comentarii

Imprastie nori


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Simeon - de RSI la: 21/03/2005 14:58:31
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Spuneam inainte ca una din problemele romanilor a fost dorul dupa "omul providential". totusi, daca stai sa te gandesti, nici unul din dictatorii pe care i-am pomenit nu a ajuns la putere prin alegeri libere. Chiar si asa, romanii si-au pus mari sperante in ei la inceput, nu pentru ca i-ar fi votat neaparat ci pentru ca ei erau pur si simplu la putere si promiteau o schimbare. Iar marimea deziluziei este intotdeauna egala cu marimea sperantei initiale. Diferenta fiind ca pe un dictator nu poti sa-l dai jos dupa un timp daca vezi ca nu-i bun ci trebuie schimbat intreg sistemul politic, care-i centrat pe o singura persoana si nu se poate imbunatati.
  • Regretul dupa "vremile bune" ale odiosului este iar o manifestare a trairii in spatiul "sMIORcaITIC". Intotdeauna ne era mai bine "inainte", chiar daca realizam ca imaginea e idealizata. Totusi, reprezentantii "nostalgiei comunisto-national-ceausiste" nu reusesc prea bine la alegeri, un procentaj mare din voturile pe care le obtin e bazat pe protestul contra celorlalti politicieni,nu pe sprijinul pe care ei insisi l-ar avea.
  • Carol II ar fi putut sa ajunga un conducator bun, dintre cei 3 dictatori mentionati este poate singurul care avea calitati de conducator, dar si o ambitie oarba si o fire impulsiva. Iar pe vremea lui scandalurile se tineau lant si nu erau asa bine vazute ca acum, dupa 70 de ani, cand avem o alta perspectiva.
  • Conteaza cine a facut statuia lui Antonescu pentru ca reprezinta mentalitatea unui mare bogatas, nu a unei mase de oameni. Nu gasesc nimic remarcabil in proslavirea unui criminal ci mai curand lamentabil. Atunci di germanii ar putea sa-i faca o statuie lui Hitler, sau italienii lui Mussolini. Si vantul european care bate nu aduce furtuna ci imprastie norii.
  • Last but not least-romanii sunt un neam nu o rasa, iar starea lor de spirit se citeste la vot, nu la ...cafenea. In speculatii si ipoteze frumos prezentate si argumentate suntem cu totii tari ;))
    ==============
    "- Cum putem face imposibilul?"
    "- Cu entuziasm!"
    Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
  • #40133 (raspuns la: #40121) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    adiadiadi - de Intruder la: 21/04/2007 00:06:18
    (la: acceptare)
    - te-apuci sa imprastii norii din calea soarelui.
    - alergi pe miriste, sperii vrabiile si-njuri de sfinti.
    - muti tabloul ala care-l porti in suflet, il intorci cu fata la perete. nu merge sa-l zidesti!
    - iti incui pumnii sub perna si vezi si tu ce gust au buzele tale...
    - te agati de maracini si culegi imagini; apoi faci un puzzle din viata care ti-a mai ramas.

    asta este cum sa-nveti.
    nu stiu daca merge si sa accepti, zau ca nu!
    proletaru - de adynet1 la: 19/05/2008 11:11:48
    (la: Is there anybody out there ?)
    De cand am inceput sa fur minute de Cafenea , parca trece timpul cu chef...
    Iar cand mai intalnesc si cate un optimist ca tine care imprastie nori , deja ma gandesc la mare...
    #311183 (raspuns la: #311158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    macaralele imprastie norii - de cosmacpan la: 05/02/2011 00:42:34
    (la: despre lumile mele...)
    sincer mi-a picat refrenul acela printre degete si nu stiam cum sa scap de el...
    #595877 (raspuns la: #595862) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Norul - de dogmatic la: 17/09/2003 07:41:03
    (la: Cat cantareste un nor?)
    Trebuie sa recunosc ca are mare dreptate CRAZYSIN! De ce? Simplu! Chiar si un nor care "completeaza o priveliste", poate cantarii destul de mult. Priveste-l ca pe o marfa. Incepand de la apa de ploaie, la care faci referire ... continuand cu minunatele imagini(fotografii, tablouri, etc...) far' de care acel "ceva" lipsa nu te indeamna sa-l cumperi. Nimic nu pe aceasta lume nu este creat fara vreun rost! Norul valoreaza mai mult decat greutatea sa in aur. Este viata, este frumos, este mai greu decat dimensiunea sa in plumb si mai usor decat visele noastre. Apa de ploaie este doar ce ne ramane in suflet cand privim si nu stim sa ne bucuram...dar are si asta rostul ei, pana la urma.
    #288 (raspuns la: #247) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Elicoptere care nu zboara cind sint nori - de Pasagerul la: 12/04/2004 15:30:53
    (la: Exemple de imbecilism)
    Royal Air Force au cumparat elicoptere care nu pot sa zboare cind sint nori pe cer(probleme de navigatie).
    Detalii la:
    http://www.foxnews.com/story/0,2933,116398,00.html
    Ar fi interesant ce are producatorul(Boeing) de spus...
    Mai departe - de mircios la: 19/05/2004 16:32:17
    (la: Groapa)
    ***
    Am simtit cum ma ridic. Dar eu stiam sigur ca era coborarea. Eram greu, chiar atat de greu incat ma ridicam in caderea catre adevar. Usor ghemuit, in intinderea ce parea ca, departe de a avea un sfarsit, nu incepuse vreodata.
    Nu curgea, dar il auzeam. Am inchis ochii si m-a napadit ca un fum gros cu aroma aerului de munte. Am vrut sa plang dar lacrimile au apucat-o prin albia izvorului in susul muntelui. Stanci colturoase si fierbinti imi tulburau raceala. Si eu le muscam si ma taram mai departe. Ma unduiam si ma aruncam. Mereu rostogolirea, domolea, in durerea intinsa in urma, calea devenita poteca. In clocotul meu tipau stancile transformate in pietre. Intreaga padure dansa in tumultul acordurilor mele. Am vrut sa aud ritmul si peste auz a cazut cerul ca un clopot. Lumina se strangea in urma si eu ma imbracam in aur si ma vopseam pe fata cu argila si carbune. Am simtit rasuflarea mea cum cauta. Am simtit-o, in cadere, cum pandeste, cum se zbate, cum se intoarce in ea. Ma loveau, ca pietrele urii, toate lacrimile lumii. Eu le adunam si le croiam in aripi pe care intunericul mi le manca imediat. Apoi l-am simtit in piept si am inteles ca imi strangea, ca in pumni de otel, rasuflarea. Am inaltat privirea si am ridicat bratele dar ochii nu mai puteau face nimic si mi-am simtit degetele dezmierdandu-mi calcaiele. M-am cutremurat. Pieptul mi-a rabufnit in stanci mari, pe care, zdrobindu-mi fata, le lasam clipocind in urma. Imi simteam fata in palme asa cum galeata plina nu mai are ce cauta in fantana. Tresaltarile iuti ale pieptului ma infasurau in jurul rasuflarii imprastiate, ca marea ce nu-si mai gaseste locul. Ma inaltam in ameteala descatusarii. Asa am ridicat din nou capul si bratele. Mi-am simtit fata strivindu-se de inaltul cerului si ma dureau degetele strivite sub calcaie. M-am avantat orbeste. Urcam si norii mangaietori imi dezmierdau spatele. Am inceput sa-i croiesc in aripi ce cresteau odata cu mine. Si am zambit si m-am simtit puternic si cerul era al meu, cu mari aripi de nori, unduite la unceput cu stangacie si apoi mereu mai sigur. Simteam cum ma arde de dedesupt neputinta pasarilor de a ma ajunge. eram puternic si am simtit nevoia de a ma avanta. Mai sus, mereu mai sus. Aripile ma purtau asa cum doream eu. Zborul mi-era un dans iar cerul o fata cu parul albastru si ochii de soare. Am inceput jocul. eram mereu atat de aproape si o simteam ca zambindu-mi peste umar. A disparut brusc si m-am trezit ochi in ochi, asa cum cineva care incearca sa se sarute in oglinda. Am vrut sa strig dar glasul meu nu mai stia decat un nume. Si m-a cutremurat numele pe care l-am auzit si stiam ca e numele meu. Mi-am smuls ochii din imbratisarea privirilor nesfarsite si i-am inchis. Am simtit cum colturi mari de stanca imi strivesc si imi zdrentuie aripile. Am sarit ca un arlechin, sfasiind hartia ce-l desparte de scena. Am deschis ochii si am inteles ca nu mai am ce face cu ei. M-am strigat fara a ma auzi. M-am cautat. Totul era in zadar.era ca si cum ar fi fost in fata mea, dar nu era pentru ca eu nu mai eram. Stiu sigur doar ca eu eram, cumva, intr-una din fetele sale. Fara a-l privi stiam ca arata ca un sarpe. Si era tot. cu penele ridicate si aripile intinse. Cine stie cat era de lung. Stiam ca isi va inghiti coada. Am stiut cu uimire ca se va inghiti. M-am simtit atunci ca o haina intoarsa pe dosStiam ca alt sarpe, ca alt sarpe, desi pe partea cealalta era acelasi, avea candva sa-si inghida, inghitindu-se, coada. M-a privit si am stiut, asa, de parca mi-ar fi spus, ca e Jocul si Natura ii e Lege. In Natura Legii, Jucator este, Invins si Invingator, Niciodata Acelasi, Mereu la fel, Este.
    Am deschis ochii si Soarele, pe care il puteam privi in fata mi-a spus sa scriu. se uita peste mine undeva, in noapte. Si asa am scris pana cand am primit binecuvantarea: amandoi, incununati de lumina, imi zambeau inlantuiti.
    ***
    Citesti. Sau visezi. Sau nici nu citesti nici nu visezi. E intuneric. E cald. Undeva, candva, cineva spunea ca cea mai buna relaxare o obtii intr-un bazin cu apa sarata. cum e intuneric nu-ti ramane decat sa crezi ca esti intr-un bazin cu apa sarata. E cald pentru ca nu este frig si pentru ca e bine. Atat. Inainte? Inapoi? De unde? Cat? Sunt intrebari de prisos. Totusi, de cand stai asa? Intrebarea nu face decat sa te nelinisteasca. Te zbati si farmecul nemiscarii se rupe. Ai vrea sa poti spune ca simti furnicaturi in tot corpul, ca simti! Nu poti decat sa-ti musti genunchii. Nu poti cede nimic. Nu poti. Neputinta iti devine evidenta. Evidenta apasatoare devine agitatie. Agitatia aduce cu ea teama. Te zbati. Vrei sa scapi dar nu sti de ce. Nu sti unde. Nu sti cum. nu sti. Nestiinta te paralizeaza, fara ca tu sa sti ca ea e aceea. nu accepti si te zbati mai rau. Realizezi ca intunericul ce te inconjoara a inceput sa nasca cutremure. Ti-e frica? Nu sti ce e frica!
    Aluneci si te zbati dar nu sti ce e alunecarea si zbaterea. Oare va dura mult? ai vrea sa te intrebi, dar nu sti ce e a vrea si timpul nu inseamna nimica pentru tine. Te intinzi si ti-e frica. Totusi simti aproape usurarea. Dar nu sti ca simti si nici nu sti ce e usurarea.
    Lumina te ia prin surprindere. Ai vrea sa faci ceva. Nu Sti ce...
    Lovitura te prinde tot atat de nepregatit ca lumina. Atunci, tipi. Tipi!
    Tipi!
    ce este un nor? cortina cazu - de latu la: 05/11/2005 11:19:54
    (la: joc)
    ce este un nor?
    cortina cazuta dupa jocul soarelui

    ce este coltul?
    #85007 (raspuns la: #85003) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    ce sunt norii? raspuns: patu - de Intruder la: 09/11/2005 17:41:21
    (la: joc)
    ce sunt norii?
    raspuns: patul de odihna al soarelui...

    intrebare: ce este constiinta?
























    #86163 (raspuns la: #86079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    continuam... - de Intruder la: 11/11/2005 11:01:33
    (la: Din seria Mary cea cu vino-ncoa')
    ...te-ntrebam: cerul n-a devenit portocaliu si obiectele nu se topesc, scurgandu-se pe podea, pe trotuar sau pe ziduri?...masinile n-au ochi si gura si nas ce freamata strada?...nu simti inca inima cum ti-a iesit din piept si cum bate deasupra capului tau, desfacut in bucatele mici?...
    berea mea statea cuminte in pahar, ti se parea ca beau culoare din tablourile lui Van Gogh, ca sorb petale de floarea-soarelui si mi-l aratai pe pictor alaturi de fratele sau, Theo, la o masuta...
    cerul a devenit din nou albastru, norii au capatat alta forma si la masa de alaturi stateau doi barbati, vorbind in limba franceza...
    ne-am suit apoi intr-o barca veche, cu vopseaua scorojita peste tot si am privit pontoanele, de-aproape, am vazut chiar jucarii imprastiate si copii si mese de plastic pe punte si caini si prin geamurile fara perdele ze zareau televizoare aprinse si paturi si vaze cu flori si bucatarii cu vesela agatata-n rastele...in buzunar aveam un saculet cu bulbi de lalele, cumparat in Piata de Flori unde culorile te izbesc in privire si unde trandafiri incredibili si mari si aproape negri la mijloc si roz spalacit pe margini stau trufas in ghivece sau vase mari de aluminiu...
    la muzeul "Madame Toussaud", ne-am fotografiat alaturi de Oprah Winfrey, Tony Benett, Pierce Brosnan, Richard Nixon, Lady Di...
    doi tineri radeau langa Arnold Schwarzenegger, eram iritat de privirea moarta de pe fata actorului si-atunci am zarit tatuajul de pe umarul fetei, o iguana...si am coborat privirea mai jos, fata avea genunchi frumosi si rotunzi, era-ncaltata cu pantofi sport, albi...ne-am luat la revedere de la Oprah, am plecat...
    porumbeii ni se asezau pe umeri, copiii din piata se fotografiau cu ei si ni se facuse foame iar...am intrat intr-un restaurant galben, totul era galben...perdelele, imbracamintea fetelor ce serveau la mese, farfuriile, mocheta lavabila, scaunele, fetele de masa, cestile, servetelele, peretii incarcati cu gravuri, reprezentand ambarcatiuni din toata lumea...si ne-am repezit la pestele cu sos de lamaie si la clatitele cu banane si am baut din ''olandezul zburator", cremos...
    si am ratacit iar pe strazile inguste, printre turistii cu aparate foto la gat si politisti si am fotografiat un grup de batrani cu fete zbarcite si zambitoare, uimiti de tineretea orasului, ei insisi tineri pe sub trupurile obosite si-ncarcate de ani...
























    #86667 (raspuns la: #85805) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    ce este dansul norilor? rasp - de Intruder la: 04/01/2006 01:10:44
    (la: joc)
    ce este dansul norilor?
    raspuns: un du-te vino pe ringul cerului...

    intrebare: ce-i o carte?
    ___________________________________
    semper idem...
    #98401 (raspuns la: #98399) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    homosapiens - de ooanna la: 07/04/2006 23:26:39
    (la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
    pai pupici ti-oi da ,
    dar nu pan' te-oi satura ,
    ca vreau sa mai vii ,
    pe langa mine sa mai fii .
    imi aduc aminte de-un curcubeu
    ce fluturasi dadea dragului meu
    si culori minunate imprastia ,
    dar nu vedea decat cel ce stia
    minunea de dincolo de nori .
    si-acum ma trec fiori ! :)



    #116048 (raspuns la: #116046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    sarsilovici - de sierva la: 16/04/2006 01:25:48
    (la: ce faceti pentru a scapa de momentele de deznadejde?)
    E o vorba: "O nenorocire nu vine niciodata singura". Uneori toate belelele te lovesc dintr-o data... Ce fac eu in astfel de situatii? Pe bune. Casc bine ochii si vad in jur persoane si mai lovite de soarta. Iar preocuparea de a face ceva pentru ele devine o obsesie, care obsesie ma face sa uit de mine. Iar cand imi amintesc, e deja tarziu, norii negri s-au mai imprastiat... Un alt principiu de viata este sa nu ma gandesc prea mult la mine. "Prima conditie pentru a nu fi nefericit este sa nu ai timp sa te gandesti la asta" - Bernard Shaw.

    A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
    Cri Cri - de cosmiK la: 17/04/2006 15:42:18
    (la: Despre arta de a fi si despre succes)
    Ai dreptate, sunt femeie si esti prima care a reusit sa descopere micul meu secret iar asta imi dovedeste inca odata ca esti o persoana aparte, atenta la tot si toate.
    Ma bucur ca ai resit sa afli acest mic secret care intr-un fel devenise apasator pentru mine. Probabil e de vina si nikul meu care e cam derutant - si care mi-a oferit posibilitatea de a ma transpune pentru un interval de timp scurt in pielea unui barbat- dar o sa-ti dezvalui un mic secret referitor la el. K in limbajul de pe net e ca, deci traducerea nick-ului meu ar fi cosmica. De ce cosmica? Pentru ca mereu am fost atrasa de astre si in special de soare. Imi place sa cred ca sunt o "solariana", o fiinta care imprastie "raze" in jur, desi in ultima vreme nori intunecati au venit sa acopere "soarele" meu interior.
    Stii Cri Cri sunt momente in care regret ca nu sunt barbat. Si un astfel de moment e si acesta. Ar fi fost o binecuvantare ca barbat sa am o prietena ca tine. Acesta e si unul din motivele pentru care am continuat sa-mi asum aceasta identitate. As vrea totusi sa nu fi prea suparata pe mine si sa continui sa raspunzi mesajelor mele pentru ca am inceput sa tin la prietenia ta si as suferi daca m-ai ignora.
    Tu m-ai ajutat sa privesc in interiorul fiintei mele si sa caut asa cum spuneai in alt mesaj "motive pentru A Fi". Nu a fost deloc usor dar pana la urma am descoperit cateva, dar nu o sa le dezvalui acum ci cu alta ocazie daca mai vrei sa fim prietene, acum dupa ce ai aflat secretul meu.
    Imi pare rau daca te-am indus in eroare, dar sa stii ca in rest tot ceea ce am scris e adevarat.
    #117655 (raspuns la: #117595) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Gand la gand cu bucurie..... - de cosmacpan la: 29/01/2008 19:40:21
    (la: Poveste de Iarnă - poveştile povestitorului Vânt - Bătrânul Stejar)
    a mea este in stadiu de pitroceala...

    Povestea bradului.
    Fiece poveste incepe prin alegerea unui titlu. Si a unor personaje. Dupa care nu trebuie decat sa lasi sufletul, inima si imaginatia sa-ti calauzeasca mana. Caci fara de mana care a creat totul, nimic nu ar fi fost posibil. Si mai stiu ca fiecare poveste incepe cu “a fost odata” numai ca povestea noastra nu va incepe la fel.
    Demult, tare demult, pe cand copacii inca mai aveau puterea si dezlegare ca sa umble pe pamant, intr-o padure, crestea alaturi de fratii si prietenii sai un brad. Pe cat de falnic si maret, pe atat de curios si dornic de cunoastere era. intr-o zi, pe cand statea rezemat in cetina unui fratane atintind cerurile numai ce vede cum i se anina coada pufoasa si alba a unui nor de cusma sa cea verde.
    -incotro te grabesti asa Pufosule?
    -pai sus la munte ca de fro cateva zile ne tot cheama maica Iarna sa ne deie alba povara ca s-o imprastiem peset campuri si-n tot locul.
    -d-apoi cum arata maica voastra Iarna? Ca de auzit am tot auzit de ea dar de vazut drept in fata nu am vazut-o…
    -Ca orice maicuta buna, oleaca adusa de spate, cu parul, alba ca zapada si poate mai racoroasa si mai opintita in rasuflare si mai aspra in purtare dar nu pentru ca i s-ar fi racorit inima si sufletul ci pentru ca mereu ajunge ultima si-si vede copii dusi dupa frumoasa cea cu gura dulce si parul verde padure.
    -Pot veni si eu ca s-o vad?
    -De ce nu? Ce crezi ca te opreste?
    -Teama de a nu merge nepoftit.
    -Doar atat?
    -Si poate teama de a nu strica somnul si impietrirea fratilor mei sau Doamne fereste sa nu ranesc pe careva cu multimea acelor mele.
    Intrarea Farului, al saselea nor - de cosmacpan la: 03/04/2008 15:40:14
    (la: Oraşul din scoici)
    - Unde dracu m-ai trimis?
    Asta-ti-e casa din vis?Si orasul interzis?
    Din nor pe nor, usor pasesti
    Tr3i albatrosi ii pigulesti, pan-ostenesti,
    sa tie visele altoi. cati ca noi?
    nor'meoooo! - de Intruder la: 06/05/2008 13:22:51
    (la: tot...soacra)
    intoarce-te, muica, acasa...iarta-ma!
    vino cu blegu' de barbatu-tau si hai sa tragem un chef ca am tuica de labe de urs! o damijana plina, sa muor io!
    am zis sa mergi la pishchiatru, doar in gluma!
    v-am asteptat de Paste, sa ciocanim la ouaua dar voi n-ati venit...m-am pus in cur si-am plans ca gaina pe butuc, arz-o focu' de veatza!
    suparare, suparareee
    e pa lumea asta mareee
    am o nora mititicaaa,
    as iubi-o dar mi-e fricaaa,
    as lasa-o sa mai creascaaa
    dar in gura o sa ma bataaa...
    mai, mai!
    vino acasa, mamicutza!
    ...'ai ca n-are cine sa raneasca la porc!

    #308254 (raspuns la: #308241) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    pentru ca... - de Lady Allia la: 01/07/2008 07:18:15
    (la: la un de ce...)

    apropo de zei dragul meu...
    cel mai apropiat de adevar mi se pare Oscar Wilde - "Cand zeii vor sa ne pedepseasca, ne indeplinesc dorintele."

    eu...nu stiu de ce se agata oamenii, dar stiu de ce m-am agatat eu.
    m-am agatat pentru ca:

    - undeva in mine exista o parte care mi-a fost negata mult timp,
    - pentru ca nu mai am varsta si imaturitatea sa nu recunosc cand simt sau imi doresc ceva,
    - pentru ca am mereu in mine un fel de "dor de nori" si daca pana intr-o vreme ii imprastiam acum ma bucur sa ii vad si uneori sa ii modelez inspre linistea mea sufleteasca,
    - pentru ca sunt o persoana care se aseamana mult cu un soim, cu o piatra, cu un stejar, cu un copil, cu o femeie, cu ... nu stiu - cred ca mi-am acceptat viata pana la urma cu toate esecurile si cu toate fericirile ei si am realizat ca niciodata nu trebuie sa ma opun ei. e mai usor sa inaintezi pe val decat impotriva lui...

    "Frumusetea lucrurilor exista in sufletul celui care le admira. "- David Hume
    25 de minute ... Cafeneaua - Omerta - de Lady Allia la: 16/07/2008 11:49:07
    (la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
    Ploua fin peste orasul de ciment. Ploua dupa o zi calduroasa iar parful se ridica fin in aer, imbracand asfaltul intr-un voal usor transparent. Strazile sunt inca circulate de cete de oameni, asemanatoare musuroaielor de furnici. Forfota, ingesuiala, mirosul de transpiratie amestecat cu umezeala ploii, toate acestea fac parte din minunatul privilegiu citadin. Stau calm pe balcon si privesc zarea in care se incondeiaza un curcubeu stramb, deformat, parca transpirat si el. Ochiul imi deschide o zare de lumina, o lumina altfel decat cea a soarelui sau a curcubeului... sau a strazilor ce zumzaie.
    Ar fi multe intrebari pe care le-as pune. Ar fi si mai multe raspunsuri pe care nu le-as sti. Poate ar mai fi si un ‚ar fi’ de care nu stiu. Renunt...
    Cele cateva reviste stau imprastiate pe masuta de langa televizor, pe care odihnesc posace cateva tigari rasfirate, o cana de cafea si o carte pe care am inceput-o dimineata. Stephen King ... Salem’s Lot. Imi asez mainile pe balustrada si astept stropii fini de ploaie sa-mi arate o scara de lumina pe care sa ma pot catara ca si cand eram baietandru si ma suiam in copacii din fata casei.
    Astept... si cerul lacrimeaza cativa stropi pe spinarea dezgolita, facand pielea sa se stranga putin, ascundandu-se dupa oase. Nu vreau sa ma gandesc la nimic. Vreau doar sa raman unde sunt, fara sa vreau nimic. Din camera, de undeva, poate de dupa dulap, se aude in surdina muzica. Reusesc sa o aud, insa nu stiu exact cine canta. Revin. Da. Metallica, desigur.
    „Turn the page”.
    Fie dar. O intorc. Si vad aceeasi pagina dezgolita, dezarmant de naiva. Mi-e mila de hartie si parca si de cerneala. Ar fi risipa daca as scrie. M-as risipi pe mine, foaia si cerneala. Prefer sa raman unde sunt, sa ma gandesc ca nu vreau nimic. Sa ma multumesc cu ce am. Pe mine sub ploaie, amintirea unui examen, eventual, si setea de a aprinde o tigara ca sa sarbatoresc seara plina de ploaie si zarea cufundata in lumina profana pe care nu pot eu s-o vad. Sau nu vreau... cine stie?!
    Vad jos, in asa-zisa curte a blocului, cateva pisici alergand agitate si sprintare din calea suvoiului de apa ce cade neconditionat. Picioarele goale mi le balacesc intr-o baltuta ce sta posaca intr-o denivelare a cimentului.
    „Oare ploaia vrea sa ude? Sau cade ordonata de norii ce-o parasesc tardiv, alunecand smolatic pe cerul ce se zice ca ar fi albastru?”
    Bietele pisici.
    Dar ploaia ma tine in magia ei, tintuit pe balcon, rezemat de balustrada. Vreau sa fumez.
    Si vreau sa arunc naibii Marcel Proust, sa-si caute imbecilul de timp pierdut in alte parti. Aici timpul ma pierde pe mine. Si daca as fi la televizor, in vreun serial american stupid si prafuit m-as intreba: oare nu eu sunt cel ce pierde timpul? Da-s in Romania si zic doar : ... de pomana.
    Pomana.
    Cum dracu’ sa pierzi timpul, daca nu l-ai avut niciodata?! „A avea timp” zice-se. Marai frustrat. As cauta printre stropii de ploaie un ‚timp’, un batran, poate, sa-l ciomagesc cum stiu eu mai bine. Dar mi-e lene s-o fac si pe asta.
    Vecina face clatite.
    Si Intruder facea. Poate face si acum... erau bune.
    Clatitele ma duc cu gandul la scortisoara, si la frig. Paradoxul e ca nu stiu de ce tocmai aceasta combinatie anosta. Scortisoara e buna, e... sacra uneori.
    Incepe furtuna. De fapt ploaia se inteteste. Plec in camera. Dar ma intoc in scurt timp. Am tigari, o ceasca de cafea si laptop-ul. Il deschid si ma asez pe cimentul cald.

    veveveCafeneauapunctcom

    e visninie...

    Conectare : Omerta...

    ......................

    http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16120/25-de-minute-cafeneaua/1
    *** - de Intruder la: 28/03/2009 21:41:52
    (la: gene grele)
    "aprindem candela inimii
    licuricii
    zburda-n noi

    imprastiem cenusa
    din vatra sufletului
    evantai

    alungam norii
    de pe cerul fiintei
    arzind
    sub sarea
    din pleoape"

    eu cam asa vad arhitectura, dar NU MODIFICA.



    Cursuri de matematica si fizica online!
    Incearca-le gratuit acum

    Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
    www.prepa.ro
    loading...