comentarii

Drumul spre avansare trece prin patul sefei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
norocul...intamplator sau voit? - de anisia la: 20/03/2005 20:32:53
(la: Ce este norocul?)
auzim in stanga si-n dreapta spunandu-se: "draga ce noroc a avut x-ulescu...ai vazut ce bine a ajuns?" - in cazul acesta norocul nu mai tine de concurs de imprejurare din care x-ulescu a tras ponoase. cred ca mai degraba tine de gradul in care x-ulescu a fost dispus sa-si asume riscuri, timpul pe care l-a acordat dorintei de a ajunge bine, flerul cu care a "mirosit" din ce parte bate vantul al' mai prielnic...

pe de alta parte auzim spunandu-se:"sa-ti fie cu noroc!" ... cand cumparam un bilet la loto, de ex. - nu stiu daca noroc este faptul ca biletul este castigator, sau pur si simplu lui x-ulescu ii este scris in frunte sa castige.aici am unele semne de indoiala...

"noroc!" se ureaza unei persoane care stranuta. de ce oare? v-ati pus vreodata intrebarea asta?

"s-a nascut sub o stea norocoasa!", se spune despre unul sau altul. asta inseamnand ca persoana cu pricina trece lin prin drumul acesta de trecere de la un timp la altul care este viata.

ce este norocul? ... este un atribut, o sansa, un insemn ori un avantaj? il avem (sa nu) din nastere, ni se daruie (sau nu ) pe parcurs, il castigam (sa nu) in timp, il pierdem (sa nu) fara sa stim? greu de spus...

simplificand toate aceste ganduri, am sa incerc sa raspund la intrebarea ta in termeni tehnici: norocul este antonimul ghinionului !
Alergam dupa o fantoma si can - de Horia D la: 01/04/2005 16:52:16
(la: Drumul spre inima)
Alergam dupa o fantoma si cand o prindem – sub forma de mai multi bani, mai multe distractii, mai mult confort, etc – ne dam seama ca am ajuns doar la o fericire efemera.

dar eu sunt shallow, si ma multumesc cu o fericire efemera:))
si drumul catre inima, trece prin stomac:))
conteaza... cred... sau mai b - de Redmoon la: 28/05/2005 00:53:02
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
conteaza... cred... sau mai bine zis sper sa conteze, neavand inca ocazia de a testa scenariul cu familia. se presupune ca "perversiunile" preconjugale se transforma brusc in "intimitati" de familie dupa maritish... si tind sa fiu de acord momentan cu ideea asta.
Da, a te intelege in pat e esential... ce draq.... ca sa ajungi la termenul de FAMILIE e nevoie sa treci prin pat!....slava domnului ca nu este, insa si singurul lucru esential! nu de alta dar ma intreb ce s-ar intampla apoi cu diminetile amuzante la kafea si tzigara? Visul meu e sa vin ACASA la femeia care ma iubeshte doar pe mine.... nu doar sa vin IN PAT la femeia care se culca doar cu mine! Daca greshesk va rog sa ma combateti!
crize si intersectii - de donquijote la: 24/09/2005 10:43:14
(la: Middleagecrises)
pornind de la ideea (irma) cu intersectiile.

chiar daca urmezi drumul drept si treci prin intersectii fara sa te opresti, dar stii ca ai posibilitatea de a-ti schimba directia ai vrea, esti multumit.
cu trecerea timpului in unele aspecte ale vietii optiunele se ingusteaza, in altele se largesc. doar cand intram in varsta a 3-a dispar de tot, dar probabil ca nu le vom mai cauta, ca vom avea alte probleme de rezolvat.

ceea ce intr-adevar produce stress e atunci cand nu-ti mai ies in cale(intersectiile). cand simti ca esti dus de val si orice-ai face nu ajuta, ca nu mai poti alege. ca un inotator care e luat de curent si oricat ar da din maini si din picioare mai mult isi iroseste fortele. si ca si inotatorul, trebuie sa te opresti un moment, sa rationzi clar si sa incerci sa iesi din curent spre ape linistite.

crizele pot apare atunci cand te uiti la vreo tinerica (varsta nu conteaza, dar mai tanara ca tine) si-i zambesti iar ea se uita spre tine parca ai fi aer. cand dupa ce urci 1 etaj rasuflii din greu si nu poti sa mai urci inca unul. (valabil si pentru sex. :( exemplul cu sexul e dintr-un film cu jack nicholson si diane keaton). cand simti ca nu mai poti schimba serviciul si faci compromisuri pe care in trecut nu le-ai fi facut.
nu sunt confirmată! - de gaga la: 26/09/2005 22:02:02
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
să vedem! dacă sunt cuminte, intru şi eu la grupa mare!
în seara asta nu-mi intră nimic (adică nici o rimă). nu ştiu de ce îmi pică pleoapele peste ochi.

Babette, te-ai distrat,
Acu' treci în pat!
Faci tu un nănic,
Căci eu mai stau un pic.
Dormi un somn mai greu,
Să visezi un heleşteu.
Plin cu raţe grase, mari
Bâzâite de ţânţari.
Dormi în pace
Nu pe ace.
Iată c-au venit, rimele în grabă,
Şi pe dată, iar m-au pus la trebă.
Cam stângaci,
dar ce să-i faci!
Seara obosită,
Îmi trebuie dinamită.
să o pun în ochi şi-n creier
ca să mai cutreier
Pe vre-un site interesant,
Cu subiect apetisant.

Cred că încep să bat câmpii, aşa că vă spun noapte bună. Mai trăgeţi-mă şi voi de atenţie când abuzez! Pa! Vă pupezez pe toţi.
Nu beţi prea multă cafea că cică dacă e prea multă sau prea tare face somn.




maan - de sierva la: 06/08/2006 21:34:24
(la: Amintirile, primul pas spre propia distrugere?)
Esti teribila. Citindu-te, m-a fulgerat un gand. In drum spre serviciu, trec pe langa o gradina ce nu a mai fost ingrijita Dumnezeu stie de cand. Oricat ar fi de cald, acolo aerul e altfel: racoros si plin de arome de ierburi si flori salbatice, amintindu-mi tot de casa bunicii, in curtea careia ma intindeam cat eram de lunga la umbra unui par cu poame dulci... Am senzatia ca fara amintiri nu am fi noi, trecutul e definitoriu pentru fiinta umana; prezentul e o clipa lipsita de relevanta iar viitorul... nu se stie ce e.

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#137673 (raspuns la: #135757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si eu is tot in santiere... - de Jimmy_Cecilia la: 29/01/2007 19:10:21
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
nu ma mai opresc...dar abiua in aprilie incep santierul mare, 44 m² la extinctia casei la nivelul gradinii, plus un etaj de 90 m² la casa...
separat de asta, pe o alta parcela: un studiou si un apart de 2 camere...

In asteptare am izolat tot la parter, sub casa, cu lana de roca si acopar cu scanduri decorative din PVC...
am dublat un zid de 9 metrii, in balcon cu 10 cm de placi de lana de roca, acoperite cu 10 cm de betoin celular (izolatzie fonica si termica)..asta cat a fost cald...

fac picturile in apartul construit asta vara...pun papier-peint pe peretzi...

cred ca ma apuc sa sparg ceva ziduri prin casa..sa fac altele noi...:)

de-aia v-as atrage eu pe aici, in coltzul meu...
dar ar fi mai haios sa fie si Horica si Belle cu voi...

Se zice ca drumul spre Barcelona trece pe la Nisa...la fel si cel spre Brashov...:)
Oare???

da' unde-i horica?
#172066 (raspuns la: #172064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate ca va plictisesc... - de cher la: 09/04/2007 08:28:34
(la: Dumnezeu eterna poveste ! Si sarbatorile...)
Am sa incep cu trei momente din viata :
1. Eram de varsta scolara dar ma temeam cumplit de diavol. Intrand seara in casa unde nu era nimeni m-am gandit cum ma gandeam mereu in asemenea situatii)"Doamne, daca apare diavolul!" Si diavolul a aparut sub forma unui motan negru, care a sarit pe tereastra in casa chiar atunci. Mi-am facut cruce si motanul s-a speriat si a fugit. Daca am vazut ca nu s-a transformat in diavol am tras concluzia fireasca ca a fost o simpla pisica si din acel moment am inteles ca nu trebuie sa-mi mai fie frica de spirite rele si intuneric. M-am vindecat de o prostie.
2. Era primul meu examen cu bilete si subiecte din viata mea de scolar. Stiam materia dar cu o zi inainte de examen profesoara ne-a chemat sa ne explice 2 subiecte noi. Ceva simplu. In drum spre examen treceam pe langa o biserica, am intrat si m-am rugar sa nu-mi cada cele 2 subiecte noi.La examen primul bilet tras - primul subiect. Vazand mutra mea profesoara mi-a scimbat biletul. Al doilea bilet - al doilea subiect.Profesoara a spus "Gata, raspunzi !" Am raspuns cum as fi raspuns si la primul dar uimirea mea a ramas la fel de mare. Cum, pentru prima oara ma rog la Dumnezeu in biserica pentru ceva si el face invers ? N-am inteles mesajul dar de atunci nu m-am mai rugat pentru un examen in biserica niciodata.
3. Am fost un copil cumintel si poate tocmai de aceea ma cam plictiseam. Ma jucam cu copiii intr-o curte mare cu balarii si bunica mi-a atras atentia sa nu mananc niste seminte de la o planta ca "innebunesc".Intr-o seara am mancat o portie mare de seminte gandind ca este interesant sa vezi cum este sa fii nebun. Dimineata vorbeam singura asa ca mama m-a inchis in casa si nu m-am dus la scoala. Pe la ora 10 a venit verisoara si colega mea de clasa "sa-mi aduca lectiile".I-am deschis, ne-am imbratisat (eu bolnava nu i-am spus motivul)Fata si-a deschis geanta a scos caietele si cartile si imi explica cand la un moment dat am intrebat-o cat este ceasul. Mi-a raspuns ora corecta, 10 si ceva. Atunci mi-am dat seama ca aveam "o vedenie", asta era "nebunia". Cum putea Nutzi sa vina cu lectiile cand la ora asta trebuia sa fie la scoala? M-am uitat la Nutzi, ea la mine si mi-am facut cruce. Nutzi a disparut! Mi-am dat seama ca nu crucea facuta de mine a dus la disparitia "viziunii", ca nu a fost diavolul ci mintea mea drogata. Mai tarziu insa nu am putut sa nu asociez scurta mea nebunie cu momentul inaltarii lui Isus (nu puteti intelege cat de reala a fost Nutzi)
Din aceste experiente eu mi-am definit parerea despre minuni si nu inteleg cum poate cineva sa le considere realitati (si nu doar inchipuiri vorba lui Jeniffer). De aceea (si din altele la fel)ma consider o necredincioasa care are nevoie de Dumnezeu. Instinctiv in momentele de cumpana imi fac cruce.Cine vede altfel lucrurile ?
#185506 (raspuns la: #185383) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cu cine imnparti iarna? - de Roman Haduch la: 10/09/2007 20:53:34
(la: scrisoare din toamnă )

- daca ai cu cine imparti iarna , primavara si vara atunci, te rog bland, bucura -te toamna asta.
E bine ca simti crucea care te apasa , acesta este un semn cert ded viata. Sancho Panza iti dau o veste adevarata : esti viu. Cei vii simt crucea ce ii apasa pe cand cei morti deloc n-o simt.
"Doctore m-am imolnavit de moarte intr-o zi, in ziua in care m-am nascut" zicea poetul care apoi chiar a murit . Drumul spre dincolo trece prin batranete care paote fi o toamna a vietii pe care o gusti solitar sau impreuna cu prietenii din salon.
Atentie, acum , cat nu e prea tarziu fa un bine, daruieste cuiva un zambet , o ciocolata , o bomoboana , 10 lei etc. Fa ceva bun . Imi zic mie nu tie draga prietene. Intelepciunea vedelor conchide TAM TWAM ASI / TU ESTI ACELA.
Ai nevoie de foarte multa dragoste si nu esti singurul al carui rezervor de dragoste a fost golit ."Doamne ....ne iartă nouă greşelile noastre cum şi noi
iertam , nu cum vom ierta, cum iertam . e greu de iertat. Trebuie sa cerem dragoste .
Si eu doresc mamei tale bine a venit, si Dumnezeu sa iti raspunda la rugaciune si tu sa fi cea care faci sa renasca bucuria in mamica ta. Atunci cand ea nu mai este sa vrei sa onorezio memoria sa facand lucruri bune , lucruri care conteza.
Cu drag Roman Haduch.
p.s. atentie la atributul crucii ca semn al vietii
pont - de Roman Haduch la: 18/11/2007 06:08:21
(la: ok, Solutia antalcool)
langa "tzeava cu votca" se afla conducta cu tzuica de pruna. Nu e prea tare doar vreo 28 grade insa cunoscatorii o definesc ca fiind "apa vietii".
Dupa ce obtin transferul la nevroze fac rost si de piesele de sah. Deocamdata imi imginez armata in uniforme albe (am vazut Patriotul) cum este fatza in fatza cu armata in uniforme inchise la culoare. Mut pion e 5 . (mutare rapida insa descrisa dureaza mult intrucat soldatul de pe campul e nu avea mobilul deschis asa ca soldatul din zona d 5 i-a comunicat ordinul meu.
Domnule ce inseamna medicamentul, medicamentul e medicament chiar daca te afli in dublu orb. Toata noaptea am visat ca ma intretin cu Putin al Rusiei. Desfasuram o promotie de popularizare a tzuicii in spatiul rusesc, fost sovietic. Abia astept sa ies de la furiosi, Nashpa sistemul asta de terapie sub cheie. Bine ca am reusit sa strecor calculatorul . La nevroze e mishto. Furiosul, e n salon legat cu camasa de fortza. In rezerva Pletosul s-a trezit si sta in rugaciune , Lupul Autostrazxilor horcaie . E obosit saracul.
Cu respect Roman Haduch, drumul spre lumina trece prin intuneric.
p.s. mutarea 1: albul pion d 3
/negrul pion e 5>
-
#257126 (raspuns la: #257118) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de jeniffer la: 27/11/2007 19:43:56
(la: Versuri la comanda)
Prin hirtoape, printre groape
o maimuta sta pe coate
cind pe drum un preot trece
ce pe internet petrece.

fire
#260259 (raspuns la: #258779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Uffffffffff si offfffff - de munteanu rodica la: 05/05/2008 07:06:13
(la: Confa profana)
"Fulger negru… trasnet lung
Dus pe aripi de furtuna,
Zguduind pamantul tuna,
Zarile de-abia-i ajung…
Parca zboara,
Parca-noata,-
Scuipa foc, inghite drum,"

a trecut! am scăpat!

Acuma pot să beau o cafea amara,gustoasă, aromată,minunata,bună,
armonioasă, şi impresionantă
Tot ce este mai "naucitor... pe lume"
Poftiti vă rog:)
:))) - de Giordano Bruno la: 08/09/2008 15:35:30
(la: Cosbuc...de azi...)
Pe umeri pletele-i curg râu
Mlădie, ca un spic de grâu,
Cu şorţul negru prins în brâu,
O pierd din ochi de dragă.
Şi când o văd, îngălbenesc;
Şi când n-o văd, mă-mbolnăvesc,
Iar când merg alţii de-o peţesc,
Vin popi de mă dezleagă.

La vorbă-n drum, trei ceasuri trec
Ea pleacă, eu mă fac că plec,
Dar stau acolo şi-o petrec
Cu ochii cât e zarea.
Aşa cum e săracă ea,
Aş vrea s-o ştiu nevasta mea,
Dar oameni răi din lume rea
Îmi tot închid cărarea.

Şi câte vorbe-mi aud eu !
Toţi fraţii mă vorbesc de rău,
Şi tata-i supărat mereu,
Iar mama, la icoane,
Mătănii bate, ţine post;
Mă blestemă: De n-ai fi fost!
Eşti un netot! Ţi-e capul prost
Şi-ţi faci de cap, Ioane !

Îmi fac de cap? Dar las să-mi fac!
Cu traiul eu am să mă-mpac
Şi eu am să trăiesc sărac,
Muncind bătut de rele !
La fraţi eu nu cer ajutor,
Că n-am ajuns la mila lor
Şi fac ce vreau ! Şi n-am să mor
De grija sorţii mele !

Mă-ngroapă fraţii mei de viu !
Legat de dânsa, eu să ştiu
Că am urâtei drag să-i fiu ?
Să pot ce nu se poate ?
Dar cu pământul ce să faci ?
Şi ce folos de boi şi vaci ?
Nevasta dacă nu ţi-o placi,
Le dai în trăsnet toate !

Ori este om, de sila cui
Să-mi placă tot ce-i place lui !
Aşa om nici vlădica nu-i
Şi nu-i nici împăratul !
Să-mi cânte lumea câte vrea,
Mi-e dragă una şi-i a mea:
Decât să mă dezbar de ea,
Mai bine-aprind tot satul !
cat se poate de serios :) - de Honey in the Sunshine la: 06/01/2009 14:43:00
(la: Ninge !)
bine, acolo era si o problema de zapada curatata.

era o parcare chiar langa, si cand curatau zapada ne ajungea toata noua sub geam :))

ahh.. si drumul, dupa ce treceau cu freza devenea un fel de tunel!
#384138 (raspuns la: #384135) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oh, doamne! - de mazariche la: 19/02/2009 10:46:30
(la: Poliţia, inima ţării)
Singura mea experienta cu politia, sa fie vreo opt ani de-atunci:

Ii fura copilului bicicleta. Targ mic, suparare mare.
Ma duc la politie sa declar furtul, scriu o hartie, nici macar din gura nu-mi dau vreo nadejde c-ar incerca sa faca ceva.

La cateva zilei, in parcul orasului, peste drum de politie, trece prin fata mea un galigan pe o bicicleta trei sferturi, curatata de vopsea cu glaspapier.
Nici nu eram sigura ca-i tot aia bicicleta, da-mi iau avant si opresc individul. Il intreb de bicicleta, face fete-fete, ca-i a unui vecin, zic hai cu mine la politie si culmea, merge.

Il predau organului, bicicleta ramane la ei, ca proba. A ramas sa-si faca ei ancheta si sa inapoieze corpul delict in vreo doua zile.
Au trecut doua saptamani, ma duc sa-i intreb de sanatate. Mai asteptati, zice caschetarul, va anuntam noi. Mai trece o saptamana, vara-i pe duca, baiatul se smiorcaie ca el cu ce se plimba, apelez la un vecin care se cunostea cu un domn din politie, a doua zi avem bicicleta.

La vreo doua luni dupa aceea, asteptand in fata morgii spitalului intr-un moment dificil de trait, trece prin fata mea o uniforma. Se uita la mine, trece mai departe, se opreste, se-ntoarce si-mi zice vesel: ati vazut, doamna, ca v-am gasit bicicleta? Ziceati ca v-ati luat gandul de la ea!
Eu, cu ochii rosii, imi trag nasul si fac ochii mari. Mi-a trecut plansul.
#407874 (raspuns la: #407846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sarbatoarea Primaverii - de Areal la: 12/04/2009 15:06:05
(la: sarbatori fericite)
Odată, demult, pe când zânele colindau pădurile şi piticii răs coleau măruntaiele pământului în căutarea pietrelor preţioase, pe când animalele vorbeau şi puii de lup se jucau cu mieii, trăia într-o căsuţă dărăpănată la marginea unui cătun, un olar împreună cu ne vasta şi cei doi copii ai lui. Erau destul de săraci şi îşi du ceau traiul doar de pe urma vase lor de lut pe care olarul le vindea la târgul din apro piere, într-una din zile, pe când se întor cea de la târg, numai ce zăreşte olarui într-un tufiş de la marginea pădurii un iepure ce se ascundea tremurând tot de frică.
Nu i-a fost prea greu să-l prindă şi să-l vâre în traistă, gândindu-se numai la frip tura pe care avea să o facă din bietul iepu raş.
Ajuns acasă, îi dădu traista nevestei, poruncindu-i să gătească iepurele, iar el, ostenit de atâta drum, se trânti în pat şi adormi pe dată. Cei doi copilaşi, auzind porunca tatălui, se strecurară binişor şi priviră în traistă, de unde le străluciră doi ochişori speriaţi şi înlăcrimaţi. Din întuneric, iepuraşul îşi aştepta sfârşitul plângând, pen tru că auzise şi el planul îngrozitor al olarului şi înţelesese despre ce era vorba. Doar v-am spus că pe atunci ani malele înţelegeau limba oamenilor.
Copiilor li s-a făcut aşa o milă de bietul iepuraş, că abia au aşteptat ca mama lor să plece o clipă din bucătărie şi au înşfăcat iepurele, punând în locul lui un ştergar.
Au alergat cât au putut până la mar ginea pădurii, iar acolo au dat drumul micului urecheat, care a fugit mâncând pământul. Bineînţeles ca olarul a certat-o pe nevastă pentru că n-a avut grijă de iepure, iar în acea seară n-au mâncat friptură, ci urzici. Dar s-a întâmplat un lucru mult mai frumos. Mama iepuroaică a zvonit prin toată pădurea fapta cea bună a copiilor .
Despre ispravă a aflat şi Zâna Eastres, slujitoarea Primăverii.
Şi cum se apropia Sărbătoarea Primăverii, Zâna s-a gândit să-i răsplătească pe cei doi copii pentru salvarea iepuraşului şi a poruncit iepurilor să le ducă daruri . Astfel, copiii olarului au găsit într-o dimineaţă, frumos înşirate pe pervaz, alune, fructe uscate, ciuperci şi faguri de miere.
De atunci. în fiecare an, tot mai mulţi iepuraşi aduc daruri copiilor cuminţi, harnici si buni.
Cu timpul, sărbătoarea Primăverii s-a contopit cu cea a învierii Domnului Iisus Hristos. Despre olar şi copiii lui abia dacă-şi mai aminteşte cineva, zânele s-au pierdut în negura vremii, dar iepuraşii n-au uitat niciodată de îndatorirea lor de a aduce, de Paşte, tot felul de daruri copiilor.
#426375 (raspuns la: #426314) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 12/06/2009 10:35:34
(la: Cum sa cresti un copil - tutorial photo si alte bunatati)
Nu pune mana pe aia.
Nu vorbi cu straini.
Nu da pe tine.
Nu desena pe pereti.
Nu baga mana acolo.
Nu dormi pe jos, treci in pat.
Si alte jdemii de nu-uri.


io am remarcat o chestie faina.
nu de ieri, de azi.
ca e gresit sa educi un om prin interdictii.
"io am in plan sa imi gasesc o buncaciune sexoasa pe acest site" - de cosmacpan la: 08/09/2009 22:28:18
(la: Adminii cafenelei )
bag seama ca numa te lauzi ca daca voiai gaseai si de-un harem nu "Numai una"

Pe umeri pletele-i curg rau -
Mladie ca un spic de grau,
Cu sortul negru prins in brau,
O pierd din ochi de draga.
Si cand o vad, inebunesc;
Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,
Iar cand merg altii de-o petesc,
Vin popi de ma dezleaga.
La vorba-n drum, trei ceasuri trec -
Ea pleaca, eu ma fac ca plec,
Dar stau acolo si-o petrec
Cu ochii cit e zarea.
Asa cum e saraca ea,
As vrea s-o stiu nevasta mea,
Dar oameni rai din lumea rea
Imi tot inchid cararea.
Si cite vorbe-mi aud eu!
Toti fratii ma vorbesc de rau,
Si tata-i suparat mereu,
Iar mama la icoane
Matanii bate, tine post;
Ma blestema: -"De n-ai fi fost!
Esti un netot! Ti-e capul prost
Si-ti faci de cap, Ioane!"
Imi fac de cap? Dar las' sa-mi fac!
Cu traiul eu am sa ma-npac
Si eu am sa traiesc sarac,
Muncind batut de rele!
La frati eu nu cer ajutor,
Ca n-am ajuns la mila lor -
Si fac ce vreau! Si n-am sa mor
De grija sortii mele!
Ma-ngroapa fratii mei de viu!
Legat de dansa, eu sa stiu
Ca am uratei drag sa-i fiu?
Sa pot ce nu se poate?
Dar cu pamantul ce sa faci?
Si ce folos de boi si vaci?
Nevasta daca nu ti-o placi,
Le dai in trasnet toate!
Ori este om, de sila cui
Sa-mi placa tot ce-i place lui!
Asa om nici vladica nu-i
Si nu-i nici imparatul!
Sa-mi cante lumea cate vrea,
Mi-e draga una si-i a mea;
Decat sa ma dezbar de ea,
Mai bin-aprind tot satul!
#479623 (raspuns la: #479605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioan Es Pop - de mazariche la: 24/09/2009 17:57:58
(la: Cele mai frumoase poezii)
Banchetul


sursa: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/13903876/banchetul

aşa a fost mereu în casa noastră:
trei paturi prin care trebuiau să treacă
pe rând toţi. şi fiecare, vreme de generaţii, a
urmat acest traseu şi asta a devenit cu timpul lege
şi pe asta s-a întemeiat casa noastră.

noi suntem ultimii născuţi. celor nou născuţi
li s-a menit să şadă-n colţul luminos al încăperii.
suntem prea proaspeţi pe lume ca să înţelegem
că în casa asta mai sunt şi alţii. lumea noastră
e doar patul luminat de sub fereastră.

trec ani buni până băgăm de seamă că părinţii
stau şi ei aici, dar într-un alt pat, mai îndepărtat
la care lumina ajunge cu mult mai greu.
ei fac mai puţin zgomot, se mişcă mai încet decât noi.
dar trec ani buni până să înţelegem asta.

şi într-o zi descoperim că dincolo de ei, în colţul
cel mai întunecat al încăperii, e un al treilea pat
şi când aflăm încetăm să mai râdem -
noi credeam că acolo, în umbră, se termină întreaga lume
şi acum găsim că cineva suflă acolo şi nimeni
nu-l ia în seamă,
ni se spune doar: acolo este bătrânul casei, este tatăl tuturor,
deci acolo este un tată, deci colţul acela există, îmi spun.
apoi ne obişnuim şi uităm şi doar noaptea
îl auzim pe cel din colţul opus cum gâfâie neplăcut -
dracul l-a pus în aceeaşi încăpere cu noi.

îmi locuiesc încă patul de lângă fereastră dar nu mai râd
de cel care gâfâie în colţul opus:
în sinea mea cred că în chip voit nu ne e arătat.
şi când e scos într-o zi afară, e scos din încăpere
cu umbră cu tot şi pentru noi rămâne un mare
necunoscut.
mi se dă voie să pipăi doar scândura nouă a sicriului.

în schimb, tatăl meu, din patul al doilea, trece
cu umbră cu tot în patul celui plecat,
eu trec în patul lui, o carne tânără ocupă patul meu
dinainte,

dar totul se petrece încet şi dintr-un
pat în altul se trece după multă aşteptare, a câştiga
următorul pat e urmarea unei bătălii grozave,
unei încleştări lungi şi ascunse,


cei din primul pat râvnesc deja la al doilea, se
vede asta în ochii lor, eu însumi mă simt
mânat noaptea de-o râvnă grozavă să-i iau locul
celui din al treilea pat, cel care gâfâie acum
tot mai neplăcut în colţul lui întunecat

şi într-o zi patul al treilea este iar uşurat şi
cel de acolo e scos afară şi bine vârât în patul al patrulea
peste care se pune capac, să nu cumva să se întoarcă,
pentru că
patul lui a şi fost ocupat şi în patul al doilea s-au şi
năpustit ceilalţi
şi în primul pat se aud oaspeţi noi care încă nu aud
cum cineva începe să gâfâie în patul din fund şi acela
sunt chiar
şi-n clipa-aceea ziua păru a se-nteţi.
Adina, - de juli la: 29/03/2011 21:35:59
(la: aproape de sfert)
fii barbata! Mult mai este pana departe... si ce frumos e drumul! Vorbim cand trece si al doi-lea sfert, de-om mai fi pe cafenea.:))
#605185 (raspuns la: #605173) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...