comentarii

Ghid ioana olteanu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ioan Gurã de Aur, primul lup - de Zamolxe la: 13/11/2003 13:26:06
(la: Preoti homosexuali?)
Ioan Gurã de Aur, primul luptãtor antihomo
BiBiserica Ortodoxã îl pomeneste azi pe Sfântul Ioan Gurã de Aur.

El a fost considerat cel mai mare orator din vremea de aur a crestinãtãtii. Cel supranumit „Hrisostom” – „Gurã de Aur” a ajuns patriarh al Constantinopolului si unul dintre cei patru mari dascãli ai Bisericii Ortodoxe. Ioan Gurã de Aur a efectuat un studiu, pe baza unui text al Sfântului Apostol Pavel, care se referã la homosexualitate si lesbianism, si a tras unele concluzii:
„Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu întru patimi de ocarã, cã si femeile lor si-au schimbat rânduiala cea fireascã, întru ceea ce este împotriva firii. Asijderea si bãrbatii, lãsând rânduiala cea dupã fire a pãrtii femeiesti, s-au aprins întru pofta sa unul spre altul”
(...) „Ce poate fi mai spurcat ca un bãrbat tãvãlindu-se în curvii? Curvarul si pederastul nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni”
.

Predicile împotriva proastelor nãravuri i-au adus persecutii, douã atentate nereusite la viata sa si deportarea. (Roxana Roseti)

(jurnalul national 13 noiembrie)
Apocalipsa dupa Ioan 17/ ... - de SB_one la: 15/11/2003 13:17:59
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
1. Apoi unul din cei sapte ingeri, cari tineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis:"Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, care sade pe ape mari.

4. Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu piertre scumpe si cu margaritare. Tinea in mina un potir de aur, plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei
ei.

15. Apoi mi-a zis: apele, pe cari le-ai vazut, pe cari sade curva, sint noroade, gloate , neamuri si limbi.

18. si femeia care ai vazut-o , este cetatea cea mare, care are stapinire peste imparatii pamintului.

PS
...sint mai degraba ateist; consider ca fiecare are dreptul sa creada in ceva , daca vrea. Dar, ieri am ajuns la concluzia( fara sa ne sperie) ca in Bilie stau lucruri deosebit " de ciudate". Cred ca o sa citesc Biblia!

...merita de citit toata apocalipsa lui Ioan( Apocalipsa= viziune...este totusi ciudat !!!)

...povestea cu "666" cred ca trebuie s-o lasam pe seama altora.
#4319 (raspuns la: #4308) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sf.Ioan Gura de Aur... - de sorin1975 la: 16/11/2003 07:06:34
(la: Preoti homosexuali?)
Dupa cum cred ca bine stiti cei care sunteti ortodocsi, Sf. Ioan Gura de Aur a fost unul dintre "incepatorii preotiei" impreuna cu Grigorie Teologul, Vasile cel Mare si Sf. Nicolae... ei au explicat pe intelesul tuturor, atat in cuvinte cat si in fapte, cuvintele Bibliei ... dar bisericile rupte de Biserica mama nu-i recunosc ca sfinti si deci nu respecta ceea ce ei au spus... Aceste biserici recunosc doar Biblia nu si Sf. Traditie care contine atat cuvintele Sfintilo Parinti cat si multe dintre Invataturile Mantuitorului care dupa cum unul dintre evanghelisti a spus "daca s-ar fi scris tot ceea ce a facut sau a spus Iisus, cartile nu ar fi incaput in aceasta lume" ... deci Biblia este f bine completata de Traditie... a nu se intelege prin Sf. Traditie doar traditie...
#4395 (raspuns la: #4163) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Codex Rohonczi - de (anonim) la: 07/02/2004 10:40:39
(la: Codex Rohonczi)
http://www.racovitan.com/luneta/comment/reply/311/6657

In legatura ca polemica legata de Codexul Rohonczi

„Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990."

"Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat. "


Aceste citate provin dintr-un text belicos de Dan Ungureanu. Nu le-as fi reprodus daca aceste rinduri compuse de o persoana despre care, recunosc, nu stiu nimic in afara de faptul ca publica in „Observatorul cultural” (20.10.2003), nu ar fi dovada unei atitudini care mi-au provocat deopotriva indignarea, tristetea si mila nekatartica.

Textul prezinta, intr-un stil jignitor prin agresivitatea sa de vodevil, mizind pe gustul pentru gluma rabelaisiana al unui anumit public, traseul si continutul unui volum publicat de dr. in istorie Viorica Enachiuc Mihai.

Nu stiu care sint meritele stiintifice ale lui D.Ungureanu si nu ma grabesc sa le cercetez; daca acestea ar exista, m-as feri de clasificari, notatii plus neologisme idiosincratice si bulevardisme precum cele de mai sus.

Probabil autorul acestui text care se doreste igienic (prin risul sanatos obtinut cu orice chip), din nefericire descoperit intr-o publicatie onorabila, este un om foarte tinar; poate chiar este cineva care ar fi mers sa lapideze dupa avertismentul lui Iisus.

O parte din observatiile, de bun simt, notate de D.Ungureanu pierd prin tonul neadecvat.

Tineretea numai ar putea explica insailarea sprintara, intr-un tot mai pretios (pentru autorul sau) decit aprecierea corecta a anumitor elemente constitutive. E drept, jurnalistul e mereu in cautare de subiecte. Iar subiectele, spun unii, ispitesc. Indiferent de virsta. Tineretea numai ar putea explica recursul la sablon, stereotipii si identificari penibile intre regim si omul de stiinta; contextul temporal amintit nu reprezinta (trebuia sa o amintesc ?) o garantie a imposturii (aceasta implica D.U.) celor care s-a intimplat sa fie nevoiti sa-l suporte o buna parte din viata lor.

Am retineri in privinta atitudini daco/traco/etno-centrice manifestata de anumite persoane (publice), iar megalomania patriotarda imi repugna, ca oricarui om de bun simt.

Textul propus de dr.Viorica Enachiuc-Mihai reprezinta un efort de o viata; polemica pe care a stirnit-o in rindul (ne)specialistilor este o dovada a interesului (sic!) pe care il provoaca parerile sale. Istoria stiintei a mai cunoscut asemenea cazuri. Daca, printre altele, prin sofisticarea sa, traducerea propusa contravine legii economiei mijloacelor lingvistice – e o alta problema. Iar daca argumentul istoric ale supozitiilor doamnei V.Enachiuc-Mihai nu convinge, sa vorbeasca specialistii.

Vad, pe linga curajul si graba uluitoare a lui D.U. in a aborda o chestiune pe care nu pare sa o fi cercetat altfel decit ca jurnalist, si o atitudine pe cit de incorecta pe atit de periculoasa: prezumtia de necunoastere (de catre slavistii citati – sa nu ascunda aceasta specialitate un pericol potential pentru autorul textului?) a latinei. Or, educatia in liceele din provincie si din Bucuresti era inca, chiar si dupa 1945, o educatie clasica.

Periculoasa este, in acest text, denigrarea unor titluri academice acordate, chiar si in perioada comunista, lucru inacceptabil, din partea oricui ar veni. Are D.Ungureanu stiinta care sint meritele lingvistilor mentionati, aportul lor la dezvoltarea invatamintului filologic din Romania (chiar si Republica Populara, apoi Socialista !), la prestigiul stiintei romanesti in strainatate? Ce il indreptateste ca sa implice lipsa rectitudinii in fata adevarului, care se cere cautat uneori si o viata intreaga? Are D.Ungureanu stiinta cita munca si ce fel de sacrificii, niciodata afisate, a implicat, in speta, activitatea profesorului A.Vraciu? Bagatelizarea numelui unor oameni de stiinta este inadmisibila. Cautati, Dan Ungureanu, Dictionarul de ligvisti si filologi romani, aparut si el, e drept, in deceniul sapte din secolul trecut. Treceti pe la Biblioteca Academiei. Intr-un alt secol ati fi fost provocat la duel. Incorecta si inadmisibila este, de altfel, calificarea parerilor profesorului Vraciu prin cuvinte precum „florilegiu” (v. articolul lui Ovidiu Pecican in aceeasi revista, „Observatorul cultural”, nr. 5 din iulie 2003.)

Iar daca un autor de articol nu-si poate stapini fervoarea in apararea unui adevar stiintific sau in incercarea de rasturnare prin ridiculizare a unei munci de o viata, oricare vor fi fost premisele pe care a fost cladita aceasta munca, nimic nu ar trebui sa-l opreasca sa-si caute mijloacecele in zona urbana. Apelul la bunul simt este una dintre misiunile jurnalistului, nu-i asa, D.Ungureanu?


Marina Vraciu
cadru didactic la
Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi,
fiica profesorului universitar doctor Ariton Vraciu
(1927-1987)

vmarina@uaic.ro

P.S. Din nefericire, nimic nu poate opri citarea (si citirea) nepotrivita. Regret ca aflu atit de tirziu despre implicarea numelui tatalui meu in diverse polemici. Numai faptul ca nu mai este in viata ma face sa vorbesc.








pestera sfantului ioan botezatorul - de pr Iulian Nistea la: 20/08/2004 18:26:08
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Pentru ca a aparut zilele trecute o stire scurta despre "Pestera Sf. Ioan Botezatorul" in Tara Sfânta, iata un link cu informatii mai pe larg, chiar daca e in engleza: http://www.msnbc.msn.com/id/5724143 (MSNBC News).

pr_iulian
inistea@yahoo.com

- http://www.nistea.com (Spiritualitate si Literatura)
- http://www.egliseroumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna din Paris)
- http://www.icones-grecques.com (Icoane bizantine)
Si eu ma ghidez uneori dupa p - de mya la: 25/01/2005 20:25:50
(la: Trancaneala Aristocrata)
Si eu ma ghidez uneori dupa principiul
"De ce sa faci azi ce poti lasa pe maine?" ;))
Asa ca...mai usor cu suturile, deh. Insa...daca pui laba pe carte,
iti garantez io aici, in fata colectivului reunit ca o sa te
dezmeticesti de tot, definitiv. :)))
#34521 (raspuns la: #34520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salutare Ioane - de Stefan Niculescu-Maier la: 12/02/2005 06:58:10
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Draga Ioane, o sa-ti scriu direct. Mi-am amintit de tine zilele trecute si ma gandeam pe esti tu prin lume? Dar o sa aflu curand!
#36105 (raspuns la: #33773) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioan-Paul al II-lea - de RSI la: 07/04/2005 09:48:05
(la: Moartea Sfintului Parinte.)
Nu sunt crestin, si nici macar nu ma consider apartinand unei religii organizate, dar regret incetarea din viata a Papei Ioan Paul II, un om care a luptat o viata intreaga impotriva oprimarii, tiraniei si pentru pace si intelegere intre toti oamenii.
De la inceputurile carierei sale, ca simplu student seminarist, apoi preot, urcand pana la rangul de cardinal al Cracoviei in Polonia natala, si ulterior ca lider universal al Bisericii Catolice a infruntat cu deosebit curaj cei doi monstri care au bantuit lumea intreaga inclusiv patria sa: nazismul si comunismul.
Ca Suveran Pontif acolo unde altii au distrus legaturi el a construit punti ale intelegerii umane. Acolo unde, sub protectia infailibilitatii papale, altii au incercat sa-si ascunda pacatele el a recunoscut vina si greselile istorice ale Bisericii Catolice si a cerut iertate. A luptat pentru libertatea spirituala,sociala si nationala a tuturor oamenilor si a demonstrat dictatorilor "cate divizii are Papa". Nu orice Papa, ci unul de exceptie.

Fie-i memoria binecuvantata !

Artista foto Ioana Huiduc in Olanda si Belgia - de Dinu Lazar la: 13/04/2005 07:07:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ioana Huiduc este una dintre cele mai tinere si mai promitatoare
artiste romane ale acestui moment. Prin fotografia ei a atras deja
atentia asupra ei de cativa ani. Subiectele sale se gasesc in
Bucuresti, dar si adanc in provincie, in lumea muzicii pop si intr'
o abordare aproape abstracta a eroticului. Este autoare a catorva
filme de scurt-metraj si a unor opere ce tin de arta grafica. Ioana
Huiduc nu are cu toate acestea in momentul de fata mai mult de 22 de
ani.

Ioana Huiduc va lua parte in Belgia - cu opere de arta fotografica -
la o 'saptamana romana' ce se va desfasura sub semnul a 125 de ani
de legaturi diplomatice intre Belgia si Romania. In perioada 18-24
aprilie Radio-Televiziunea Flamanda (VRT) va acorda o atentie
speciala aspectelor culturale [ce tin de aceasta 'saptamana
romana']. Ioana Huiduc va fi prezenta la Bruxelles intre 19 si 21
aprilie.

In Olanda va deschide pe 29 aprilie o expozitie la 'Extra Vierge' in
Rotterdam. Vernisajul va avea loc incepand cu ora 19.30.

Bucuria deschiderii expozitiei va fi marita de cateva suprize
culturale.

Extra Vierge este un spatiu relaxant si datator de inspiratie situat
pe Rotterdamse Mathenesserlaan 169. Mai multe despre Extra Vierge si
despre fondatoarea Susanne Brakkee se poate gasi la adresa
http://www.dolcevino.nl/holland/newshol.html

Din biografia Ioanei Huiduc (Bucuresti, 6 ianuarie 1983):

Anul trecut a ilustrat o culegere de eseuri cu titlul 'About
love'/'Despre dragoste', publicata de editura Liternet. IN 2003 a
avut o expozitie personala sub numele 'Friendship' in cadrul
programului 'Fight against drugs, racism, and violence'. In 2002 a
fost gazduita, intre altele, de catre Teatrul Odeon - Bucuresti si a
expus in timpul Festivalului National Ion Luca Caragiale. A avut de
asemenea o expozitie personala in Constanta. Primele sale fotografii
au aparut 'editate' in 2001 in cadrul The International Visual Arts
Fair (TIAV) dupa ce obtinuse premiul intai in cadrul unui concurs al AFPR.

Aceasta vizita a fost facuta posibila prin grija IRSCA Gifted
Education (www.supradotati.ro), Atlassib (www.atlassib.ro) si a dnei
Zoe Daniela Cochia (organizator si membru in conducerea
organizatiei 'Letterenhuis' Rotterdam - www.letterenhuis.nl).
#43251 (raspuns la: #43189) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu (incerc sa) ma ghidez dup - de Calypso la: 14/07/2005 00:13:16
(la: Optimismul,increderea, si gindirea pozitiva.)
eu (incerc sa) ma ghidez dupa zicala

"Tot ce mi se intimpla e spre binele meu"
Ioana, da-ne si-un mic hint l - de cico la: 03/09/2005 03:02:18
(la: Lena)
Ioana, da-ne si-un mic hint la genul asta de "poezie". Auzisem de-un stil mai nou, dar vino si cu ceva explicatii pe marginea lui, ca pe noi astia mai neinformatii ne cam face sa ne hlizim ;)). Si te trezesti poate nemeritat cu ea pe "academie" :))

-----------------------------------
"Stiinta evolueaza logaritmic"
(un uom)
Ioana, ce ai vrut sa spui de - de gabriel.serbescu la: 06/09/2005 19:35:25
(la: de veghe-n lanul de secara)
Ioana, ce ai vrut sa spui de fapt cu textul asta? Care a fost intentia ta?

#70048 (raspuns la: #69827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
-bade Ioane ce faci sezi si c - de munteanu rodica la: 21/09/2005 05:43:14
(la: cugetari cu aroma de cafea)
-bade Ioane ce faci sezi si cugeti?
-ba...numa' sed.

asa si cu mine la aceasta ora, dar promit ca am sa incep sa cuget caci pare interesanta conferinta.
imi place cugetarea cu snobul.
ghid..usii.... :) - de Andre29 la: 05/11/2005 14:48:38
(la: Întâlnirea cafegiilor - pe 26 noiembrie 2005)
sentiment: cred ca sunt... suntem destui care te-ar putea...uhm :)... ghida .... prin a noastra urbe totul e sa iei legatura si sa spui ... ah, si poate cand vii aduci un pic de aer de cel bun si curat de pe la voi sa ne faci si noua o infuzie ca am senzatia ca uneori devenim prea cenusii....chiar si la suflet....



_____________


"Nu-i de ajuns sa faci bine, mai trebuie sa-l faci si bine." (Diderot)

#85074 (raspuns la: #83139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Franta - ghid de calatorie:)) - proaspat primita din...Miami! - de Horia D la: 06/12/2005 16:24:07
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Urmatorul ghid pentru calatorii americani care se-ndreapta spre Franta a fost compilat de specialisti de cea mai inalta calificare din documente confidentiale si publice provenind de la US State Department, Food and Drug Administration, Central Intelligence Agency, US Chamber of  Commerce, Center for Disease Control si cativa sateliti-spioni extrem de scumpi, despre care francezii n-au habar.

Este un ghid exclusiv pentru calatorii americani. Garantia acuratetii nu este nici  urmarita, nici intentionata.

"Privire generala: Franta este o tara straina de marime mijlocie situata pe continentul Europa. Este un membru important al comunitatii mondiale, chiar daca nici pe departe atat de mult cat crede. Se invecineaza cu Germania, Spania, Elvetia si alte cateva tari mai mici fara o importanta deosebita si care nu reprezinta o destinatie atractiva pentru cumparaturi.

Franta este o tara foarte veche cu multe tezaure, cum sunt Luvrul si EuroDisney.

Printre contributiile sale la civilizatia occidentala se numara sampania, Camembertul si ghilotina. Desi Franta se considera o natiune moderna, aerul conditionat este putin utilizat si este aproape imposibil sa gasesti o mancare mexicana decenta.

Un motiv continuu de exasperare pentru vizitatorii americani este acela ca locuitorii se incapataneaza sa vorbeasca franceza, desi multi sunt capabili sa treaca pe engleza daca zbieri la ei. Ca in orice tara straina, numarati restul in magazine si restaurante.

Populatia: Franta are o populatie de 54 de milioane, din care majoritatea beau si fumeaza zdravan, conduc ca lunaticii, au libidoul exagerat si nu cunosc conceptul de a sta rabdatori la rand.

Francezii sunt lacomi, temperamentali, mandri, aroganti, zapaciti si indisciplinati: toate acestea sunt punctele lor bune. Majoritatea francezilor sunt romano-catolici, desi nu s-ar zice dupa comportament.

Multi sunt socialisti, iar costumele de baie topless constituie un aspect frecvent.

Barbatii poarta uneori nume de femei ca Marie si se pupa atunci cand isi decerneaza decoratii. Calatorii americani sunt sfatuiti sa mearga in grupuri, purtand sepci de baseball si pantaloni colorati pentru a se recunoaste reciproc mai usor.

Siguranta: In general, Franta este o destinatie sigura, desi calatorii trebuie sa stie ca, din cand in cand, este invadata de Germania. Traditional, francezii se predau mai mult sau mai putin instantaneu, dar, in afara dificultatii temporare de a procura whisky scotian si de a afla scorurile la baseball sau cotatiile bursiere la New York, viata decurge aproximativ la fel pentru vizitatori.

A fost construit recent un tunel sub Canalul Manecii, pentru ca guvernul sa poate fugi mai repede la Londra.

Istorie: Franta a fost descoperita de Charlemagne in Evul Mediu. Alte figuri istorice importante sunt Louis XIV, hughenotii, Jeanne D'Arc, Jacques Cousteau si Charles de Gaulle, care a fost multi ani presedinte, iar acum este aeroport.

Guvernarea: Forma de guvernare este democratica, dar zgomotoasa. Alegerile se tin mai mult sau mai putin continuu. Din considerente administrative, tara este impartita in regiuni, departamente, municipalitati, orase, comune, sate, cafenele, baruri si placi ceramice de pardoseala.

Parlamentul consta in doua camere, Superioara si Inferioara (desi se afla amandoua la parter), ai caror membri sunt fie gaulisti, fie socialisti, niciunul dintre ei fiind cu totul demn de incredere. Principalele preocupari ale parlamentului sunt plasarea de bombe atomice in sudul Pacificului si mimarea indignarii atunci cand se plange cineva. Dupa cele mai recente comunicari de la serviciile secrete, in prezent este presedinte cineva pe care-l cheama Jacques. Nu avem alte informatii pentru moment.

Cultura: Francezii sunt mandri de cultura lor, desi nu este usor sa-ti dai seama din ce motiv. Toate cantecele lor suna la fel si au facut cu greu filme in care merita sa vezi si altceva decat scenele de nuditate. Si nimic nu este mai plicticos, desigur, decat un roman scris de un francez.

Bucataria: Sa fim sinceri, oricat usturoi ai pune pe el, un melc nu este decat o rama cu cochilie in spinare. Dar orice croissant este excelent, desi este imposibil pentru cei mai multi americani sa pronunte acest cuvant. In general, calatorii sunt sfatuiti sa se rezume la cheeseburgeri in hotelurile bune cum sunt Sheraton sau Holiday Inn.

Economia: Franta are o economie puternica si diversificata, depasita in Europa doar de Germania, ceea ce este surprinzator, deoarece oamenii nu prea muncesc. Daca nu sunt in pauza de patru ore de dupa pranz, sunt fie in greva, fie blocheaza soselele cu camioane si tractoare.

Principalele exporturi ale Frantei sunt, in ordinea importantei: vinul, arme nucleare, parfumuri, rachete teleghidate, sampania, arme de mare calibru, lansatoare de grenade, mine terestre, avioane de atac, armament divers si branza.

Sarbatori publice: Franta are mai multe sarbatori decat oricare alta natiune.
Printre cele 361 de sarbatori nationale se numara 197 de zile de sfinti, 37 de zile ale Eliberarii Nationale, 16 zile ale Proclamarii Republicii, 54 de intoarceri triumfale ale lui Charles de Gaulle ca si cand ar fi castigat razboiul de unul singur, 18 zile de trimitere in exil a lui Napoleon, 17 zile de chemare din exil a lui Napoleon si 112 zile "Franta e mare si restul lumii nu face doi bani". Sarbatorirea Sfintei Brigitte Bardot este pe 1 martie.

Concluzie: Franta se bucura de o istorie bogata, un relief variat si spectaculos si o clima temperata. Pe scurt, ar fi o tara foarte placuta, daca n-ar fi locuita de francezi. Cel mai bun lucru care se poate spune despre ea este ca nu este Germania.

Prevenire: Serviciile consulare ale guvernului Statelor Unite exista in singurul scop al promovarii intereselor companiilor americane ca McDonald's, Pizza Hut si Coca-Cola.

In eventualitatea ca sunteti victima unui atac sau accident serios, implicand cel putin pierderea unui membru, contactati Ambasada Americana intre orele 17:15 - 17:20, marti sau vineri, iar un oficial cu totul indiferent la problema dumneavoastra va da o lista de dentisti sau ceva tot atat de nefolositor. Aveti in vedere ca nimeni nu v-a cerut sa plecati in strainatate.


Noi ne facem intotdeauna vacantele la Miami Beach si va sfatuim sa procedati la fel. Multumim si noroc!"
#93361 (raspuns la: #93357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioana,Paul,Cristi. in tin - de munteanu rodica la: 15/01/2006 10:30:52
(la: Cele mai minunate nume proprii)
Ioana,Paul,Cristi.

in tineretile mele aveam un prieten caruia-i spuneam Paul-porcu(EL stia si nu se supara )era foarte simpatic.

mergeam cu Cristi(2 ani) fiul meu pe strada, ne intilnim cu paul-porcu stam de vorba ,omul se apropie de cristi iar educatul meu baiat incepe
zice''boule, boule'' la care paul raspunde nu bou , porc.
urmatorului meu copil i-am pus numele de paul.
cu porcu'ne vedem cam odata la doi ani dar ne vedem
pe-aici mi-erai, ghidi.... - de alex andra la: 04/02/2006 22:09:07
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
"Lost without music in a world of noises"

Pe-aici mi-erai, ghidi, ghidi, ghidushule !
Aoleoooooo!
Sa nu creada oarecumva al de sub dush ca-i vorba de el ! Ca nu e !

Si ia zi-i asa,
Te pitisi mata
Dupa narghilea
Dupa portocale,
Dupa osanale,
Dupe parfumeturi,
Dupe cuconeturi,
Si picasi in vin,
Tuicarisi pelin ?

Da' textu ala lung, pe care n-am apucat inca sa-l cetesc, cand il scrisesi?
#104029 (raspuns la: #104027) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioana vecina mea ... - de hgrancea la: 20/02/2006 20:20:06
(la: Ioana si Alecu si-au ales moartea inspirati de telenovela)
Da ... chiar asa ... stau la acelasi etaj cu Ioana ... imi pare nefiresc sa vorbesc de ea la trecut ...

Pina mai ieri ne intilneam seara cind aruncam gunoiul ...
pentru mine e de neconceput ce s-a intimplat cu atit mai mult ca nimic dar nimic nu lasa sa se prevada asa ceva...
Eu o stiu pe Ioana ca pe o fata deosebit de frumoasa ... invata bine ... nu traia nici intr-un lux excesiv ... nici in saracie ...
Ma doare enorm ce s-a intimplat ... dar si ca nu pot pricepe macar de ce ...
Explicatiile cu telenovela mi se pare absurde ... nu se omara cineva ca vede un film sau romeo si julieta... sa fim seriosi ...
Daca am sa aflu ceva care sa ajute cumva ca asa ceva sa nu se mai repete am sa va spun...


--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
Ioana Vintilă Evită expres - de Ioana Vintila la: 06/04/2006 19:53:50
(la: Refuz)
Ioana Vintilă
Evită expresiile de genul "Îţi spun eu azi". Sună a pleonasm şi e... puţin crijelitor. În plus, dă o tentă de banalitate. Oricum, sunt convinsă că următoarea încercare va fi mai bună.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...