comentarii

Farmece cu ace pe bune


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Spirit "Intelept" e un bun ca - de mya la: 07/10/2004 21:46:56
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Spirit "Intelept" e un bun caz de studiu :-) Cine nu e de acord cu el e, printre altele, evident "orgolios", si bineinteles ca "sustine prostii intr-un mod public"...

In unul din mesajele tale ma citezi: "Avatarul reprezentativ, Krishna, eroul "Bibliei" yogine, a trait inconjurat de femei (gopis) si nu a avut nici un fel de relatii "inaltatoare" cu ele. Daca un alt avatar, Yogananda, spune clar ca Tantra sexuala nu e deloc buna, eu il cred pe el."

Spirite, fara sa recurg la "atacuri gratuite la persoana", am senzatia ca ai o usoara dificultate cu logica. Tot ce am spus in citatul de mai sus, este ca atat Krishna, care a trait inconjurat de femei, cat si Yogananda, care nu a trait inconjurat de femei, nu au practicat sex (pardon, Tantra sexuala). Tu de-aici tragi concluzia ca ma contrazic (???). Intelegi acum de ce am spus, evident fara rautate, ca e posibil sa ai o usoara dificultate cu logica ?

Nu stiu exact la ce te-ai gandit cand ai tras concluzia ca ma contrazic (nici nu tin sa aflu), dar am impresia ca ai plecat de la ideea ca Krishna ar fi "manifestat plenar aceasta iubire, inclusiv in plan erotic". Asta e o idee noua, aberanta, dar bineinteles ca fiecare are dreptul la parerea sa. Nu, nu ma intereseaza sa o discut.

In privinta Bibliei, nu am nici un dubiu ca ti-ar "facea placere sa poti sa explici anumite aspecte pe care multi nu le cunosc", si pe care tu, evident, le cunosti. Eu una, nu sunt absolut deloc interesata, dar aici, fiind un forum deschis, poti scrie orice poftesti. Pe langa asta, am citit ca scrisul poate fi un bun tratament. Ce fel de tratament ? Ei, asta-i tema ta pentru acasa...
#24437 (raspuns la: #24263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Florin si atât, vesti bune... - de Coralie la: 09/10/2004 10:37:58
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
Saptamana trecuta am fost la Paris, ne-am adunat toti prietenii la o seara de aniversare,

Pot sa-ti dau acum vesti bune :
doctorul in chimie, si-a gasit serviciu la Unilever, in usina de fabricare a sapunului pt masinile de spalat

Fata, inginerul mecanic este angajata in biroul de studii- masini utilitare (camioane) la Renault, tot in regiunea pariziana,

Baiatul are un contract incepand cu 2 noiembrie care vine, intr-o companie petroliera, la inceput va pleca pe platforme in Marea de Nord,
va renunta deci la bursa si va termina putinul ce-i ramane din doctorat, lucrand.
Inainte de plecare, el se va casatori cu prietena lui franceza.

Ca sa vezi ca vointa si perseverenta plateste...
#24541 (raspuns la: #15077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fericirea - de (anonim) la: 12/10/2004 13:00:50
(la: O clipa de fericire si noua de suferinta vs zece de monotonie...)
Nu-i asa ca principial nu ai cum sa accepti varianta 2, mergi cu 1, dar cazi in cap si nu-ti convine? E clar ca toti alergam dupa ceva care in general se numeste fericire, dar care pentru fiecare dintre noi poate fi altceva. Ar trebui sa fie la fel de clar ca e usor sa te arunci la inceput dupa ea, si previzibil ca te vei arde. Nu ar fi pacat ca premiul cel mare sa-l ia orice incepator? Unde ar mai fi farmecul? Dar ceea ce e poate de o evidenta induiosatoare este ca nu trebuie sa-i intrebi pe altii daca stiu raspunsurile TALE. Ce, fericirea ta e statistica?

PS: Mi-am permis tonul asta fiindca am o parere buna despre tine pentru ca ti-am citit articolul despre una din cartile lui Coelho. Stiu ca vei intelege.
Ta-ta!

Smoker
"Bun subiect aici ma "bag"si eu...gasesc un job..." DRACULA_i, - de DESTIN la: 14/10/2004 01:46:21
(la: OMUL ce stim despre noi?)

Bun venit,

Orice gand vei avea, esti pentru inceput binevenit.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#25044 (raspuns la: #24049) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Camy, Uite ... eu mar - de mya la: 17/10/2004 15:36:29
(la: ABSOLUT NEPOETIC SI NECREATIV:O zi din viata mea…)
Buna Camy,

Uite ... eu marti seara ajung in Bucuresti. Abia de miercuri o sa am acces la un calculator/internet si o sa-mi arunc un ochi aici, "la tine acasa".

O sa stau in Bucuresti intre 5 si 12 zile, inca nu stiu exact cat...depinde de cum imi rezolv treburile. Am o rugaminte, scrie-mi un mesaj aici in care sa-mi spui urmatoarele:
- intre ce ore si in ce zi esti dispusa sa ne vedem;
- unde anume iti convine sa ne intalnim (parc, cafenea, etc.);
- intre ce ore pot sa te caut la celular ca sa nu te deranjez;
- ce masura porti la haine si la pantofi (am niste donatii de facut si daca ai nevoie si se potriveste ceva pentru tine as vrea sa-ti dau cu draga inima).

Nu trebuie sa-mi multumesti fiindca deocamdata nu stiu daca s-ar potrivi masura, culoarea etc. As vrea ca lucrurile donate (ca si noi!) sa ajunge la oameni care chiar au nevoie de ele. De ex: am niste adidasi nr. 46 si un tricou de firma - noi ambele cu etichete (numar mare de tot) si am gasit om pe masura (un fel de Yety...omul zapezilor) in Bucuresti. D-aia zic...Daca pe de alta parte eu iti aduc ceva si tu crezi ca nu e pentru tine (nu iti place, etc.) trebuie sa-mi spui direct, fara ocolisuri - nu ma supar, jur! Decat sa le arunci mai bine sa le poarte cineva care chiar ar avea nevoie.

Acum...sa-ti zic despre mine cate ceva.
- as prefera sa ne vedem intr-un parc, ori in Cismigiu ori Gradina Icoanei ori Parcul Carol (dar nu e musai...sunt flexibila!);
- mi-e indiferenta ora la care ne vedem (ma scol devreme si ma culc tarziu), in functie de programul pe care o sa-l am o sa ma orientez;
- o sa vin imbracata in felul urmator: jeans kaki deschis, haina 3/4 kaki inchis pe corp, ghete sport rosii, esarfa rosie la gat facuta sul...legata precum aia care au galci ;-)...), sac negru sport (de carat in el!) si geanta gen sac mica bej-kaki in spate.
- sunt inalta si subtire, par lung putin ondulat (saten spre roscat)...genul sportiv. Pistrui, ochi caprui, fata alba (fara mustata sau barba. Nu schiopatez si nici nu am semne particulare...:-).

De ce iti dau datele astea...fiindca daca te suna altcineva (face cineva vreo gluma de santier) si zice ca e mya...da´nu arata (in carne si oase)precum m-am descris si nici nu vine imbracata precum am scris mai sus...e clar ca e vorba de o "cursa" la mijloc. Cu hainele nu ma razgandesc...si nici cu fizionomia...;-) (pistruii nu ies cu nimicuta, deh).

Cat despre stersul mesajelor sau modificarea lor...nu mai stiu cum am facut. Am facut-o da´uite acum nu mi-a mai iesit (am incercat). Asa incat...poate se ofera alt forumist sa te ajute. Mai arunca si tu pastila inca o data.

Numai bine si sper sa ne vedem cat mai curand. Prenumele meu e chiar Mia.

P.S. Nu prea am acces la computer aici, unde locuiesc momentan, nu pot sa stau mult in camera cu scula...stapanul casei e in varsta si asta e camera lui, nu vreau sa-i invadez intimitatea. Acum profit fiindca-si face siesta ;-). Pana miercuri nu mai apuc ca intru pe Cafenea.
Foarte buna idee ai avut, sim - de gabriel.serbescu la: 19/10/2004 22:54:06
(la: Increderea romanilor in institutiile romanesti- care e prima?)
Foarte buna idee ai avut, simt nevoia sa ti-o spun. Bravo.
Astept sa vad si eu in timp rezultatele.

E bun siteul - de scubadiver.ro la: 20/10/2004 01:40:27
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
E bun siteul. Merci pentru sugestie.

Scuba Diver
--------------------------
NAUI Instructor #43610
http://www.scubadiver.ro
#25634 (raspuns la: #25621) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pacat! faceau o treaba buna t - de SB_one la: 20/10/2004 21:54:38
(la: Forumul www.TheBans.com/forums s-a desfiintat. De ce oare ?)
pacat! faceau o treaba buna thebans.

...Daniel, pesede? uite dom'le ce mina lunga au...:)Poate dupa vizita lu nea Nelu!
#25730 (raspuns la: #25613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
buna ,stiu ca iti este greu , - de (anonim) la: 21/10/2004 20:49:49
(la: sfat de la romanii din america)
buna ,stiu ca iti este greu ,la fel ma simt si eu doar ca eu imi ador sotul,am venit in usa insotindul pe el ,se afla la o specializare.
sant singura cu fetita toata ziua ,poti lua contact cu mine daca vrei
mihaelaspataru2003@yahoo.ca
numai bine
pentru ama - de desdemona la: 25/10/2004 12:29:37
(la: Prietenia si prietenii)
Ai dreptate, nici un om nu poate fi fericit singur. Dar vad ca ai ridicat problema dezamagirii, si despre asta as vrea sa imi spun parerea.
Imi permit un joc de cuvinte: 'nu poti fi dezamagit fara sa te fi amagit mai inainte'.
Spuneai: "fiecare mai devreme sau mai tarziu va fi dezamagit, va suferi in urma unei relatii".
Cred ca e adevarat doar atata timp cat astepti ceva anume de la ceilalti. Iti faci o parere buna despre un om (poate ignorandu-i, constient sau nu, unele defecte), si cand aceasta se dovedeste ireala, ai o dezamagire. Sau, te imprietenesti cu un om, si crezi ca e niciodata n-o sa iti insele asteptarile, iar cand acest lucru se intampla, te doare.
Eu cred ca si aici, solutia este tot atitudinea fata de relatia de prietenie. Dintru inceput, cand te imprietenesti, trebuie sa fii constient ca toti oamenii (inclusiv prietenii cei mai buni) au slabiciuni, unele vizibile usor, altele aproape invizibile. Nu poti sa stii cand anume defectele lor se vor manifesta, dar in momentul in care acest lucru se intampla, trebuie sa fii pregatit, sa ii intelegi, si sa ii accepti asa cum sunt. Este o vorba tare adevarata printre englezi: 'give all, expect nothing'. Aceasta ar trebui sa fie regula in prietenii. Prietenia e una din cele mai frumoase relatii, fiindca nu e supusa regulilor schimbului: 'eu iti dau asta si tu in schimb imi dai cealalta'. Ea incepe acolo unde se ceva ofera neconditionat: dragoste, timp, ajutor sau doar un zambet. Si farmecul ei e ca te bucuri mai mult cand daruiesti decat cand primesti, generozitatea devenind o sarbatoare.

Desdemonitza
#26149 (raspuns la: #25988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Daniela, - de valico la: 26/10/2004 01:44:54
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Cunosc sute de barbati romani aici in Irlanda.Cand le spun (de curiozitate), ca sotia a platit 145 euro pe o pereche de cizme , li se face rau instantaneu. Majoritatea romanilor ar vrea ca sotiile lor sa umble in papuci. Cat despre coafat, nici unul dintre ei se pare ca nu intelege de ce nevasta-mea cheltuie intre 125 si 165 euro pe highlights de fiecare data cand se coafeaza la Peter Mark. Bineinteles ca nevestele lor nu "vad" asemenea "lux"!. Si vorbim de barbati care castiga cam 40.000 euro pe an.
Nici eu nu ii inteleg pe majoritatea barbatilor romani. Cat despre lenea unora dintre ei, as putea spune ca e legendarul "dar posmogi-s muieti..?".
Majoritatea sunt insa usor de "citit", vor sa "dea buful", si sa se care acasa,unde o sa sperie RO cu figurile cele noi achizitionate.
Vorbim numai de zeci de persoane care vor sa ramana aici pt ttd. De ce? Nu inteleg valorile societatii occidentale, in care poti avea orice daca poti si vrei sa dai ce-ai mai bun din tine!
Multi nu au nici ce sa dea, nu ma mir!
Dar asa cum spunea cineva in forum, poate relatia dintre doi soti RO, nu cred ca are mai multe probleme decat alte cupluri, de alta nationalitate.
Sunt + si - in toate acestea, nu ma indoiesc.
Stiu irlandezi care au conceptii care mie mi se par total ciudate.
De exemplu am o cunostinta, foarte bogata, irish, sub 40 de ani, care traieste de vreo 3 ani cu o british girl, si desi omul are vreo 5 super case, pe ea o taxeaza de chirie si mancare, desi in rest par un cuplu normal. Eu tot nu inteleg de ce ea accepta sa plateasca chirie desi el e bogat si ea se culca cu el. In fine ramane o dilema pt. mine. Ca si multe altele.
Toate bune , din Dublin
#26211 (raspuns la: #26128) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E o idee buna. Ai auzit de I- - de Horia D la: 28/10/2004 23:02:13
(la: Trancaneala Aristocrata)
E o idee buna. Ai auzit de I-Hop? (international house of pancakes) - are aceeasi idee, si la toate la care am fost a trebuit sa astept la coada sa intru. Cea mai buna ideea de business e aceea pe care o poti dezvolta intr-un franchise, iar ce s-a discutat mai jos are mari posibilitati.

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#26696 (raspuns la: #26695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Restituire sau plata pentru buna purtare ? - de (anonim) la: 29/10/2004 23:59:56
(la: 30.000.000 euro despagubiri pentru rege. No comment.)
Daca restituirea sau despagubirea acordata regelui ar fi al rind cu cea acordata celorlalti cetateni romani aflati in situatii similare asi fi complet de acord. Din pacate despagubira in cauza apare ca o plata pentru buna comportare a regelui si a familiei sale (vezi cazul Duda!) fata de puterea postcomunista de la Bucuresti. Pacat de zecile, sutele de mii de fosti propietari care nu au primit nimic pentruca in afara de faptul ca o parte din ei au fost prostiti sa voteze actualul regim, nu au fost altfel de nici un folos regimului, in comparatie cu familia regala care a ajuns sa faca propaganda in strainatate in favoarea celor care se afla acum la putere, vezi in plus si decoratiile primite !!
D.S.
Despre poezie - de (anonim) la: 30/10/2004 05:43:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
Despre poezie

Când dorim să exprimăm o idee cu maximă precizie, alegem cuvintele cele mai expresive şi mai potrivite scopului, fără a ţine cont de careva reguli, în afară de regulile gramaticii – astfel ne exprimăm în proză. În proză ideea este componenta primordială şi cea mai importantă, stilul şi vocabularul utilizat slujesc ideea, creând climatul psihologic adecvat unei perceperi optime. Poezia tradiţională, dimpotrivă, presupune respectarea strictă a unor anumite reguli, care impun un ritm şi un tip de rime unic pentru poemul respectiv. Necesitatea de a rima versurile impune căutarea cuvintelor care rimează cu cele deja găsite, iar asociaţiile care apar pe parcurs îmbogăţesc ideea iniţială cu noi nuanţe, îi dau o turnură neaşteptată, descoperă faţete şi contururi nebănuite. Acesta îi aplică jocului de-a versificarea un farmec deosebit, prospeţime şi mister, oferindu-ne emoţii inegalabile. Este lafel cum ai păşi pe un tărâm neexplorat, într-o junglă deasă fără cărări bătătorite, care îţi dirijează ea-înseşi paşii, obligându-te să învingi obstacolele apărute pe neaşteptate în cale. În schimb, îţi dăruieşte privelişti minunate după fiecare stâncă ocolită, iar dacă te pricepi să nu pierzi orientarea, vei ajunge unde ai dorit după o călătorie palpitantă şi plină de aventuri. Astfel constaţi cu uimire că ai exprimat ideea poate chiar mai bine decât ai fi făcut-o în proză, deşi aceasta a suferit o metamorfoză uluitoare, ca o femeie care pe un corp frumos de la natură îmbracă o rochie minunată, care îi scoate în evidenţă şi îi amplifică frumuseţea. Butonul a pleznit, scoţând la iveală farmecul florii, un fluture încântător şi-a luat zborul, părăsind crisalida uzată.
Pe de altă parte, nu e nici o pagubă, dacă busola, brusc, se strică şi nu-ţi mai indică corect direcţia. Mulţi călători, rătăcindu-se, au făcut descoperiri extraordinare. Columb, după cum se ştie, a luat calea spre India, dar a descoperit două continente noi şi o mulţime de insule! Important este să găseşti, totuşi, drumul spre casă.
Minunat este faptul, că restricţiile pe care ne-am propus să le respectăm nu numai că nu ne-au încurcat, ci ne-au şi ajutat să obţinem efectul optimal, răsplătindu-ne eforturile cu vârf şi îndesat. Din păcate, astăzi poezia tradiţională este privită ca o Cenuşăreasă care a zăbovit să plece de la bal după termenul fixat, trezindu-se din scurtul ei vis în rochiţa veche chiar în mijlocul cucoanelor gătite şi a cavalerilor dichisiţi. Jocul de-a rimele nu mai pasionează poeţii, considerându-se demodat şi învechit. Şi e păcat! Versul alb, deşi îţi permite să-ţi expui ideea “goală” cu eforturi minime, fără a fi constâns de oarecare condiţii, nu-ţi oferă satisfacţia de a învinge multiple şi variate obstacole pe un drum întortocheat şi anevoios, nici posibilitatea unor descoperiri neaşteptate în jurul propriului tău gând. Până la urmă se constată că o formă perfectă din punct de vedere estetic slujeşte ideea cu mai multă fidelitate şi o scoate în evidenţă, urmându-i contururile ca propria ei piele. Frumuseţea mişcă sufletele şi le face mai receptive la ideile, pe lângă care mulţi ar trece cu nepăsare, fără a le lua în seamă.
Simplul fapt ştiinţific, că unele stele pe care le vedem se află la depărtări imense, de mii de ani lumină, tulbură puţine persoane sensibile, pe când versurile des citate
“La steua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii, să ne-ajungă…”
au miraculosul dar de a trezi imaginaţia, făcându-ne să conştientizăm ideea nu numai cu mintea, dar şi cu sufletul. Omul este o fiinţă complexă, în care simţurile, emoţiile şi raţiunea trebuie să conlucreze.
Puţini sunt acei, care au un văz deosebit de ager şi pătrunzător, fiind în stare să distingă asemenea detalii, care le scapă altora. La fel, puţini oameni posedă o sensibilitate ieşită din comun, şi mai puţini au darul a o face un bun al tuturor, creând opere de artă care apropie realitatea de sufletele noastre. Un adevăr amar, trecut prin inima poetului, devine o durere sfâşietoare, care se amplifică, intrând în rezonanţă cu inimile tuturor, devine un clopot de alarmă care trezeşte sensibilitatea publică şi mobilizează forţele spirituale ale organismului social în faţa primejdiei. Nu întâmplător poeţii s-au pomenit întotdeauna în epicentrul erupţiilor sociale. Dar şi în condiţiile unei acalmii relative poeţii găsesc destulă hrană pentru a alimenta şi a creşte această floare rară, pe care o numim poezie. Rostul ei este să ne sporească sensibilitatea, descoperindu-ne esenţa fenomenelor de natură spirituală şi frumuseţi care altfel ar trece neobservate, tot astfel precum ochelarii servesc pentru sporirea văzului, dezvăluindu-ne calităţile optice ale obiectelor materiale. Prin urmare, poezia este un instrument care prelungeşte posibilităţile noastre de a percepe Frumosul dincolo de limita individuală a fiecăruia.
Dacă ne referim însă la substanţa ei, putem spune că poezia este o sinteză a ideii cu trăirea emoţională şi veşmântul ei verbal, sonor. O îmbinare armonioasă a acestor componenţi este absolut necesară - lipsa sau slăbiciunea unuia dintre ei poate desfiinţa poezia. Când scriem poezia pe hârtie, nu facem decât să o notăm, să-i dăm o formă materializată. Evident, că această materializare a unor elemente în fond nemateriale este imperfectă. Partitura unei simfonii încă nu este muzică - muzică ea devine doar atunci, când îmbracă veşmântul ei sonor şi emoţional. O interpretare proastă o desfiinţează, una excelentă o renaşte. La fel şi poezia - cititorul îi redă haina sonoră şi emoţională după priceperea sa - cu mai multă sau mai puţină dibăcie.
Poezia scrisă pe hârtie este doar o jumătate de poezie. Poezie cu adevărat ea devine numai atunci, când este declamată într-o manieră sinceră, adecvată conţinutului său ideal şi emoţional. În realitate acest lucru se întâmplă destul de rar, deşi este foarte important. Poezia trebuie să sune, să acţioneze asupra ascultătorului prin toate mijloacele de care dispune, prin toată vraja ei lăuntrică. Este greu de spus, din ce se compune această vrajă, dar ritmul, rima, melodia versului sunt componenţi importanţi ai acesteia. Aici se adaogă intonaţia artistului, calităţile melodice ale vocii sale, precum şi sensibilitatea lui, inteligenţa lui, care îl ajută să pătrundă conţinutul ideal şi emoţional al poeziei, să ghicească fără greş interpretarea adecvată. Un poem cu o deosebită încărcătură emoţională, în opinia mea, solicită o declamatoare cu voce joasă, adâncă, plină de o forţă reţinută izvorâtă din interior,cu o manieră de declamare care ar produce impresia că cuvintele sunt smulse din propriul ei trup, sunt rupte din propria-i carne. Dar poezia nu trebuie urlată, sentimentele mari vorbesc mai mult în şoaptă - o şoaptă adâncă, grea, dureroasă.
Mă întristează nespus o poezie prost declamată, mai ales dacă aparţine unui mare poet. Este o profanare. Nu ştiu de ce s-a înrădăcinat convingerea eronată, că pentru a interpreta opere muzicale trebuie să faci şcoală, iar pentru a declama versuri nu trebuie decât să înveţi cuvintele. Sunt categoric împotriva acestui mod de gândire. Pentru a putea declama versuri trebuie să înveţi această artă deloc simplă. Trebuie să munceşti, să experimentezi, să-ţi pui în valoare calităţile artistice - dacă le ai, desigur.
Eu nu accept anumite maniere de declamare, printre care şi cea dulceagă, lascivă, excesiv feminizată. Nu-mi place nici stilul de incantaţie şamanistică, în care poezia este interpretată ca un descântec vrăjitoresc. Îmi place maniera naturală, sinceră, sufletistă, deşi accept şi chiar consider necesară scoaterea în evidenţă a ritmului interior al versului, precum şi jocul uşor al vocii, valorificarea calităţilor ei melodice. Este extrem de important să respectăm o corelaţie armonioasă între toate aceste elemente. Simţul măsurii este măsura talentului artistului.
În ceea ce priveşte veşmântul verbal al poeziei, acesta cere o atitudine lafel de responsabilă, o muncă grea şi minuţioasă de selecţie şi prelucrare a materialului. Limbajul poetic cere o atitudine deosebit de grijulie din partea acelora, care pretind (cu temei sau fără) că fac poezie. Din păcate, unii dintre aceştea nu-i acordă mare importanţă, neglijându-l cu uşurinţă. Suntem obişnuiţi să mizăm întotdeauna pe har, pe miracolul inspiraţiei, pe spontaneitate, pe multe alte “miracole”, fără a ne îngriji să depunem careva eforturi intelectuale pentru a ne cultiva şi îmbogăţi sufletul nu numai cu valori morale, dar şi cu acele cunoştinţe concrete, rodul investigaţiilor uriaşe pe care le-a întreprins omenirea în zona tăinuită şi inaccesibilă filistinului, pe care o numim Poezie. O asemenea atitudine dezvăluie subdezvoltarea noastră spirituală, pe care o constat cu amărăciune. Mi-ar fi greu să-i zic pe nume virusului, care i-a atacat pe toţi membrii societăţii noastre, dar denaţionalizarea, devalorizarea cunoştinţei de carte, cultivarea atitudinii agresive şi dispreţuitoare faţă de intelectuali (nu găsesc un termin mai potrivit pentru a desemna omul care posedă cunoştinţe vaste, suflet mare şi înalte calităţi morale) au fost condiţiile favorabile pentru ca acesta să prospere. Acum, dacă dorim să ne vindecăm, nu mai putem subaprecia tezaurul spiritual pe care l-a acumulat umanitatea timp de secole şi milenii, nici pe purtătorii lui.
Dar să ne întoarcem la oiţele noastre, cum spun francezii. Oricine simte în sine aplecare sufletească spre poezie şi doreşte să facă poezie, trebuie să înveţe ce este poezia, nebizuindu-se pe cunoştinţele fragmentare pe care le capătă în mod spontan. Un muzician consacrat este obligat să cunoască secretele meseriei sale, iar măsura în care le cunoaşte este un indiciu important al valorii sale ca maestru în arta muzicii. Tot astfel un poet este obligat să fie un adevărat maestru al cuvântului poetic, un iniţiat în secretele “ars poetica”, care este o artă şi o ştiinţă în acelaşi timp. Sensibilitate, intelect, cunoaştere şi măestrie - iată patru piloni pe care se sprijină templul Poeziei. Slăbiciunea unuia dintre aceştea poate fi fatală - fiecare trebuie să fie suficient de durabil pentru a-şi îndeplini misiunea. E adevărat, uneori surplusul de vigoare al unuia poate substitui şi camufla slăbiciunea altuia, dar până la o limită doar. Templul Poeziei nu poate sta în trei picioare.
În primul rând, un poet trebuie să-şi cunoască la perfecţie materialul, din care îşi durează opera, adică limbajul poetic. În general, nu putem alcătui un dicţionar complet al limbajului poetic, care ar conţine acea submulţime a unei limbi, despre care putem spune: aceste şi numai aceste cuvinte pot fi admise într-un poem. Ca limba însăşi, limbajul poetic este supus unei fluctuaţii permanente, unei dezvoltări continue - unele cuvinte apar, altele dispar din uz. Limbajului poetic îi este caracteristică însă o anumită adâncire în trecut, el conţine unele cuvinte arhaice, ieşite din uzul cotidian, şi admite cu greu neologismele, doar după un proces de “rotunjire” prin folosire frecventă, când acestea devin familiare şi se înscriu cu succes în peisajul lingvistic respectiv. Acest proces este aidoma lucrului de secole al fluxului, care rotunjeşte şi cizelează pietricele diforme, comunicându-le formă, luciu şi culoare. Fluxul netezeşte muchiile ascuţite, curăţă impurităţile şi transformă pietricelele obişnuite în comori strălucitioare. Dar această muncă necesită timp şi nu suferă graba. Cuvântul îşi poate găsi locul în colierul unui poem numai după ce a căpătat forma, luciul şi culorile necesare, potrivite mediului lingvistic respectiv.
Adela Vasiloi
#26945 (raspuns la: #13613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
buna Horia D, - de anisia la: 01/11/2004 16:55:47
(la: Trancaneala Aristocrata)
cum a fost la pescuit? ai prins multi pesti? mama a facut ciorbita de peste sa stii. a fost foarte buna...
iti doresc o saptamina usoara!
Buna dimineata dragele fefelineleeeee.. si neatza si lui horica - de Ivy la: 01/11/2004 20:04:42
(la: Trancaneala Aristocrata)
ce activitate, pe aici, ce nebunie..Eu una v-am dus dorul dragelor...da acasa nu am timp nici sa ma apropii de calculator...Nici macar nu am intrat in office zilele astea...o camera de care m-am ferit..:-)

Pai deci, eu am facut ciorba de burta (a la lemecica), apoi pentru petrecere am facut cele 2 retete de checuri, unul numic chec anisia si altul belle..:-)) Au fost asa de multi la party-ul ala ca au disparut dulciurile in 2 minutzeleee.
Ciorba de burta a iesit..grozavieeeeee!!!! Baietul meu ..cel mic, vazind ca e un pic orange (de la morcovii tocati) a intrebat daca e ciorba ce pumpkin..si atunci i-am explicat ca e ciorba de pumpkin cu.....japanese noodles..ca pe aia chinezesti ii stia...hehehe...so, ciorba mea de burta s-a transformat in cu totul altceva..dar anyway a mincat pina si copilul...

Uffff e luni, abia ora 10 dimineata...ce ma fac, pina trec toate orele astea...Nu-mi place lunea si gata!!!!!!!!! Mai fetelor, si plouuuaaaa, iar p emunte se vede ca a nins si inca ningeeee...vreme de stat in casa si de numarat...bomboanele copiilor...mai ce de bomboane au adus aseara, o multimeeee!!

Anisia si deci a facut mami ta ciorbita de peste..yammy yammmmm....

Belle ce ziceai ce cheese cake-ul ala??? Ca mor dupa asa ceva..

Ahhhh ma duc la munca dar promit sa revin in citeva minuteleee

o saptamina buna la toate...

Ivy
#27217 (raspuns la: #27212) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna dimineata dragilor, ce - de Ivy la: 02/11/2004 20:14:17
(la: Trancaneala Aristocrata)
Buna dimineata dragilor,
ce mai e nou pe la voi?? Eu am inceput ziua de munca...Acum o ora, dar parca sint aici de 5...Pai sa vad si eu ce ati mai spus, ce mai e nou..ca mai mincam? Cum stam cu pescuitul?
Pe la voi cum e vremea? Belle esti ok???
#27376 (raspuns la: #27375) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna dimineata Lina Pentru - de gabriel.serbescu la: 03/11/2004 22:37:03
(la: Reorganizare)
Buna dimineata Lina

Pentru ¨reorganizare¨
Am observat ca exista un sistem evaluare/punctare a comentariilor, si nu inteleg de ce.
Cred ca ar fi mai util unul al textelor sau poemelor publicate.
#27582 (raspuns la: #24128) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna dimineataza!!!! Eu am v - de Ivy la: 04/11/2004 19:23:08
(la: Trancaneala Aristocrata)
Buna dimineataza!!!!
Eu am venit si raspund la apel. Merg sa vad ce se mai discuta pe ici pe colo...vad ca subiectele cu alegerile in SUA sunt la mare "fierbintzeala" acum si merg sa ma distrez o leaca.
Pe mai tirziu dragele..
Horica, esti simpatic...:-)
Anisia, reteta suna bine, si chiar am sa ma straduiesc sa o pun in aplicare, desi aici la mine gasesc mai rar castraveciori din cei mititei...
anyway..ne vedem mai tirlior
#27647 (raspuns la: #27634) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceva bun de tot - de LMC la: 05/11/2004 22:39:59
(la: Trancaneala Aristocrata)
Scriu din nou reteta asta pentru ca aluatul se foloseste si la cele doua de mai jos.


Prajiturele cu Mere si Nuci “Marta”

700g faina
330g unt nesarat
200g smintina
2 oua intregi
3 galbenuse
1 lingurita praf de copt stins cu lamiie

2kg mere curatate si date pe razatoarea mare sau taiate felii subtiri de 1milimetru grosime
150g zahar tos
nuci taiate marunt cu cutitul
o lamiie
praf de scortisoara

Mai intii de toate se curata merele de coaja si se dau pe razatoare, sau se taie felii subtiri. Daca merele se dau pe razatoare toata zeama trebuie scursa bine de tot, dar daca se taie felii nu trebuie scursa zeama pentru ca nu prea ramine zeama atunci. Se pun merele intr-o cratita si se amesteca bine cu zaharul, zeama de la o lamiie, coaja galbena rasa de la lamiie, si scortisoara dupa gust. Se aseaza cratita pe foc si in timp ce amesteci in continuu lasi sa fiarba merele. Nu adaugi apa pentru ca ele vor lasa zeama suficienta pentru fierbere. Dupa ce fierb merele se pun deoparte sa se raceasca bine de tot. Merele se aseaza intr-o strecuratoare de plastic deasupra unui castron ca zeama care mai este pe ele sa se scurga usor.

In timp ce merele se racesc prepari aluatul. Se pune faina intr-un castron si la mijloc se face o adincitura unde se pune o lingurita de praf de cop. Imediat se stinge cu un pic de zeama de lamiie. Se adauga ouale, untul, si smintina si se framinta aluatul bine de tot. Untul trebuie sa fie rece de la frigider pentru ca in timp ce framinti aluatul el va incepe sa se inmoaie. Daca aluatul este prea lipicios in timp ce-l framinti poti sa mai presari cite un pic de faina sa nu se lipeasca de miini sau de suprafata pe care framinti. Imparti aluatul in 4 si-l bagi la frigider pentru o ora sa se odihneasca.

Scoti cite o portie de aluat care se intinde subtire, 2-3mm, si se taie patratele cu latura de vreo 12-13cm. La mijloc se aseaza umplutura de mere si cite o lingurita de nuci taiate. Se prind cele patru colturi si se aseaza intr-o tava unsa cu unt si tapetata cu faina. Fiecare prajiturica se unge apoi cu pensula cu putin ou batut, si chiar la mijloc se presara citeva nuci taiate care le apesi usor cu degetele sa se aseze in aluat. Se da la cuptor incis la o temperatura potrivita, cam 375 degrees Fahrenheit = 190.56 degrees Celsius, dar asta depinde de cuptorul fiecaruia, si se lasa pina se fac de culoarea aurie. Cind se scot afara le asezi pe un gratar de metal le acoperi cu un prosop de bucatarie si le lasi sa se raceasca; cind s-au racit le poti da cu un pic de zahar pudra si le asezi frumos pe o tava. Pofta Buna!

Compozitia de mai sus mi-a dat in jur de vreo 42 de prajiturele.


Umplutura de Spanac

Pentru aceleasi cantitati de aluat ca si la prajiturele cu mere

2kg spanac (taiat marunt) (sau poti sa iei si din ala inghetat)
300g brinza “feta”
150g cream cheese
1 ceapa (taiata marunt)
1 ou batut
ulei de masline
sare si piper

Distuiesti ceapa in ulei de masline si adaugi spanacul, sare si piper. Lasi sa se faca compozitia la foc potrivit. Intr-un castron freci cele doua brinze si adaugi un ou. La urma amesteci compozitia de spanac cu brinza. Se pune cite o lingura de compozitie pentru fiecare portie, patratelul de aluat cu latura de 12-13cm, se prind cele patru colturi si pe deasupra poti sa presari putin marar ca sa fie mai aspectuos.

Umplutura de Brinzoaice

2 kg de o amestecatura de brinza feta sarata, cream cheese si o alta brinza ca mozzarella sau monterey data pe razatoare (mai multa feta decit orice altceva)
1 ou
marar dupa gust
sare si piper

Freci bine cele trei brinze adaugi oul, marar, sare si piper si gata umplutura.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...