comentarii

MUNCA IN AGRICULTURA IN GERMANIA


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Mirajul Occidentului... - de ARLEKYN la: 23/12/2003 12:09:56
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Romanii care au muncit legal in strainatate, anul acesta, au castigat, in total, peste o suta de milioane de euro, potrivit raportului de activitate pentru 2003 al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), prezentat, duminica, la bilantul Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Potrivit raportului OMFM, numarul contractelor de munca obtinute de romani in strainatate, prin intermediul oficiului, este aproape dublu fata de anul trecut, informeaza Mediafax. Astfel, daca in 2002 au plecat la munca in strainatate, prin intermediul oficiului peste 22.000 de romani, in 2003 numarul romanilor care au muncit in tarile cu care OMFM colaboreaza a ajuns la aproximativ 40.000.

Cei mai multi romani au lucrat in Germania - aproximativ 23.300 - in agricultura, silvicultura sau la carusel (in baza unor contracte de munca pe o perioada de patru luni); in domeniul sanitar (in baza unor contracte incheiate pentru 18 luni), iar studenti romani au lucrat in gastronomie si agricultura, cu contracte de munca pentru studenti incheiate pentru o perioada de trei luni.

Alti 15.000 de romani au lucrat pana la 8 decembrie anul acesta, legal, in Spania, in baza unor contracte de munca incheiate pentru perioade cuprinse intre doua si noua luni sau chiar pentru un an, in agricultura si constructii. Pana la sfarsitul acestei luni, OMFM urma sa incheie peste o mie de contracte de munca pentru agricultura in Spania si sa mai organizeze alte doua selectii pentru 70 de locuri de munca in agricultura si 22 de locuri de munca in constructii si industrie, in Spania.

Un numar de 59 de romani au obtinut contracte de munca pentru 18 luni si in Elvetia, in domeniile sanitar si hotelier, dar si in alimentatie publica si gastronomie.

Potrivit raportului OMFM, domeniul de activitate cel mai solicitat de partenerii straini ai oficiului au fost sectorul agricol - 70 la suta, procent datorat in special contractelor de munca incheiate in Germania si Spania. Pe al doilea loc se claseaza serviciul hotelier si de alimentatie publica, urmate de domeniul sanatatii si de constructii. OMFM a colaborat anul acesta si cu Italia - unde s-au obtinut 76 de contracte de munca in domeniul hotelier si medical; cu Qatar-ul - unde lucreaza in acest moment 21 de asistente medicale si cu Ungaria, unde 11 romani au obtinut contracte de munca in constructii, agricultura si in domeniul medical.

Crede si nu cerceta!...
Raspuns pentru Sorin - de (anonim) la: 10/12/2003 23:24:44
(la: Angajarea conditionata de un test de sarcina obligatoriu...)
Sorine,

in Germania nu est catalogat drept tigan de catre nimeni.
Viata in Germania (cel putin in zona in care stau eu) decurge dupa reguli proprii bine stabilite si respectate.
Ordinea este cuvantul de ordine iar munca este munca.
Germanul munceste din greu si el pentru a-si achita ratele la casa.
Sistemul de asigurare a sanatatii este extraordinar de bine pus la punct.
De exemplu eu, am avut nevoie de o suma imens de mare si asta in numai doua luni. Casa de sanatate mi-a asigurat mare parte din cheltuieli (peste 98%).
Casa de asigurari este casa de asigurari.
Nu inseamna ca nu trebuie sa platesc un medicament obisnuit in farmacie, dar o tomografie de exemplu nu trebuie sa o achiti din buzunarul propriu.

Germanul merge la munca. Timp de 8 ore (nu stiu exact cat permite legea maxim- dar nu mult peste) muncesc.

Cand vine acasa germanul vrea o viata in care sa se simta multumit si liber.
Pentru unii inseamna sa iasa la o bere cu prietenii. Dar pentru altii -si cei mai multi inseamna cum sa avem o viata fericita de familie.
Asa ca, mult succes!
bah... horica! - de proletaru la: 08/03/2006 13:26:30
(la: Unde ne sunt valorile?!)
... am plecat! cheia e sub prag!

Titi... intai te descalti si abia dupa aceea intrii! dar deh... munca in agricultura cere sacrificii!

eu credeam ca pe aici umbla oameni cu bun simtz. tzeapa!

stimabile, la mine s-au schimbat multe in bine... la tine e mai naspa!
#110167 (raspuns la: #110162) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Baby Mititelu la: 03/08/2012 10:20:14
(la: Fara aluzii...)
Cultura, multa cultura gratis. Patriotism si sentimente inalte. Cenaclul Flacara. Invatatura temeinica. Munca in agricultura, sport, activitati pioneresti la discretie. Tabere gratuite. Multe emotii...
Partea cu frigul si cu ratia de paine si carne, cozile la butelii si unt...am uitat-o , nu m-a afectat. Am pretuit accesul la cultura si invatatura.
*** - de RSI la: 05/08/2012 14:46:45
(la: Fara aluzii...)
"Cultura, multa cultura gratis. Patriotism si sentimente inalte. Cenaclul Flacara. Invatatura temeinica. Munca in agricultura, sport, activitati pioneresti la discretie. Tabere gratuite. Multe emotii... "

Sieg! Heil!
#634534 (raspuns la: #634441) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
germania - de SB la: 28/10/2003 09:29:03
(la: duplicitatea francezilor)
nu va faceti iluzii cu germania.
Este adevarat ca aici au fost primiti f. multi din "motive umanitare" In '88 procentul de acordari de azil la cetatenii romani( in conditiile celui mai aspru regim comunist) era bine sub 2% .

Motivele umanitare au fost si sint de fapt crearea( pastrarea) unei anumite "fetze"; in plus reprezenta un surplus de fortza de munca extrem de ieftina( si f. bine calificata, cel putin in cazul romanilor)Eu numesc asta un soi de sclavagism modern!

In rest ai dreptate, dreptatea e ptr. NOI. E o stare de fapt de care trebuie tinut cont( acum, ca stim)

In rest sint de acord ca daca ne intindem prea mult pe "aici"( citeste " subiest") nu ajungem nici-unde. Acum ca sintem "liberi si mari" sa incercam sa facem diferenta intre normal, nenormal si ...paranormal!
#2437 (raspuns la: #2434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Germania - de (anonim) la: 28/10/2003 15:52:09
(la: duplicitatea francezilor)
Am trait in Germania unde am lucrat cu nemtii si nu era asa cum este astzi.
Dar nu-i blamez ca au fost inundati de arabi care stau degeaba pe asitenta sociala din tata-n fiu. La fel multi ,romani, rusi,polonezi,bangladesi,indieni,pakistanezi,algerieni, afgani, asiatici,.Un focar de crminalitate de ne-maiintilnit.
Comunitatea turca este singura care lucreaza tot felul de munci si-i admir la fel ca si pe cea italiana.
Romanii din pacate multi pe ajutoare si ei ca platesc mai bine decit daca ai avea servici.
Nu mai sint banii necesari sa ti asa de multi lenesi in special din Orientul apropiat.
#2480 (raspuns la: #2437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
statul german despagubeste romii - de Catalina Bader la: 21/01/2004 10:00:16
(la: A existat holocaust in Romania?)
supravietuitori ai holocaustului
extras din expres.ro

Deportarea la Bug

In ianuarie 1942, circa 25.000 de tigani din Romania au fost deportati in Transnistria, pe malurile riului Bug. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut in inchisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. La 11 august 1942, operatiunea fusese aproape terminata. Majoritatea celor trimisi in lagar erau etnicii care nu aveau bunuri, nu detineau terenuri in proprietate sau case proprii. Conform istoricului roman Viorel Achim, au fost deportati in Transnistria, din Regat, cel putin 24.686 de tigani, dintre care 11.441 erau nomazi, iar 13.176 sedentari. Maximum 10.000 dintre acestia au supravietuit. A fost o tragedie de proportii, impotriva careia a protestat Constantin I.C. Bratianu intr-o scrisoare adresata lui Ion Antonescu, la 16 septembrie 1942. In Transnistria tiganii au trait in conditii inumane, fiind siliti sa doarma in gropi construite in pamint sau in grajduri, pusi la munca fortata pina la epuizare, fara hrana, drept pentru care multi nu au supravietuit.

In 12 august 2000, pe baza unei legi votate de Parlamentul German s-a infiintat “German Foundation Act”, care urma sa se ocupe de acordarea de despagubiri celor aproximativ 300.000 de victime care au supravietuit Holocaustului pina in februarie 1999. Pentru acest program s-au alocat peste 200 de milioane de euro. Ca partener de dezvoltare a programului a fost aleasa Organizatia Internationala pentru Migratii. Diseminarea informatiilor in rindul comunitatilor de rromi s-a facut de catre AB Data Research, orice imixtiune din partea unor “binevoitori” fiind ilegala.
Cosmarul unei romance in Germania - de SB_one la: 05/02/2004 12:07:07
(la: Romani in strainatate)
Articol aparut in SOCIAL/OBSERVATOR in ziua de Joi, Februarie 05, 2004



Cosmarul unei romance in Germania


Ancheta, trimitere in judecata si in final condamnare la mai multi ani de temnita pentru un cuplu de germani, acuzati ca ar fi exploatat, la negru, munca a sapte est-europene, printre care si o romanca.
Ancheta a fost declansata abia in urma sinuciderii, in decembrie 2002, a tinerei din Roma nia, care avea 22 de ani.
PEDEPSE.Neamtul, un mecanic in varsta de 35 de ani, a primit o pedeapsa cu inchisoarea de trei ani si trei luni, iar sotia sa, in varsta de 36 de ani, doi ani si opt luni de inchisoare, cu suspendare. Cele doua verdicte, pronuntate la Ansbach (Bavaria), au tinut cont de condamnari precedente ale celor doi, care fusesera cu suspedare.

MOTIVE. Condamnarea celor doi s-a facut pentru exploatarea la negru a muncii celor sapte fete, care erau nevoite sa se multumeasca cu maximum un euro pe ora pentru minimum 17 ore de munca pe zi. Nemtoaica insa a mai fost gasita vinovata si pentru faptul ca a aruncat cu apa clocotita pe tanara din Romania si a agresat-o pe o alta.

COSMAR. Cele cinci lituaniene, o poloneza si romanca angajate de cuplul german au lucrat in conditii de sclavie din toamna lui 2000 pana in ianuarie 2003. Viata lor se rezuma la munca si un pic de somn. Romanca lucra 17 ore pe zi contra a 40 de eurocenti pe ora, fara nici o zi de concediu. (Marina Constantinoiu)








SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8950 (raspuns la: #8927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clasificarea muncii - de AlexM la: 26/06/2004 12:47:21
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
nici eu nu am inteles acest lucru. A spala un WC este cel putin in west mult mai placut decat sa-l desfunzi de exemplu. Ca atare munca unui spalator de wc-uri poate fi mult mai placuta decat a unui instalator care trebuie sa-l puna din nou in functie pentru ca s-a infundat.
In fond aparent problema nu este ce munca faci ci modul in care vezi clasificarea muncii. Probabil ca modul de a vedea munca pe criterii de tipul "aia e super, aia e huideo" este legat de un anume gen de a fi. Si in general românii au problemele lor cu a fi . A fi cineva, a arata ca tu esti cineva, a arata ca tu ai reushit ceva, a arata cat iashti tu de bun. In fiecare din noi se pare ca zace un mic megaloman si din acest punct de vedere pare-se ca Ceaushescu ne-a reprezentat perfect. Noi avem o parere foarte buna despre noi , stem mai buni ca ungurii si ca toti slavii la un loc si in fata italienilor (dreacu ei de macaronari!!)nu plecam capul ci numai injuram ca ei au avut mai mult noroc. Spaniolii si portughezii sint oricum departe si oricum sint nishte "janghine" francezii sint nishte puturosi (mai rau ca noi?) si nishte fonfaiti care nici bine a vorbi nu stiu si daca am fi avut noi sansa eram mult mai buni ca francezii ( noi n-am avut colonii, d'aia "sic"). Rusii (ai dreacu betivi nenorociti) nu au reushit sa treaca peste noi cu chinezii si turcii si arabii nici nu ne comparam ( alte rase, negriciosi si cu religii si obieciuri anapoda) cu indienii ce sa zicem ( fuji dom'le nu avem noi tsiganii noshtrii? lasa ca-i stiu io nu-mi vorbi mie de al'di indianu), grecii sint nishte fraieri ca oricum au pierdut mereu cand a facut o afacere un grec cu un român ( numa calimera calispera, hai lasa-ma si du-te la tesaloniku lu tac'tu d'aci). Cu Albanezii nu ne comparam ( aia sunt salbateci dom'le, traiti in padure, nu alta !!!) asa ca cine mai ramane? Pai mai raman germanicii. Nemti, scandinavi, anglo-saxoni. Dom'le astia sint dati dreacu ! Cu astia mai ne trebe vreme si multa apa pe Dunare sa ne punem cu ei. Dar ne place sa ne comparam cu ei si sa aratam ca oricum, cat ar fi ei de buni (buni numa technic dom'le, technica si disciplina in rest sunt vai mama lor) sint timpiti si nu au cultura (individu' in general Dom'le ca nu vorbeam acu de Schiller !!), vad precum calul numa in fata, barbatii oricum nu sint buni la pat, betivi ordinari ( ca si verii lor rusnacii), femeile nishte curve s a m d.
Mda.. se pare ca de fapt "munca de jos" este numai imaginea in oglinda a imaginiii noastre interioare. Avem o prea buna impresie despre noi care de cele mai multe ori , nu e justificata. Face bine intradevar sa ai incredere in tine dar sa sepram ca nu orbim din cauza asta:-)))

#16800 (raspuns la: #16790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

Sa castigi 1Milion prin munca - de Simon Alexandru la: 30/12/2004 17:15:36
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Sa castigi 1Milion prin munca cinstita?Dar asta e un vis.Traiesc de 15 ani in Germania si am aflat pe propria piele cat primesti pe munca cinstita.
#32464 (raspuns la: #30913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
COMUNISMUL UN CADOU PRIMIT DE LA VEST - de romanul_vesel la: 08/01/2005 01:55:20
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Comunismul este cadoul pe care Chruchil si Americanii ni l-au facut dupa Tratatul de Pace de la Yalta, cind ne-a plasat sub influenta Rusiei Comuniste.
Ca orice noua conducere politica si comunismul s-a bazat pe clasa nemultumita - muncitorimea - dar si din rindurile muncitorimii pe cei lenesi si fara speranta. Asa ca de unde aveau sa ia "POLITICIENI CU EXPERIENTA" in conducerea unei tari cind toti "BAIETII" erau niste golani analfabeti:
Petre Borila - tigan din Delta,
Ion Apostol - tractorist din comuna Independenta, linga Galati,
Gheorghiu Dej - muncitor la Fabrica de Rulmenti Birlad
Ana Pauker - evreica, mucitoare tesatoare din Basarabia
Vasile Luca - evreu, din Basarabia (nume schimbat ca sa para romanesc)
Teoharie Georgescu - evreu, criminal de drept comun din Basarabia (nume schimbat ca sa para romanesc)
Ceausescu - sa nu mai amintesc...

Toti o sleahta de golani!!!!

Nu va fie cu suparare aceiasi situatie am intilnit-o si in Decembrie 1989, cind i-am fugarit pe comunisti si ne-am trezit cu o alta sleahta de golani: Dinescu, Voiculescu, Roman, Dide - Puscarie, Miron Cosma, etc...
Si atunci l-am adus pe Bunicuta (Iliescu) pentru ca el desi era comunist cel putin avea experienta in conducerea unei tari.

Politicienii nu se nasc peste noapte, si am vazut cu ochii nostri ce au facut guvernele lui Vacaroiu, Ciorbea... si altii ca ei. Voi ii stiti mai bine, ca ati votat pentru ei.

Cei care isi amintesc de viata in Romania dintre anii 1970 -1980 nu pot sa spuna ca am trait rau. Nivelul general de bunastare se apropiase de standardele internationale. Tot mai multi romani is cumparau apartament si "masina mica", scolile devenisera tot mai bine dotate si nivelul de educatie depasea cu mult tarile vestice. Din ce in ce mai multi copii din Romania cistgau Olimpiade Internationale de matematica si fizica. Se infiintasera institute de cercetare si academii ,se inmultisera locurile la facultati.
Toate astea nu cad din cer. Sint rezultatul unui venit national adecvat si a unei economii in crestere, pe care cei ce nu o inteleg o critica - pentru ca asa sintem noi invatati sa criticam.

Dupa anii 1980 intreaga economie mondiala s-a deteriorat si bineintels ca cei mai afectati am fost noi cei din Est. Ca sa mentii oamenii in servicii si sa sa-i dai fiecaruia o bucata de piine trebuie sa faci sacrificii. Noi nu aveam milioane de someri ca Germania, America, Anglia... etc. La noi fiecare trebuia sa fie angajat! Poate a fost gresit din punct de vedere economic. Dar care dintre noi ar fi preferat sa fie somer?

Citi dintre noi au platit pentru a merge la scoala, sau pentru a-si da copiii la scoala? Citi dintre noi au platit pentru asistenta medicala?
Care dintre noi a fost oprit sa ajunga inginer, doctor, profesor, economist pentru ca parintii nu au avut bani sa-l tina la scoala?
Citi dintre noi am absolvit facultatea si nu i s-a dat un loc de munca?
Toti am avut aceeasi sansa si fiecare a beneficiat in functie de talent, putere de muunca si grad de inteligenta.

E usor sa criticam si sa ne aducem aminte numai ce de a fost rau. Dar citi dintre noi si-au adus o contributie adevarata.

Dupa 15 ani de "DEMOCRATIE", tot ce s-a construit prin munca noastra si a parintilor nostri a fost distrus s-au vindut pe nimic.
Combinate industriale, industria petroliera, industria miniera, educatia si agricultura. Nu mai avem nimic!
In schimb avem libertatea de a injura in gura mare, fara sa ne fie frica de securitate, pe Iliescu, Constantinescu, Basescu si pe cine mai vreti voi.
Iar ei rid pe sub mustata, se sterg cu mina la gura ca sa para populari, si isi umplu buzunarele.
Am trecut de la stagiul unde aveam bani si nu aveam ce cumpara... la stagiul de magazine pline cu vitrine atragatoare dar avem buzunarele goale.

Avem DEMOCRATIE - dar nu avem de munca si nu avem ce minca, avem PASAPOARTE dar nimeni nu ne da o viza de excursie pentru ca venim dintr-o tara saraca si reprezentam pericol ridicat de emigrare.

Asa ca ce regretam de pe vremea lui Ceausescu?

Fiecare regreta sau se bucura prin prisma lui personala.
Eu am plecat din tara pe vremea lui Ceausescu, dar nu am plecat din motive economice. Am plecat din motive politice si sociale. Daca as fi acum in Romania as pleca din aceleasi motive politice si sociale plus motive economice!

Alex
românii din Germania - de (anonim) la: 23/01/2005 14:07:38
(la: Viata romanilor din Germania)
Un pret al emigrärii cred cä-l plätese orice emigrant , in orice tarä, deci si in Germania. Perioada acomodärii in tara de emigrare a fiecäruia este insä diferitä, iar una dintre consecintele acestei acomodäri este si o insusire a mentalitätii tärii in care träiesti acum. Insusirea mentalitätii germane nu inseamnä negarea totalä a mentalitätii noastre românesti, ci o imbinare a pärtilor pozitive din ambele mentalitäti. Ideea de a munci cinstit, de a lua contact cu bästinasii , ai asculta si incerca sä-i intelegi,
a actiona in multe privinte ca ei sint criterii valabile ambelor mentalitäti, sint träsäturi ale unui caracter bun si capabil sä reactioneze la schimbäri. Plus cä färä aceastä adaptare la noua mentalitate nu vei fi asimilat de bästinasi si nu poti träi izolat de ei aici.
E clar cä ne-am schimbat, am observat chiar si la mine lucrul acesta, am devenit mai interesati de propria persoanä si familia care o avem, de interesele noastre , am devenit mai egoisti, dar ästa e secretul realizärii personale.
Toate bune
Munca in America - fefe - de Hop Si Eu la: 20/06/2005 06:32:55
(la: Mi-ar fi placut in America daca...)
fefe,

***In America este o vorba "It's a free country, so do whatever you want to do!" Nimeni nu te obliga sa faci nimic. Daca vrei sa muncesti bine, daca nu atunci e treaba ta.**

Nu exista multe tari in lume unde te mai forteaza sa muncesti... Din cite stiu munca este un drept si nu o obligatie. However, este mai mult o necesitate si trebuie sa ai unde sa muncesti si sa fii tratat omeneste.

America nu este una dintre "fruntasele lumii" in ce priveste Realtiile Industriale. Nu se poate compara nici pe departe cu Anglia, Australia, Germania, Franta...etc. unde exista sisteme de asistenta sociala foarte bine puse la punct si asistenta medicala garantata de guvern.
Sinteti total in miinile speculantilor.
Tara este intr-un dezastru financiar si fiecare proprietar de afacere este specialst in evaziune fiscala. In curind (15 - 20 de ani) va deveni cea mai bogata "banana republic". Industriile vor disparea si vor ramine numai serviciile si turismul. Stii citi oameni a data afara General Mortors, recently??? Si vor mai urma!

***Eu sint fericita ca sint respectata, ca am bani cu ce sa traiesc, ca am o casa confortabila si frumoasa, **

Cind vei termina de platit casa? Daca fereasca Dumnezeu te imbolnavesti si nu mai poti munci?!... Sau firma la care lucrezi se inchide si iti pierzi jobul...ce se va intimpla cu casa si cu tine, in general? Cit din actualul venit iti poti permite sa-l folosesti ca sa-ti construiesti baza de pensionare???...

***daca vreau vacanta ma pot duce oriunde ma trage inima.***

Cite saptamini de concediu ai pe an?

So, here we are! America, tara tuturor posibilitatilor si cea mai mare putere din lume (cel putin asa cred ei...) se stinge incet ca o lumanare din cauza evaziunilor fiscale, a razboaielor costisitoare, a corporatiilor care dau faliment si a foamei dupa profit care face sa mute locurile de munca in tarile in curs de dezvoltare.
Iar daca influenta ei in Middle East va scadea?!... (ceea ce nu este imposibil) mamicile casnice nu-si vor mai permite sa mearga la cumparaturi si duce copii la scoala in 4WD's cu motoare de 5000 cmc.

Si mai sint inca multe alte motive pentru care sint foarte fericit ca nu traiesc in America.

Hop Si Eu...
#55600 (raspuns la: #55418) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Europa - de Mihai B la: 17/11/2005 23:43:54
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
Dupa cate stiu EU este in criza politica.
Franta si Olanda au respins constitutia. Desi Chirac striga ca un cocos galic ca nu este nici o problema si ca celelalte tari sa voteze mai departe, multi analisti spun ca EU este moarta. Unii se bucura.

Politica de ' one size fits all' a creat adevarate probleme economice si financiare in tari ca Germania si Italia. Oamenii de rind sunt nemultumiti ca unele slujbe se muta in tara estice unde mana de lucru este mai ieftina.
Recesiune sau stagnare mai peste tot.
Din pacate Romania este vazuta ca o tara cu forta de munca foarte ieftina.
Agrementele finaciare se incalca. Amenzi se aplica. Si ce daca, nimeni nu plateste...:)
Birocratii de la Brussells- platiti o gramada. De ce?
Bananele trebuie sa aiba o anumita forma si sa fie importate doar din...ghiciti, fosta colonie a...ghiciti..:)
Franta nu se supune la nimic. De fapt francezii, ca doar sunt mai cu motz, se tin cu dintii de subventionarea agriculturii lor de care EU. Alt 'dead lock'.

Ultimele stiri?
Furie in Europa pentru ca EU vrea sa le dea francezilor un miliard de euro pentru violentele recente.
Adica eu muncesc de-mi sar capacele ca sa platesc pentru fermierii si incompetenta politicenilor francezi?

Bun venit in EU...:)

P.S. Dupa cum observati mie nu-mi prea place EU si euro.
ca cei de origine germanica s - de latu la: 24/11/2005 20:29:41
(la: Accentul si integrarea in societate)
ca cei de origine germanica sunt reci ca stanele de piatra
Am intalnit multi oameni care nu corespund acestui cliseu. Se deschid mai greu, asta-i drept.

In ce priveste accentul, la inceput am fost foarte frustrat ca nu mi-l pot insusi.
Dar azi am acceptat ideea ca n-am sa-l invat niciodata, si ca filmele cu spioni americani infiltrati in Germania si pe care accentul nu-i dadea de gol, n-au cum sa fie adevarate decat in cazurile in care vorbeau nativ.

Dar am facut "descoperirea" - si experienta - ca nu cu ce accent, ci ce, cand si cum spui, este important. (Asta au spus-o deja altii, carora ma alatur).

Retinerea germana fata de imigranti mai este conditionata si de incapatanarea patimasa a unor "adoptati", de a se rezuma la circulatia in biotopul cultural si lingvistic natal, fara macar a-si da osteneala de a invata limba tarii de adoptie.
Exista turci in a doua generatie, care vorbesc o germana bazata pe 2000 de cuvinte, si alea pronuntate stalcit.

Copiii nostri vorbesc perfect germana.
Poate ca am fi reusit sa-i impiedicam s-o faca, amintindu-le tot timpul imaginea rece, neprimitoare, etc... ale cliseului german, inoculandu-le lozinci patriotarde de tipul "Cum o sa te imprietenesti cu un neamt??? Tu esti roman!! Nemtii-s prosti!" sau altele asemenea, care in minoritatea turca sunt parte integranta de educatie...

N-am avut niciodata senzatia ca sunt discriminat pe baza accentului. Am fost intrebat deseori de unde vin, si de multe ori mi-as fi dorit sa fi fost mai atent in orele de istorie pentru a putea raspunde la intrebarile care urmau - nu intotdeauna doar din politete.

Nu vad accentul ca pe o piedica in calea integrarii. In schimb mandria falsa, nationalismul gratuit, gandirea in "ei" si "noi", sunt piedici in integrare.

Accentul nu-l vad ca pe un "semn de recunoastere al imigrantului" ci ca semn de recunoastere al ne-nativului. Iar Germania este in plina globalizare, ceea ce face ca pe strazi sa traiasca si sa munceasca foarte multi ne-nativi. Gasesc ca modul in care acestia traiesc si muncesc cate-odata, aduce mult mai multe deservicii minoritatii din care provin, decat ar putea-o face vreodata accentul...



Eu rãspund intotdeauna. Daca nu azi, atunci mâine cu siguranta.
În România Romii sunt inca defavorizati - de Rakoczy la: 09/01/2006 10:23:26
(la: Minoritati)
Parerea lui Adolf Hitler despre romi este binecunoscuta. În România, guvernul pro-nazist al maresalului Ion Antonescu s-a manifestat vehement împotriva minoritatilor si mai ales împotriva romilor. A început deportarea în masa a acestora din urma, mai ales a romilor nomazi despre care se credea în primul rând ca sunt criminali. În acest context, în 1942, 25.000 de romi au fost trimisi în Transnistria, teritoriu capturat de la Uniunea Sovietica; aici au murit aproximativ 19.000 (Kenrick, 1998:140). Pentru a evalua consecintele razboiului, Tribunalul Poporului a stabilit o Comisie a Crimelor de Razboi. Conform rezultatelor publicate de aceasta, în România, în timpul razboiului au murit 36.000 de romi, fiind cel mai mare numar înregistrat într-un stat european (desi ca procentaj în populatia roma numarul a fost cu mult mai mic decât în Polonia sau Germania) (Helsinki Watch, 1991:13).

Chiar înainte de deportarea romilor nomazi, dupa cum sustine Iuliu Rostas, Jandarmeria Româna a facut un recensamânt pentru a înregistra infractorii de etnie roma. Oamenii luati cu forta din casele lor nu au fost neaparat infractori, asa cum pretindea Guvernul României din acea vreme; printre ei erau si oameni obisnuiti care nu erau nicidecum infractori (Rostas, 2000).

În timpul regimului comunist, mai ales în anii '60, nationalismul a devenit o unealta ideologica de prima clasa, fiind folosit ca si strategie de contraatac împotriva politicii de la Kremlin si ca o dovada a independentei sale. Din acel moment "nimeni nu mai putea fi patriot sau nationalist daca nu facea parte din partid" (Pons, 1999:27). A fost introdusa ideea consolidarii unitatii nationale, a unei societati românesti omogene. Sub pretextul unui model unic al muncitorului socialist, regimul a încercat sa finalizeze procesul de asimilare. Scopul declarat era sa elimine gradual diferentele nationale, dar de fapt ei încercau sa elimine minoritatile etnice (Pons, 1999:28).

Romii erau considerati elemente straine ce trebuiau sa devina românesti, cultura lor fiind considerata ca o cultura a subdezvoltarii si a saraciei (Pons, 1999:29). Din aceasta cauza trebuia sa se faca ceva pentru a distruge cultura specifica a romilor, precum si modelul lor de viata distinct - cel mai important element care i-a caracterizat de-a lungul secolelor. Eliminând din discursurile sale orice referire la comunitatile roma din România, statul nega de fapt specificul acesteia. Conform principiilor regimului comunist, ocupatiile "private" trebuiau sa dispara. Ca urmare, toate fabricile particulare ce aveau proprietari privati au fost confiscate de stat, acelasi tratament fiind aplicat tuturor materialelor si uneltelor folosite de romi în ocupatiile lor traditionale (prelucrarea metalelor, a lemnului, confectionarea bijuteriilor), mai ales aurul folosit pentru bijuterii. Simultan, acestia erau integrati în activitatile agricole efectuate în cadrul cooperativelor agricole de productie. Cei care erau priceputi la prelucrarea metalelor, erau recrutati de cooperativele metalurgice. Pâna la caderea comunismului, 48-50% dintre romii apti de munca lucrau în agricultura (nu aveau voie sa faca comert). Cei care au continuat sa practice mestesugurile traditionale nu erau considerati ca muncitori autentici. Legea i-a proscris, considerându-i "paraziti sociali", fapt pentru care ei erau expusi unui risc ridicat de a fi pedepsiti (închisi sau dusi cu forta la munca) (Pons, 1999:34).

#99158 (raspuns la: #99125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre situatia rromilor in Europa ( Spania) - de Rakoczy la: 09/01/2006 21:59:27
(la: Minoritati)

Despre situatia rromilor in Europa ( Spania)



In Spania traiesc peste jumatate de milion de rromi, mai multi decat in oricare alta tara din vestul Europei. Andalusia, in sudul tarii, este regiunea cu cel mai mare numar de rromi, aproximativ 350,000 sau 6% din populatie. Ei au o importanta mare in regiune, fapt recunoscut de parlamentul Andalusiei, care a declarat ziua de 22 noiembrie "Ziua rromilor din Andalusia".

Istorie
Istoria rromilor in Spania incepe in 1425, cand regele Juan al II-lea de Aragon acorda un permis de trecere pentru Juan si Tomas, care pretindeau ca sunt "Conti din Egipt". Datorita perceptiei initiale ca rromii erau egipteni veniti in pelerinaj, acestia sunt numiti gitano (insemnand egipteni in spaniola veche). Un important numar de rromi au venit via Barcelona in 1447; de acolo, ei s-au raspandit in fiecare regiune a tarii, dar in special in sud. In secolul 15, sudul Spaniei se afla intr-o perioada relativ prospera, fiind condus de mauri de opt secole. Lucrurile se schimba insa odata ce maurii sunt invinsi de catolici. Persecutia ne-crestinilor este la ordinea zilei pentru urmatoarele doua secole. Atat maurii, cat si evreii sunt fortati sa plece din Spania sub pedeapsa cu moartea. Nici rromii nu scapa de aceasta persecutie, datorita credintelor si ritualurilor lor, considerate de autoritati ca fiind "ne-crestine". Suferinta si nedreptatea de atunci isi gasesc ecou si in zilele de astazi in unele cantece flamenco. Datorita faptului ca erau putini la numar si nu prezentau un pericol politic, rromii supravietuiesc aceasta perioada; insa persecutiile continua si dupa aceea. Si in secolul 18, comunitatile rromilor sunt marginalizate, acestia fiind obligati sa traiasca la ceva distanta de orasele spaniole. De asemenea, pana in 1976, legea politiei civile Guardia Civil cuprindea anumite articole care le permiteau politistilor sa opreasca rromii si sa le ceara actele de identitate fara nici un motiv sau, spre exemplu, sa le ceara chitantele de la hainele pe care le purtau.


Astazi
Astazi, putini rromi pastreaza stilul de viata nomadic. Totusi, desi majoritatea traiesc in case fara roti si vorbesc intre ei limba locala, ei isi pastreaza independenta specifica lor, precum si traditii si obiceiuri care ii deosebesc de restul spaniolilor. Desi rromii au adoptat credinta catolica inca de mult, ei nu au abandonat credintele lor mai vechi. In afara de forma de ghicit care este practicata pentru bani, rromii folosesc in comunitatea lor forme de ghicit si ritualuri in care cred cu adevarat.

Rromii si-au pastrat valorile lor, desi acestea pot parea invechite. Traiesc dupa legea lor, cauta aprobarea alor lor si nu ii intereseaza ce fac sau gandesc ceilalti (payos, non-rromi). Cuvantul "virgina", intr-un sat Andalusian poate fi aplicat doar fetelor aflate inca la inceputul adolescentei; rromii insa considera inocenta fetelor inainte de casatorie un lucru esential, care trebuie certificat. O nunta a rromilor pare obisnuita, cu 500 de oameni prezenti intr-o atmosfera de sarbatoare, cu dansurile si frumusetea, cu mancarea obisnuita. Dar, la un moment dat, o tiganca batrana, cu parul lung si alb, impreuna cu cele doua soacre si cu mireasa se retrag. Dupa ceva timp, acestea revin, si intr-un ritual spectaculos toti cei prezenti afla ca mireasa este cu adevarat virgina. Femeia batrana este adusa special ca sa certifice acest lucru, deseori din regiuni indepartate, pentru a asigura impartialitatea sa, si cu mare cheltuiala, posibil peste 1.000 $. Apoi, nunta continua ca si pana atunci, se danseaza pe ritmuri de flamenco, cu fuste voluminoase si colorate si bijuterii pe masura...


Discriminare si Integrare*
Din fericire, in Spania nu au fost semnalate multe cazuri de rasism violent, comparat cu alte tari europene ca Germania, Austria, Romania, Bulgaria, Cehia. Insa rasismul exista intr-o mai subtila dar constanta discriminare. De exemplu, acum cativa ani, secretarul general al Uniunii rromilor, Antonio Torres, nu a fost lasat sa intre intr-o discoteca pentru simplul fapt ca este rrom. Potrivit studiilor facute de Uniunea rromilor din Spania, aceste instante sunt deosebit de frecvente. Cliseele obisnuite, cum ca rromii sunt murdari sau hoti se intalnesc chiar si in comunitati lipsite de furturi sau crime de orice fel, si in care rromii traiesc in case cat se poate de moderne.

Cat priveste educatia, sistemul scolar nu include limba si cultura rromani si este si el confruntat cu discriminare, lucruri care ii determina pe parintii rroma sa vada scolile ca ceva putin folositor pentru viitorul copiilor. Consecinta este evidenta: un numar mare de copii rroma care nu sunt inscrisi in educatia scolara. Din fericire, aceasta situatie este in schimbare si azi numarul de studenti rromi creste pe zi ce trece.

Vremurile cand rromii erau apreciati pentru cunostintele lor de mestesugari ori pentru munca lor in fierarie sunt foarte indepartate. In general, rromii traiesc acum din vanzarile ambulante. Dar aceasta slujba are numeroase dificultati din cauza refuzului, ce vine din partea autoritatilor locale, de a da autorizatii de vanzare. Celelalte activitati unde lucreaza rromii sunt agricultura, colectarea de hartii si resturi, activitati antice ori artistice. In alte ramuri, rromii se confrunta cu problemele ce apar din cauza lipsei de indemanare profesionala ori a prejudecatilor la locul de munca. Potrivit acelorasi studii mentionate mai sus, multi angajatori discrimineaza rromii cand fac angajari. Astfel, rata somajului printre oamenii de etnie rroma este foarte mare. Aceasta nu inseamna insa ca ocupatiile si stilul de viata traditional au disparut complet. In Barcelona, deseori vezi rromi cantand si dansand pe strada binecunoscutul flamenco. De asemenea, rromii priceputi la mestesuguri isi vand marfa pe strada. De exemplu, in fata catedralei din Sergovia, cateva femei vand in mod regular fete de masa din dantela lucrate de mana.

De ceva timp, Spania are mai multe programe de ajutor pentru rromi, prin guvernul central, regional sau autoritatile locale. Meritul pentru imbunatatirile din domeniul social si cultural din ultima vreme le revin in mare parte rromilor. In anii 60, rromii spanioli au inceput sa se organizeze si sa formeze asociatii cu scopul revendicarii drepturilor lor, imbunatatirii standardului de viata si promovarii culturii rromani. Astazi, asociatiile acestea administreaza fondurile de la buget cu succes, facand imbunatatiri vizibile, din punct de vedere cultural si social, in viata rromilor.


Muzica Flamenco

Din punct de vedere cultural, contributiile rromilor in societatea spaniola sunt importante. Unele cuvinte din spaniola sunt preluate din limba rromani. Muzica flamenco este o parte fundamentala a culturii regiunii de sud a Spaniei. Cantecul a format o parte importanta a vietii rromilor nomazi; acestia creeaza un nou si popular stil de muzica cu influente locale si maure, dar bazat pe muzica lor traditionala, numit flamenco. Rromii spanioli sunt cel mai bine cunoscuti datorita acestui gen de muzica.

Muzica flamenco este mentionata pentru prima data in literatura in 1774. Primele scoli de flamenco apar intre 1765-1860 in Andalusia. Urmeaza, timp de mai bine de un secol, asa-numita epoca de aur, in care muzica se dezvolta la forma sa definitiva in numeroasele cafes cantantes. De asemenea, forma mai serioasa, care exprima sentimente profunde, cante jondo, dateaza din aceasta perioada. Dansatorii flamenco constituie marea atractie la cafes cantantes. Chitaristii insotiti de dansatori devin extrem de populari in aceasta perioada. Din 1915, spectacole de flamenco erau organizate in intreaga lume, desi aceasta dauneaza oarecum puritatii muzicii. O renastere a muzicii flamenco incepe in 1955. Chitaristi, solisti si dansatori extraordinari ajung in marile teatre si sali de concert ale lumii.

Exista trei categorii distincte de flamenco: jondo, sau grande ('profund', muzica trista, are legatura cu moartea sau alte lucruri triste), intermedio ('intermediar') si chico ('usor', cu subiecte ca dragostea sau natura). Flamenco are trei parti, fiecare cu importanta sa: cante (cantec), baile (dans) si guitarra (chitara). Dansul flamenco poate fi comparat cu dansul din orient. Gesturile elegante ale dansatoarelor seamana cu cele ale dansatoarelor orientale, numai ca sunt mai bruste. Folositul castanietelor poate fi comparat cu cimbalele din muzica orientala, desi acestea din urma au inceput sa fie folosite abia acum 100 de ani. Dansatorul face miscari complicate ale picioarelor si foloseste incaltari speciale. Partea superioara a corpului are o postura gratioasa, nefiind influentata de miscarile viguroase ale picioarelor. Dansatoarele poarta fuste lungi si voluminoase, care sunt folosite pentru a scoate in evidenta miscarile gratioase ale mainilor. Dansatorul trebuie sa proiecteze starea sufleteasca a cantecului, in acest sens existand o comunicare codata intre el si cantaret.

Duende, sau spiritul muzicii flamenco, este descris ca o voce care face ca cele mai adanci si profunde sentimente din intunericul subconstientului sa ajunga la suprafata, provocand un cutremur, o furtuna si o eruptie vulcanica in interiorul dansatorului sau chitaristului. Flamenco sintetizeaza viata, sentimentele, bucuria si durerea rromilor spanioli, si mai mult, sutele de ani petrecuti pe drumuri in calatoria lor din India. Am putea spune ca sentimente generale ale umanitatii, bucuria si tristetea, sunt sintetizate in flamenco (....).
#99302 (raspuns la: #99301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...