comentarii

Marius Vlad


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
bine bine, dar...? - de Marius Pop la: 27/11/2004 15:42:39
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Foarte bune ideile prezentate, recunosc asta. Insa scopul urmarit de mine era altul si e probabil vina mea ca nu l-am subliniat clar.
Educatia (si in genere sistemul educational) este factorul crucial al formarii mentalitatii si culturii, al valorilor si resurselor strategice pentru o natiune. Asta ca definitie, pe care departe de mine gandul sa o comentez. Ce intrebam eu este: nu insistam mult prea mult pe a "turna" informatii si cunostinte in mintea absolventilor nostri, scapand din vedere faptul ca educatia este SI o metoda de a forma grila perceptiva asupra lumii in care ne dezvoltam?
Sa exemplific: sistemul educational romanesc (cel putin cel pe care l-am onorat eu cu ani frumosi din viata) nu accepta intrebarile "este cu adevarat important pentru mine sa invat ceea ce invat?"; "Invat, sau acumulez cunostinte?"; "Voi folosi vreodata ceea ce invat?".
Personal am absolvit psihologia, voi termina in curand un master pe marketing si resurse umane. Ceea ce e frapant este incongruenta dintre mediul informational "artificial" - din facultate de exemplu - si mediul real, al pietii de munca. Si asta nu ar fi inca o problema majora, dat fiind faptul ca piata de munca e formata 90% din alti absolventi de invatamant romanesc, care tind sa o transforme in asa fel incat sa corespunda cu ceea ce au invatat in scoala. Insa in contextul in care dorim sa fim competitivi pe piata mondiala, falia creste neincetat. Desi am aceleasi cunostinte cu un absolvent de la o universitate din afara, una de prestigiu sa spunem, abilitatile de a folosi ceea ce stiu si a adapta in practica, lipsesc.
Aici e buba pe care doream sa o supun atentiei voastre, eu cred ca invatam prea putin adaptat la context, si ceea ce e valabil in universitati pierde din valoare in competitia cu oameni care au fost formati in spiritul analizei critice a mediului in care traiesc.
Consideratie, Marius.
#29992 (raspuns la: #29987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marius - de (anonim) la: 29/11/2004 23:02:09
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Sincer nu am intrat decat ca sa-ti dau dreptate si eventual sa-ti confirm prin alte exemple justetea opiniilor emise de tine.
Educatia iti ofera pe langa grila aceea de gandire, cum o numesti dumneata, chiar obiceiuri, manifestari comportamentale, clisee emotionale inclusiv. Spre exemplu exista sexul. daca te intorci cu 50 de ani in urma, inaintea lui Hair (doar unul dintre elementele ce au popularizat consumul de sex), relatiile sexuale se consumau in urma unor determinante morale, in care in general femeia era cea sedusa si barbatul cuceritor, respectand pe undeva chiar formatul clasic al familiei traditionale.
In 50 de ani, datorita educatiei sexuale, s-a produs o transformare totale in ceea ce se cheama sex, sau cum altii il numes consum libidinal in masa, respectiv un domeniu in care industria adiacenta are doar de castigat (de la firmele de prezervative, la revistele de gen, companii textile, medicale etc)
Grila asta de gandire, o schematica in fond, te va face sa devi kamikaze sau suicid palestin, in cazul in care autosuprimarea presupune o realizare sociala. Nu vreau sa intru in polemici pe ceea ce i-a motivat pe fiecare, doar semnalam un tip de gandire antagonic pentru europeanu in genere individualist.
Chiar individualismul, ca si tip, schematica de gandire, este tot o inventie noua, respectiv o trasatura sociala de comportament, deci de gandire a unui rol, care a fost obtinuta prin educatie. Educatie de orice tip: televiziva, propagandistica, cinematografica etc, pentru ca educatia nu inceteaza din momentul in care iesim din scoli, cred ca esti de acord.
Acum, ca sa raspund indirect si lui Adrian, Viagra e o inventie strict medicala, ceea ce presupune un laborator, niste profesionali preparati in bio chimie, etc etc, insa cine ar fi consumat acum 50 ani Viagra, daca nu s-ar fi facut in prealabil o educatie, o pregatire in acest scop? Cu siguranta doar cei care ar fi fost catalogati ca perversi sau degenerati.

Revenind insa la sistemul de invatamant (nu de educatie) romanesc, lucrurile, cu cateva exceptii printre care as aminti si o universitate la care preda si Plesu, daca nu ma insel, stau incremenite in perspectiva cumulului de informatii. Ori aici nu doar apare conflictul cantitativ vs. calitativ, cat apare in special metodele de aplicare a acestor informatii, si ceea ce este cel mai important! modul in care acestea se pot aplica, se pot juxtapune, realitatii cotidiane si unui context dat.
Cazul spaniol spre exemplu, respecta cumva formatul european-informatia se explica. Daca la data x a avut loc evenimentul y, trebuie avuta in consideratie mediul ¨a¨ si contextul ¨c¨. E o transpunere in ecuatie poate neinspirata, insa cred ca ma intelegi.
La fel, personalitatea unui om nu este formata doar de factori biologici, hazard genetic intrucatva, cat si de biografia unui individ, sau ceea ce ulterior il va conditiona.
Cred ca occidentalii au recurs de foarta multa vreme in a expune ¨de ce¨-urile care se afla in spatele lucrurilor, pentru ca asupra directiilor au cazut deja cam toti de acord.

Si o ultima fraza, in care din nou am sa-ti confirm ceea ce ai enuntat deja, in sociologie spre exemplu se foloseste, si e promovata, teoria interelationarii ca si metoda de lucru, un procedeu mai degraba intuitiv decat neaparat stiintific, care insa te obliga, la momentul emiterii unui diagnostic, corelarea atat ultimelor inventii din genetica, fizica sau comunicatii, cat si a aultimelor curente poetice, literare sau de alt tip, sau altfel formulat, cum se proiecteaza, care sunt produsele unei societati sau ale alteia.
Ori noi romanii chiar asa ne situam: in afara contextului nostru. Si nu apare doar lipsa exercitiului critic, saracia continua (concisa de un raper in: ¨saracia omoara gandurile¨) instabilitatea politica, dar in special nevoia de refugiu.
Si atunci in fata societatii oamenii isi creaza universuri paralele, si nu nimic de fantezie sau de speculatie, e pur si simplu un mecanism de defensa. Asa ca sa nu te mire lipsa de entuziasm a profesorului, morga plictisita, materiile inepte, lipsa de exercitiu intelectual etc. etc.

Ar mai fi o fraza, ¨alti absolventi de invatamant romanesc, care tind sa o transforme in asa fel incat sa corespunda cu ceea ce au invatat in scoala¨ care se regaseste inclusiv in diversele studii asupra copiilor, vis-a-vis de educatie, si care a fost exprimata cam asa: ¨in general copii se adapteaza universului parintilor, tindzand sa-l reproduca cand ajung la maturitate¨ un citat aproximativ.

Educatia e totul.
#30156 (raspuns la: #29992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adrian:
Munca pana la epuizare este o chestiune de motivatie si recompense. Sunt de acord cu fraza "nimeni nu munceste de florile marului" si imi place sublinierea ca romanii plecati afara la munca (majoritatea lor, vreau sa cred asta) muncesc cu seriozitate, de multe ori pana la epuizare daca este cazul. De asemenea, seriozitatea nu este o caracteristica culturala si impartasita, este mult mai mult o caracteristica personala, pe care romanii o au cel putin in aceeasi masura cu alte popoare. Parerea mea.
Dragos:
Perfect de acord cu amendamentul tau asupra perceptiei realitatii, am incercat sa spun asta prin fraza "cunostinte care la randul lor afecteaza grila de perceptie". Procesul este unul de tip "cascada", in care cunostintele acumulate prin intermediul structurilor perceptive produc modificari in acestea si invers. Multumesc pentru interesul acordat temei.
Simeon:
Mi-a placut mult alegoria si exemplul cu italienii. "Analiza critica" a realitatii se refera intr-adevar si la "optiunea de a nu servi un curs", dar asta in conditiile in care e fundamentata optiunea prin analiza mediului in care ne invartim. Astfel, ar fi mai simplu ca acel curs sa fie inlocuit direct, nu sa ocupe un spatiu pe care multi ar dori sa-l foloseasca mult mai potrivit intereselor si preocuparilor proprii (in ideea ca cine alege invatamant doreste sa devina un bun profesionist, nu discutam decat ACEST caz). Iar aceasta inlocuire se poate face prin adaptarea sistemului la cerintele pietii nationale, europene, mondiale.
Gabi:
Mi-am permis pana acum sa-i tutuiesc pe cei interesati de subiect, sper ca nu jignesc facand asta, am sa incetez daca se doreste. Apoi, sunt incantat ca ai inteles punctul meu de vedere si il sustii.
Mai departe... nu pot discuta afirmatiile tale, pentru ca sunt "in aceeasi tabara" cu a mea. Doar sunt de acord, si astept alte comentarii interesante din partea ta.

Multumesc mult pentru interesul acordat temei propuse de mine, sunt deosebit de onorat si personal consider ca am realizat 80% din scopul propus. Unde scopul declarat era sa gasim diferente culturale care ar putea fi exploatate in sistemul educational si care sa asigure progres. Scopul implicit era probabil dorinta de a sti ca intelectualitatea romana nu doarme pe o ureche, trezindu-se doar sa se mai vaite un pic, dupa care, obositi, sa motaie pe telecomanda.
Consideratia mea, Marius.
#30193 (raspuns la: #30157) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
expo foto la goethe - de stanescoo la: 02/12/2004 04:11:45
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
expozitia e strans legata de conferinta pe tema combaterii criminalitatii organizate, a societatii sigurantei, conferinta organizata in cadrul pactului de stabilitate pentru europa de sud-est si ilustreaza (in sens mai larg) unele aspecte tratate de aceasta conferinta.

din pacate nu am participat nici la conferinta / discutii si nici site-ul institutului nu ofera mai nimic in informatii despre acest subiect. nu ne miram nici ca n-am gasit catalog al expozitiei. era un mic pliant ce-i drept...

despre fotografii dar...
expun acolo nume mari din fotojurnalismul romanesc actual (Daniel Mihailescu - AFP, Petrut Calinescu, Marius Nemes - Ev. Zilei, Bogdan Croitoru, Mihai Vasile, Robert Ghement, Karina Knapek, Radu Vioreanu, Mihai Barbu si sper sa nu fi omis pe nimeni). unele reportaje sunt "de investigatie", altele trateaza teme nu neaparat triste, on location din romania si din lume. in total in jur de 40 de fotografii, una-si-una, sa tot zabovesti... merita vazuta, treceti pe acolo (str. henri coanda nr. 22). nu sunt aceleasi fotografii cu cele expuse la targul gaudeamus.
#30344 (raspuns la: #30291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scrii ca: "seriozitatea nu este o caracteristica culturala si impartasita, este mult mai mult o caracteristica personala, pe care romanii o au cel putin in aceeasi masura cu alte popoare."

Eu cred ca seriozitatea este o caracteristica culturala a unui popor care a reusit, fie el german, japonez ori american. Cand am lucrat in SUA, era imposibil sa supravietuiesti fara a fi munci serios pana la epuizare. Motivatia nu consta doar in venitul mare dar si in pierderea lui in caz de esec.

Sistemul te invata ce nu ai in sange ori parintii nu au reusit sa faca.
#30385 (raspuns la: #30193) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Re: Draga Marius - de patru la: 02/12/2004 21:21:31
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
"seriozitatea este o caracteristica culturala a unui popor"

Asta e o generalizare grosolana, poate ca daca romanii ar crede mai putin ca le e in singe sa fie criminali si hoti si ar face efortul sa reziste "soartei" ar fi deja pe calea de a se considera "seriosi".
Cit despre "seriozitatea" americanilor cred ca ai avut o experienta foarte limitata cu ei daca-i pui pe pedestal. In america ca oriunde in lumea capitalista, oamenii traiesc cu atit mai bine cu cit fura mai mult, atit ca ei o numesc good business. Cei ce muncesc pina la epuizare sint si cei mai prost compensati.

Si pentru ca to vorbim bespre virtutile americanilor si educatie, sistemul de invatamint primar in America a fost o problema nationala de cel putin 20 de ani. Vreo 40% din populatie (incluzind cu siguranta Dubya) crede ca lumea a fost creata de
D-zeu in 7 zile acum vreo 10000 de ani iar darwinismul e doar o teorie inventata de un comunist drept care multe scoli nici n-o predau.
#30447 (raspuns la: #30385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si inca... - de ena la: 14/12/2004 04:26:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,
#31592 (raspuns la: #28409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marius C - de Horia D la: 04/01/2005 01:08:29
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Am glumit cand am spus "in the middle of nowhere"!
Louisville, ca marime e al 16-lea oras din US, si ceea ce m-a atras pe mine aici e ca poti sta la tara la 5 minute de oras. Cost of living e mult mai realistic decat in Lexington (al 2-lea oras ca marime in KY).. Esti la 60-75 de minute de Cincinnati, la 2 - 2.5 ore de Nashville, la 60 minute de Lexington. Si daca iti plac outdoor activities, esti in mijlocul lor (ai o multime de lacuri la o distanta mai mica de 2 ore de condus - te poti uita pe internet la Cumberland lake, sau Taylorsville/Kentucky lakes, esti la 2 ore de Appalachia, ai curse de cai 4 luni pe an - KY derby are loc in Louisville). Ca sa nu vorbim de Ohio river care trece aproape de centru.

Din punct e vedere al industriei, GE/Raython/univ. of Louisville sunt unii dintre principalii employers. Si cum am mai spus, Lexington e doar la 60 de mile distanta... E unul din cele mai "chic" oarse pe care le-am vazut aici (doar Charleston, in SC mi-a placut mai mult)...

Oricum, daca vrei mai multe informatii, scrie-mi.
Horia

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#32644 (raspuns la: #32595) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frate Alex, roman vesel :) - de ampop la: 08/01/2005 15:29:20
(la: ion Ilicitecu)
Crede-ma ca nu sunt obsedat de securisti sau comunisti, dar din pacate in ultimii 15 ani de la lovitura de stat a lui Ilici Voda "sitemul" lor a functionat perfect...stii bine ca aproape tot sistemul bancar, marile societati comerciale, conetul exterior post decembrist a fost coordonat NUMAI de catre cei care aveau binecuvanterea Unchiului Atotputernic Secu. Ba mai mult, se ajunsese pana la caderea lui Bombonel sa nu gasesti nici o amarata de slujba de consilier juridic daca nu miroseai curul unui securist. Sa fim onesti, a fost doar o alungare a Cizmarului si Adin-ei (academician doctor inginer nimic altceva) de catre supusii lui Iulian Vlad SUBORDONATI KGB-ului...care mai apoi au trecut la "economia de piata", de fapt o economie mafiot-cleptocrata in slujba lor exclusiva. Banii vorbesc. Mai putin ideologia. Vezi ce s-a intamplat si la stapanii lor din Rusia, (Gazprom etc). Everything is under control.
Prostimea din nefericire spalata la creier tot de ei (tzatzele cu trandafiri in mana primind minerii in Bucuresti in 1990), l-a lins in dos pe Tata Iliescu de mai multe ori...dar...KGB-ul slabeste din fericire...urmariti rahatul in care s-au bagat in Ucraina cu dioxina si impotenta absoluta a lor in fata terorismului islamic. Ei dau bu bata, bomba, pusca si gazul toxic fara sa tina sema de consecinte.Dar vremea lor trece , cum trece si a Tatucului criminal...Iliescu.
Mario
#32981 (raspuns la: #32850) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scrisoarea I deschisa catre presedintele Basescu - de stancosty1 la: 22/01/2005 11:34:01
(la: Scrisoarea I deschisa catre presedintele basescu)
Foarte sumbră atmosfera scrisorii tale ...
Înţeleg nemulţumirea şi senzaţia de neputinţă pe care le simţi, am trecut şi eu prin asta cândva şi pot să-ţi spun că, cel puţin momentan, nu există soluţii, chiar scriindu-i lui Băsescu. Cândva erau unii care-şi închipuiau că Ceauşescu le poate rezolva problemele şi pentru asta urmăreau cu asiduitate vizitele tovarăşului, pentru a putea să se apropie suficient de mult ca să-i înmâneze o jalbă.
Acum e mai greu, nu mai putem face decât jalbe virtuale, pentru că pe cele reale le citesc cel mult nişte consilieri plictisiţi. Aşa că ne imaginăm un preşedinte ideal, căruia să-i spunem oful şi păsurile noastre, ca să mai ne descărcăm năduful.
Din păcate, soluţia nu se întrevede pentru că "cei tineri şi încă nepervertiţi", care ar trebui să determine schimbarea în primul rând a atitudinilor şi mentalităţilor, sunt ei înşişi educaţi de la bun început în spiritul societăţii putrede în care trăim.
Pe la sfârşitul guvernării CDR, un înalt funcţionar de la Ministerul de Externe era întrebat de un ziarist de ce nu s-a schimbat nimic în acest minister şi de ce imaginea României continuă să fie cea pe care o ştim.
Răspunsul acestuia este elocvent.
Spunea respectivul că din 1997 şi până la acea dată (2000), fuseseră schimbaţi aproximativ 90% din vechii funcţionari cu tineri, practic veniţi de pe băncile şcolii, dar, din păcate, în loc ca aceştia să determine schimbarea mentalităţii celor 10% rămaşi, dimpotrivă, ei au fost cei pervertiţi şi vechile obiceiuri s-au perpetuat.
Fără comentarii!
Aşa că, pentru mine lucrurile sunt clare. Nu există decât două soluţii:
1. Să-l clonăm pe Vlad Ţepeş
2. Să aşteptăm intrarea în Uniunea Europeană şi venirea unor administratori de prin alte ţări (cât mai nordice, de preferinţă), care să pună ordine în ţara asta.
Cum prima soluţie este practic imposibilă, mai rămâne speranţa realizării celei de-a doua.
Până atunci, tânguieli fericite şi jale sănătoasă!
S-auzim de bine!
Acelaşi stancosty, care este acum stancosty1, din motive tehnice.
Cine e autorul? - de jagk la: 30/01/2005 12:51:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Dinu Lazar si Domnule Vlad Mereuta, tin sa fac unele precizari visavis de disputa Cucu vs Vieriu.
Ambele parti sunt in cunostiinta de cauza si sunt prieteni foarte buni chiar.
Dezbaterea in jurul acestei poze nu isi are sensul pentru ca nu se incadreaza 100% in context.
Este o situatie mai "delicata" care a fost tratata astfel din anumite motive care nu se pot discuta pe forum.

Din respect pentru membrii grupului am tinut sa intervin si astept ca aceasta explicatie putin cam vaga ("delicatetea" situatiei o impune ) sa satiasfaca macar partial curiozitatea grupului.

Multumesc pentru intelegere si va asigur ca spun aceste lucruri cunoscand TOATE detaliile situatiei de fata.
#34928 (raspuns la: #34912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
forum - de stanescoo la: 02/02/2005 13:08:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
vlad, si eu sunt pentru un singur forum, si daca tu ai aceasta posibilitate, hai sa mutam discutia acolo...

astfel n-ar mai exista nici un fel de discutii despre de ce acolo si nu aici sau aici sau aici...

asteptam link, spune cu ce putem ajuta...

cu bine,
lucian stanescu
#35172 (raspuns la: #35168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
forum - de Dinu Lazar la: 02/02/2005 15:19:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"vlad, si eu sunt pentru un singur forum, si daca tu ai aceasta posibilitate, hai sa mutam discutia acolo..."

Este foarte bine si orice coagulare e buna; in primul rind este bine ca exista preocupare pentru o chestie care ar putea fi foarte buna.

Ca atare, pina se mai limpezesc apele, si se decide cine care unde cum cu cine cind, io ma duc la templu sa ma uit si sa ma rog si sa ma linistesc... care templu? Asta:

http://www.temple.edu/photo/photographers/index.html
#35176 (raspuns la: #35172) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
asociatia - de Rigid Aurel la: 02/02/2005 16:44:42
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ma bucur ca incepe sa prinda forma acest demers. Fara a fi un adevarat fotograf sunt pasionat de fenomen si urmaresc discutiile de aici de mai mult timp. Intentionez sa sprijin asa cum voi putea acest demers, asa cum am aratat si aici:

http://www.galeriafoto.com/forums/showthread.php?s=&threadid=577&perpage=15&pagenumber=3

Cred ca e suficient ca o mana de oameni sa puna lucrurile in miscare si in timp, chiar si cei sceptici vor veni catre proiect. Eu spre exemplu, fiind departe de ideea de fotograf profesionist, as putea sa ajut un pic la bucataria infiintarii acestei asociatii.
@vlad. Pentru domeniu, avand in vedere ca www.afr.ro este alocat, imi permit sa propun foto-romania.org sau fara cratima.

Toate bune,
Stefan Dinu
Domeniu, asociatie... - de Dinu Lazar la: 02/02/2005 21:04:39
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Numai atunci fotografii importanti locali vor participa,
iar fara ei orice astfel de asociatie nu va fi credibila la nici un
nivel mai inalt. Si pt. a atrage acest grup de fotografi, cred ca trebuie
ca cel putin citiva din ei sa participe din start la aceasta initiativa. Poate
nu personal si direct, dar macar sa fie instiintati ca exista o astfel de
initiativa, sa fie intrebati ce cred ei despre asa ceva, poate au ceva
de spus, etc."

Ce repede si ce frumos trece timpul; mai dixcutam, mai una alta, mai ninge afara, si noi stam acilea la cafea aburinda cu aroma de cardamon si mai vorbim de unele, de altele.

Imi aduc cite o data aminte cu placere de anu` 2000; atunci, conu` Ara si cu mine am scos la iveala Fotomagazinu` si lista de discutii, prima lista de discutii foto din Romania; ce frumos era!
Inca inainte cu 5 ani de acel frumos 2000, deci in vara lu` 1995, cind erau sub 300 de situri in Ro, eu aveam la adresa www.eunet.ro/graph primul sit de fotografie de la noi ( o forma tirzie, versiunea 22.1, mai e si acum on line, le-a fost lene sa o stearga de pe server sau nu se stie pe ce HD din rastel mai e)
Bun, si pe acea prima lista de fotografie de la Fotomagazin, s-au perindat si mai multi fotografi profesionisti; unii au stat mai putin, altii mai mult, dar toti au tuns-o in timp; au fost mai multe schisme, ca in religia crestina; o importanta schisma de prin 2001 a dus la formarea unei liste de discutii numai pentru profesionisti, care a decedat prin otravire probabil sau dezinteres mai sigur, si o alta schisma generata de un scandal monstru a dus la formarea grupului de la Artphoto; au mai fost si alte grupuri care s-au separat si care au murit de moarte buna.
Acu`, despre profesionisti, ca despre ei voiam sa vorbesc aici. Ma suna unu` mare azi si imi spune ca bai, am gresit numaru, nu cu tine voiam sa vorbesc, acu` daca ai raspuns, zi ce mai faci. Eu zic ca asa si pe dincolo, nu vrea el sa vada ce se mai vorbeste pe net de crearea unei asociatii de fotografi, sa puna si el un umar? Si imi spune ca nu are timp de net, ca netu` e pentru frecangii si nu il intereseaza nici o asociatie.

Acu`, gindindu-ma la cei pe care ii stiu in meserie, as zice ca mai mult de jumatate nu au nici o prezenta pe web; cei care mai exista, nu participa la liste de discutii, cu exceptia celor care au mai vorbit pe aici in ultimele saptamini; altii, cu durere constat, cred ca nu sunt amatori de discutii, schimbari, modificari si sindicalizari.
Sunt, la nivelul fotografiei profesionale romanesti, mult prea mari orgolii si clivaje, falii, presiuni, prajini la nas si stari de superioritate, ca sa se poata face o discutie macar.
Prin anul 1998 domnul Feri, care avea studioul de la Union, adunase floarea fotografilor din Ro, sa punem la punct o strategie de pret; s-a discutat o dupa amiaza intreaga, am facut o hirtie cu devize estimative semnata de toti, si a doua zi toti incalcau cu voiosie ce semnasera inainte cu o zi; cam asa merg lucrurile.
De aceea imi place sa vad ce se intimpla acum; fara indoiala intr-un fel sau altul se va ajunge cumva la un compromis si la o organizare a fotografilor; daca nu, stati linistiti, in doi ani vin altii cu organizarea ( nu e nimic nou sub soare; urmasii dacilor au ascultat mai mult de pedeapsa lui Vlad Tzepes decit de biblie, si intii romanii ne facura drumuri si terme, apoi domnitorii fanarioti adusera tiparul, si de abia sub regele neamtz Ferdinand aparura locomotiva, electrica, iluminarea, veceul, si cite si mai cite...)
In cel mai rau caz, vazind ca e un cozonac interesant aici, numarul deja maricel de fotografi straini ( multi socotiti pe nedrept foarte buni, numai pentru ca au aura strainatatii si atit) va fi suplimentat cu mai multi fotografi care vor veni cu relatiile si sculele lor, si atunci multi din cei cu nasu` pe sus acum se poate sa ajunga sa care un trepied e colo colo prin poleitele studiouri care vor apare, gindindu-se ca ce bine era daca faceau o asociatie mai din timp.
Momentan, cred ca profesionistii de la noi din domeniul imaginii nu sunt framintati de probleme de comunicare, nu au intrebari si raspunsuri, nu au dileme si nici nu ii gasesti pe forumurile internationale de discutii si, bomboana pe coliva, nu sunt interesati de nici un fel de viata sociala fotografica; fiecare pe felia lui si atit, restul nu au decit sa se scarpine pina dau gaura si sa se intrebe cum e posibil asa ceva; iata ca este posibil.
Asa ca daca e sa se faca ceva, cred ca sunt mai mari sanse sa fie miscati bolovanii de nume noi.
Oricum cine face ceva, trebuie sa se gindeasca foarte bine si sa studieze ce exista in Europa in domeniul asta, ce se vrea, cu ce se vrea, care sunt obiectivele, in cit timp se ajunge la ele si cum, cine face ce si cum, in folosul cui e chestia si care sunt avantajele si dezavantajele, si pentru cine sunt ele.
Dar iar m-a luat vorba si se raci cafeaua...
#35197 (raspuns la: #35193) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
asociatie - de Rigid Aurel la: 03/02/2005 14:03:25
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Imi pare rau d-le AG dar nu pot fi in acord cu spusele dvs. Si eu cred ca ideal ar fi fost ca asociatia sa fie un proiect initiat si gestionat de fotografii consacrati de la noi. Din pacate, suntem la 15 ani de la schimbarea regimului si la mai putin de 3 ani de integrare si nu avem un asemenea body. Mie unul mi se pare incredibil.
De ce nu exista in prezent o asemenea asociatie functionala? De ce nu a fost facuta pana acum? Eu vad numai 2 posibile raspunsuri: lipsa de interes fata de un asemenea proiect, sau incapacitatea "batranilor" de a se coagula in jurul unei asemenea idei.
Eu cred in existenta si utilitatea unei asemenea asociatii. Nu sunt fotograf profesionist pentru ca nu castig bani din asta, dar sunt pasionat, iar fotografia este unul din cele mai frumoase lucruri care mi s-au intamplat. Daca pot cumva sa ajut fenomenul asta o voi face.
Nu voi astepta ca speta ideala sa se produca. Cei de buna credinta vor veni oricum spre proiect, fie de la inceput, fie pe parcurs si asociatia va avea legitimitate. Oricum nu vor fi toti interesati sau atrasi, dar asta nu inseamna sa stam cu mainile in san si sa asteptam.
Eu unul imi pun la dispozitie expertiza si o parte din energia si timpul meu pentru infiintare. Am mai infiintat si eu vreo 2 asociatii, chiar daca nu asta e domeniul meu principal de activitate. Ma pricep de asemenea, mai mult decat binisor, si la drepturile de proprietate intelectuala si voi ajuta asociatia in disputele cu furaciosii.
Salut si initiativa lui Vlad cu situl oficial, pe care sunt nerabdator sa o vad pusa in practica.
Prin urmare, am constientizat nevoia unei asemenea oganizatii. Uii dintre noi vor sa puna umarul la realizarea proiectului. Stim cam ce este de facut. Intrebarea este: ne apucam sau nu de treaba? Unde gasim nucleul de membri fondatori? Trebuie sa fie exclusivist si elitist acest nucleu? Cat ne va lua sa ii aducem la un loc sa gandeasca schema asociatiei si sa semneze actele de constituire?

Toate bune,
Stefan Dinu
asociatie @ Vlad Mereuta - de (anonim) la: 03/02/2005 18:45:36
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dle Mereuta, poti Dta sa astepti inca citiva ani, daca crezi ca fotografii
mentionati ca fiind "neinteresati" vor apare pe blogul asta! Cum spunea
Dinu, sint prea ocupati ca sa piarda timpul cu discutii de genul asta.
De aia spun ca abordarea lor, trebuie facuta din "inauntru", de cineva care
are acces la ei direct, ii cunoaste personal, poate sa le deschida mintea
un pic. De aici opinia mea ca fara citiva fotografi reprezentativi din orice
domeniu, putine sanse ca o asociatie initiata din afara sa ii atraga.
Dar, poate ma insel! Astept sa vad de la cineva ca ia taurul de coarne...
#35280 (raspuns la: #35275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
asociatie @ Vlad Mereuta * - de AG la: 03/02/2005 18:47:00
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)

Dle Mereuta, poti Dta sa astepti inca citiva ani, daca crezi ca fotografii
mentionati ca fiind "neinteresati" vor apare pe blogul asta! Cum spunea
Dinu, sint prea ocupati ca sa piarda timpul cu discutii de genul asta.
De aia spun ca abordarea lor, trebuie facuta din "inauntru", de cineva care
are acces la ei direct, ii cunoaste personal, poate sa le deschida mintea
un pic. De aici opinia mea ca fara citiva fotografi reprezentativi din orice
domeniu, putine sanse ca o asociatie initiata din afara sa ii atraga.
Dar, poate ma insel! Astept sa vad de la cineva ca ia taurul de coarne...
raspunde acestui comentariu
#35281 (raspuns la: #35275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Felicitari domnului Mereuta - de Dinu Lazar la: 04/02/2005 22:41:13
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Multe felicitari domnului cafegiu aici Vlad Mereuta, care cu o imagine foarte buna a impushcat locul unu la "fotografia cititorului" din Photo Magazine pe ianuarie.
Este un foarte bine proportionat apus de soare, cu atmosfera si stare, genul de imagine pe care oricine si-ar dori-o facuta poster in sufragerie pe un perete alb fara nimic altceva in jur. Bun, erau si alte imagini foarte interesante, dar premiul a fost dat pe merit deplin.
#35417 (raspuns la: #35416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guvernul a luat o hotarare care dezavantajeaza artistii independ - de (anonim) la: 07/02/2005 14:01:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
http://www.gardianul.ro/index.php?a=mediacultura2005020701.xml

"Guvernul a luat o hotarare care dezavantajeaza artistii independenti"
Marius Stefanescu


Fondul Cultural National, organism creat de catre Ministerul Culturii si
Cultelor in sprijinul celor care doresc finantari pentru proiectele
proprii, avantajeaza institutiile publice in defavoarea artistilor
independenti, a organismelor neguvernamentale (ONG).

Pana nu de mult, pe site-ul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) se
putea citi un proiect de ordonanta, mai precis o varianta de lucru, privind
finantarea proiectelor culturale, impotriva careia un numar apreciabil de
artisti si-au declarat nemultumirile. Intre timp, varianta de lucru a
ordonantei in cauza, cu cateva mici modificari, a fost aprobata de Guvern
si a fost publicata in "Monitorul Oficial" al Romaniei din 28 ianuarie
2005. Se pare ca transparenta vizata de MCC si dezbaterea pe textul
proiectului pe care o aveau in vedere toti cei interesati nu au mai
functionat de data aceasta. Cel putin asa se promisese saptamana trecuta,
la Clubul Prometheus, acolo unde Mona Musca a ascultat pentru prima data
cateva opinii ale tinerilor artisti. Acestia i-au atras atentia ministrului
ca Fondul Cultural National pune pe acelasi picior de egalitate
institutiile statului si ONG-urile. Reactiile in urma acestei intalniri nu
au intarziat. Cea mai violenta dintre critici ii apartine lui Cosmin
Manolescu, dansator independent, care considera ca "MCC nu are (inca) nici
un plan, nici o strategie privind creatia artistica contemporana.
Propunerea MCC de infiintare a unui Fond National Cultural care sa
subventioneze proiectele culturale a fost facuta rapid, pe genunchi cum se
spune popular, fara consultarea operatorilor culturali si a artistilor. Nu
stiu cine a initiat-o, insa, cu siguranta, este departe de a fi un
instrument modern de finantare culturala".


Finantari pentru cei cu bani

De fapt, in textul ordonantei, a carui aparitie in "Monitorul Oficial" nu a
fost anuntata de catre reprezentantii ministerului, se mentioneaza
"obligativitatea unor surse de finantare proprii sau atrase ale
beneficiarului". Din punctul de vedere al creatorilor independenti, aceasta
reglementare face "discriminari la adresa zonei private, a artistilor si
operatorilor culturali persoane fizice, in favoarea institutiilor publice
beneficiare de subventii pentru programe anuale minimale. Subventiile le
permit rularea unor fonduri pentru cheltuieli structurale si
administrative, care se constituie intr-un ajutor implicit pentru atragerea
altor fonduri".

Pozitia de mai sus ii apartine lui Mihai Mihalcea, dansator contemporan. De
fapt, in textul ordonantei sunt mentionate in mod explicit doar
institutiile publice care "pot beneficia de finantare nerambursabila, in
conditiile prezentei ordonante, pentru programele, proiectele ori actiunile
culturale, altele decat cele stabilite ca obligatii sau programe minimale
anuale".

Tot citind actul normativ respectiv, nu aflam nici un loc din care sa ne
dam seama ca si artistii independenti pot beneficia de finantare. Despre
ONG-uri, si ONG-uri-persoana fizica, Mihai apreciaza ca "nu vor avea
niciodata aceste fonduri pe care sa le ruleze. In plus, ca sa poata aplica
acest fond, unui independent i se cere sa indeplineasca conditii greu de
indeplinit. El va avea doar cateva sanse anuale sa obtina finantare, dar si
tot atatea sanse sa nu obtina".


Normele si dezbaterile pot aduce corectii

Ioana Manolescu, consilier personal pentru transparenta institutionala si
acces la informatie in Cabinetul ministrului, ne-a declarat ca "normele
metodologice care vor aparea in cateva saptamani vor corecta tocmai aceste
inegalitati sesizate de independenti. Dar nu inainte de a avea loc o
dezbatere publica la sediul Ministerului Culturii si Cultelor cu toti cei
angajati in accesarea finantarilor pentru proiectele proprii. Textul
ordonantei in intregime va fi trecut prin Parlament la sfarsitul lunii
iunie, cand va intra in vigoare", afirma Ioana Manolescu. Consilierul
ministrului sustine ca textul ordonantei nu are nici un articol referitor
la inegalitatile dintre institutiile publice si ONG-uri. Dezbaterea de la
MCC va rezolva, sa speram, si aceste nedreptati. Problema conditiilor de
accesare a acestor finantari nu este singura creata de aceasta ordonanta.
Irinel Anghel, muzician independent, Asociatia culturala Pro Contemporania,
atrage atentia ca la formarea Consiliului Administratiei FCN iau parte si
"asociatiile de creatori - 6 membri, cate unul pentru fiecare asociatie cu
cel mai mare numar de membri pe domeniu. Irinel Anghel considera ca
"Uniunile artistilor, ca asociatii de creatori cu numarul cel mai mare de
membrii sunt niste organizatii imbatranite, reprezentativitatea lor pentru
miscarea artistica contemporana romaneasca fiind foarte mica. Si nu toate
domeniile au o astfel de asociatie, de exemplu dansul".


informatie preluata de pe lista de discutii "nettime-ro", Vladimir Bulat
#35546 (raspuns la: #35540) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...