 27 de radacini de copaci romanesti acolo este un gest simbolic, cred eu, fara cale de intoarcere "in bezna".
Ce sa va mai spun, interviul cu Marko Bela de la Luxemburg il scriu saptamana aceasta, problematica sociala discutata cu "italienii" va fi subiectul unor viitoare materiale de presa. Si vreau sa adaug ca nu e vorba de o frustrare proprie referitoare la evenimentul semnarii Tratatului de la Luxemburg, am fost ecoul unei mari parti a opiniei publice participante la eveniment si am vrut sa reliefez si tratamentul de care se bucura uneori presa "neorganizata". Nu intotdeauna. In Germania, cu prilejul vizitei presedintelul Basescu din 20-21 martie, lucrurile au decurs cu totul altfel. Puteti citi reportajul Paradisul fiscal Romania se face cu bani de la hoti, la
http://www.rom2.de/pietre.php?name=News&file=article&sid=386&mode=&order=0&thold=0
Va stau cu placere la dispozitie oricand, si cu alte detalii. Dani Rockhoff (puteti sa-mi spuneti si dani)
#46687 (raspuns la: #46548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romanii plecati la munca sa scape de saracie???... - de reincarnat la: 07/10/2005 02:16:02
(la: "Nebuni dupa Occident")
Articolul nu mi se pare exagerat. Desi migratia fortzei de munca pe glob este un fenomen foarte frecvent in ziua de azi, este mare deosebire intre romani si cei de alte natzionalitatzi care pleaca sa munceasca in alte tari. Romanii pleaca cu "traista plina de vise". Legendele de genul ca a lucrat numai citeva luni in Israel/Grecia/Italia si s-a intors cu masina "naspa" si si-a "trintit o casa de moare lumea"... inca mai circula.
Ceea ce ei nu stiu este ca nici in aceste tari gainile nu fac oua de aur si nici ciinii nu umbla cu covrigi in coada. Muncesc pina cad, se subalimenteaza si dorm pe unde pot numai ca sa economiseasca cit mai mult intr-un timp cit mai scurt.
Devin tinta excrocilor si a traficantilor de droguri, de multe ori chiar de origine romana, chestia cu: "daca ei pastila asta poti sa muncesti 24 de ore fara sa maninci si fara sa dormi"... este melodia zilei.
Pina la urma visul nu se transforma in realitate. Nu au legi care sa-i protejeze, sint exploatatzi, umilitzi, se intorc cu ceva bani, dar nici pe departe cu cit au visat, epuizati fizic si moral.

Am fost recent la Milano, la fiecare pas auzeam vorbindu-se romaneste. Femei carind papornitze vorbind cu un puternic accent moldovenesc (se pare ca erau din Republica Moldova) incercau sa-mi vinda tigari Marlboro si LM in timp ce se uitatu in toate partzile sa nu fie vazute de politzie.
Cind am trecut prin vama ofiterul de la controlul pasapoartelor ii spune unui coleg de-al lui, nestiind ca as putea intelege limba: "uite ca si asta este nascut in Romania", s-a uitat la mine banuitor si mi-a verificat pasaportul fila cu fila... Poate nu-i venea a crede ca un Roman calatoreste cu pasaport singaporez... sau o fi crezut ca am pasaport fals...:-)))

Nu as putea recomanda o solutzie la aceasta problema. Poate infiintzarea de agentzii oficiale de recrutatrea fortzei de munca, controlate de un organ de stat, care sa incheie contracte onorabile cu firmele din vest care solicita fortza de munca. Asa ceva exista in mai toate tarile si lucreaza destul de eficient. Astfel s-ar elimina "munca la negru" si cei care pleaca sa munceasca ar fi protejati de legile industriale din tarile respective. Ar fi un adevarat beneficiu pentru cei care pleaca si in acelasi timp pentru tzara.

Dar este cineva intradevar interesat de "binele tzarii si a populatziei"?...
In nici un caz cei din guvern...



O perspectiva istorica asupra Romilor - de Rakoczy la: 09/01/2006 21:59:27
(la: Un stop cadru in mentalul colectiv al tiganilor)

Perspectiva Istorica

Rromii au venit in Europa ca o natiune unita prin limba, cultura si origine, dar in grupuri mici si raspandite pe o arie mare. Prin urmare, rromilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populatii isi apara interesele. Ei nu au avut putere politica sau militara, o religie a lor sau un teritoriu cu care sa se identifice.

Asocierea cu amenintarea islamica, pielea lor inchisa la culoare si stilul de viata nomadic au creat inca de la inceput o imagine negativa despre rromi in mintea europenilor. Rromii practicau ghicitul ca ocupatie si foloseau blesteme pentru a se razbuna (pentru ca nu puteau folosi alte metode mai "conventionale"), astfel incat ei sunt asociati cu magia neagra, lucru deosebit de grav in societatile europene aproape paranoice cu privire la religie din evul mediu.

Toti rromii – unii mai mult, altii mai putin – au pastrat traditia "puritatii" si "impuritatii" din India, care impune pastrarea distantei fata de gadje (non-rromi) – lucru care in mod sigur a contribuit la formarea unei imagini incorecte despre rromi si a impiedicat comunicarea dintre rromi si restul populatiei. Gadje au fost vazuti ca "impuri" datorita modului lor de viata si ignorantei lor cu privire la codul celor "pure" si "impure".

Datorita stilului lor de viata si discriminarii, rromii nu au avut pentru mult timp acces la sistemul judiciar si nu au putut sa-si apere drepturile sau chiar sa-si exprime punctul de vedere. Minoritatile germana, maghiara si evreiasca au avut si au un stat care sa-i sustina si sa le apere interesele, spre deosebire de rromi, care nu au avut pe nimeni.

Istoria a aratat de nenumarate ori ca natiunile opresoare simt nevoia sa ii invinuiasca pe cei opresati pentru situatia creata. Nazistii aveau explicatiile lor pseudo-stiintifice cu privire la inferioritatea unor rase. In Africa de Sud in timpul apartidului (care a disparut acum mai putin de 15 ani), albii motivau opresiunea negrilor pe motive religioase, considerandu-i o rasa mentionata in biblie ca pacatoasa si deci condamnata de insusi Dumnezeu la servitudine. Multi in Romania considera ca discriminarea rromilor este vina lor: ca fura, ca nu se spala, ca nu se duc la scoala, ca tara e a romanilor cine i-a pus sa vina aici etc. Aceste prejudecati sunt pur si simplu false. A da vina pe victima este un proces cunoscut si studiat de psihologi, dar rareori recunoscut ca atare la o scara asa de mare ca intreaga populatie a unei tari.

4 Prejudecati Clasice

Ca orice minoritate, rromii sunt usor de categorizat. Cateva exemple de unguri care au refuzat sa vorbeasca romaneste in Transilvania au dus la povesti de genul ca toti locuitorii anumitor localitati refuza sa vorbeasca romaneste; cateva exemple din mass-media de rromi care fura au dus la generalizarea ca toti rromii fura. Cand non-rromi fura miliarde din buget si saracesc intreaga tara, vina cade pe ei personal. Cand un rrom fura o gaina pentru a-si hrani familia, vina cade pe el dar in acelasi timp si pe toti rromii.Datorita codului celor "pure" si "impure", rromii pastreaza norme stricte ale igienei, in masura posibilitatilor materiale. Prejudecatile de genul "rromii nu se spala" se datoreaza deci culorii pielii sau situatiei materiale.

Sistemul scolar refuza (desi lucrurile sunt in schimbare) sa recunoasca rromii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale restului populatiei. Aceasta, asociata cu motive economice a dus la situatia educationala cu care se confrunta rromii astazi. Un alt factor este discriminarea la locul de munca. Un rrom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi de conducere. Educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru rromi.

Desi rromii sunt cetateni romani si teoretic egali cu toti ceilalti, au fost prezenti in Romania de peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentru simplul fapt ca arata diferit. Un alt lucru ignorat este ca multi rromi si-ar fi continuat migratia spre centrul Europei daca nu ar fi fost tinuti in sclavie in Tarile Romane (ca dovada faptul ca multi au plecat dupa abolirea sclaviei). Rromii sunt vazuti ca invadatori, cand situatia este exact invers: ei eu fost obligati sa ramana pe teritoriul tarii noastre.


Concluzie
Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul rromilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect...

Aceste prejudecati persista si pentru ca este nevoie de un tap ispasitor, in special in conditiile economice dificile in care se afla tara noastra. Spre exemplu: Romania nu are o reputatie prea buna in Vest. Motivele sunt complexe si in general greu de izolat. Totodata, ele sunt greu de acceptat. Rromii insa sunt usor de invinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "rromii au mancat lebedele din Viena". Odata ce rromilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e interesat de rromii care nu fura? Cine este interesat de rromii care fac cinste tarii noastre peste hotare? Nimeni. Mass-media exploateaza interesul populatiei cu titluri ca un tigan a "furat" si prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populatiei primeste informatii despre rromi din mass-media si nu de la rromi. Rromii pe care ii vad oamenii nu sunt, in general, reprezentativi: un cersetor rrom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat un copil rrom care se duce la scoala. Multi rromi care au un statut social si economic mai ridicat nu spun la toata lumea ca sunt rromi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat si multe de pierdut.

Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.

cri cri - de irma la: 06/09/2006 09:59:28
(la: Prostia...la romani)
nu stiu cati se intorc. deocamdata cred ca fenomenul migratiei fortei de munca e prea "tanar" ca sa putem trage concluzii.

unii au plecat de aici ca sa nu moara de foame - oamenii simpli, fara prea multa educatie. fac bani acolo, bani pe care-i investesc aici in case, afaceri, educatia lor si a copiilor, etc. poate ca astia de care spun eu sunt din categoria celor cu mentalitati "romanesti". dar viata de acolo cred ca-i schimba macar putin, in bine.

intradevar sunt si cei care au plecat din cauza "prostiei romanesti" (cum sunt multi dintre cafegii). cei mai multi nu se mai intorc.

motive? poate nu se adapteaza acolo, au familii aici, sau poate pur si simplu le place aici...
#143552 (raspuns la: #143545) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu exista motive istorice .... - de Catalin82 la: 17/02/2008 09:36:55
(la: tinutul secuiesc)
....pentru ca Romania sa fie de acord cu aceasta autonomie teritoriala. Romanii au luat nastere in Transilvania (si in restul teritoriului Romaniei), in timp ce ungurii au migrat din Campia Panoniei pe acest pamant romanesc. Ce ar fi daca romanii din Spania si Italia (stim ca se gasesc in numar foarte mare in aceste tari), motivand faptul ca sunt in majoritatea in anumite zone, ar cere autonomie teritoriala si ar solicita Romaniei protectie in acele zone? Nu ar fi ceva nemaipomenit, ceva care sa revolte opinia publica? Acelasi lucru s-a intamplat si cu ungurii si secuii in urma cu sute de ani. Diferenta consta in faptul ca astia din urma au cucerit cu sabia in mana Transilvania. Formatiunile politice romanesti existente aici (Gelu Romanul, Glad, Menumorut), au fost decapitate de conducatorii lor, care au fost inlocuiti cu capetenii unguresti.Asa ceva nu se mai poate intampla in zilele noastre.Romanii care au fost intotdeauna majoritari in Transilvania, au stat sute de ani sub ocupatia maghiara si secuiasca. Acum roata s-a intors si nu ne mai putem intoarce in timpurile de altadata, cand taranii de la Bobalna erau pedepsiti cu sabia pentru nesupunere fata de grofii maghiari, cand Gheorghe Doja era torturat cu coroana incinsa si tras prin teapa, si cand Horia, Closca si Crisan erau trasi pe roata. Urmasul dacilor si ai romanilor, poporul roman, si-a capatat drepturile istorice asupra Transilvaniei, si va face tot ce va fi nevoie sa le pastreze.
#286219 (raspuns la: #116713) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cu alte cuvinte, - de M a o la: 16/03/2009 13:39:01
(la: Regressum uterum, Doamna!)
pentru cretina asta, (lasand la o parte faptul ca nu stie sensul cuvantului, "barbar" neavand nicio legatura cu religia)cei care nu au in programa scolara religie, sunt barbari. Adica, in sensul dat de ea, inculti, prost crescuti si dobitoci. Pentru ca celelalte sensuri nu se incadreaza nicicum (straini de Roma sau migratori).
O asemenea matracuca e ministrul invatamantului.
Culmea, s-a ajuns intr-un stat laic, ca religia sa fie cuprinsa in legea invatamantului ca fiind obligatorie, in timp ce toate celelalte materii sa fie scoase sau introduse in programa dupa bunul plac al unor dobitoci cu diploma. Sa nu-i futi cristosu' ma-sii asa, pe romaneste?
4 Ce vrem să ştim despre istoria românilor - de sperantao la: 08/06/2009 11:46:16
(la: Zamolxianism)

Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie,

Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie

Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească,

însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, " latina vulgara", cu

alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În

text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă

diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la

stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile

vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina

vulgară", chiar până în secolele XIIXIII, când s-a trecut la oficierea

cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca

"Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor

vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică

privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091,

imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de

note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul

profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de

specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi

descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina

dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea

celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus

amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia

Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter

nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi

"românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce

înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi

neamul...

Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine

şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne

mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de

înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare...


Cu deosebită stimă,

Dr. Napoleon Săvescu,

Fondator & Preşedinte al "Dacia Revival International Society" of New York
#448751 (raspuns la: #448742) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey - de andre_ la: 11/09/2009 22:43:15 Modificat la: 11/09/2009 22:44:45
(la: Teze)
"Asistenta victimelor traficului de fiinte umane cu aplicatie in programul Oranizatiei Internationale pentru Migratie" urmat de un master in migratie, primul organizat in Ro la acea vreme.

Adaugare pentru Yuki: am luat carnetul la a 5 incercare :) asa ca se poate.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...