te provoaca sa gandesti
FULG
ce este fulgul de nea ?
raspuns: un exemplu de perfectiune intrebare: ce este o cizma ? ______________________________________________________ "Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi ana isabela are dreptate.fulgii de porumb si cei de ovaz fac parte din categoria alimentelor care "sperie" grasimea.pt ca
sunt printre cei mai buni carbohidrati pe care ii poti gasi si te ajuta sa lupti impotriva colesterolului. Fibrele pe care le contin (7 grame la fiecare ceasca) sunt buni solventi de grasimi, diminuand pofta de mancare si oferindu-ti destula energie cat sa rezisti la cate ore in sir! SUCCES! ********************************************** "uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune"
Astazi am mirosit primul fulg de zapada, drept pentru care ...
- de
andre_
la: 20/11/2007 22:13:10
(la: joc: ''Completeaza fraza'' ) ...sunt fericit.
Daca fulgii de zapada ar vorbi...
Daca fulgii de zapada ar vorbi...
- de
Intruder
la: 20/11/2007 22:17:43
(la: joc: ''Completeaza fraza'' ) as scrie o carte despre iernile vechi si noi, in douasprezece volume.
fulgii de zapada nu vorbesc pentru ca... Si ai gasit reteta de cafea perfecta? Eu cred ca oricare e buna, daca esti impacata cu tine insati. :)
Bine ai venit! Sa veniti cat mai multi fulgi pe la mine! :D Pictura cu crin
Si as dori sã te pastrez In clipa aceasta de stralucire Ca pe-o floare, care se daruie singura Unei picturi cu sfânt. (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.) Sigur, eu nu sint sfintul! Dar îmi place imaginea si o pastrez. Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete (Volumul II sau I?) Legate în piele, oricum. Cum se mai aduna si viata noastra! Ca un film de desene-animate, Fãcut din cuvinte scrise. Ce nevoie avem de aceste priviri în urma Si toate aceste intimplari Mai mult sau mai putin necesare, Pe care, pânã la urma, Sintem tentati sã le credem chiar fericite? Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta, Ca sã-l mai dilueze. Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi Ale castelului tau (Nu din Spania, desigur!) Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panoplia Ghiftuita de spade, din sala armelor. E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba Pentru mine ai fi fost mai limpede Decât primul meu gând de dimineata. Azi-noapte am fost mai epici - Si cuvintele tale Le-am vãzut strecurindu-se Prin fereastra intredeschisa, Prefacindu-se în fulgi, Pentru neintinarea orasului.
Iad in California
>
> Aer
- de
SB
la: 27/10/2003 08:12:30
(la: Incendiul din California- sunt români acolo??) Iad in California
> > Aer greu de respirat mirosind a lemn ars, atmosfera galben-cenusie ca o sepia din alte vremi, undeva sus soarele s-a transformat intr-un glob rosu care pluteste printre norii de cenusa din care cad fulgi peste case, masini, pomi. > O fierbinteala inabusitoare usuca totul. Gatul parca-i o rana, ochii te ustura si-ti lacrimeaza. Prietenii in San Diego au strans cate ceva in cutii si asteapta din moment in moment sa le puna in masina si sa fuga din fata valvatailor ce vin din toate partile. Mai ingroziti sunt cei din Simi Valley - Valea Vantului, in vechea limba a bastinasilor - pe care autostrada inchisa si intr-o directie si in alta ii tine captivi in locul, care ca un blestem al indienilor disparuti sau alungati, a devenit un cazan de flacari. > Arde si in nord de Los Angeles, si in sud, si la rasarit. Doar la apus este oceanul care acoperit de nori desi de cenusa nu lasa nici pasarile sa zboare, si nici avioanele sa decoleze sau sa aterizeze. Sa fie oare, asa cum se zice, cel mai mare incendiu al secolului din aceasta parte de Californie? > Si previziunile sunt sumbre, cel putin alte 36 de ore pana cand vantul provocat de curentul fierbinte care vine dinspre desert se va mai potoli. Morti, sute de case arse, schelete de masini, oameni ramasi doar cu hainele de pe ei se uita cu ochi pierduti la vartejul de cenusa in care s-a transformat agoniseala de o viata. > O caprioara epuizata primeste oxigen de la o masina de salvare si intinde botul disperata sa mai respire o gura. Trunchiuri de pini pe care rasina arde ca o torta in timp ce crengile inca verzi se zbuciuma parca cerand ajutor. > Imagini de infern din Sudul Californiei in aceste zile de parjol. > Si acum, abia acum ne aducem aminte de El. > Numai Dumnezeu ne mai poate ajuta sa scapam din Iad. > Doamne Dumnezeule ! > > Mircea Popescu > California de Sud > 26 Octombrie 2003 > Limba noastra
Limba noastra-i o comoara In adîncuri înfundata Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Limba noastra-i foc ce arde Intr-un neam, ce fara veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastra-i numai cîntec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zari albastre. Limba noastra-i graiul pîinii, Cînd de vînt se misca vara; In rostirea ei batrînii Cu sudori sfintit-au iara. Limba noastra-i frunza verde, Zbuciumul din codrii vesnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfesnici. Nu veti plînge-atunci amarnic, Ca vi-i limba prea saraca, Si-ti vedea, cît îi de darnic Graiul tarii noastre draga. Limba noastra-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Si citindu-le 'nsirate, - Te-nfiori adînc si tremuri. Limba noastra îi aleasa Sa ridice slava-n ceruri, Sa ne spiue-n hram si-acasa Vesnicele adevaruri. Limba noastra-i limba sfînta, Limba vechilor cazanii, Care o plîng si care o cînta Pe la vatra lor taranii. Inviati-va dar graiul, Ruginit de multa vreme, Stergeti slinul, mucegaiul Al uitarii 'n care geme. Strîngeti piatra lucitoare Ce din soare se aprinde - Si-ti avea în revarsare Un potop nou de cuvinte. Rasari-va o comoara In adîncuri înfundata, Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Alexei Mateevici (imnul Republicii Moldova) Si as dori sã te pastrez In clipa aceasta de stralucire Ca pe-o floare, care se daruie singura Unei picturi cu sfânt. (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.) Sigur, eu nu sint sfintul! Dar îmi place imaginea si o pastrez. Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete (Volumul II sau I?) Legate în piele, oricum. Cum se mai aduna si viata noastra! Ca un film de desene-animate, Fãcut din cuvinte scrise. Ce nevoie avem de aceste priviri în urma Si toate aceste intimplari Mai mult sau mai putin necesare, Pe care, pânã la urma, Sintem tentati sã le credem chiar fericite? Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta, Ca sã-l mai dilueze. Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi Ale castelului tau (Nu din Spania, desigur!) Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panoplia Ghiftuita de spade, din sala armelor. E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba Pentru mine ai fi fost mai limpede Decât primul meu gând de dimineata. Azi-noapte am fost mai epici - Si cuvintele tale Le-am vãzut strecurindu-se Prin fereastra intredeschisa, Prefacindu-se în fulgi, Pentru neintinarea orasului iti multumesc
mi-era dor... Lucian Blaga e mut ca o lebada: mut dar cate poate spune?! Fara cuvinte...Ati vazut ce gratioasa si minunata e o lebada?! In patria sa zapada faprturii tine loc de cuvant - neprihanirea oamenilor este la fel de minunata ca frumusetea zapezii.Unicitatea noastra este precum a fulgilor de nea... Sufletul lui e in cautare in muta,seculara cautare de totdeauna, ca noi toti dealtfel, pentru a afla ce este important pentru noi de ce - muta si seculara cautare - pt ca raspunsul apare greu... si pina la cele din urma hotare. care hotare? nu exista hotare adica dincolo de Univers? e doar o intrebare... El cauta apa din care bea curcubeul. El cauta apa, din care curcubeul isi bea frumusetea si nefiinta. Apa, sursa de viata fara de care noi nu putem exista. si din care se creaza curcubeul pentru a ne bucura noua sufletul...
cum privesc eu
- de
mama
la: 25/11/2003 03:24:27
(la: S-a schimbat ceva in relatiile romano-franceze?) relatia cu Franta
cred ca este una dintre cele mai spinoasa. la nivel minoritar acest lucru este posibil datorita afinitatii sufletesti de la minoritar la majoritar este posibil prin crearea unei IMAGINI REALE a Romaniei de la majoritar la majoritar este foarte greu dar nu imposibil datorita istoriei. vor fi multi majoritari care ne vor murdari si vor incerca sa ne stearga datorita trufiei lor nemarginite si a incapacitatii de intelegere. eu privesc problema aceasta ca pe o avalansa. ce trebuie noi sa facem? sa imaginam CRISTALUL FULGULUI DE NEA. care va crea fulgul de zapada - unic poporului roman care va angrena alti fulgi de zapada: fulgul Frantei, al Angliei, al Germaniei, al Italiei, al Spaniei si se vor contopi in bulgarele EUROPEI care se va contopi cu bulgarii celorlalte continente si vor forma o imaculata avalansa care ne va lasa sa intelegem ce inseamna Natura si ce inseamna Universul . Avalansa va acoperi lumea intr-o splendida pledoarie pentru curatenie sufleteasca si ne va inalta si ne va da fericirea fulgului de zapada care este constient de individualitatea sa. CORBUL
Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător, Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate, Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor. ,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător. Doar atît, un trecător." O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată, Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor, Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore – Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore – Nume-n lume trecător. În perdele învinse roşul veşted de mătase Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor; Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă: ,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor – Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor – Nu-i decît un trecător." Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l ,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor; Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială, Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător; Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător, Beznă, nici un trecător. Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme, Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor; Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită, Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!” Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!'' Doar ecoul trecător. Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie, Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor. ,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate... Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor. Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!'' Vînt şi nici un trecător. Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă, a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor. N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune, Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor, Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor, Sus, pe bust, se-opri din zbor. Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese, Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător. Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală, Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor! Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore!'' Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător; Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor – Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor- Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''. Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie, Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor. Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană, Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor – Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''. Spuse Corbul: ,,Nevermore''. Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă, M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor. L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor – Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor, Doar cuvîntul: «Nevermore»''. Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă, Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor; Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise, Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor – Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor – Vorba Never – Nevermore. Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică, Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător, Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor – Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor, Ea, pierduta mea Lenore. Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare, Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor; ,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri'' – Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore. Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !'' Spuse Corbul : ,,Nevermore''. ,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană, Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor, În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină, Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor, Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. ,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană, Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător, Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare, Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore – Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. ,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul, Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor! Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă! Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor! Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una, Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor, Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează, Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor; Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor. Niciodată – Nevermore. SUNT PACATOS, PARINTE !
> >La parintele Vintila > Vine-Arvinte,cam sfios > Si ii spune: - Fie-ti mila > De un suflet pacatos > >Chiar in saptamina mare > Cind tot omul e smerit- > Si posteste cu'ndurare, > Uite-am pacatuit ! > >-Ai furat ? intreaba popa > -Nu,pea sfinte !Fara vrere > M-am dat diavolului, hopa > C'o gradina de muiere ! > >-Vai de mine, vai de mine... > Greu pacat ai savirsit... > Insa daca-mi spui cu cine, > Poate fi-vei mintuit. > >-Nu pot, a raspuns Arvinte,- > Sa-mi fac chinul si mai greu,- > Nu pot s-o divulg, Parinte, > Ca ma bate Dumnezeu ! > >......Era'nalta si frumoasa, > Parul blond si ochi de jar, > Gura dulce,voluptoasa, > Dintii de margaritar... > >-Nu cumva ai fost cu Tantzi > Din Smirdan,de peste drum ? > -Nu pot s-o divulg, ca Domnul > Ma trazneste chiar acum ! > >.....Si-avea flori la cingatoare, > Trup de crin imbobocit, > Mijlocel de fata mare, > Numai buna de iubit.. > >-Poate-ai fost cu Mitza Creatza > Cea usoara ca un fulg ? > Din Buzesti ? -Cere-mi si viata, > Insa nu pot s-o divulg ! > >......Durdulie, 'mbujorata, > Numai cintec, numai joc, > Cind te-a strins in brate-odata, > Ai simtit in vine foc ! > >-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana > Care sade pe Neptun ? > -Sfinte, geaba-mi zgindari rana, > Fiindca tot nu pot sa spun ! > >.....O comoara tainuita, > Fruct in dragoste scaldat, > Toata plina de ispita, > Toata plina de pacat .. > >- Bine,du-te ,mediteaza, > Si vii miine,mai dispus, >Domnul sa te aibe-n paza, > -Sarut dreapta ! Si s-a dus . > >Ajungind in colt, ca vintu, > S-a-ntilnit cu Calistrat > Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul > De pacat te-a dezlegat ? > >-Inca nu ! raspunse-Arvinte > Foarte vesel si vioi, > Dar aflai de la Parinte Prajitura cu ciocolata, tip pandispan
===================================== BLAT ---- Cantitati: -6 oua, -1 cana zahar, -2 cani faina -1 pliculet praf de copt stins cu lamaie(depinde ce pliculet aveti :==)) (eu zic o lingurita rasa) -vanilie Ouale intrege se amesteca bine cu zaharul, se adauga faina si apoi praful de copt stins cu lamaie. Si la cuptor . . . . SIROP ----- -150 g unt/margarina -25 linguri zahar -25 linguri apa(puneti-le ca va trebuie) -2 linguri cacao -putin rom Se pun toate odata si se fierb toate cam 2-3 minute SFIRSIT ------- La sfirsit se tavalesc prin fulgi de cocos (si se poate pune si scortisoara) e seara
ajun de Craciun stau cu nasul lipit de geam in casa arde focul frig bocna minus 28 de grade. privesc cum dispar stelele din ochii mei iar nori negrii imi inspira teama. liniste. se aude cantecul padurii si urletul lupilor infometati. un pui de urs scormoneste dupa mancare. as vrea sa-l mangai dar mi-e frica ca mama lui nu va intelege bunatatea mea e speriata de om. puiul, satul, se indeparteaza si se pierde in maretia padurii. liniste primul fulg de zapada aduce caldura in sufletul meu inghetat. puzderie de fulgi bat molcom in geam mangaindu-mi sufletul trist. ninge de o ora acoperindu-mi sufletul cu caldura zapezii. liniste. luna isi strecoara raze timide si ma lasa sa vad magia Craciunului. Ruga de seara: Luceafar, prima stea si unica stea multumesc pentru lumina ta si calauzeste-mi pasii. in padure. Catalina Exista Dumnezeu sau nu exista ? - o idee indelung dezbatuta de-a lungul secolelor. Exista multe argumente puternice atat pro cat si contra.
Nu am competenta de a putea inclina aceasta balanta intr-o parte sau alta, dar daca Dumnezeu exista fii sigur(a) ca este cu mult dincolo de posibilitatile de perceptie ale tehnologiei oricat de avansate ar fi ea. Asta face imposibila demonstrarea existentei lui pe cale "stiintifica" (plecand si numai de la afirmatia ca este "omniprezent si omniscient" asta il situeaza in pozitia unei constiinte imposibil de imaginat si cu atat mai mult de perceput prin stiu eu ce tehnologie). Cu toate acestea exista relatari care duc la concluzia ca el poate fi "pus in evidenta" prin anumite experimente, dar numai de natura personala, subiectiva, interioara (daca intradevar suntem creati "dupa chipul si asemanarea lui" e chiar firesc sa-l putem si noi percepe daca chiar ne dorim aceasta). Iata ce-ti propun: daca intradevar vrei sa afli adevarul referitor la existenta lui provoaca-l sa se "reveleze". Abia in urma unor astfel de experimente poti avea o opinie fundamentata referitoare la acest subiect. Sper, desigur, ca nu vei aborda o atitudine lipsita de inteligenta prin care sa soliciti stiu eu ce "minuni" sau sa te astepti sa te fulgere raspunsul in urmatorul minut. Doar provoaca-l sa te convinga de existenta lui si daca chiar este omniscient va sti el sa gaseasca calea prin care cu adevarat tu sa fii convins(a). Nu uita insa ca daca el chiar exista, el e in pozitia superioara si nu tu. Tu esti cel(cea) care doreste sa-l cunoasca, deci tu esti cel(cea) care trebuie sa fie perseverent(a) pentru a-l "starni" sa-ti raspunda. Inchei cu parafrazarea unei idei celebre (cred ca apartine lui Victor Hugo) care mie imi place mult prin logica sintetizata cu care trateaza acest subiect: Daca Dumnezeu nu exista si crezi in el nu ai pierdut nimic, daca el exista si nu crezi in el atunci ai pierdut totul, daca el exista si crezi in el atunci ai castigat totul. Cu drag. Daca ai placerea sa mai discutam pe aceasta tema: vesnic_singur_vesnic_indragostit@yahoo.com asta mi-a fost dat sa vad anul trecut. eram in Louvre, cu familia, cind a inceput sa ninga cu niste fulgi mari si grasi, asaaaa ... de Craciun ardelenesc. intr-o jumatate de ora cit a durat sa iesim (caci fetita mea inca nu vazuse zapada!) se facuse totul alb afara. Sena sub ninsoare! incredibil :)
dupa o bulgareala buna ne-am adapostit la un traiteur chinois si am savurat ceva cald, ca era zapada adevarata, de aia umeda si rece ;) la revenirea acasa (la 15 km de Paris) am "ratat" la mustata un buson pe autostrada A10 ce incepe aproape de casa mea. buson ce a durat pina a doua zi dimineata :D apoi au urmat vreo 8-10 zile de zapada - am facut poze cu toate locurile ce imi placeau de pe linga casa, curtea, parcul din Sceaux etc cu zapada, asa de bizar mi se parea. sau sa conduc pe zapada :)) o placere, pe bune! nu pe autostrada totusi:)
Catalina
- de
Radu Herjeu
la: 15/01/2004 07:22:57
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura) Gaina culturala :) Din care noi, muritorii, ne alegem doar cu fulgii :)
Dezvelirea statuii fostului premier israelian Yitzhak Rabin de catre liderul PRM Vadim Tudor a parut mai degraba un mitting electoral peremist. Desi comunitatea evreiasca si oficialii ambasadei Israelului la Bucuresti au pus sub semnul intrebarii sinceritatea liderului PRM pe care l-au catalogat in continuare ca fiind antisemit, iar familia fostului premier l-a acuzat pe Vadim ca se foloseste de memoria lui Yitzhak Rabin pentru interesele sale politice, Vadim si-a facut pofta. El a incercat ieri sa compenseze lipsa unui accept din partea comunitatii evreiesti cu uralele membrilor PRM care l-au aclamat ieri la Brasov.
(Camelia Csiki) Dezvelirea statuii fostului premier israelian, Yitzhak Rabin, de catre liderul PRM Corneliu Vadim Tudor s-a transformat intr-o manifestatie electorala la care peste 500 de membri de partid au ascultat cintece patriotice, au agitat steaguri tricolore si au scandat lozinci politice. Membrii PRM au inceput sa soseasca in Parcul Trandafirilor din Brasov inca de la primele ore ale diminetii, adusi de prin toate colturile tarii cu autocare inchiriate de partid. Unii aflasera, pe drum, cite ceva despre evenimentul la care urmau sa participe, altii insa n-au fost curiosi si au acceptat excursia doar pentru ca era ordin de la sefii de filiale. Intrebati a cui statuie va fi dezvelita de presedintele PRM, putini dintre participanti reuseau sa pronunte numele lui Yitzhak Rabin, scuzindu-se ca e din cauza frigului. Inainte cu citeva zeci de minute de ora fixata pentru aparitia lui Vadim, autocarele cu PRM-isti continuau sa soseasca, din Vilcea, Cluj, Dolj, Mures si alte judete ale tarii. Ei s-au grupat, zgribuliti, in fata statuii, in apropierea careia o statie de amplificare difuza muzica patriotica. Pasind radios-triumfal, Vadim si-a facut intrarea, in jurul orei 13.00, salutind in dreapta si-n stinga, pe ritmurile unor cintece precum “Noi sintem romani” sau “Ardealul, Ardealul”. Cei prezenti au inceput sa scandeze “Vadim presedinte!”. Momentul dezvelirii statuii s-a consumat destul de repede. Presedintele PRM si consilierul sau israelian, Nati Meir, au tras, fiecare, de cite o sfoara a pinzei care acoperea bustul lui Rabin, iar statuia a fost dezvelita, in aplauzele audientei. Pe panglica uneia dintre coroanele formate din gerbera rosii si galbene se putea citi: “In memoria martirului pacii, Yitzhak Rabin”. Coroana era din partea presedintelui PRM. Dolanescu schimba repertoriul In inghesuiala din jurul statuii, Vadim le-a cerut celor de fata sa faca un moment de liniste pentru ca reprezentantii cultului iudaic sa poata rosti o rugaciune, in memoria lui Rabin. Toata lumea astepta insa discursul liderului de partid, care a urcat pentru aceasta pe o scena amenajata linga statuie. Sub ninsoarea care a inceput sa cada insistent, Vadim a vorbit aproape o ora, trecind de la istorie la cultura, apoi la politica, la razboaie si inapoi la cultura, dind citate din multi filosofi. Cele mai savurate fraze au fost cele politice, asistenta aplaudind furtunos, mai ales cind Vadim a spus: “Atunci cind voi fi presedinte al Romaniei, voi infrati Romania cu Israelul”. Dind repetate asigurari ca demersul lui nu este unul electoral, Vadim si-a incheiat discursul salutindu-i pe cei prezenti cu formula: “Shalom, ne vedem la Cotroceni!”. El s-a scuzat de mai multe ori si si-a cerut iertare pentru afirmatiile sale “care au fost interpretate ca fiind antisemite”. El a dat asigurari, in fata membrilor propriului partid, ca s-a schimbat si s-a inclus printre “prietenii poporului lui Israel”. La final, Vadim a recitat o poezie. In acest timp, parcul se golea, oamenii indreptindu-se catre autocare printre fulgii primei zapezi care acoperea bustul lui Yitzhak Rabin. Fidelii presedintelui PRM l-au insotit pe acesta pina la masina, cerind autografe pe foile ude ale revistei de partid. Ei au plecat spre case, fredonind melodia evreieasca “Hava naghila”, cintata de deputatul PRM Ion Dolanescu la finalul manifestatiei cu puternic iz electoral, organizata de C.V. Tudor, la Brasov. (Mediafax) “Asta e problema voastra” Desi nu aveau autorizatie de amplasament din partea Consiliului Local Brasov si nici nu-si platisera amenda pe care primaria le-a aplicat-o tocmai pentru ca nu respectasera legea, Vadim si simpatizantii sai nu au fost deranjati de nimeni. Nici o autoritate locala nu a atras cel putin atentia responsabililor care au organizat ieri manifestarea electorala din Parcul Trandafirilor din Brasov ca amplasamentul e ilegal si ca au datorii la stat. “Eu cred ca e foarte importanta dezvelirea acestei statui, prima din Europa si a doua din lume, la Brasov. Nu ma intereseaza faptul ca se spune ca a fost ridicata ilegal, asta e problema voastra locala”, s-a adresat Nati Meir, consilierul israelian al lui CV Tudor, celor care reprezentau autoritatea locala. Arad ezita Seful firmei israeliene Arad Communications, Eyal Arad, a conditionat semnarea contractului cu PRM. Potrivit Rompres, intr-o declaratie acordata publicatiei “Forward” din New York, Eyal Arad a precizat ca nu a semnat pina in prezent nici un acord cu Partidul Romania Mare. “Sintem in discutii. (...) Scopul acestora este de a stabili daca ei intentioneaza in mod serios sa curete reputatia lor antisemita. Daca o sa fiu convins ca aceasta denuntare este serioasa, sincera si semnificativa, atunci pot sa iau in considerare aceasta oferta”, a declarat el. PRM dadea ca sigura semnarea, la inceputul acestui an, a contractului dintre Vadim si Eyal Arad. (C.O.) Primarul Ghise spune ca e mindru de statuie Autoritatile locale din Brasov nu numai ca nu au intervenit pentru ca dezvelirea statuii sa nu aiba loc, ba, mai mult, chiar o patre a participat la ceremonie. Printre cei prezenti au fost si consilierii municipali Corneliu Zota (PD), independentul Ladislau Hathazi, fost viceprimar al Brasovului pina in anul 2000, si viceprimarul George Scripcaru, presedintele PD Brasov. George Scripcaru ne-a spus ca a venit la dezvelirea bustului fostului premier ca un simplu cetatean. “Am fost invitat si m-am dus de curiozitate. Ce puteam sa le fac? Chiar daca nu au autorizatie, bustul invelit sau dezvelit era tot acolo. Politistii erau acolo ca sa faca ordine si sa protejeze, nu sa-i impiedice. Atunci, ce puteam sa fac eu? Sint alte institutii care ar fi trebuit sa se sesizeze, mai ales ca acolo a fost o manifestare”, ne-a declarat viceprimarul Scripcaru. Se pare ca si opinia primarului Brasovului, Ioan Ghise, s-a schimbat. Daca in urma cu citeva zile acesta a amendat Fundatia Romania Mare ca a construit bustul ilegal, ieri ne-a declarat ca, desi nu a participat la ceremonie, este mindru sa aiba in Parcul Trandafirilor statuia fostului premier israelian.
|
![]() ![]() cautari recente
"cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"
"melodia preferata" "polisemia cuvantului luna" "cinsteste pe tatal tau si pe mama ta" "adjective pentru substantivul" "ochii basmelor" "cum se conserveaza trufele" "iti uresz o zi fara stres" "insusiri ale cuvantului departare" "analiza verbului scapat" "cuvinte cu inteles opu" "alcatuiti enunt cu nu-i" "diferente barbat femeie" "geo cel mic" "multumire pentru cei ce ti-au urat la multi ani" "jan van helsing" "Ce-a fost a trecut ce-a mai fi a mai veni" "contra cost" "texte mic" "malul" "orice moment" "malul" "raisa lungu ploaie - cântecul unei viori" "formatia preferata" "dialog intre un copil si un om de zapada" "preot vazator joseni buzau" "filosofiea vietii" "cine fuge dupa doi iepuri nu prinde nici unul" "În liniște ascultând tacerea" "pace si non violenta prin ochi unui copil" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Aveti fobii??)
Si de serpi mi-e frica (mai degraba de atingerea aceea rece-brrr).