In Romania sint 18 300 de biserici

si muzica ceva.. dar ca efect. Si in topul meu raportat la grad de primejdie, n-ar fi in primele locuri.
apropos, asta mi-a adus aminte de o statistica:
Romania: 18.300 de biserici, 425 de spitale.

Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)

Chirac incearca sa stopeze cresterea antisemitismului in Franta Marti 18 Noiembrie 2003


Jacques Chirac, presedintele francez, a reunit ieri mai multi ministri din cabinetul lui Jean-Pierre Raffarin, pentru a discuta despre atitudinea de urmat in fata cresterii antisemitismului in Franta, relateaza AFP, precizand ca reuniunea, la care au participat, in afara de premier, ministrul de Interne, Nicolas Sarkozy, cel al Justitiei, Dominique Perben, si cel al Educatiei, Luc Ferry, are loc dupa incendierea, in noaptea de vineri spre sambata, a unui liceu israelit din Paris.
Caracterul antisemit al incendiului este indubitabil, considera autoritatile franceze, desi nici o revendicare nu a fost inca inregistrata in acest sens. Analistii estimeaza ca prin acest gest Chirac, primul presedinte al Frantei care a recunoscut, in 1995, responsabilitatea statului francez in deportarea evreilor, incearca sa contracareze noi acuzatii de antisemitism de tipul celor care se aduc frecvent Frantei, o tara in care traiesc circa 700.000 de evrei, dar si cinci milioane de musulmani. Cert este insa ca in Franta se manifesta o crestere importanta a actelor antisemite, comunitatea evreiasca, ce si-a manifestat preocuparea fata de acest fenomen, estimand ca explicatia ar putea consta in politica pro-palestiniana dusa de Franta in Orientul Mijlociu.


====
In plus,subscriu la cele scrise de Alice.
====

Educat, apt de munca si dornic de imbogatire. Asa arata profilul a circa 10.000 de romani care au ales legal calea exilului. Ceilalti emigranti, de doua ori mai multi la numar, nu se incurca cu astfel de formalitati si cel mai adesea ajung sa fie expulzati din statele unde ajung ilegal. VALI BLANARU

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va da astazi publicitat ii editia pe 2003 a raportului “Tendinte in migratia internationala”. Raportul contine un capitol dedicat Romaniei, pe care il puteti citi in exclusivitate in “Jurnalul National”.
Canada, destinatia favorita
Potrivit datelor oficiale, numarul emigrantilor romani a scazut la aproximativ 9.900 de la 14.750 in 2000, continuand tendinta inregistrata din 1990. “Cetatenii romani s-au stabilit in general in Canada, Statele Unite si Italia. Numarul romanilor care prefera sa se stabileasca in Germania a scazut cu 60%, iar cei care prefera Franta s-au imputinat si ei cu circa 40%”, se arata in raport care citeaza ultimele date transmise de Institutul National de Statistica din anul 2001.

Barbati si tineri
Majoritatea emigrantilor sunt persoane active cu varste curpinse intre 26 si 39 de ani, iar peste 50% dintre acestia sunt barbati. Romanii cu studii superioare reprezinta 27,1% din toti emigrantii. Studiul OECD noteaza ca persoanele cu studii superioare prefera sa emigreze in statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16%) decat in zona euro (11%). Datele statistice arata ca 10.900 de romani sau fosti cetateni romani care aveau domiciliul in strainatate s-au intors permanent in tara. Juma tate din repatriati au varste cuprinse intre 18 si 40 de ani, iar majoritatea acestora (9.150 de persoane) au revenit in Republica Moldova. Emigranti ilegali Autoritatile de control romanesti au transmis informat ii ca circa 3.400 de cetateni straini si alti 2.300 de romani au incercat sa treaca in mod fraudulos granita. Astfel, 767 de straini au fost prinsi in timp ce incercau sa intre fraudulos in Romania, 1.052 in timp ce treceau granita prin zone nepermise, iar alti 1.282 in timp ce incercau sa tranziteze ilegal prin vama. Paradoxal, studiul arata ca si circa 1.000 de romani au fost prinsi in timp ce incercau sa intre sau sa iasa fraudulos din tara. Politiile de frontiera din statele vecine au trimis inapoi in Romania 274 de straini si 262 de romani care au reusit sa treaca punctele de frontiera.

Repatriati cu forta
Numarul celor care au trebuit sa suporte rusinea de a fi returnati in tara pentru ca emigrasera ilegal in diferite state se ridica la circa 18.300 de romani. Majoritatea romanilor au fost prinsi fara forme legale in Ungaria (7.058), Germania (2.818), Italia (1.375), Franta (1.149), Grecia (788), fosta Iugoslavie (691), Austria (680) si Belgia (618). Cu toate acestea, studiul OECD noteaza ca numa rul romanilor expulzati din state cu care Romania are incheiate tratate se ridica la 16.659, in scadere cu 15% fata de ultimii doi ani. De partea cealalta, autoritatile romane au identificat circa 4.100 de cetateni straini care se aflau pe teritoriul tarii nostre fara a avea formele legale. Cei mai multi “ilegalisti” descoperiti au fost cetateni din Turcia (832), China (494), Siria (209), Iran (175), Irak (168), Liban (121), Israel (103) si India (99).

Refugiati
Daca unii se chinuiesc sa plece din Romania sau sunt prinsi ca tranziteaza ilegal teritoriul tarii noastre, peste 2.000 straini au depus cerere de azil chiar pe plaiurile mioritice. Autoritatile roma ne au primit peste 2.400 de cereri pentru statutul de refugiat, in crestere cu 78% fata de anul trecut, cand au fost primite doar 1.366 de cereri. Totusi, in 2002 numarul cererilor de azil in tara nostra a scazut la 1.100. Cele mai multe cereri provin din Afganistan (787) si Iraq (680). Statut de refugiat au primit 35 de irakieni, 17 afganistani si 16 iranieni.


Ne invadeaza moldovenii si turcii
Statistica OECD arata ca circa 66.400 de cetateni straini au primit drept de rezidenta temporara in Romania, in scadere cu 4,3% fata de anul precedent. In plus, 1.100 de straini au primit statutul de rezident permanent. Cei mai multi straini care au fost rezidenti temporari in Romania au fost din Moldova (7.552), China (7.472) si Turcia (5.335). Statele ai caror reprezentanti au crescut cel mai mult pe teritoriul Romaniei sunt Turcia (in crestere cu 30,5%), Statele Unite (17,8%), Germania (15,4%) si Italia (12%). Cei mai multi straini vin in Romania pentru afaceri (51,2%), instruire (24,9%) si asistenta tehnica sau ajutor umanitar (23,9%).


Scade numarul mondial al imigrantilor
Desi tendinta de migrare pe plan international este in scadere, fenomenul este inca puternic, se arata in raportul pe 2003 al OECD. Migratia fortei de munca a crescut considerabil in cateva state membre ale OECD, din cauza mutarii personalului calificat in zona comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dar si in domenii precum sanatate sau educatie. Ultimele date arata ca, dupa cativa ani de crestere continua, admiterea persoanelor care solicita azil politic a inceput sa scada. O imbunatatire generala a situatiei angajarilor nu este suficienta pentru a garanta integrarea durabila a strainilor pe piata muncii. Statele membre ale OECD au intarit controlul la granitele lor si in interiorul teritoriului pentru a impiedica migratia ilegala si a combate activitatea retelelor care se ocupa cu exploatarea si traficul de fiinte umane. O parte din acest state, cum ar fi Germania, Danemarca, Portugalia si Grecia au introdus reglementari noi privind intrarea, sederea si regimul de munca al strainilor. Alte state au inasprit prevederile legate de accelerarea procedurilor pentru acordarea azilului (Elvetia) sau au adoptat masuri pentru a limita admiterea strainilor (Marea Britanie, Olanda). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de directive menite sa armonizeze politicile comune privind migratia. Totusi, integrarea imigrantilor pe piata muncii si masurile pentru asistarea nou-venitilor sunt o parte dintre prioritatile OECD.

Comunitatile Romane din diferite tari occidentale au infiintat scoli de limba romana, in special pe linga biserici.
Din experienta mea personala, cuplurile cu calificari superioare (universitare) au tendinta de a nu-si indemna copii sa vorbeasca romaneste. Nu as putea explica fenomenul, este mai mult "o statistica neoficiala".
Deasemea faptul ca aceste scoli functioneaza in special dumineca, este putin inconvenabil pentru cei care au o viata mai diversificata de a-si sacrifica dumineca pentru a duce copii la scoala.

Eram sigur ca voi auzi si o explicatie din asta referitoare la poza din ziar cu Nastase aratand semnul victoriei. Ca sa fie clar tuturor, exit -poot-urile sunt niste sondaje , niste statistici, niste barometre de opinii sau cum vreti sa le numiti. Ele au un singur scop si anume de a arata cam care este pulsul, cam ce ar vrea lumea. Ele pot fi insa si folosite ca intrumente de intimidare si dezinformare.
Acestea fiind zise nici un om nu poate baga mana in foc de pe urma unor sondaje de opinie. Ele arata pulsul dar diferenta de procentaj fiind asa mica iar marja de eroare a sondajelor aproximativ la fel de mare ca si diferenta dintre procente nu poti poza dupa un astfel de sondaj. Nimeni , niciodata nu a pozat inainte macar de rezultatele partiale. Intr-un stat democrat , se intampla lucruri , cum s-a intamplat in SUA unde Buch nu a pozat ca invingator ci dimpotriva, a fost sunat de Kerry care l-a felicitat si a anuntat ca Bush este castigatorul. In statele democrate cum ne place sa credem ca suntem fair play-ul este totul , diplomatia , onoare sunt valori si nu lucruri rare.
Concluzia deci ramane aceeasi si anume ca era asa sigur ca filtrele de fraudare de care vorbeam ii vor asigura victoria incat nu a avut nici o jena sa pozeze in ziar si sa anunte a doua zi ca se gandeste la impartirea guvernului (inainte ca macar BEC sa primeasca procesele verbale din toata tara).
Si acum altceva interesant. Referitor la efecte treaba sta in felul urmator. Daca va iesi Nastase presedinte atunci Iliescu va deveni presedinte PSD si il va ghida pe nastase din umbra iar primul ministru va fi Geoana care va fi vorba lui Plesu o marioneta in mana celor doi. Situatia insa se complica daca iese Basescu presedinte si va voi spune si de ce. In momentul in care Basescu iese presedinte, Nastase si Iliescu vor avea un mic conflict pentru ca planul nu le va iesi si vor trebui sa se certe asupra postului de presedinte PSD.
Cateva informatii suplimentare despre care nu stiu daca am amintit. Cineva tare istet imi spunea urmatorul lucru : "Basescu nu e sanatos ca din cauza scandalului lui am atras atentia presei straine !"
Pentru cei care sunt de aceeasi parere am sa le spun un singur lucru. Din imprudenta, indolenta sau prostia lui Nastase presa straina a fost alertata inainte ca Basescu sa acuze de frauda. Multi o sa intrebe de ce . Pai cand strainii au vazut ca se formeaza cozi pe strada in orase ca Paris, Berna, Geneva, Roma ca sa se voteze nu credeti ca li s-a parut ciudat ? Multi din romanii de afara care parcursesera distante mari ca sa voteze , cand au vazut ca nu pot vota sau ca nu sunt primiti in sectiile de votare au facut scandal la consulate etc. Presa a vazut atunci deja. Oricum se afla si daca Basescu nu facea gura pentru ca presa romana ar fi scris zeci de articole pe tema asta si s-ar fi alertat oricum.
Altii o sa imi zica urmatorul lucru , ca e o prostie toata tarasenia pentru ca ne stricam imaginea fata de UE. Intrebarea mea este am avut imagine mai buna fata de ei pana acum ? Bancorez ? FNI ? RAF ? SAFI ? Bani multi ? Milioane de dolari su chiar miliarde ? + banii din taxele pe care le platim si cu care nu s-a facut mai nimic.
O alta persoana "isteata" imi zicea ca UE a zis sa avem continuitate. Ce nu au inteles romanii este ca UE a zis sa nu ne lasam afectati de nimic si sa continuam drumul pe care suntem adica acela de aderare la UE. Niciodata nu a zis ca trebuie sa votam tot Nastase sau PSD.
Faza ca astia nu ne vor mai primi dupa scandalul de aici cu voturile este iar aiurea. In Ukraina stim cu totii caare a fost situatia si dupa parerea mea a fost similara. Reactia insa a fost cu totul alta si anume lumea a protestat prin manifestatii. Efectul a fost bun adica judecatorii au hotarat ca intradevar alegerile trebuie reluate din nou in totalitate pana in data de 26 decembrie. Asta inseamna ca lumea are acolo mult mai mult curaj una la mana si doi ca judecatorii au dat dreptate opozitiei si nu celor de la putere. Reatia UE a fost cat se poate de fireasca. Vazand ca judecatorii au fost impartiali si au dat dreptate adevarului, au felicitat Ukraina.
As vrea sa va mai zic un ultim lucru si inchei pe ziua de azi. Nu stiu cati dintre voi ati urmarit pe realitatea tv emisiunile lui Dinsecu si in special cele de joi avandu-l ca invitat pe Plesu. Au fost senzationale. Plesu punea o problema interesanta si anume facea o analiza a ceea ce a castigat PSD prin frauda. Ideea e ca nici prin toate fraudele nu a reusit sa ia 51 %. De aici imi permit sa fac de capul meu un calcul simplu : suntem 22 milioane din care doar 18.300.000 cu drept de vot. Din toti au votat doar 58% adica 10.700.000. Din cei 10.700.000 au votat 36.5 % cu PSD pentru senat si camera deputatilor. Hai sa vedem , 36.5% din 10.700.000 inseamna exact 3.900.000 . Cum poti sa te bucuri deci cand stii ca dintr-o tara de 22.000.000 te vor doar 3.900.000 persoane adica doar 17.7% .
Este asta oare o bucurie, o realizare ca dintr-o tara te doresc doar 17.7 %. Sa ii excludem pe cei fara drept de vot si totusi raman 18.000.000 . Cei care nu au votat au facut-o din protest majoritatea sau pentru ca nu mai au speranta ca se poate schimba ceva deci in concluzie din nemultumire fata de situatia actuala. Daca PSD crede ca 17.7 % este o realizare atunci imi pare rau dar nu stie ce inseamna victoria si u siguranta nu va mai sti niciodata de acum incolo pentru ca si-a mancat malaiul cum se zice. Asteptam sa vedem cum va decurge turul 2 si promit pe aceasta cale ca voi face niste poze la felul cum sunt adunate voturile noastre la primarii ca sa va faceti o parere despre ce se ascunde in spatele cortinei ma refer la proasta oraganizare a alegerilor.
Poate ar trebui sa apara intr-un ziar procesele verbale ca sa vedem si noi, dar cum adevarul este de multe ori o amenintare la adresa puterii pun pariu ca nu le vom vedea.
Cred ca se potriveste perfect aici citatul din discursul lui Kevin Costner din filmul JFK referitor la cei carora le pasa de adevar: "Pentru ca doresc o tara libera, pentru ca aceasta tara este inca a noastra, cat timp luptam pentru ideiile in care credem.Adevarul este tot ce avem mai de pret si daca el nu dainuie, daca este acaparat de putere daca nu ii putem respecta pe oameni , atunci aceasta nu este tara in care m-am nascut si cu siguranta nu este cea in care vreau sa mor"
Daca si vointa poporului este furata in Romania atunci nici eu nu vreau sa mor in aceasta tara pentru ca in afara de vointa poorului nu mai are nimic.
Noapte buna si multa reflectie la cele spuse.

"BOR vrea sa fie stat in stat probabil, daca se poate cat mai repede... si sa instaureze "dictatura lui Dumnezeu"... asa am gasit formularea la sustinatori. Eu n-am priceput exact ce vrea sa spuna chestia asta... dar am inteles ca noi astia de o sa ne opunem (???) o s-o facem "din frica de Dumnezeu" si pentru ca - logic - suntem "uneltele diavolului"."

N-am obiceiul de-a da explicaţii colportorilor şi răuvoitorilor, parte din lene, parte pentru că spusele Sfântului Augustin mi s-au lipit de suflet: "Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.", dar voi renunţa la comoditate şi voi schiţa câteva adevăruri.

BOR nu înseamnă numai găina ouătoare de gogoloaie de aur, enoriaşi fraieriţi şi patriarhi burduhănoşi - după cum insinuează uniforma de stahanovistă pe care cu făloşenie o îmbraci -, ci înseamnă:

- Mănăstirea Mărcuş - casă de copii sub oblăduirea egumenei actuale şi Sfintei Iustina
- Mănăstirea Petru Vodă - orfelinat şi azil de bătrâni
- Copiii de la Valea Plopului (şi Valea Screzii) - în prezent peste 300 de copii cu un singur tată pământesc părintele Nicolae Tănase şi cu un tată ceresc, Dumnezeu
- Mănăstirea Bic, judeţul Sălaj - şcoală pentru orfani şi azil de bătrâni
- părintele Mihail Jar, român-ieromonah în Ucraina - tată pentru 400 de copii
- cantine sociale (pentru Bucureşti: parohia "Icoanei", "Cuvioasa Parascheva", parohia "Sfântă Maria", parohia "Precupeţii Vechi" etc)
- centrul de bătrâni "Christiana"-Bucureşti în cadrul mănăstirii cu acelaşi nume

BOR înseamnă şi:
- călugări rugători
- anahoreţi postirori
- eu - rătăcitor şi oiţ behăitor
- tu - aidoma mie (că asta-i viaţa, împărţim acelaşi staul)

Nu-i judeca pe creştini după mine care-mi târâi păcatele de pe un picior pe altu', ci judecă-i după: "Dacă-i cu putinţă, pe cât ţine de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii." (Romani 12, 18)

Eu sunt... de nici n-aş fi, iar asta nu mă face exponentul credinţei mele. Ca mine or mai fi, da' izvodul duhovnicesc e la cei mari pe care n-ar fi rău să-i răsfoieşti ca spusă şi să-i urmezi ca faptă, căci unde acolo unde eu nu pot din pricină că-s pătimaşă, altul poate c-o să dea roade bogate.

Parinte,
am o prietena in Paris care imi spune ca acolo este f greu sa vorbesti despre ortodoxie in adevaratul sens al cuvantului... acolo ea nu a gasit inca un preot care sa-i fie Duhovnic si la care poate merge asa cum o facea in romania oricand la spovedanie...acolo biserica este deschisa doar joia, parca, si Duminica... ea a trecut de curand printr-o situatie f grea si chiar ar fi avut nevoie de un duhovnic.... este situatia atat de grea in Paris incat preotul nu poate fi doar preot... va rog sa ma iertati daca sunt gresit informat si chiar mi-as dori o adresa ptr. a i-o inmana in cazul in care exista o biserica cu program zilnic...

a fost f categorica in ceea ce ai spus... ma intreb daca chiar tu ai vazut aceste lucruri sau ti s-au povestit... nu de altceva ci pentru ca si parintii mei mi-au povestit lucrurile astea, tata mi-a povestit si cum a fost scos tot satul (el avea 11 ani atunci) la margine pentru a asista la executii facute de o rusoaica ... si tot nu as putea ura acel popor, nici tata nu-i ura, nici bunicii mei... stii de ce? ptr ca isi dadeau seama ca mai intai am intrat noi peste ei apoi au venit ei aici... a fost un fel de razbunare... poporul acesta rus a suferit f mult! au suferit din cauza comunismului impus, apoi din cauza razboaielor pe care si ei le-au dus in spate... intreaba-te cate milioane de oameni au murit in rusia in aceste perioade .. au fost 10 000 de martiri facuti de comunisti in rusia, la fel de multi ca prigoana impotriva crestinilor din imperiul roman... au murit milioane de rusi in cel de al doilea razboi mondial... crezi ca romanii au fost usa de biserica cand au ajuns in rusia? cred ca tu ai fost prost informata... romanii s-au comportat exact ca rusii : violuri, jafuri... mi s-a povestit de catre oameni care au participat acolo... nu meritam sa se comporte si rusii la fel? sunt oameni si ne urau pentru ce am facut la ei in tara... trebuie sa continuam si noi ura catre ei?

Fals! Pentru demolarea mousoleului/monumentului sau cum vrei sa-i zici guvernul a alocat 1,5 milioane dolari din banii mei! lucru cu care nu sunt de acord! Iar parerea unui arhitect este ca o sa coste mult mai mult. Citeste ordonanta de urgenta asociata.
Oricum, e o parte din istoria Romaniei asa cum era si biserica Vineri parca, Vacaresti si alte biserici demolate de Ceausescu. Prin aceasta demolare, imi pare rau dar cred ca biserica ajunge pe un plan similar!

Discursul dumneavoastra a fost impresionant. Din pacate pe alocuri a dat si rateuri. Astfel, nu am inteles cum, desi "Constructia catedralei este o chestiune interna a Bisericii", considerati ca o implicare a guvernului ar trebui sa fie de la sine "inteles". Pai ori este o problema interna a Bisericii, ori a statului? Incep sa cred ca ceea ce va roade pe dumneavoastra este faptul ca statul nu a intervenit in aceasta problema, lasand-o la mana autoritatilor locale. Imi pare rau ca mai sunteti inca urmarita de fantomele comunismului, dar sincer, sper ca nu doriti si ca Biserica Greco-Catolica sa restituie Bisericii Ortodoxe lacasele de cult recuperate dupa 1989.
Vedeti dumneavoastra, din punctul de vedere al regulilor ce guverneaza o democratie, statul a facut tot ceea ce putea face pentru Biserica Ortodoxa: i-a oferit libertatea de a-si administra afacerile asa cum crede de cuviinta. Insa dupa 50 de ani in care inaltii ierarhi au jucat cum le-au cantat comunistii (in schimbul acestui joc ei primind interzicerea oricaror altor culte pe teritoriul Romaniei si bunurile greco-catolicilor), Biserica Ortodoxa are reale probleme in a se adapta schimbarilor. Continua sa se mandreasca cu faptul ca 87o/o dintre romani se declara ortodocsi, dar nu are nici cea mai vaga curiozitate sa vada cati dintre acestia se duc o data pe luna la o Biserica. Isi vede credinciosii rapiti de sectanti si tot ce poate sa faca este sa acuze statul ca nu face nimic. Uite ca acum acuza statul ca ii lasa pe unii sa puna la indoiala planurile ei. Si uite asa lupta pentu sufletele oamenilor e inlocuita cu lupta pentru o bucata de pamant. Si uite ca am ajuns si eu la problema care ma roade pe mine: fatarnicia sau altfel spus grija excesiva a Bisericii Ortodoxe (si aici ma refer la cei care conduc destinele acesteia) fata de locul in care va fi construita Catedrala raportata la modul in care aceasta se implica in societatea civila si in care isi pastoreste si isi apara turma de atacurilor sectantilor. Si apropo de sectanti: Cine credeti ca ar trebui sa-i legitimeze?
" Nu mai punem la socoteala atacul sectarilor, care sunt foarte galagiosi, pe care nu-i legitimeaza nimeni [...]"

P.S. Va multumesc pentru lectia de religie, dar daca ati fi citit cu atentie mesajul postat de mine ati fi vazut ca am folosit urmatoare formula: "Cred ca CEA MAI MARE PARTE a predicilor le-a tinut in casele oamenilor obisnuiti." Am folosit sintagma CRED pentru ca, desi stiam ca a predicat in templu cand era copil, nu stiam si daca a predicat mai mult in interiorul sau in afara acestuia. Aceasta informatie mi-ar fi fost mult mai utila (si la subiect).
gabriel

Cand sunt presata cu intrebari care nu au legatura cu ceea ce vreau EU sa exprim, ma simt stresata si pentru ca vreau sa raman relaxata in aceasta discutie, care se duce din ce in ce mai absurd, doresc sa mi se raspunda la subiect si nu pe alaturi.
E treaba ta in ce crezi, insa bine este sa intelegi si spiritul celorlalti, mai ales cand sunt majoritari. Poate ca unii vorbesc de o ideologie, EU doresc sa se inteleaga un lucru simplu:Din totalul de cele vreo 20 de milioane de romani, 80% dintre ei formeaza Biserica Ortodoxa Romana, prin recunoastere si asumarea INVATATURII CRESTINA ORTODOXA. Aici nu e vorba de ideologie! Si daca pui egal intre ideologie si invatatura religioasa, atunci, nu mai vad rostul discutiei...
Hypatia

Etnoperplexitati

Transmis prima data: duminica 5 ianuarie 2003
Faceam urmatoarea observatie si o supuneam atentiei Domniilor Voastre: daca-i adevarat ca scriind „copiii” cu trei de „y” se vertifica la români culmea snobismului, atunci pentru a atinge, la acelasi neam (popor, etnie) culmea stupiditatii crase, nu trebuie decit sa scriem „tigan” cu doi de „r”. In aceeasi ordine de idei intreb precum urmeaza:
Ce se poate spune despre un popor al carui folclor de o extraordinara frumusete, varietate si vitalitate, este interpretat intr-o maniera cu totul exceptionala, pe marile scene ale lumii (aceea care conteaza), doar de reprezentanti ai unui alt popor (neam, etnie)?!?
Aici ar fi de adaugat ca guvernantii francezi au reusit recent (2002-2003) cu greu sa trimita inapoi in Romania mai multe zeci, poate chiar sute, de rromi, adica tigani, dintre cei citeva mii patrunsi in mod ilegal pe teritoriul lor. Intrebarea ce cu groaza si-o pun occidentalii este insa: Ce se va putea face in fata a patru milioane de tigani (!!!) ce vor avea deplina libertate sa circule si sa se stabileasca oriunde, oricind si pentru oricit timp, in toata Europa, odata cu primirea Romaniei si Bulgariei in UE?!?! Si cind te gindesti ca toate statisticile noastre - de dinaintea lui decembrie ‘89, dar si de dupa - vorbesc doar de citeva sute de mii de rromi.... 1,7% la o populatie de 22.572.000 locuitori, valoare estimativa pentru 1997: cifre oficiale transmise la ONU!!! Un calcul simplu arata ca toata populatia rrom din Romania ar fi de circa 400.000 persoane; sau, pentru o mai mare precizie, 22.572.000 x 0,017 = 383.724 (anul 1997) si 22.430.000 x 0,017 = 381.310 (anul 2001) …
Dind o ocheada intr-un altas geografic recent, editie 2003, dintr-o tara civilizata, vom constata ca:
in Bulgaria la o populatie de 7.932.984 locuitori in 2002 avem urmaoarea distributie in teritoriu a grupurilor etnice:
bulgari 83,5%; turci 9,55%; tigani (romi) 4.6%; altii 2,4%.
in Romania la o populatie de 21.698.181 locuitori in 2002 avem urmatoarea prezenta in teritoriu a diverselor grupuri etnice:
romani 89,5%; maghiari 6,6%; tigani (romi) 2,5%; germani 0,3%; ucrainieni 0,3%; rusi 0,2%; turci 0,2%; altii 0,4%. Observatia mea: cum cuvintul altii se compune din: bulgari, tatari, greci, evrei, armeni, sirbi, l-as folosi dupa pomenirea acestora ...
Acum folosind arimetica pe care insusind-o in clasa a treia primara o stapinim cu totii, si aplicind „banalissima” regula de trei simpla, vom ajunge lesne la urmatoarea descoperire:
9o7.372 ........................... 4.000.000 tigani in Bul. si Rom.
364.912 ........... x (in Bul.) = 1.610.000 tigani in Bulgaria
542.955 ........... x(in Rom.) = 2.400.000 tigani in Romania
Aceste cifre furnizate de OCSE, adica foarte demne de incredere, conduc la mai realele procente: 20,3% tigani in Bulgaria si 11,1% tigani in Romania.
Precizez ca cifrele: 364.912 tiganii din Bulgaria, 542.955 tiganii din Romania, a caror suma 907.372, reprezinta numarul tiganilor din cele doua tari, asa cum in mod fals au fost comunicate la Natiunile Unite, in timp ce 4.000.000 este estimatia facuta de statisticienii OCSE.
Dar din pacate pentru imaginea destul de putin fotogenica a acestor Tari, recent s-au adaugat alte si mai putin magulitoare date. La telejurnalul retelei de televiziune RAI TRE, adica a aceleia fosta si actuala de stinga marxista, prin urmare favorabila unor tari al fostului bloc comunist, am putut auzi consternat urmatorul semnal de alarma: Citez aproae textual: „In 2007 Europa, primind in sinul comunitatii sale Bulgaria si Romania, va trebui sa faca fata revarsarii unei maree de sapte pina la noua milioane de tigani, liberi sa se miste peste tot pe intregul teritoriu al Uniunii.”
Este instructiv de stiut ca la doar 7 milioane de romi avem, respectind proportile (procentele) comunicate de cele doua Tari: in Romania 4,18 milioane de tigani (romi), care reprezinta 19,3% din populatia totala, in timp ce la 9 milioane, 5,38 milioane romi (tigani), adica 24,8% din populatia totala a tarii !!!
Concluzie: Unul din patru (sau din cinci) locuitori ai Romaniei sint(em) tigani! Iar asta n-o spune Jirinovschi si nici o anumita minoritate sovina apartinind etniei maghiare, ci o afirma intreaga Europa, chiar si aceea favorabila noua, prin institutiile ei, cu seninatate si fara urma de dispret!
Pentru Bulgaria, cifrele sint: minimum 2,8 milioane tigani (romi), adica 35,6%din populatia totala si maximum 3,62 milioane romi (tigani), adica 45,7% din intreaga populatie a tarii.
…dupa care citim, cu amaraciune dar fara a ne minuna, in recentele ziarele romanesti (din noiembrie 2003) ca referendumul pentru validarea noii Constitutii a Romaniei s-a realizat cu aportul determinant al taranimii in mediul rural si al tiganilor la orase ...
Cu stima, Horia Ivan (Roma, 27 iunie 2004)

"Biserica Ortodoxa intodeauna s-a opus educatiei si progresului in dorinta de asi pastra puterea." asa a spus LENIN si asa spune si
Dr EvilESCU!

Sa-l amintesc pe Nica a lui Stefan a Petrei care invata a cetii de pe un ceaslov si mai strivea si muste cu el...
Primele scolii in limba Romana au fost pe linga Biserici. De acolo venea si morala si stinta si cultura! Popa era in satul Romanesc un taran cu stinta de carte, care insa de luni pina simbata nu purta sutana ci era la munca cimpului, la imprastiat gunoi, si la cules! Duminica obisnuia ca inainte de slujba, ori dupa sa dea un sfat oamenilor de fata! Inceperea lucrarilor de primavara era unul din ele!

E o carte pe undeva prin rafturi uitata, si numele ei e..
"TRECUTE VIETI DE DOAMNE SI DOMNITA" de Nicu Gane
DACA vai avea rabdarea de a pasii de pe tarimul ignorantei si al GRESITEI generalizari in cel al cunoasterii, rasfoieste-o si vei fii amuzat cit de mult BINE a facut Biserica Ortodoxa Romana!
Biserica ne-a ajutat sa ne tinem si limba si mosia, dar sa si cinstim pe Dumnezeul Nostru, caci fara astea am fii nimic!
S-auzim de bine!
"K"

Abordarea ideologica din articolul de mai sus nu este cu totul straina tendintelor manifestate in societarul contemporan. S/a trecut de la faza satisfacerii nevoilor inerente vietuirii in trup la consumism. Din pacate am devenit "obedienti" "ca niste roboti" tocmai prin dependeta de lucruri ce nu sunt cu adevarat necesare sanatatii noastre trupesti sau spirituale, de aici fabricandu/se o parte a dramei sociale, a foamei sau a saraciei. Resursele de care dispunem sunt limitate neputand satisface decat un consum natural al omului nu unul fabricat prin "doctrina" economica de tip liberal si nu numai. O atitudine "mai responsabila" se poate naste doar daca in noi exista disponoibilitatea de a renuntza la acesti falsi dumnezei ai pantecelui (mall, shopping ca way of life cumparatura concurentiala et caetera). Anihilarea gastromarghiei ar avea rezultate benefice nu numai in spatiu larg al socialului ci in chiar fiinta noastra. Nici un obiectiv existential fundamentat ontologic nu te indeamna la excese chiar si daca preferi guma de mestecat.
Pentru o intzelegere completa a articolului de mai sus se recomanda lecturarea "Eticii posmoderne" de Z Baumann , unele articole de Max Webber (lol ) ce se pot gasi in limba romana in "Doctrina Sociala a Bisericii Ruse" aparuta la sibiu alaturi de multe altele pe care le puteti gasi in aceeasi culegere de texte.

mai e aia cu.."sa ne aliniem la gapuri"...mi-au trebuit 2 minute sa pricep ce zicea unul saptamana trecuta....presupun ca se referea la gaap...Generally Accepted Accounting Principles ....desi discutia era in cu totul alta parte....

..se poate trai in Romania si cu 300 euro...cu rabdare, modest si stand pe Cafenea in loc de La mama pe terasa....

Fara a afecta masurile luate de guvernul roman in stabilirea limbii oficiale, cetatenii de limba materna neromana vor beneficia de facilitari echitabile in privinta folosirii limbii proprii, fie oral, fie scris, in fata instantelor judecatoresti. [...] Minoritatilor trebuie sa li se asigure o parte echitabila in obtinerea si folosirea tuturor sumelor din bugetul de stat, bugetele comunale sau alte bugete, care se utilizeaza in scopuri educative, religioase sau de binefacere.“ Romania trebuie „sa acorde autonomie locala, sub controlul statului roman, colectivitatilor secuiesti si sasesti din Transilvania in problemele religioase si de invatamint“ – cf. S?ndor T?th, op. cit., p. 158.
5. Constitutia din 1923 in dezbaterea contemporanilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 58.
6. Cf. William Totok, Rum?nisierung…, op. cit., p. 102-135.
7. Cf. studiului de referinta semnat de Mariana Hausleitner, Die Rum?nisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs Grossrum?niens 1918-1944 (Romanizarea Bucovinei. Impunerea pretentiei national-statale a Romaniei Mari 1918-1944), M?nchen, 2001.
8. Octavian Goga, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992, p. 245-246 (11927).
9. Klaus Popa (ed.), Die Rum?niendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur. Der politische Nachlass von Hans Otto Roth 1919-1951 (Germanii din Romania intre dictatura si democratie), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2003, p. 96-98.
10. Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 404-405.
11. Johann B?hm, Die Deutschen in Rum?nien und die Weimarer Republik. 1919-1933 (Germanii din Romania si Republica de la Weimar. 1919-1933), Ippesheim, 1993, p. 269-294 si p. 195 s.u.
12. Scrisoarea catre Sperber a fost publicata integral in HJS, Anul 5, Nr. 1/1993, p. 57-72. Scrisoarea catre Holztr?ger se afla in arhiva autorului si poate fi consultata pe Internets Dossier Heinrich Zillich – 1898-1988t: http://home.t-online.de/home/totok/halbjaA1.htm.
13. Pentru detalii, vezi Johann B?hm, Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rum?nien und das „Dritte Reich“. 1940-1944 (Nivelarea grupului etnic german din Romania si cel de-al III-lea Reich. 1940-1944), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2003.
14. Cf. Johann B?hm, Dieter Braeg (ed.), D.Dr. Viktor Glondys, Tagebuch. Aufzeichnungen von 1933 bis 1949 (Jurnal. Insemnari 1933-1949), AGK-Verlag, Dinklage, 1997.
15. Zillich, Ein Siebenb?rger Opfer der Siegerjustiz (Un ardelean – victima a justitiei invingatorilor), in S?dostdeutsche Vierteljahresbl?tter, Folge 1/1981, p. 46 s.u.
16. Cf. documentele din arhiva Roth publicate in Popa, op. cit., p. 401 s.u. 17. Hannelore Baier, Arestarea politicianului sas Hans Otto Roth in 1952, in Anuarul Institutului de cercetari socio-umane Sibiu, III, Editura Academiei Romane, 1996.
18. Georg Weber/Renate Weber-Schlenther, Die Deportation von Siebenb?rger Sachsen in die Sowjetunion. 1945-1949 (Deportarea sasilor ardeleni in Uniunea Sovietica. 1945-1949), 3 vol., K?ln-Weimar-Wien, 1995.
19. Cf. William Marin, Kurze Geschichte der Banater Deutschen. Mit besonderer Ber?cksichtigung ihrer Beziehungen zur rum?nischen Bev?lkerung und ihrer Einstellung zur Vereinigung von 1918 (Scurta istorie a germanilor banateni), Editura Facla, Timisoara, 1980, p. 103 si p. 191.
20. Inainte de a muri, la inceputul anilor ’80, Schnellbach si-a descoperit vocatia de scriitor, redactind impreuna cu Ioan Iancu o carte propagandistica despre lupta impotriva gherilelor anticomuniste din munti, Noroi si stele, Facla, Timisoara, 1978.
21. Vezi in acest sens dezvaluirile lui Hans Wolfram Hockl, care s-a distantat critic de bagatelizarile si falsificarile istorice practicate de concetatenii sai implicati direct in politica national-socialista. Hans Wolfram Hockl, Offene Karten. Dokumente zur Geschichte der Deutschen in Rum?nien 1930-1980 (Cu cartile deschise. Documente privind istoria germanilor din Romania 1930-1980), Linz 1980; id., Deutscher als die Deutschen. Dokumente und Studien ?ber NS-Engagement und Widerstand rum?niendeutscher Volkspolitiker (Mai germani decit germanii. Documente si studii despre angajamentul nazist si despre rezistenta unor politicieni germani din Romania), Linz, 1987. Pentru opozitia catolica, vezi Franz Kr?uter, Erinnerungen aus meiner christlich-demokratischen Dienstzeit (Amintiri din perioada activitatii mele crestin-democrate), Freiburg, 1967.

asa cum zice si zaraza, de vina nu e neaparat comoditatea cat salariile mici si preturile mari pentru locuinte.
cand salariul mediu in romania e de 300-400 eur (posibil sa ma insel, daca aveti date mai exacte corectati-ma) si pretul unei locuinte decente in bucuresti e cel putin de 1500 eur/mp... faceti calculul sa vedeti daca se poate cumpara o locuinta cu banii astia si sa-ti mai ramana bani de paine.

Da, noi grupul nostru,inca mai colindam.Cam prin 17-18 decembrie la
Biserica Evanghelica este in fiecare an concert de colinzi, apoi in fiecare an un spectacol cu invitati, cintareti
ardeleni renumiti in care se cinta numai colinzi(e o seara nemaipomenita)
iar in sera de ajun toata lumea este gata cu treaba .De pe la ora 17 merg copiii la colindat apoi pe la 20 tinerii si dupa 21 cei mai in virsta.Noi ,acelasi grup cu care colindam in liceu ne stringem in fiecare an la unul si colindam.Mai
stropim colindul cu un vinisor iar cind obosim mai prindem curaj cu o sarmaluta.Nu-ti spun ca prajituri sunt pe masa:)

“We are born mad: then we acquire morality and become stupid and unhappy. Then we die.”, asa spunea un intelept psicoanalist anonim in una din cartile lui Mircea Eliade. Fiti fericiti unde sunteti iar daca nu sunteti plecati si cautati-va fericirea! Sfat: nu va plangeti, nu ajuta prea mult. Toti meritam sa fim fericiti, viata e scurta.

Am plecat in America cand eram studenta si m-am intors dupa cateva luni, am plecat in Finalanda si m-am intors sa termin facultatea. M-am indragostit. El era student ca si mine si nu era roman. Am plecat in Spania sa mai invat ceva, am muncit, am invatat, am fost un bun roman. M-am maritat si am plecat iar in America. Poate ma voi intoarce in Europa peste vreo3,4 ani poate nu….nu stiu, nu vreau sa stiu, nu fac planuri, la ce bun…viata e frumoasa oriunde. Eu n-am plecat ca mi-era greu, am plecat pentru ca vroiam sa vad, sa cunosc. Ti-e greu in Romania, pleaca, ti-e dor de tara, intoarce-te! Nu le poti avea pe toate. Problema e ca romanul e cam plangaret, niciodata nu e multumit. Sunt atatia amarati pe lumea asta si va asigur ca nu se plang.

Madalin, Alicante e frumos, asa e. Sunt multi romani (eu eram una dintre ei), cei de treaba se chinuie sa construiasca un colt din Romania acolo: o biserica ortodoxa, o asociatie de romani…Vizitea-za: www.aripi.es . Ai sa vezi ce fac romanii care isi iubesc tara pe acolo unde sunt. Presedinta asociatiei, fosta mea profa la Universidad de Alicante, plecata de mai bine de 10 ani, face mai multe pentru romani decat fac romanii din tara pentru ei insisi. Si nu numai ea, toti acei bieti muncitori care contribuie cu cat pot pentru ca asociatia sa isi continuie activitataea si sa faca cunoscuta imaginea Romaniei frumoase, la care toti visam, si pe care unii o urasc asa tare ca o fac de ras pe unde merg. Astia sunt acei care nu se bat cu pumnii in piept ca sunt romani si ca au ramas acasa pentru a schimba viitorul tarii. Romanii astia muncesc, merg la biserica lor pe care o impart cu alti amarati ortodocsi ucranieni, rusi…vorbesc despre tara lor, ii invata pe spanioli limba romaneasca, impart cu ei mancarea romaneasca si spaniola. La ce atata tristete si dor! Sa spunem multumesc ca suntem liberi sa iesim din tara, sa ne exprimam parerea fara sa avem grija ce spunem. Aveam 9 ani la revolutie…imi aduc aminte de bunica si bunicul ascultand pe ascuns Romania libera, si n-am uitat cartela pentru paine, ulei si bucata aia amarata de margarina.

Nu sunt suparata pe Romania pentru ca lucrurile nu merg la fel ca in alte parti. Sunt fericita ca cei care au murit in Dec. 1989 mi-au dat posib. sa fiu fericita asa cum ei poate nu au fost, mi-au dat posibilitatea sa aleg unde vreau sa traiesc, sa muncesc…Romanii au castigat libertatea, problema e ca unii nu stiu ce sa faca cu ea. In plus tot timpul nemultumiti. Nu le poti avea pe toate: afara ti-e dor de casa, acasa nu e bine ca tara merge prost. Eu sunt fericita oriunde merg, iubesc oamenii care ma inconjoara pentru ca eu i-am ales pe ei si nu ei pe mine.

Vin adesea in Romania cu prieteni straini, cu sotul meu. Sunt mandra de tara mea, nu mi-e rusine ca bunica, la tara, mai are inca wc-ul in curte. Poate nu stiati dar si spaniolii, si finlandezii, si americanii …aveau wc-ul in curte. Ma bucur ca sunt libera si pot alege tara in care vreau sa traiesc, ma bucur ca sotul meu a invatat romaneste si ii plac sarmalele, Trandi, imi place la nebunie branza puturoasa si vinul de Bordeau!!!!

Sunt fericita pentru ca am ales sa fiu fericita, am invatat sa nu ma plang de la cei care erau mai rau ca mine si zambeau. N-am uitat Romania si nu o voi uita. Incerc sa dau cat de mult Romaniei de aici, de oriunde m-as afla. Nu vreau sa-i critic pe romani nici pe straini. Cei care au ramas in Romania sunt fericiti pentru ca se simt acasa si nefericiti pentru ca lucrurile inca merg prost. Nu uitati ca sunteti liberi sa alegeti ce vreti. Numai ca ATENTIE: nu va plangeti, nu ajuta cu nimic! Nu le putem avea pe toate!