comentarii

Liiceanu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Gabriel Liiceanu analizeaza s - de animis la: 02/10/2003 13:30:05
(la: Literatura postdecembrista?)
Gabriel Liiceanu analizeaza superb in cartea sa "Usa interzisa" lupta pentru refacerea sistemului de iluzii pierdut in epoca "postdecembrista". Este un "pai" de care, eventual, ne putem agata in valtoarea care ne ameteste de 13 ani incoace.
"Podul de piatra trebuie refacut" ne-a cantat, din nou, Mircea Florian la Sala Palatului.
#666 (raspuns la: #563) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tot despre dl.Liiceanu - de Hypatia la: 24/02/2004 06:24:31
(la: Gabriel Liiceanu)
Am citit ieri pe o pagina web, gasita din intamplare, despre niste lucruri care m-au tulburat enorm. Se pare ca dl.Liiceanu a fost acuzat de antisemitism si judecat aspru atat de ramani, cat si de evrei. cum s-a ajuns aici? Din "Usa interzisa", nu reiese deloc acest lucru, ci contrariul lui.
hypatia
Gabriel Liiceanu - de kradu la: 19/04/2004 18:26:00
(la: Gabriel Liiceanu)
Daca e Liiceanu de ce ne mai intrebam daca merita!?
Ce se "produce" la Humanitas e pentru suflet, un fel de lumina...
interioara, permanent aprinsa, vie......
Cartea lui Liiceanu - de Adrian Marchidann la: 10/09/2004 14:17:34
(la: Gabriel Liiceanu)
Liiceanu este o persoana cu o claritate a gandirii si expresiei cum rar gasim in Romania ori peste hotare.

Am incercat sa citesc cartea lui. Am ajuns pana la jumate cred. A inceput bine, desi ideile despre iluzia existentei parca mi se pareau cunoscute de undeva. Despre depresie am invatat in facultate, asa ca nu era ceva nou pentru mine.

Cam sarea de la o idee la alta, de la o intamplare la alta. M-am intrebat daca ceea ce relata are vreo relevanta pentru mine. Nu prea avea, asa ca am pus-o la loc in raft.

Sper sa reiau lectura altadata. Din principiu, daca o carte nu-mi place, o citesc de doua ori. Poate mi-a scapat ceva.
Gabriel Liiceanu;Usa interzisa - de ADAM la: 26/04/2005 12:58:20
(la: Gabriel Liiceanu)
Domnul Liiceanu stapaneste bine limba romana,in scris, si de aceea place cand relateaza chiar banalitati.Spusa lui Steinhardt din Jurnalul fericirii "greu sa taci cand n-ai nimic sa spus"se potriveste de minune Usii interzise.
Iar relatarea masturbarii unui securist si a altor bagatele este descalificanta pentru un filozof.,profesor universitar.Dupa dezastruoasele aparitii la televiziune era nevoie de inca un esec ca sa ne confirme ca G.L. este o deziluzie pentru cei care cautam valori pe care sa le urmam.
Un filozof spunea sa nu citim carti bune, pentru ca sunt carti foarte bune pentru care nu ne-ar ajunge trei vieti ca sa le citim pe toate.
articolul lui liiceanu e inut - de zaraza la: 20/08/2006 20:52:51
(la: Licheaua si musca)
articolul lui liiceanu e inutil si penibil prin violenta sa. mona musca era deja cazuta la momentul scrierii. ca si cum te-ai apuca sa dai cu toporul intr-un les in care se infipsesera deja sute de cutite. mai bine si-ar folosi domnia sa vehementa impotriva alora de sus. insa acolo n-are "curaj". asta i se reproseaza marelui liiceanu si sincer, is de acord.

zaraza
Tot Liiceanu spunea in aceias - de munteanu rodica la: 25/08/2006 09:33:19
(la: Licheaua si musca)
Tot Liiceanu spunea in aceiasi emisiune ca cei care razbesc in oricare situatie ,in orice timp, nu-i lasa o impresie buna.
Si cita dreptate are...
Au aparut acuc o mina de politicieni care doresc si fac declaratii de tipul am "colaborat" dar doar am atentionat ca persoana cutare (strain de obicei)este suspect de terorism.Si asta ca la gradinita pe banda.
Mona, Liiceanu şi Cotidianul - de Simeon Dascalul la: 06/09/2006 15:29:39
(la: Licheaua si musca)
Până să apară scrierea respectivă îl asociam pe Liiceanu cu o editură de prestigiu care scosese multe cărţi faine, în timp ce Mona Muscă era o oarecare componentă a deloc-apreciatei clase politice.
După articolul de o vehemenţă deplasată în raport cu amploarea vinei orice ar scrie Liiceanu mi se pare suspect, iar Mona Muscă a ajuns aproape simpatică.

Cred că articolul din „Gândul” reuşeşte să păstreze proporţiile şi să nimerească tonul potrivit infamiei revelate a Monei.

http://www.gandul.info/articol_13328/mona__nota_10_la_lupta_pentru_pace.html

Nu că aş fi de părere ca toate relele vechiului regim să fie tratate în stilul ăsta băşcălios. Mi se pare normal să răspundă, penal, nu moral, cei ce au făcut rău într-adevăr în perioada aia: angajatul fostei poliţii politice care a omorât şi torturat, grănicerul care a tras în cei ce încercau să fugă din ţară, preotul care a raportat un avort mărturisit de o enoriaşă. Colegele de birou ale lui Gheorghe Ursu care l-au denunţat din distracţie sau dintr-o hâră de serviciu ar trebui inculpate pentru complicitate la omor, întrucât ştiau foarte bine ce păţeşte cel ajuns în gheruţele securităţii.

Dar e prea mult să arunci anatema pe toţi ce au ajuns să scrie raportări similare, fie că trebuiau să facă asta prin natura funcţiei, fie că n-au îndrăznit să refuze, dar au reuşit să se achite de asta fără să aducă necazuri altora.

Ce riscau arăbeţii raportaţi de Mona dacă statul se lămurea că exagerează cu bişniţăreala sau se bumbăcesc prea insistent prin cămine? Categoric nu o întâlnire mai contondentă cu securitatea că, de, erau cetăţeni străini. Cel mult să fie expediaţi înapoi în ţările de origine.
Conduita agreată de Liiceanu pentru profesoara convocată de ofiţerii securităţii ar fi fost să le zică ceva de genul „puteţi să mă trimiteţi în vârful muntelui sau în fundul Deltei, dar eu tot nu vă spun nimic de Ahmed că nu-mi place instituţia voastră”. Ori în condiţiile răposatului regim asta mi se pare dovadă nu de morală, ci de demenţă.

Se poate argumenta mai subtil că, deşi n-au făcut nici un rău direct, identificabil, informatorii sunt mânjiţi oricum prin contactul cu fosta poliţie politică şi că au contribuit prin simpla lor prezenţă la puterea ei şi la climatul de nesiguranţă din societatea acelor vremuri.

Pot să spun că România a avut la dispoziţie şaisprezece ani ca să-şi revină din asta. Şi în ăştia şaişpe ani n-a reuşit să ajungă decât o ţară foarte coruptă şi săracă, sursă de mână de lucru ieftină şi rezervor pentru traficul de carne vie. Şi asta nu-i din cauza raportărilor Monei, ale lui Ghişe, ale părintelui Marchiş ori ale lui Sorin Antohi.

Articolul în discuţie, revărsarea de moralitate jignită şi-a găsit loc în „Cotidianul”, ziar ce face parte din trustul media al lui Sorin Ovidiu Vântu. Iar acesta din urmă se lăfăie nesupărat de nimeni în zecile de milioane de euro sustrase de la tâmpiţii de români.

Pentru cei plecaţi din ţară, care poate nu ştiu de Vântu şi de FNI fac un scurt rezumat.
Fondul Naţional de Investiţii n-ar fi fost o decât mânăreală obişnuită: organizatorul dispărut, titluri brusc şi radical depreciate, iar păgubiţii rămaşi cu ochii-n soare. Ceea ce l-a deosebit de alte inginerii financiare post-decembriste a fost sigla CEC-ului care, nu ştiu de ce, inspira multă încredere celor ce trăiseră pe vremea comuniştilor. Aşa se explică cantitatea de bani recoltată şi structura „investitorilor” – o parte consistentă au fost pensionari, oameni cu venituri mici, genul care nu s-ar fi băgat pentru nimic în lume în speculaţii financiare, dar aveau o încredere stupidă în banca de economii a fostului regim.

În rest lucrurile au decurs ca de obicei, procesul s-a târât mioritic în „lipsă de probe” până a ajuns aproape la perioada de prescripţie dacă nu s-a şi prescris deja. Şi cine a apărut acum aproximativ un an, revelându-se ca patron de trust media şi rânjind „sunt nevinovat”, „am făcut atâţia bani fiindcă-s un mare om de afaceri, românii vor fi mândri că-s contemporani cu mine”?

Concluziile mele:
O dată că un filozof care pledează pentru justiţia extremă şi absolută în ziarul unui mega-hoţ are o morală în forma benzii lui Möbius.

Apoi cum de s-a nimerit că tocmai proprietăţile lui Vântu – Realitatea TV, Cotidianul - sunt cele mai aprige în dosariadă? Praf în ochi, ecran de fum, circ pentru popor, cum s-a mai scris şi în comentariile de dinainte. Se scot câţiva mârşăvei mărunţi ai răposatei orânduiri şi sunt arătaţi poporului, iar furturile actuale continuă în linişte.
"Aurora Liiceanu, intr-un int - de Daniel Racovitan la: 11/10/2006 21:09:33
(la: Budism, forme de meditatie)
"Aurora Liiceanu, intr-un interviu povesteste despre sedintele din timpul lui Ceausescu"

In primul rand, sedintele din timpul lui Ceausescu au fost un mare partz, pentru ca au fost predate de persoane care nu aveau nici calificarea necesara si nici autorizarea sa o faca.

Iar madam Liiceanu e bineinteles incapabila sa faca diferenta intre forma si fond.

Meditatia transcendentala e pur si simplu o metoda de relaxare profunda, fara nici o conotatie religioasa. Atat. Cei care vad in ea o religie, fie habar nu au despre ce vorbesc, fie n-au de treaba, fie pur si simplu sunt rau intentionati. Nici nu imi bat capul, nu se merita.

E ca si cum ai spune ca tehnica navigatiei pe oceane e o religie.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#150865 (raspuns la: #150837) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Liiceanu - de poezie la: 07/10/2010 11:58:39
(la: Herta Muller la Ateneu)
i-a dat apa la moara. nicidecum n-a incercat s-o incurce. Liiceanu uraste comunismu... poate mai mult decat Herta.
#573070 (raspuns la: #573067) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si Liiceanu despre Herta...;) - de monte_oro la: 15/10/2010 11:53:20
(la: Animalul Inimii de Herta Muller)
http://www.evz.ro/detalii/stiri/gabrile-liiceanu-la-emisiunea-2-1-908898.html
Nu am citit-o, - de Ingrid la: 13/10/2003 10:02:46
(la: Gabriel Liiceanu)
a aparut de fapt in 2002, dar cred ca nu exista ceva scris de Gabriel Liiceanu, care sa nu merite a fi citit.
Si ca sa completez cu o "spusa" de-a lui:
"Prostia omeneasca este incremenirea in proiect".
Intelectualitatea si Securitatea - de Mirela la: 25/10/2003 04:48:25
(la: Intelectualitatea romana)
Politia politica a fost un instrument de tortura psihica. Instreaga doctrina socialista se bazeaza pe nivelarea, aducerea la un numitor comun a tuturor membrilor societatii care adopteaza acest sistem. Iar politia politica nu facea decat sa corecteze, prin orice mijloace, "denivelarile" sau sa impiedice orice tentativa de a iesi din uniformitate. Despre niveul intelectual al fostilor ofiteri de securitate, sa fim seriosi, nu cred ca se numeste nivel "intelectual". Cine, in toate mintile si constient de el si de umanitate, ar fi facut asa ceva semenilor sai? Un om inteligent in nici un caz. Te poti lasa convins de un prieten/un nebun/un medic psihiatru, de o personalitate puternica in general, sa renunti la ideile tale, insa nu poti, ca fiinta inteligenta, sa accepti turnatoria si tortura psihica la nivelul la care o acceptau si practicau angajatii Securitatii si colaboratorii lor civili. Atat timp cat renunti la dreptul tau ancestral de a-ti gandi propriile miscari si a lua deciziile cu mintea ta deja nu mai esti un om ci esti o masina. (acum daca il ascultam pe Dostoievsky, omul nu e in stare sa isi asume libertatea proprie sau sa accepte ca altii sa si-o asume in mod responsabil, deci tre sa lase pe altii sa gandeasca ptr el si el sa execute; dar socialismul tocmai despre asta nu era, tocmai asta iti lua, te convingea sa iti vinzi libertatea pe un plan "decent" al vietii tale; iti planifica gandirea, comportamentul) Securitatea avea in 25468 de angajati, dintre care cam jumatate erau absolventi de studii superioare, jumatatea cealalta era formata din absolventi de scoala primara, pana la profesionala si liceu. (diplomele se puteau confectiona, si s-a facut asta cu mare spor; erai dispus sa spionezi si sa torni, iti iesea diploma imediat, puteai absolvi ce doreai tu). Vorbim deci aici de un nivel "intelectual"? O comparatie cu CIA: CIA are cam 18000 de angajati, 68% sunt absolventi de studii universitare si postuniversitare, 78% cunosc mai multe limbi straine. Iar despre intelectualii care colaborau la securitate, platiti sau dintr-un elan patriotic, se pot spune multe. In primul rand ca multi dintre "intelectualii" romani s-au prostituat scriind texte=
creatii" socialist-comuniste. Iar cei ce nu au facut-o, ex. Dinescu, Paler, Goma, Steinhardt, Liiceanu, Plesu, au suportat consecintele. Insa si-au parstrat verticalitatea literara. Doctrina socialista stim cu totii ca are la baza ideologia marxista, bina pusa la punct stintific, altfel nici nu ar fi convins atatia omeni, insa complet rupta de realitate. Insa multi intelectuali au fost convinsi de aceasta ideologie care promitea o pace sociala, egalitate pe toate planurile, o bunastare asigurata fara competitie. In Cehoslovacia (pe vremea acea, acum sunt doua tari) cei mai multi dintre scriitori au devenit membri ai P Comunist, fiind convinsi intelectual de doctrina. Si asta s-a accentuat chiar in perioada Primaverii de la Praga, in care se promitea o reformare econimca si o detensionare a relatiilor intre intelectualitate si partid. Eh, pe urma s-au lasat pagubasi au vazut siei ca nu functioneaza dar au avut libertatea, nu garantata, dar tolerata, sa critice sistemul. Disidenta nu era un fenomen de ratacire individuala ca in romania, era o miscare responsabila, avea un scop, vezi Charta 77. La noi a fost ceva mai drastic regimul, o Pimavara de la Bucuresti (nu ma refer la finalul miscarii de la Praga) nu ar fi fost posibila, exista o prea mare vigilenta, absurda ca si dictatura personala a lui Ceausescu, spre a se ajunge la o disidenta constructiva.
Hai ca am scris deja prea mult:)
#2126 (raspuns la: #1732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"verticalitatea literara" - de (anonim) la: 30/10/2003 06:40:44
(la: Intelectualitatea romana)
Fiecare regim ,democratic sau nu are asa numita "politie politica".Vezi cazurile de asasinate politice ca cel al lui Martin Luther King asasinat aranjat de "intelectualii" de la CIA,iar despre verticalitatea literara a lui Dinescu,Paler care stateau in vile din cartiere rezidentiale ale Bucurestiului nici nu poate fi vorba.Paler a publicat ce a vrut inainte de '89 iar Dinescu are niste poezii infantile.De Liiceanu si Plesu care ne "amenintau" cu scrieri de sertar pe la inceputul anilor '90 ne-am lamurit niste filozofi de mahala mereu nemultumti,fosti si actuali informatori,iar ca ei sint majoritatea,ca sa ajunga vedete sint in stare de orice.Securitatea:un bluf, au lasat comandantul suprem in strada.Ca tot a venit vorba, unde este dictatorul Sadam Hussein cautat de cea mai puternica armata?
#2700 (raspuns la: #2126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
. - de ManCrowd la: 31/10/2003 21:06:02
(la: Gabriel Liiceanu)
O astfel de intrebare imi da acces la usa ta interzisa. Ce vad inauntru? Sau mai bine zis ... Ce vad afara? Vad un om care transhumeaza, un pieton care traverseaza pe verde doar din instinct. Inchid ochii si ma opresc aici.

Cit despre subiect, cartea e un "It's a must!". Mai mult, Gabriel Liiceanu e un necesar. In cazul multor scriitori, nevoia unei cunoasteri cit mai implinite, ne impinge spre a-i citi operele in ordinea aparitiilor, tocmai pentru a-l putea defini cit mai bine pe el si totodata contura pe noi insine. In cazul lui Gabriel Liiceanu, aceasta ordine nu e necesara. Coerenta ideilor, scopul care depaseste imediatul, sint unele din ingredientele eternitatii lui.
zi si mie careva - de (anonim) la: 01/11/2003 08:39:07
(la: Gabriel Liiceanu)
salut la toti

eu traiesc in Canada si as vrea se cumpar cartile D-lui Liiceanu.
Daca as putea le-as cumpara pina si in Engleza, desi de cele mai multe ori traducerea diminueaza intelesul;

Stie careva daca Mr. Liiceanu este valabil in Amazon.com sau Chapters.ca??

Cu multumiri

LMt

Gabriel Liiceanu - de Catalina Bader la: 03/11/2003 04:30:21
(la: Gabriel Liiceanu)
Nu am citit aceasta carte.
O voi citi cu prima ocazie. Multumesc pentru informatie.
Dupa aceea promit un comentariu.

Cata
Romania are mii de edituri... - de alin la: 30/01/2004 13:16:00
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
..pana la urma cate edituri are Romania nu are prea multa importanta. ce publica ele e iarasi o chestiune de ce se cere, si cine e 'vinovat' aici ca lumea nu se bate dupa Patapievici ?

aflu recent ca Plesu a vandut 30 mii de 'Ingeri' in 3 luni, batand recordul lui Liiceanu de "Usi" (acelasi numar in 5 luni...)

Humanitas vinde scump carti bune.
Am primit de acasa 'Omul recent', cca 300,000 lei, cat este, 9-10 USD?.. daca ar costa 5 dolari, s-ar vinde de 2 ori mai multe ?

nu cred, studentii care vor Patapievici, renunta la un film doua, cateva beri si ii fac loc in buget.

Imi amintesc, eram in elev 79, intru la Kretzulescu si vad un Larousse de 700 lei. m-am scarpinat in cap, am vizitat 3 matusi in 2 ore si m-am intors cu banii....

Concluzia mea este ca Humanitas este o afacere profitabila si pentru Liiceanu si pentru romani, poate ar fi bine sa si doneze ceva carti bibliotecilor publice, scolilor, strainatatii...

Cred ca pretul cartilor va continua sa creasta, odata cu ajustarea preturilor la nivele europene.

miile de edituri care vor continua sa publice maculatura probabil se vor adapta la conditiile pietei.
#8640 (raspuns la: #8159) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ultimele carti - de Crisa la: 09/02/2004 10:29:00
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
am picat pe subiectul asta taman in momentul in care caut site-uri cu carti on line; recunosc, de preferinta romanesti! imi lipsesc! in ultima vreme ma inconjurasem mult de liiceanu, de m.lovinescu, de goma, de noica; nu ca as vrea sa citesc numai asa ceva, dar am avut o "perioada jurnalistica". iar acuma mi s-a facut dor de asa ceva. ultimele carti... "dialoguri cu raoul sorban" a lui constantin mustata, "urme pierdute" a lui silviu craciunas, "vedere din parfumerie" a silviei kerim, "jurnalul" monicai lovinescu, "declaratia de iubire" a lui liiceanu.
Usa interzisa - de (anonim) la: 19/02/2004 04:02:49
(la: Gabriel Liiceanu)
G. Liiceanu s-ar fi putut refugia ca multi alti intelectuali romani in profesia sa, iar filososia este un bun argument si remediu pentru a te distrage din realitate, dar el a ales sa se implice sa ia atitudine cu pretul dezechilibrului personal, depresiilor si dezamagirilor, cu pretul minimalizarii valorii sale de catre cei mici si suficienti .Excelente pagini in "Usa interzisa" de amar umor amintind de perioada comunista cand o viata se putea frange atunci cand se lovea de grotescul si stupiditatea celor care ne conduceau destinele, ironie fina in evocarea ultimei vizite a regelui Mihai in Romania si gingasie si emotie atunci cand ne vorbeste despre fiul sau. Pe scurt Liiceanu, un om integru si valoros pe care ar trebui sa-l apreciem si sa-l ascultam cu aviditatea invataceilor in fata unui mare invatat.
#9994 (raspuns la: #9170) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...