|
te provoaca sa gandesti
EA crede în EA în refren şi în margele EA crede în poezie
sa-i faci parastasul
eu cred ca poezia n-a murit., de fapt, sunt sigura.
Hypatia,
...s-a mai spus p
- de
SB_one
la: 13/10/2004 21:40:50
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!) Hypatia,
...s-a mai spus pe undeva: conflictul apare cind, cineva - in democratzia asta mare- isi ia atitea libertati ca celorlalti nu le mai ramane nimic!nimic! Si sa te fereasca Dumnezeu de Omul care nu mai are nimic de pierdut! ...cred ca poezia are -totusi- o legatura cu subiectul... Ganduri by Marcela Breazu Mai putin eu, mai mult noi. Mai multa pace, mai putin razboi. Mai multa daruire Mai putin egoism. Mai multa toleranta, mai putin sovinism. Mai mult adevar, mai putina minciuna. Mai multa iubire mai putina ura. Mai multa modestie, mai putina clevetire. Mai multa smerenie, mai putina trufie. Bogat esti cand dai, nu cind primesti; Cu bucuria din suflet, te rasplatesti. Respecta parintii pana sunt vii, dupa moarte regretele-s tarzii. Iubeste florile pe acest pamant Desarte sunt, puse numai pe mormant. ...tja, Hypatia... SB ................................................................ it's nice to be important, but it's more important to be nice ! rima, rima, rima. Rima inaintea sensului, rima inaintea ideii, rima dupa rima. Mie cel putin imi suna a ceva gen Adrian Copilu' Minune feat. Andre. In flacari.
Eh... te cred. Prima poezie pe care-am scris-o eu suna a ceva de acest gen. Doar ca nu era nimic telenovelistic, ci doar o simpla poezie despre ingeri, Dumnezeu sau ceva prin cartieru' ala. Nu mai tin minte... cu stima dar fara respect, cris ________ keep it simple... eu cred ca poezia e buna. e foarte puternica, iti simt ura, revolta, dorinta de pangarire, doar doar o veni si renuntarea.
iti doresc oricum sa ajungi la sentimente mai bune, dar sa continui sa versifici la fel de puternic. zaraza Ma bucura comentariul extrem de "realist" pe care l-ai facut, poate cam deplasat din partea unuia care scrie poezii si ar trebui sa inteleaga nuanta metaforica a anumitor cuvinte dincolo de valoarea lor strict proprie. Desi intr-un fel ai dreptate, pentru ca am incercat sa vad daca e greu de inteles "unde vreau sa bat " pentru o persoana care habar nu are despre ce e vorba. Asta e realitatea iar daca am gresit adresand un text "ca eseu" publicului larg in loc sa-l transmit doar persoanei care trebuie sa-l inteleaga imi cer scuze. Iar ca sa intelegi aceasta ultima fraza (pentru a nu ma mai lua peste picior) am sa-ti dau un exemplu: eu iti zic atat: "joi la ora 20:00"; normal ca nu ai intelege nimic insa un amic de-al meu cu care am vb despre cupa uefa isi va da seama ca e vb de ora la care incep meciurile. Desigur asemanarea e putin cam deplasata, dar releva clar faptul ca cel caruia ii transmiti un mesaj il va intelege mult mai bine decat ceilalti care il citesc pe langa el. Cum cred ca poeziile de dragoste ale lui Eminescu le-a inteles mult mai bine Veronica Micle decat noi.
Revenind insa putin si la aspectul strict propriu al frazelor legate de " a dori,a avea , a cunoaste" ca povara pe de o parte sau ca progres pe de alta parte trebuia sa te gandesti de doua ori inainte de a face acea afirmatie. Si stii de ce? Iti "esplic": de exemplu dorinta lui Newton de a descoperi de ce marul din copac cade in jos si nu in sus a reprezentat un mare progres prin descoperirea fortei gravitationale. Dorinta mea de avea o masina straina devine un progres personal sa spunem in momentul in care imi cumpar o Toyota Corolla. Si in ambele cazuri si un motiv de bucurie, de fericire. Dar, dorinta care odata realizata reprez progres si un motiv de fericire, este urmata de o alta dorinta. Si tot asa pana la urma totul devine o povara. Pentru ca Newton desi si-a dorit , nu a reusit sa descopere nimic mai reprezentativ decat ceea ce tocmai realizase, iar eu chiar daca acum mi-as dori un BMW M6 si prin absurd as reusi sa-l am, probabil ca dupa o scurta perioada de timp ma va multumi , cine stie, doar un Mig 29. Iar aceste doua exmple, chiar daca sunt diametral opuse converg spre aceeasi idee: totul este relativ in functie de momentul in care se petrece.Pentru ca daca acum cateva luni un lucru( o persoana) ma multumea pe deplin, ma facea fericit, acum acel lucru(persoana) nu mai imi trezeste aceleasi sentimente. Si atunci vine presupunerea fireasca: poate era mai bine daca ma opream in acel moment...Esti fericit acum ca ti-ai cumparat un apartament cu doua camere iar peste ceva timp nu-ti mai ajunge o vila cu piscina. Chiar daca aceasta evolutie a lucrurilor este fara doar si poate un progres, cu timpul nu cumva devine o povara pentru noi ca persoane? Este o fericire zborul.
Unii oameni, vorbesc despre poezia lui. Eu cred ca poezia zborului vine din libertatea pe care o traiesti zburind. Si, parafrazindu-te, este o fericire sa privesti in jos, iar pe pamint sa te urmeze umbra avionului tau. Adica, tu. Cereasca profesie, dumnezeiasca rasplata ! "Avionul pe care il pilotezi te arata cel mai bine cum esti..." Cred ca poezia era mai castigata fara prescurtarile de cadenta.
Sfintii n-au ce cauta in ea, gangurile fetide nici atat. "Lanciile de nori" e nereusita ca metafora. Dorintele in zdrente aduc a cliseu. Imi place titlul poeziei. Acum stiu ca ma urasti. :) O tigara de foi face asa de bine la nerv, ia una (macar) de pus dupa ureche si sa-ti zic:
Maan are dreptate. Cred ca poezia (asta indeosebi) se muleaza pe om, imi vine tot altfel de cate ori o citesc si ma mir ce flexibil sunt. :) Iti plac cubanezele? (tutun bade, ce altceva?!) :) Nu vreau să cred că poeziile ţi-au obosit inima. Aici pe cafenea vei găsi cel puţin zece dispuşi să ţi-o împrumute, printre care mă număr şi eu. Pianissimo şi scrie în continuare, că cititori vei avea întotdeauna. Dacă nu mi-ar fi teamă de cuvinte aş spune că eşti sublimă ca întotdeauna (scuze, iar au să zică cîţiva că mă gudur pe lângă tine). Pare-mi-se că lirismul e o a doua natură pentru tine. Greşesc ?
Esti foarte talentata si oricat ti-ar fi cautat nod in papura critica nu ar fi gasit.
Ba te-nseli, am fost ( si sper ca voi mai fi!) si criticata.Au fost observatii intemeiate, au fost si intepaturi de alta natura, au fost si comparatii de tot rasul ( vezi-o pe cea cu,,,discursul conducatorului iubit, de la CLOROTIC). Numai ca eu nu am considerat ca-mi cauta cineva nod in papura.Din fericire, posed o anumita detasare care-mi permite sa-mi privesc intrucatva din exterior atat faptele, cat si textele.Si am dat curs unor sugestii ( una venita de la Guinevere, alta de la Maan). N-am dat curs celor care ar fi modificat mesajul ce se voia transmis...asta-i altceva. Gresesti ca nu ajuti pe cei mai putin lalentati cu un sfat si adopti uneori comportamentul despre care ziceam ca e la moda aici. Am incercat, de cateva ori.Si cu Lexis, si cu Lady, si cu White ( care acum nu mai scrie).Uneori mi s-a raspuns cu politete ( si-atat) alteori mi s-a dat de inteles ( mai mult sau mai putin amabil) ca-i mai bine sa-mi vad de ciorba mea.Da' nu pot! :D Poftim, imi marturisesc pacatul... Si inca ceva: nu cred ca talentul "se invata".Nu cred in poezia confectionata. Nu cred ca e firesc sa te ascunzi in spatele unor sentimente catalogate drept...nobile, sa ti le pui drept scut ca apoi sa debitezi platitudini. Pana si catelul meu iubeste...dar nu se poate exprima! Nu stiu cui ar trebui sa facem o operatie estetica:poeziei sau femeii?
Eu cred ca poeziei,de femei mai avem nevoie înca! Nu mă visez incunabul niciodată
o să mă cern acolo, polen pentru gânduri. eu cred k poezia ta e o poezia adevarata, ai vazut si tu cate comentarii a starnit:D k poezia adevarata e cea care te face sa simti, iar cei care au citit-o si au facut acele comentarii, au facut-o tocmai pt k au simtit:d deci, nu pot sa zic decat felicitari si...la mai multe:d fructele adunaţi-le voi. cele cazute sau cele din copac?
de ce imi era frica tot n-am scapat....
- de
cosmacpan
la: 12/08/2007 04:30:39
(la: Demitizare, decojire sau dezbaterea poeziei) bata-l sa-l bata de BAC.....deci...in poezia aceasta Eminescu ne povesteste cum priveste tanarul de 60 de ani aventurile lui habarnam al catelea la 19 ani.Da io cred ca poezia a fost comandata de un om avut care nu a avut inspiratia si penelul din palma ca sa scoata asa minune de versuri. pai cum pot sa cred ca "Mă cunoşteau vecinii toţi" ca io trec la complex in fiece dimineata si seara cateodata da nu striga nimeni de la balcon: Hai sa traiesti ba poietule, ce mai faci?" ori poate astazi ii lumea mai rea si mai invidioasa? se poate. Dansa adicatelea ea statea intr-o casa sarmana fara perdele la ferestre de se uita cine voia si cine nu, la ea in casa, pa fereastra, sau era facuta asa, de-a naibi toata chestia sa-l intarate pa junior? nu stiu si d-aia nu spui nica.
din strofa urmatoare putem sa intelem ca juniorul era fudul de ureche caci nu prea auzea bine nici de-aproape nici de departe si era si cam cershetor, milogindu-se dupa o zi...pai cine mai da zile de pomana in ziua de azi? ma rog, de ieri...si daca privim mai in profunzime din urmatoarea strofa bagam de seama ca este si un d-ala cum ii spune, ala de te-ndeamna la rele, instigator? mh, merge, auzi la el.....sa fii amic o ora si apoi sa mori, pai de ce? ca poti fi amic in fiecare ora cu altcineva si traiesti mai ceva ca Casanova. da bag seama ca dansa era cam rece si inmarmurita de boala sau in boala de nu-l putea suferi si se trata de brate reci (circulatia periferica bat-o vina) si cred ca el era si olecuta piroman de vopia sa dea foc la stele....(nu ne spune care stele). si parca zdravan nici nu ie (i-a luat Dracu mintile) ba o vede pa ea zana, ba ca el are ochi pagani (sa-l scoatza daca nu-i place) pa care i-a primit (or fi fost ochi da sticla pa care ii schimba functie da coloarea cerului si anotimp). Si colac peste pupaza este si oleaca neam prost: "Azi nici măcar îmi pare rău" si tot ii cauta fetii pricina ca sa-i suceasca capul (de-adevarate-lea) "Că cu tristeţe capul tău, Se-ntoarce în zadar". cine oare daca nu un moshnegel la 60 - 80 de ani poa sa priveasca o fatuca-femeie nepasator " C-un rece ochi de mort." Concluzia? nici calu nu paste iarba nici desagi nu-s carati. asa ca mai bine iti iei magar, ca ala ii sigur. (spicuiri din teza de bacalaureat a lu Dezmatzatu' nepotu lu' Don'Colonel) cred ca poeziile nu se retuseaza - ele 'ies' din prea plin.
iar daca-s proaste din prima, vor fi si mai proaste, dupa periaj. dar asta e doar o convingere personala.
sancho
- de
zaraza
la: 02/02/2008 21:29:43
Modificat la: 02/02/2008 21:31:22
(la: apoi lumina a-nceput să cânte) cred ca poezia asta e prea personala, daca stai sa te gandesti, cati oameni au visat ca au nascut o fetita? spun asta in ideea ca poezia tre' sa rezoneze in sufletul cititorului, sa gaseasca fragmente de ganduri de care sa se lege, pe care sa le intregeasca.
dar stii ce-i uimitor? eu am rezonat la poezia asta, pentru ca am citit-o intr-o dimineata si tocmai visasem inainte ca eram gravida si aveam o burta uriasa (si-n plus am convingerea intima ca atunci cand voi avea un copil, va fi fetita). pe mine deci m-a pocnit rau de tot, cel putin inceputul. zaraza Lolita e copil. Humboldt e un monstru. E bolnava imaginatia celora care nu vad lucru asta.
nu cred ca cineva de aici nu e de acord ca pedofilia e ceva monstruos. dar tocmai asta e farmecul cartii. nu urmareste sa condamne, ci sa inteleaga. desigur ca e mai greu de digerat decat o carte care vorbeste despre psihologia unui asasin, spre exemplu. dar desi e un subiect tabu, e totusi uman. ar mai fi multe de spus, dar nu cred ca poezia lui cosmacpan e locul potrivit:) ar fi interesanta o confa pe tema asta. >>nu cred ca poezia lui cosmacpan e locul potrivit:)
correct, scuze. Domnule Iona, cred ca poezia asta sufera doar din pricina unei ortografii fanteziste si (parerea mea) nepotrivite; parca am lipi unei ciocarlii coada pasarii lira.
Adevarurile nu au nevoie de multe cioburi colorate in care sa se reflecte, nu credeti? am citit-o astfel: Iluzie pare gîndul şi totuşi cauţi ce nu poate fi numit ...orient gîndului este orice durere dar cît de adînc adevăr? ...alteori cauţi purificarea în vis unde ascunsă rămîne dorinţa cît timp nu devine urmă spre altă durere pentru inima ta încercată de toate îndurările pentru inima ta încercată de toate căutările prin care tu încerci să devii ceea ce eşti sau tu nu devii ceea ce eşti decît prin durere dar cît de adevărat dar cît de adînc tu însuţi? si m-am gandit la ce spunea (scria) Eliade : "Libertatea interioara este aproape intotdeauna irecognoscibila." eu cred ca poeziile sunt de fapt ale Elenei si alex, sancho, monte, Intruder, bright si ceilalti cand n-au inspiratie copiaza de pe blogul talentatei poetese :)))
|
 loading... |
(la: Iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul...)
"nu vreau, decat sa zac
cateva zile si cateva nopti
si-n alta parte
decat agatat de trupul tau.
am sa revin
asa cum am revenit mereu."
Totusi eu cred ca poezia in sine trebuie neaparat pe langa fond si pe langa mesaj sa insemne si imagine artistica, metafora, trebuie sa ateste atra magicului de exprimare, caci fara acesta insusire textul va fi condamnat sa ramana doar o banalitate retorica regretabila, o simpla exprimare prozaica asa cum din pacate se prezinta textul tau de mai sus.