comentarii

MOTOURI balet


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Balet - de Pasagerul la: 19/05/2005 21:49:35
(la: Va place Opera?)
Acum se transmite pe canalul Mezzo baletul Dama de Pica de la Bolshoi.
--------------------------------------------------
If you always do what you've always done
you'll always get what you always got.
eu, balet :o) - de Guinevere la: 02/05/2006 01:37:11
(la: Ce regreti ca n-ai facut in viata?)
Balet. Sa vad si eu cum sunt poantele la propriu! :o)
Serios, tot balet. Ca sa ma dau lebada pe lacul lui Ceaikovski. :o)
Nu pot sa fiu serioasa.... dar balet!
Si nu din cel politic.
#119872 (raspuns la: #119869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dau poantele(de balet) jos - de munteanu rodica la: 28/06/2006 17:49:53
(la: The Ball Room)
dau poantele(de balet) jos si accept invitatia lui Marcuse la un tango.
dar puteti pune orice muzica doriti.
eu ma descurc...inca.
#130542 (raspuns la: #130291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu as prefera balet:) Pentru - de munteanu rodica la: 06/10/2006 16:58:16
(la: The Ball Room)
Eu as prefera balet:) Pentru greutate.
Ma-nscriu ca lebadoaia principala.Si daca mai ramane ceva din mine,
incerc si rock.



Viata mea in cintec s-a mutat;)
#149857 (raspuns la: #149850) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si atunci - de Dinu Lazar la: 01/12/2003 03:23:18
(la: Racoviteanule)
Ce se intimpla... nu exista fotografie artistica.
Asa cum exista regnul vegetal si cel animal, exista fotografie, balet, sculptura... etc.
Dar nu exista sculptura artistica sau muzica artistica.
Exista fotografie pur si simplu.
In cadrul genului, exista desigur nenumarate subspecii, ramuri, canale infundate, animale disparute si evolutii ciudate.
Cum am mai spus pe undeva pe aici, sunt mai multe curente dominante in fotografie si cei din fiecare barca se lupta continuu cu ceilalti, asa a fost si asa va fi mereu, asa e in fiecare arta.

Problema esentiala e a limbajului. Si la modernisti, si la impresionisti, si la clasici, si in fotografia de toate soiurile, un artist pentru a se exprima trebuie sa foloseasca cit de cit parti din limbajul plastic; dar a folosi compozitie, perspectiva, a sti regulile culorilor sau numarul de aur, nu inseamna si a avea vreo tangentza cu clasicul.

Cum ziceam, ar exista azi fotografia editorialista de factura clasica, gen Brassai sau Bresson sau Capa, apoi ar fi fotografia academica de salon, unde gasim si genul promovat de AFIAP, pe muchie de cutzit de multe ori cu kitsch-ul, si ar mai fi fotografia grafica,
experimentala, insalationista...

Fiecare adept al acestor curente crede ca ce fac ceilalti e rahat si se lupta sa demonstreze si sa arate viabilitatea drumului sau. E normal.

Deci nu putem asimila clasicul modernului pentru ca aparent nimic nu e clasic si, pe de alta parte, ce e modern e neclar mereu...
#5570 (raspuns la: #5553) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sportul si tele-sportul - de desdemona la: 24/08/2004 15:05:43
(la: Faceti sport? Ce si cat?)
Cand nu mi-e lene (care din pacate mi-e destul de des) ma duc sa innot. Din pacate inotul presupune udarea parului (si cum am o gramada din asta insa prea putina rabdare) mi-e greu cu uscatul. Si imi lipseste un companion care sa ma incurajeze cu prezenta lui/ei. Sotul meu e un fel de pisoi de rasa si refuza categoric sa intre in apa mai adanca decat cada din baie. Altfel (in saptamanile eroice) ma duc de doua-trei ori la bazin, de fiecare data stau cam o ora jumate. Adica nu stau, inot :)
Anii trecuti am facut dans sportiv doua ore pe saptamana (nimica toata) dar a fost tare bine. In 'tinerete' am incercat de toate: balet, judo, aikido, taekwando, jogging (dar cu greu fiindca nu-mi place sa alerg). In anii cand am fost la universitate in Anglia am incercat aerobic, yoga squash si fotbal in sala, si mai ales sala de fitness cu aparate. De anul trecut incoace m-am lenevit foarte mult, mai ales fiindca n-am prieteni cu care sa ma duc la sport, si imi gasesc usor scuze ca sa nu ma duc cand sunt singura. Am o minge mare de gym (65 cm diametru) dar in ultima vreme sta cam mult pe dulap.
Televizorul incerc sa il evit cat de mult pot, fiindca ma face sa pierd vremea, dar imi place sa privesc dans sportiv, patinaj, gimnastica. Fotbalul, handbalul, si sporturile de echipa ma dispera (n-am rabdare sa urmaresc ce se intampla).
De fapt sportul meu preferat e plimbarea prin natura (mai ales pe la munte daca am ocazia, pe poteci cu radacini si pietre, si cand mai si urca e chiar un sport extrem). Am 28 de ani. Dar tu ?
Mai sunt si alte sporturi (neomologate): calcatul, aspiratul, invartitul clatitelor, si am fost surprinsa sa fac febra musculara de la acestea.
Cat despre sportul cu care se lauda AlexM eu nu il consider sport, e o placere ;). Ca si mancatul clatitelor, odata ce-au fost invartite de altii.
sis - de Belle la: 17/09/2004 19:03:02
(la: prajitura cu morcovi si dovlecei)
da' io nici nu vreau sa fiu balerina fa ... ti-aduci aminte desenul ala cu hipopotamii cu rochite de balet din dantelutza, asa as arata daca ma iau dupa tine ;)

si de ce sa iau mana de pe ciocolata, ca sa ai tu mai multa????

~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#22669 (raspuns la: #22665) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iertare......... - de cosmacpan la: 27/09/2004 22:04:07
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid
……….
caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.

Cu toate scuzele de rigoare pentru schilodirea testamentului blagian am pastrat doar inceputul si sfarsitul poeziei caci pentru acest material doar doua idei se zbat in mine : « si nu ucid – caci eu iubesc » atat si nimic mai mult. In continuare dau glas printr-un citat domnului Vartic ce pretuieste toate eforturile celor ce se alatura « in lupta noastra » zice dansul. A cui?

« Draga Domnule Cojocaru!
Cu riscul de a intra in polemica cu dl Plesu si articolul lui MANDRIA DE A FI ROMAN am publicat azi in Jurnal de Chisinau articolul JENA DE A FI ROMAN? pe care vi-l trimit. Pretuim imens toate eforturile pe care le faceti pentru a fi alaturi de lupta noastra. Multa sanatate!
Av Andrei Vartic »

In lupta cui ? Domnul in cauza vorbeste in numele domniei sale ? al unei elite ? sau al tuturor moldovenilor ?
Cu toata stima ce o am pentru mine, recunosc ca m-am nascut, am crescut, traiesc si poate ca o sa si mor in Romania. Nu sunt mandru ca sunt roman dar nici nu imi este rusine de acest lucru. A avea o nationalitate este un lucru normal. Am vrut sa spun a fi cetatean, dar mi-am adus aminte ca ar fi cea mai sfruntata minciuna, caci nu sunt cetatean, nu apartin cetatii pentru ca nu ma implic in viata cetatii ci doar locuiesc in cetate. Poate pentru acest lucru am cautat si o sa mai caut. Ce ? acel ceva care sa ne adune in jurul « jarului din inima » in jurul unei doine. Am fost tentat (si mai sunt inca) sa intreb (retoric) : unde sunt actele de mandrie ale « conducerii de partid si de stat » de dupa ’89 ? Caci :
- in decembrie 89 am cazut in genunchi si am plans (copil fiind…..)
- in ianuarie 90 am cazut de pe “tanc “ si iar am plans (ce esti copil?)
- in martie 90 am “alunecat” la Targu-Mutes si am mai plans un pic (ei, hai! Nu fi copil!)
- in iunie (pe la inceput) mi-am aruncat privirile spre inaltul cerului si am plans (oh, ce copil esti)
- pentru ca in acelasi iunie (13-15) sa-mi arunc inima in strada si sa vreau sa plang (de ce nu mai esti copil ?) dar fara a mai putea….caci secase izvorul lacrimilor ca parjolit de aparitia unei “gauri negre”.
E posibil sa-ti bati joc cu spaime (morti si destramari) de proprii tai copii ? E posibil sa-ti urasti proprii intelectuali (atatia cati ii mai ai) ? E posibil sa-ti arati (cu mandria de a avea) tot puroiul unei minti diabolice (copii subnitriti, distrofici, infectati HIV) in speranta ca vei smulge lacrimi (si bani sau vedetisme) de la vecini ? Unde oare a fost atunci mandria de a fi roman ? Cine a venit sa-si ceara scuze pentru eticheta ce ne-a fost pusa ? Caci EU, cetatean roman, eram catalogat (indiferent de ce facusem sau nu facusem) cu acel nume generic « bestialitate » fara a se tine cont de prezumtia de nevinovatie ? Sa fie oare unul dintre motivele pentru care nu am emigrat (rusinea ?) NU. Caci stiam ca si aici poate fi bine. Si trebuie sa fac ceva pentru acest bine.
Imi asum raspunderea pentru faptul de a nu fi citit articolul domnului Plesu. Dar a fi roman nu inseamna altceva decat faptul ca m-am nascut, simt si traiesc in Romania. Si Romania este asa cum o vede camera obiectiva a unui aparat foto. Cu istoria ei, cu gunoaiele ei (gunoaie de tot felul, incepand cu cele umane), cu Delta ei, cu muntii ei, cu saracia ei, cu Baraganul ei, cu satele ei, cu tiganii ei, cu orbirea ei, cu logofetii ei, cu ciocoii vechi si noi, cu pensionarii ce-si petrec timpul privind la vitrine ca la tv, cu copii superdotati care n-au vazut Disneyland-ul sau Euroland-ul. Cu sportivi de aur, cu masini de lux pe sosele desfundate, cu batrani ce vorbesc fluent franceza, engleza si germana, cu tineri carora viata nu le-a aratat decat ce se petrece dupa bloc ((B.U.G. Mafia – este doar un strigat disperat (?) in urechile nespalate ale indiferentei)).
Am citit aici atatea date (istorice) legate de acest pamant incat rusinea ma patrunde, dar intreb ca prostul satului si eu :
- i-a fost de vreun ajutor lui Paulescu sau doamnei Ana Aslan faptul ca au fost romani ?
- s-au simtit mai impliniti Eugen Ionesco ? Cioran ? Eliade ? Enescu ? ca « au fost alungati »
- Regelui Mihai i s-a implinit oare ultimul vis avand o Duda in familia regala ?
- Fetele mele sunt mai fericite pentru ca Domnul Plesu a fost ministrul Culturii iar acum tot ce s-a chinuit sa ridice se surpa ? Mai avem cutura ? Mai avem sport si sportivi ? Mai avem muntii ?
« Caci mai sarac ca anul acest, ca anul trecut si ca de cand ma stiu, parca nu am fost niciodata » si nu o spun eu, nu o mai spune Creanga ci o spune marea masa a deznadajduitilor. Nu sunt adeptul socialismului victorios, dar in America a functionat pentru cateva zeci, sute de ani, legea pistolului (si a fortei chiar daca nu-s adeptul luptei si al violentei) ca masura pentru un start. In toate lumea singurele lucruri valabile si de nezdruncinat au fost proprietatea, familia si Dumnezeu (ordinea este strict alandala). Ce ne-a mai ramas din astea : proprietarea ( ai apartament la bloc, taci din gura, esti in joc)
« o minciuna de dansii inventata » , familia (daca nu ne-au intrat inca sub plapuma cum se intampla inainte de 89, nu va speriati, nu-i timpul trecut) « a fost pe cand nu vedeam, azi o vedem » dar unde-i ? Dumnezeu ? redus ontologic la un sistem filozofic ne priveste cu seninatate si ne cearta cu iertarea sa parinteasca.
Deci trebuie sa mandru sau sa-mi fie jena ?
Nu. Trebuie si vreau sa ma acomodez, sa ma obisnuiesc cu starea de normalitate. Dar credeti-ma nu a fost moment in care sa nu vorbesc cu duiosie de muntii nostri (aur poarta, noi cersim dim poarta-n poarta ), sa nu spun celor ce au fost curiosi sa stie ca « da, in Romania sunt tigani si sate tiganesti unde gasesti bmw, opel, mercedes si … » dar si ca in familiile noatre cea mai calda sarbatoare este Craciunul cu nelipsitul brad si cu colindele lui nemaicantate de altii la fel. Ca Romania inseamna si saracie si bogatie, ca Romania este un tinut cu oameni primitori (atunci cand au ce pune pe masa), le-am povestit despre Sapanta, Voronet, Curtea de arges, Ceahlau, Rarau, Apuseni, Valea Cernei, despre Sighisoara care este printre putinele cetati medievale locuite si despre festivalurile noastre, am deschis gura si le-am aratat ca n-am nici macar toti dinti nicidecum dinti de vampir. Le-am povestit despre copii nostri care se bucura cand canta cu virtuozitate, cand se joaca serios de-a pictura, baletul, dansul, ca si ei joaca teatru in limbi straine, si castiga Olimpiade internationale.
Voi spune ca sunt mandru ca sunt ROMAN atunci cand in Romania OMUL va fi stimat si respectat pentru calitatile sale si nu pentru apartenenta la un partid, organizatie, klan, etnie (tre’ sa fi in borcan).
Dar pana atunci nu fac altceva decat sa ma patrund de lectiile si pilda celui mai mare Invatator. Caci El a iubit lumea chiar daca lumea nu L-a iubit. El a avut puterea sa spuna « pacatele ei, care sunt multe, sunt iertate ; caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin ». Caci cea mai mare porunca este « Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau » iar a doua, asemenea ei este « Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti ». Incerc sa iubesc Romania si toti romanii, oriunde s-ar afla ei. Iar vorbele Lui « Cine dintre voi este fara pacat sa arunce cel dintai cu piatra in ea » le vad ca pe un indemn la cautare.
In final revin cu intrebarea adresata domnului av. Andrei Vartic: chiar sunt mandri ca-s romani, moldovenii? Eu nu stiu dar citind insemnarile unui tanar basarabean parca incerc sa zic cu toata durerea si deznadejdea, « caci n-am promis nimic, ci doar ti-am deschis usa » “Tata, iarta-i caci nu stiu ce fac“. (vezi inceputul si sfarsitul acelui articol – ciopartit se va zice si pe buna dreptate).

Conferinta: : Educatie / Ce a fost si ce au ajuns (s-au trezit totusi!)
Publicat de mironbur la 31/10/2003 - 07:09

"Romania
#7002, de ARLEKYN la Sat, 20/12/2003 - 09:21

Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre Romania cand in sfarsit visul meu se implinea: Romania! Plecam prin transfer la facultate in Romania! Ah, ce imagini de vis aveam atunci despre Romania! Tara a visurilor mele. Fusesem numai o data in Eforie, la mare, cand terminam 11 clase, si imaginea Romaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare: literatura, libertate, fericire, dom doctor, nu va mint, asa vedeam eu Romania atunci. Mai auzisem si de tigani care iti intorc buzunarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul de mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante.
…………..
! Am invatat sa beau bere in Pub si sa-mi caut si eu ceva de facut, ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geografia, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace? Borasc!
Asta a fost inceputul fericit. Asta era inceputul spulberarii visului cu Romania, o baba ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la NATO. Romania din visele mele! Nu am asteptat sa ma primeasca cu bratele deschise, dar nici nu imi inchipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa fie violata, fututa, nu ma asteptam, zau."

Sã-ti fie dat sã trãiesti în timpuri interesante!
belle - de anisia la: 10/12/2004 15:31:36
(la: Trancaneala Aristocrata)
e super sa mergi la cumparaturi, nu??? ma bucur ca esti de acord. esti draguta sa zici ca-ti place cum gandesc referitor la cadouri. sunt de principiul ca decat sa cumperi o carte sau un pix doar ca sa te numesti ca ai cumparat ceva...mai bine o lasi balta. un cadou trebuie sa fie ceva ce stii ca va face placere celui cel va primi, nu? ceva ce stii ca i se potriveste persoanei respective. si daca nu gasesti asa ceva, atunci cauti ceva ce va aminteste de timpul petrecut impreuna. de exemplu anul trecut i-am luat bunicii doua bilete la Opera ca si cadou de craciun. stii de ce? pentru ca ea a fost cea care m-a initiat in tainele baletului si ale operei. ma lua cu ea de cand am inceput scoala, cam la doua saptamani. si atunci m-am gandit ca ar fi un cadou frumos sa o invit si eu pe ea...cam asa vad eu ideea de cadouri. ador sa fac cadouri. momentul acela de stralucire, de bucurie...momentul in care cineva despacheteaza un cadou...e o clipa in care indiferent de varsta redevenim copii. nu zici? cine nu se bucura sa primeasca un cadou???

si-acum revenind la realitate, ia spune-mi tu mie la ce ora e gata masa? ca am uitat sa-ti zic dar sunt o pofticioasaaaaaaaaa si cand ai scris de snitele si crema de zahar ars....nu prea ma pot abtine...
#31317 (raspuns la: #31316) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nota la purtare - de Dinu Lazar la: 11/03/2005 23:23:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Poate inainte de a da cu parerea despre muzica simfonica ar trebui sa vedem cite ceva despre muzica, inainte de a aprecia un balet ar trebui sa vedem cum devine cazu` cu dansul, si inainte de a vorbi despre fotografie ar trebui sa incercam sa intelegem cumva cite ceva din ceea ce inseamna fotografie; cel mai usor e sa ne dam cu parerea cind suntem habarnamisti.
Din exemplele date, ceea ce e de tot risul e ca domnul Cristoiu este fotografiat pe film, si anume pe planfilm 13x18, si ca nu exista acolo nici o prelucrare a fotografiei; imaginea de pe sit insa este mult comprimata si jpg-ul isi arata coltii, adica artefactele de la comprimare; dar orice necunoscator altfel realizeaza dupa contrast si stralucire ca e o imagine pe film, nu digitala, si ca nu e nimic - dar absolut nimic - prelucrat acolo.
Este negarivul scanat normal si atita tot.
La linkul prezentat dupa exemplul cu Cristoiu ( aaa... imagine din pacate aparuta pe niste coperti si intr-o recenzie in Washington Post), sunt imaginile mele comerciale; daca ele pot trezi sentimente legate de kitsch, bazar, vara si litoral, atunci aveti absoluta dreptate, asa este, categoric este adevarat ca fotografiile de la Photoraid-ul de la dordeduca.ro sunt atunci inacest caz foarte bine facute tehnic, cu umbre care dau volum si conotatii narative de exceptie imaginilor, si au o compozitie indelung studiata, fata de care grafica japoneza pare o insailare de copii retardati; lumina din imaginile de la Photoraid este indelung studiata, pentru a sublinia atmosfera culturii si istoriei locurilor, si niciodata, dar niciodata, nu s-a reusit inca asa de bine sa se surprinda in imagini atit de maiestuos facute o chintesenta uluitoare de echilibru si armonie care sa recompuna in planul fotografiei o imagine aproape tridimensionala; ramin in memorie acele portrete atit de delicat iluminate - tot de lumina directa a razelor de soare, ceea ce este o adevarata performanta profesionala.
Privind cu atentie acele imagini, ne dam seama ca ele sunt un adevarat ambasador al creatiei romanesti fotografice, si ca in plan subliminal, asistam la o remanenta a factorului formal, evidentiindu-se procesul prin care elementele figurative se transforma in emotii - astfel straduinta de a izola elementul fugitiv al purei reactii estetice de compozitia in care este inclusa, transpare in aceasta pendulare polemica ce ne aduce aminte de pregnanta expresivitatii creative, de transdecentalismul activ kantian.
Cu siguranta privitorii acestor opere de arta expuse la Londra sau Nurnberg au putut sa recunoasca un filon genial care transpare din aceste lucrari, au resimtit acel glas launtric care calauzeste traiectoria existentiala a oamenilor deosebiti; exista acolo o vocatie unica pentru realizarea unor opere care sa stea sub semnul perfectiunii, concurind chiar natura, daca asa ceva este - si iata ca este - posibil.
Fara indoiala, privind acele fotografii, nu numai ca ni se inoculeaza un intens dor de duca, dar realizam si ca exista si posibile variatii ale autonomismului artistic croceean, care sustin dupa cum stie toata lumea ideea unitatii esteticului cu eticul.
In tot cazul, pentru a incheia, as spune ca atunci cind m-am uitat prima oara la minunatele imagini culturale si istorice realizate cu atita suflet si patos, aveam o gripa ingrozitoare, si pe deasupra ma durea capul si imi ratacisem si ochelarii; acum cind ma uit inca o data la acele fotografii, realizez cit m-am inselat, de abia acum observind ivirea in cimpul perceptiv al unor configurari cu tendinta de a constitui modele de tranzitivitate inlantuita, aflate intr-o relatie izomorfa; adica, pentru a fi mai explicit, observam aici raportarea sincrona a elementelor care sunt spatializate ( de la forme plane, complicate si conventionale, la forme solide, simple siregulate) si diferentierea structurala fata de un fond (die Gestalt/ der Grund sau die Gestalt>Ar mai fi multe de zis despre aceste fotografii de la Photoraid, ar trebui abordata problema ontogenezei operei de arta, si chiar ar trebui facuta o comparatie cu viziunea esteticianului Etienne Gilson, care spunea ca autonomia operei de arta este nascuta din nevoia de a sacrifica in tablou tot ce nu contribuie la muzica sa - dar acestea sunt totusi notiuni mult prea elementare, care ar plictisi peste masura pe domnul Mihai Brezeanu, deranjeat probabil dejea de aceste prea elementare impresii stirnite de a doua vizioneare a imaginilor in cauza.
Oricum, ca sa revenim la cele lumesti si la un ton mai vesel, remarca referitoare la cum se spune, deranjaza sau deranjeaza, ori chiar deranjiaza, imi aduce aminte de bancul cu criticul de arta moldovean care arata mindru in muzeu grupului de iubitori de arta:
- "Si acesta, este un tablou de Chicasso"
La care un cunoscator spune:
- "Domnu` critic, se zice Picasso"
Replica am uitat-o dar tin minte ca era grozava.

Oricum, nu puneti la inima; orice creatie, de jos sau de sus, facuta cu sau fara meserie, va gasi admiratori si denigratori, foarte multi si foarte energici;cum ar fi berea fara spuma si sapunul fara clabuci?

Totul e sa se vorbeasca despre ceva, nu sa faci ceva si sa ramina necunoscut; chiar in acest moment pe situl meu sunt 34 de vizitatori on linecare se uita sa vada cum devine cazul cu "vara, litoral, bazar, vanzatori de tablouri kitsch", ceea ce fata de o medie de 3-4 e ceva. Acelasi lucru le urez si photoraidishtilor.
#39193 (raspuns la: #39043) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
spectacole de opera care-mi plac - de anisia la: 15/05/2005 23:44:16
(la: Va place Opera?)
Bohema de Puccini, Traviata de Verdi si Cavaleria Rustica si Paiate de Leon Cavallo.
sa nu mai vorbim de spectacole de balet... ca-s multe orele petrecute in Opera Romana din Bucuresti.
Jimmy - de Pasagerul la: 19/05/2005 23:51:41
(la: Va place Opera?)
Scuze,credeam ca e un canal cunoscut in Europa.Este un canal francez.Amanunte la
http://www.mezzo.tv/chaine/quisommesnous.php
Multa muzica clasica si jazz.In fiecare Simbata seara se transmite Opera(pe 21/5 se da Cosi fan tutte),Duminica seara balet.
E unul din canalele mele preferate.
--------------------------------------------------
If you always do what you've always done
you'll always get what you always got.
#49930 (raspuns la: #49920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fotografii de presa - #55568, de masakyio - de Dinu Lazar la: 22/06/2005 15:50:34
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Ma numesc MiHalachi. "

Bun venit la o cafea, stimate domn.

"Oamenii chiar si cei neinitiati reusesc sa recunoasca o imagine buna pentru ca le vorbeste , le spune ceva, insa trebuie sa aiba mai intai acces la ea."

Lucrurile sunt destul de complicate; o imagine buna se face cu un alfabet cromatic, tonal, compozitional, si chiar daca multe elemente par a fi instinctive in realizarea unei imagini, nu este de loc asa.
O fotografie buna este mai aproape de opera, de balet, de artele culte, decit de manele si de broshurici facute de imbecili care stiu sa manevreze mausu` intimplator.
Daca marea masa de privitori este inculta, daca nu stie sa faca diferenta intre o imagine buna si o porcarie, nu poate exista imagine "de calitate".

"Oare fotografii romani nu sunt destul de motivati?Cred ca fotograful roman de azi traieste cu o angoasa care nu tine numai de banii pe care nu-i castiga si de frica de a-si pierde slujba ci si de faptul ca pe undeva stie ca se adreseaza unui public necultivat si ca mesajul sau va ramane nereceptat din cauza acestei teribile ignorante. De aici si lipsa dorintei de a schimba ceva: e o poveste veche la noi romanii!Cred ca pentru moment singurul lucru ar fi sa ne bagam in cap ca trebuie sa devenim si noi ceva...si ca ar trebui sa ne miscam putin chiar si cu foamea in stomac!"

In esenta, aveti perfecta dreptate. Iubitorul de fotografie - ca sa nu zic amatorul de fotografie, ca poate deranjaza - ar trebui sa se exprime mai cu patos, mai vizibil, mai cu dangat de clopote, mai cu folos.
Blogurile foto deja sunt o chestie; exista bloguri foto romanesti absolut remarcabile deja, la nivel foarte inalt de exprimare plastica si verbala; asta ar fi un pas, colectivele de artisti care fac un proiect ( cum e minunatul enisala.ro) sunt evident un pas necesar si pozitiv inainte; ar urma realizarea unor situri gen thereportage.com in limba romana, niste reviste de prezentare a unor reportaje inchegate, deshtepte, bine facute, asa cum din pacate nu vedem in presa romaneasca; daca se reuseste trecerea peste problemele - mari in spatiul balkanic - de legate de asociere a mai multor artisti care sa traga impreuna carutza, s-ar putea face niste nuclee de creatie extraordinare.

Si acum se fac iesiri la fotografiat, mai rar sau mai greu, cu gashca; si acum mai se intimpla sa mai existe momente cind e mai placut de iesit cu grupul intr-o zona ( si 7 zile e un exemplu) - mai lipseste, in afara de 7zile si enisala, finalizarea, crearea unor situri cu albumele realizate, a unor expozitii.

Cred ca aparitia iminenta a unor colective de fotografi care sa rezolve teme grele, imposibil sau greu de rezolvat de fiecare separat, a unor publicatii, virtuale macar, cu imagini bune, ar putea insemna mult pentru viata fotografica romaneasca.

Deocamdata ce se intimpla mi se pare o tragedie; eu vad numai doua clase principale in imaginea romaneasca: avem in primul rind un mare numar de pushti care, cinste lor, descopera mirajul fotografiei; se ambaleaza, pun poze pe situri, incep sa se preocupe; dintre cei care incep, poate unu` la suta rezista si peste 4 ani, marea majoritate trimitind fotografia de la rangul de prima preocupare la rangul de foste amoruri.
Acestia intretin cel mai mare zgomot pe listele de discutii fotografice romanesti; nu e rau; sunt preocupati de obiective, aparate, softane; cei preocupati de comunicare, de estetica, de compozitie, sunt rara avis, adica foarte putini, pentru cei ce chiulira de la latina; exista de fapt un zid la care putini se gindesc intre mirajul tehnologiei si arta comunicarii.
Cind ajung la poalele acestui zid, putini trec dincolo.
Bun, si avem marea masa de fotografi profesionisti, care - la noi - in principiu, cu rarisime exceptii, nu comunica, nu discuta, nu exista pe net, fac ce se cere la comanda, la pretul posibil ( deseori infim) - si la calitatea deseori apropiata de orice lucru pe care il faci ca sa existe si ca sa indeplineasca niste criterii minime ca sa aduca un banut si sa se invirte senila.

In momentul cind vor exista niste - neaparat mai multe - cluburi, locuri, situri, reviste, edituri, agentii romanesti, numai de fotografie, in care se vor vedea opere inchegate si lucrari de nivel, atunci se vor putea misca itzele.

Pentru asta, trebuie ca niste energii sa se uneasca in scopuri creative, si nu distructive, si trebuiesc create deci: unu - ceva grupuri care sa duca impreuna bushteanul, si - doi - reviste virtuale de creatie ale acestor grupuri, sau care sa promoveze fotografia creativa, asa cum sunt http://www.visuelimage.com/, http://revue.com/toc/sommaire.shtml, http://dp.mariottini.free.fr/sommaire.htm - citeva exemple din cele citeva zeci de mii posibile...
Dar, momentan, mai stam o leaca.
Mai o cafea, mai un ciubuc, trece timpul si asa.
#56027 (raspuns la: #55568) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
predestinarea si liberul arbitru - de om la: 12/07/2005 18:02:43
(la: Nimic din ce ni se intampla nu e intamplare...adevar sau nu?)
chiromantia, psihologia, zodiacul si multe altele sunt metode prin care se determina "predestinarea", dar mediul fizico-social (cu cei 7 ani de acasa la pachet :-) genereaza un fel de liber arbitru care poate "bulversa" total predestinarea. Sa fim cinstiti (si NU narcisisti) si sa admitem ca de multe ori am spus:-"ala" este destept, ii merge mintea si o sa ajunga ceva, dar in timp ... "ala" s-a pierdut pe ...undeva-!
Hai sa incerc un exemplu haios: daca este un copil extrem de agresiv din fire ce credeti ca o sa iasa din el daca il indemnati sa faca box si ce ca o sa iasa daca o sa faca...balet. Daca privim partea buna a viitorului...mai degraba o sa iasa campion la box decat sa fie star in lacul lebedelor!
Si mai dau un exemplu din cafenea de tipul unde dai si unde crapa: -dialogul dintre cico si anisia cu "dragostea lor platonica cu tot"-hai nu va suparati ;-D!
#59101 (raspuns la: #59064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cui vreau sa spun... - de Dinu Lazar la: 26/07/2005 00:02:00
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
#60674, de ellla la Thu, 21/07/2005 - 17:08
"ar trebui sa vad tehnic chestia asta? eu ma gandesc doar la cadrul pe care il vad si imi transminte ceva dar concret am rezultantul e altceva...e frustrant..."
==========================================

Pai fotografia este ca poezia, ca muzica, ca baletul, ca orice arta... faceti-o in asa fel incit sa va exprimati, sa va descatusati, sa va cautati fericirea, si pe urma daca aveti noroc si muza si poate putina pricepere, lucrurile vor lua o directie sau alta.
Eu totusi sunt adeptul consecvent al ideii ca imaginea, poezia, muzica, pictura, orice arta, e o forma de cautare si de gasire, o cale de exprimare pur si simplu - si ca auditoriul nu conteaza, cel putin nu intotdeauna.
#61369 (raspuns la: #60674) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. munteanu rodica - de Paianjenul la: 21/08/2005 05:03:45
(la: Ce regreti ca n-ai facut in viata?)
"...mi-ar place sa inot in fiecare zi sau sa dansez."


- Incearca balet acvatic. Impusti doi iepuri dintr-un foc.
#66883 (raspuns la: #63645) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca - de maan la: 22/08/2005 18:46:58
(la: Barurile de streaptease)
m-as duce la balet.
iar dansurile contemporane sunt o pasiune ce-am descoperit-o acum foarte putin timp.

ma tem ca nu mi-am dorit inca sa vad un barbat dansand gol in fata mea.

nu neg, o fi o arta sa-ti ai hainele jos, da' pur si simplu nu ma intereseaza.

daca el si-ar dori sa mearga intr-un astfel de loc, nu l-as insoti, dar nici nu i-as interzice sa se duca.
maan :) - de cico la: 22/08/2005 23:05:42
(la: Barurile de streaptease)
m-as duce la balet.

serios, sa stii ca spagaturi mai bune ca-n barurile de streaptease n-o sa gasesti nicaieri! Se-apropie de perfectiune, ca nu mai sint nici haine sa jeneze :))))

ps La barbati e mai problematic, ca nu pot sa ...loveasca asa de podea cind se pun la 180 de grade. Pina si Van Damme il facea cu picioarele in aer, sau pe dulapurile din bucatarie ;)
#67137 (raspuns la: #67050) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ati scris frumos despre mine, - de Cassandra la: 31/10/2005 00:25:54
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
Ati scris frumos despre mine, va multumesc.
Cum sint eu...am 41 ani dar arat mai tinara. Inaltime si greutate normale, tinuta dreapta datorita anilor de balet si gimnastica din trecut. Nu port ochelari. Ma imbrac divers in functie de ocazie, sint cocheta si-mi place sa combin culori si modele cit mai variate si indraznete dar in limita bunului simt. Cheltuiesc mult pe imbracaminte dar nu tip "office" pe care nu mi-o pun niciodata, in primul rind ca meseria mea nu mi-o cere. Imi place sa citesc, sint timida si retinuta de multe ori dar prietenoasa si deschisa atunci cind persoana merita. Sint o buna prietena si nu mi-e greu sa dau fara sa cer in schimb. Ma consider o buna organizatoare dar nu-mi place sa fiu lider cel putin nu in mod evident, am talentul de a sugera astfel incit cei din jurul meu iau drept proprii initiativele mele.
Sint incapatinata, nu pot sa sufar treburile casnice.
Mi-am pus la date personale o poza "stilizata" (Anisia mi-a dat ideea) pentru ca sa nu elimin complet misterul care atit imi place in cafenea. E o poza facuta anul trecut :)
umila-mi parere - de laura_ la: 09/12/2005 12:15:50
(la: muzica buna-definitie)
Cand sunt intrebata :"ce muzica-ti place? ce muzica asculti?" ... eu am o vorba... "MUZICA, NU ZGOMOT!"
Am facut 10 ani balet, sunt obisnuita sa ascult muzica clasica... ascult cu placere formatii/artisti consacrati, muzica noua/veche/acutuala/"la moda"/controversata... depinde de stare... ce aleg din toate sa ascult...
Se face si muzica buna... inca se mai face!!! ... ca predomina "comercialul"... asta-i alt aspect... nu vreau sa intru in polemici de tot felul... spun doar... ca-mi place sa cred...muzica buna ... a fost, este si va fi ... totul este limitat de gustul fiecarei persoane in parte...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...