Mere bune si mere putrede poestirea lui i creanga

draga anonimule, eu sunt mai noua pe site si am emigrat doar de vreo 3 ani. mi-a amarit sufletul replica ta. pe de o parte pt ca e acolo un oarecare adevar, pe de alta pt ca nu e "dracul chiar asa de negru" si e cumva nedrept sa-i bagi pe toti in aceeasi oala.

intr-adevar, mere stricate are fiecare nationalitate, poate romanii ceva mai multe... si mie la capatul asta de lume mi s-a intimplat de citeva ori sa fiu intrebata pe sleau "A, care va sa zica vii din Romania, deci esti tiganca?....Pai cum asa, eu credeam ca romanii sunt tigani...Deci voi romanii nu sunteti pusi numai pe furtisaguri cind plecati din tara voastra?" si da-i si le explica strainilor si incearca sa-i convingi ca n-are a face prefectura cu primaria si tigania... ca romanii mai sunt si medaliati olimpici si ca multi din cei plecati definitiv sunt muncitori si seriosi, asta daca ai energie de consumat la momentul respectiv. daca nu - hai sa nu ne dam in stamba ca nu te persecuta nimeni in lumea asta pe motiv ca esti roman.

in rest, am cunoscut foarte multi romani aici. majoritatea m-au dezamagit, e drept - unii prin comportament, altii prin lamentari mioritice interminabile. dar citiva (numarati pe degetele de la o mina) mi-au devenit prieteni de suflet. la fel ca in Romania - (ne)potrivire de caracter. doar nu poti sa spui ca acasa tu erai prieten cu toti ce 20 si ceva de milioane de romani (non-tigani), nu? in fond "lupul" nu-si schimba naravul daca emigreaza, la fel de rau sau bun ramine si peste hotare. iar daca nu ai prieteni romani acolo unde esti asta nu inseamna ca sunt toti hoti ci pur si simplu ca n-ai intilnit romani cu care sa ai afinitati. ai dreptul la parerile tale, dar nu mai da cu pietre extremiste in tot ce misca si vorbeste romaneste.

sidavouq

Cu permisiunea dvs. sa zic romani de pretutindeni, indraznesc doua intrebari:
"Daca ar fi un candidat neamt (vezi localele la Sibiu) ar fi acceptabil sau refuzam din start orice varianta care ne-ar putea scapa de ceea ce traim din `90 ?
Daca la piata gasesti mere mai frumoase si cu pret bun la un maghiar, refuzi sa cumperi ?

....da cum sa va raspunda omul daca nu este online cand voi cereti? Felicitari ca o lamurirati. io m-am intrebat simplu faca mere codarea stil html si am dat o proba. si a mers. Da cine putea banui ca e asa de simplu?

Bun asa! Adevar graiesti cand zici ca America (adica Sua) e altceva. Europenii comenteaza (critica adica) ce nu le place la America din punctul lor de vedere (adica prin prisma perceptiilor lor de europeni). Dar nu stiu cum e sistemul american, habar nu au. Il critica doar.

Americanii pe de alta parte, nu critica sistemul european. Zic ca ei nu vor ca statul sa le zica cum sa-si conduca viata (precum in Europa) si cu asta basta. Daca voiau asta, pai votau asa, isi schimbau sistemul ce mare smecherie?

Am citit pe multe forumuri (de romani, nemti si francezi...emigrati in Sua) cum se plang de expresia "How are you?" folosita de americani (la magazine, pe strada...in parc cand isi plimba cainii, etc.). Ziceau ca americanii sunt superficiali si ca te intreaba asa...de complezenta, ca-i doare in toc de fapt de ce le raspunzi.

M-am apucat sa-i raspund unui roman (pe forum) despre expresie. Ca are doua semnificatii: ceva de genul "Buna, cum iti merge...adica ce mai faci?" folosita intre persoane care nu se cunosc. La asta...tre sa raspunzi : "Fine, thank you/Not so bad, thanks/Pretty good..."d-astea...chiar daca tu tocmai ai avut un infarct. Tre´sa le raspunzi asa! Nu sa le povestesti despre Adam si Eva sau cum ti-a iesit zacusca. E un fel de salut de-al lor dar ceva mai personal oarecum. Pe urma cand expresia e folosita intre persoane care se cunosc si sunt prieteni pe bune (cunoscuti, etc.) ...eiiii, atunci incep chiar sa-si zica ce fac, ce si cum...ce mai face nevasta, copilul sau mama soacra. Romanul de pe forum mi-a raspuns ca fac pe desteapta (taran!).

Uite...pe forumul nemtesc, neamtul mi-a raspuns cu multumiri si m-a intrebat de unde stiu. I-am zis ca am citit toate astea intr-o carte de gramatica (o luasem de la biblioteca cand eram in State) da´ca poate sa faca o cautare pe Google si sa bage expresia in cauza si ...bingo - ii iese rezultatul cu explicatiile de rigoare. Intrasem la nemti pe forum ca se conversau despre expresia asta...si ce aiurea li se pare. Zicea Fritz ca s-a intalnit cu unul care-si plimba cainele in parc de vreo trei ori si ca de fiecare data cand ala il intreba ce mai face el incepea mereu sa-i povesteasca una alta (americanului adica). Da´ americanul se intorsese deja si plecase de mult dupa caine...neamtul ramasese sa vorbeasca singur. Misto, nu? Da´omul spumega de furie.

Asa si cu altele...E stupid sa faci comparatie intre mere si pere cand nu ai vazut mere in viata ta si ai mancat doar pere de cand esti pe lume.

Americanii sunt mai dezinvolti si dezghetati din punctul meu de vedere (adica cum imi place mie!). Si nu vor sa para altceva decat sunt. Peste tot in lume exista chestii pozitive si negative, nu e Sua de vis si Germania...sa zicem ...de doi lei. Nu! Da´nici sa zici acum ca tot ce e american e aiurea din moment ce tu ai alte criterii, alta educatie si alte standarde (de la tine din Vascauti sau din Paris...zic si eu...).

Sanatate multilateral dezvoltata!

Cinstite autorule, fara a ma da roman-verde tin sa-ti spun ca ai in mine un iubitor de patrie si de neam, poate mai mult decat altii de aici sau de aiurea. Sigur, asta nu se afirma, cat mai ales se dovedeste prin fapte. Dar fiindca e vorba de fapte, sunt mandru ca am la activ cateva experiente personale care daca nu ma fac vrednic de demnitatea de roman, cel putin ma pot lasa sa vorbesc liber despre cum vad eu acest subiect.

Asadar am avut sansa si in acelasi timp cinstea de a ma afla in cateva randuri printre romanii adevarati, romanii de dincolo de Prut si cei din satele sasesti de prin Covasna si Harghita... Acuma nu ca doar acolo s-ar afla romani adevarati, ce vreau sa spun e ca acolo i-am intalnit pe putinii romani care stiu ce inseamna patriotism, dragoste de tara si de neam- la modul concret. I-am vazut plangand si cantand romaneste, plangand si vorbind romaneste, plangand si traind romaneste. De ce plangand intotdeauna? Hmmm, motivele sunt atat de multe... De dorul tarii mama?! Din cauza deziluziilor pe care le traiesc zilnic?! Din cauza neputintei lor de a mai face ceva care sa conteze in istorie?! Oricum, sigur e faptul ca plansul pe romaneste este cel mai bine cunoscut de toti acestia. Asta au toti romanii in comun: plansul- si de aici doinele.

Imi amintesc de parca a fost ieri: o intreaga comunitate dintr-un sat cernautean adunata la un praznic al bisericii locale, prilej nu numai de bucurie (fiindca le-au venit oaspeti mari din Romania: o parte a unei comunitati ortodoxe) ci si de in/cantare dupa datina strabuna. A auzit cineva de Hruseuti, com. Voloca? Eu atunci am auzit pt. prima data de acest sat- ironia consta in aceea ca nici macar nu e departe de granita. Nu as putea niciodata descrie in cuvinte ce am trait in acele momente pe viu.

Se apropie cu pasi repezi sarbatoarea nationala a Romaniei... Cu ceva ani in urma, in ajun de sarbatorile Domnesti ale iernii, cutreieram impreuna cu cateva zeci de romani, tineri si indrazneti ca mine, plaiurile care candva au fost rascolite de vuietul si valmaseala luptelor pt. neatarnare. Asa trecand din sat in sat si din comuna in comuna pana in Mun. Sf. Gheorghe, nu pot sa nu-mi amintesc cum eram primiti de romanii de acolo si sa nu mi se stranga pielea pe spate si acum: prapuri, cruci, mese pline cu tot felul de bucate (de post, ca era vremea postului), sateni calari pe cai si purtand drapele... Doamne, ce fior, sa te prinzi in Hora Unirii ca la Alba-Iulia si sa reeditezi acele momente unice ale Romaniei Mari! Si apoi sa tragi o dusca de vin nobil din plosca lasata de la daci incoace, din tata-n fiu... Si Imnul National cantat din toate piepturile..., marsul tinerilor care plecau la lupta... Nu e nici vreme si nici decent cred sa-mi vars pasiunea aici. Dar pot sa mai adaug ca aceste intamplari, chiar in momentele in care le traiam aievea, erau in plus si aducerea aminte a celor jertfiti pt. idealul suprem de reintregire a neamului romanesc. Da, ei s-au indoliat pt. ca noi sa putem astazi purta vesminte/straie de sarbatoare. Ei au purtat drapelul intr-o mana, arma in cealalta si crucea in inima. Unii dintre ei mai traiesc si azi, uitati de lume sau pur si simplu nebagati in seama, si cu unii dintre ei ma intalnesc din cand in cand cu promisiunea de a depana amintirile istoriei "live".

Dar care este rostul acestora, ce ma face sa scriu asa? Tocmai titlul subiectului. Nu-mi pot retine acum, asa cum nici atunci nu mi-am putut retine, acel sentiment ciudat cand in fata statuii lui Mihai Viteazu (din Sf. Gheorghe) se canta Imnul National si doar cativa dintre romanii adunati acolo au avut curajul de a intra in Hora Mare. Le-am vazut expresia de pe chipuri, un fel de teama de "imprejurimi"... Si i-am inteles atunci fiindca doar cu cateva zile inainte nu-mi putusem cumpara un film foto de la un magazin- nu stiam decat limba materna, adica romana! Si iar nu pot sa nu amintesc un aspect: noi cantam si hoream in piata iar "oficialii" si-au facut datoria de ochii lumii, au depus coroanele de flori si-au plecat "la vestiare"- ca era frig si pe masa primariei zgribulea un godac cum numai prin filmele despre timpurile medievale mai poti vedea. Si oricum cu putini te puteai intelege, ca nici ei nu stiau (?) romaneste. Iar noi, romanii din toate colturile Romaniei Mari, mersesem sa-i colindam dupa datina strabuna... Mai are rost sa va spun si ce ingretosati am fost la vazul acestora?

Una peste alta, "bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi". La intrebarea daca am cu cine sau cu ce ma mandri ca roman pot raspunde intr-un singur fel: nu mi-e rusine de neamul meu, nici chiar de as ramane singurul care mai tine la el. Si daca prin absurd as admite ca nu m-am nascut in Romania, ochii mei tot spre ea s-ar indrepta fiindca nu are asemanare pe lume. S-o fi umplut de uscaturi si de lepre, ca asa a lasat Dumnezeu ca dupa potop gunoaiele sa fie ridicate de umflatura apelor si sa fie duse unde nu merita si unde nu se asteapta, dar mai stiu pe de alta parte ca dupa potop vine si soarele dogoritor care le usuca si le face netrebnice- nici macar pt. foc nu mai sunt bune. De aici si cuvantul Psalmistului: "cand se ridica sus oamenii de nimic, nelegiuitii misuna pretutindeni"!

P.S. Imi plac morile, cu noroc sau fara, plutind sau nu pe ape; imi place cantecul greierilor si dezmierdarea lebedelor; imi place culoarea cerului romanesc mai mult decat a celui strain; imi plac muntii nostri milenari pe care de cate ori i-am vazut am vrut sa-i iau acasa... Prea multe imi plac, ca sa le scriu aici. Am sa admit insa ca sunt si lucruri ce nu-mi plac: parvenirea, stilul "copist de pretutindeni", ingamfarea, tiganeala, cersetoria profesionalizata, vinderea pe un blid de linte s.a. E adevarat, nu suntem sfinti, dar avem cel putin datoria de onoare de a urma celor ce au scris cu sangele lor istoria noastra. Stiti ce zice in Scriptura atunci cand Cain il ucide pe fratele sau Abel: "iata, sangele fratelui tau striga la Mine din pamant". Asa sa stim, ca sangele inaintasilor nostri striga la Dumnezeu cerand dreapta rasplatire pt. ce se intampla cu tara. Si cine va fi aflat nevrednic...
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura
Publicat de admin la 26/11/2003 - 17:29

« cine n-aude, nu vede si tace, traieste o suta de ani in pace »
parca aceasta era omerta, sau legea suprema (a nu se confunda cu prima si cea mai importanta lege, cea a iubirii ….).
Nu vorbi, nu privi, nu scrie!" - un concept pe care Radu Herjeu nu vrea sa-l accepte.
Dintre sute de catarge care lasa malurile, cate oare or sa le-nece, vanturile, valurile…
Am intrat in acest port ca sa vad ce activitati se desfasoara si marturisesc ca lipseste ceva « munca patriotica ». Plecand de la supararea domnului Jay si trecand prin nedumerirea domnului Admin ma opresc la domnul Dinu si la domnul Radu. De ce ? pentru ca subiectul pus in discutie este deosebit de fierbinte. Recunosc cu toata sfasiala ca nu am reusit sa parcurg reusitele festivalului si ale centrului de resurse pt tineret (sincer vorbind daca in Constanta exista o sucursala, sunt direct interesat sa ajung si el acolo ca sa-mi expun punctele de vedere si parerelile - daca este nevoie de experiente traite - intr-un dialog cu tinerii constanteni pt ca eu traiesc cu sentimentul ca ei ne sunt nadejdea). Se spune : cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia. De multe ori ma trezesc ca sufar « de prostie » pentru ca ma doare sa vad ce se intampla in tara. Ma doare pentru ca nu ma duce capul sa fac ceva ca sa schimb putin din mentalitatea celor din jur : imi place folclorul ( simpatii si antipatii ca orisicine) dar nu ma usuc de dorul manelelor, imi place umorul dar e prea multa « vacanta »  la acest capitol ca parca iti vine sa te intrebi (unde ni sunt visatorii ?), imi plac stirile calde dar in ultima vreme prea avem parte numai de : crime, sinucideri, violuri, bestialitati, nebunie, droguri, proxeneti, prostitutie, inundatii, furtunii, spargeri, tigani, sedinte parlamentare, sedinte de guvern dar din ce in mai putine stiri despre fericire, bucurie, copii si bunuri de valoare pe care le avem. Pavlov a demostrat, iar ceilalti aplica astfel incat din lipsa de altceva « salivam » (sa fie si asta o forma de manipulare sau numai pervertirea voita prin desfiintarea frumosului si a bunului din noi ?). De ce imi aduc aminte ca prostul de mestesugarii « fenomenului pitesti » cand se urmarea reeducarea ? (asistam oare la o noua reeducare ?) (si ne mai miram ca suntem priviti de toti vecinii de bloc (ma refer bineanteles la UE si la europenism) Sa fie dorinta lor de a avea si rude sarace la masa sau numai a logofetilor de la noi (sau poate ciocoi)?
Indiferent daca stim sau nu toate descoperirile stiintifice din domeniu (« sunt nenumarate modalitati de "amprentare" de genul cookies & etc ») ramane intrebarea : mai are farmec un bal mascat fara masti ? Daca tot ne-am dat intalnire aici de ce sa nu traim fantezia fara frustari si suparari ? caci intr-o cafenea pot intra sa deguste aerul si un « erudit » si un « prapadit » si un « domn » si « un tigan cu mertan » si o « rasata » si o « nespalata », caci vorba lui nenea Iancu «  eu cu cine votez ? » suntem aici, sper, ca intr-o antica academia unde erau rostite adevaruri traite dar (spre rusinea mea, n-am ajuns pana acum acolo) banuiesc ca existau si fluieraturi. Eu nu cred ca rosiile si salatele sau merele stricate sau ouale clocite sa se fi inventat doar la sfarsit de secol 19 (ca forma de protest anonim la adresa vorbitorului). Spiritele elevate suporta coloratura de vocabular, noi de ce n-am incerca sa intelegem durerea adunata scapata, exprimata in astfel de replici mai colorate ? Deci Romania este Romania romanilor de toate categoriile, de la profesori universitari, la manelisti, a fetelor de la « Apaca » la a celor de la « Capalna », a olimpicilor la informatica si a minerilor, a lui Coposu si a lui Barladeanu, a presedintelui din legislatia trecuta si celui actual sau viitor (tot o apa si-un pamant ?).
Chinezul (bata-l vina sa-l bata ca a lasat mai multe vorbe scrise decat romanul) spune : daca vrei sa schimbi lumea, incearca sa schimbi un om de langa tine. Dar ca sa pot schimba pe altul in primul rand incerc sa ma schimb pe mine insumi. Se poate povesti o multime despre schimbare (Schimbarea la fata a Romaniei) sau despre « reconstructie » caci de fapt telul meu este sa ma « recladesc », sa ma « reconstruiesc » (« Daramati templul acesta si-l voi ridica in trei zile » - iarta Doamne nerusinarea mea). Asa inteleg eu sa nu « accept conceptele ». Poate ca voi reusi sa fiu un exemplu si voi reusi sa schimb ceva in preajma dar de exemplu mi-as dori mai mult sa fiu prietenul copilelor mele si nu exemplul lor – daca e sa fim sinceri – de ce ? pentru ca citeam undeva ca prietenia este acea strare fata de o persoana sau mai multe in preajma carora te poti exprima liber fara sa-ti fie teama de admonestare si suspiciune, deci prietenia inseamna iubire, intelegere, respect. De ce toata aceasta vorbarie fara rost ? poate pentru ca sunt « statut si nevorbit » ? poate ca imi caut prieteni care incearca si ei sa schimbe ceva in jurul lor ? nu stiu dar cu siguranta pentru ca aici nu este nimeni care sa-mi inchida microfonul, sa puna scaunele pe masa, sa stinga lumina de trei ori la rand (hai ca-i timpul sa mai si plecam…). Ca de obicei glume proaste si sare amara (purgative…purgative….) (din partea mea bineanteles) dar aduc in discutie si parerea unei participante (dintr-o alta conferinta) transpusa de mine «  ce s-ar face lumea fara noi, bufonii ? »
Astept interventiile legate de subiect (conceptele si acceptarea sau neacceptarea lor – conditii minimale de rezistenta la manipulare, motivare, automotivare, delasare, declasare etc….), caci imi doresc sa privesc, sa scriu, si daca mai este cineva treaz sa….vorbesc….
Qvo vadis Domine ? (incotro duc pasii nostri Doamne ?)

Acuma fefelino, ori este "orasel" ori este "mare" :) Hai ca mi-a placut combinatia de cuvinte.

Cica pe unde stau eu, oraselul nu este nici mare, dar nici mic, si pe zi ce trece creste tot mai mare. Linga "oraselul" meu este un alt "orasel" care de fapt este "orasel" universitar. Deci imagineazati demografia si selectia de oameni care ar vrea sa bea o cafea sau un ceiuc bun si sa manince o "prajiturica cu mere si cu nuci", o savarina, sau o felie doua de Chec. Marimea orasului nu are nimic de-a face cu puterea comertului, ci mai degraba "the demand" sau mai bine zis "the people" care vor sa cumpere ce ai tu de vinzare. Hai sa luam doua orasele ca exemplu. Carmel, un orasel pe coasta Pacificului, este un orasel care are mai putin de 5,000 de locuitori, dar unde or-si-ce fel de business merge trasnet. Turismul fiind foarte foarte mare prin zona aia. Deci numarul de persoane care poate sa-ti cumpere tie o prajitura si o cafea este mult mai mare decit intr-un orasel care poate e numai la 50 de mile distanta dar pe unde nu merge nici un turist. Deci, toata ideia se bazeaza pe 'demand-ul' care exista intr-un oras unde-ti deschizi un business. La o rascruce de drumuri, binenteles ca merge un restaurant unde sa poti servi toate cele trei mese. Intr-un oras unde lumea este mult mai orientata pe familie si pe timpul petrecut acasa, acolo merge o pizzerie care sa ieie comenzi pentru dus acasa. Intr-un oras studentesc, cafenele unde studentii sa vina sa-si faca aprovizionarea de cafeina sau un loc unde sa poata sa se intilneasca cu prietenii. Deci c-am astea sint regulile. Eu zic ca clubul fefelinelor tre sa se stabileasca in California. :)

DACA AS CASTIGA ATATIA BANI NU AR MAI FI NEVOIE SA MER IN ALTA PARTE DECAT LA MINE IN TARA ADICA ROMANIA!NOI PLECAM IN VEST DEOARECE AICI NU AVEM POSIBILITATEA DE A NE REALIZA NIMIC DOAR DE ACEEA,IAR CAND AJUNGEM INTR-O TARA STRAINA MAI INTAI NU NE PLACE DEOARECE DE NOI ROMANII FUGE TOATA LUMEA!ASTA INSEAMNA CACI DACA AM PUTEA REALIZA SI LA NOI IN TARA CEVA BUN DE LA CARE SA NE VINA MAI MULTI BANI INCAT SA NU MURIM DE FOAME,ATUNCI TOATA LUMEA AR RAMANE IN ROMANIA.VA ASIGUR!!

Multumesc, Mya si Mary, pentru apreciere si incurajare. De fapt locul descris e atat de special incat e greu sa nu iti inspire dorinta de-a-l impartasii cu altii, si cuvintele se nasc automat numai cand iti amintesti senzatiile avute. E un sit de renume mondial (asa spun informatiile turistice). Dar sunt multe alte colturi de natura (uneori mai putin vestite) in care poti descoperi senzatii neasteptate ... daca esti relaxat si curios, si ai ochii deschisi. Problema e ca le uiti repede daca nu le 'filmezi'.

Mary, ca sa iti spun drept, descrierea mesei la restaurant n-ar fi fost chiar pe masura peisajului (restrictii de buget, timp si mofturi alimentare). Dar pentru iubitorii de 'fruits de mer' sunt o multime de restaurante, unele mai bune unele mai rele. Noi ne-am marginit la un 'meniu breton' (crepe salee, crepe sucree si un bol de cidre).
Din ce spui inteleg ca nu stai departe de granita cu Belgia sau Franta mai la nord de Strasbourg. Daca in sase ore ajungi acolo, probabil ca ar fi bine sa iti aranjezi sederea in orasel si sa stai doua zile, de asemenea ar fi bine sa stii ce fel de maree sunt in acel moment (mari, mici, si la ce ora). E mult mai fain daca poti sa faci si circuitul pe jos, la picioarele falezelor, dar nu ai prea mult timp, si nu poti intarzia, ca te uda apa. Daca dai un 'search' pe google cu etretat poti vedea imagini 'live' de acolo la un sit webcam, luate din ora in ora. Mai mare dragul.

Desdemona

intr-adevar cu totii suntem mai toleranti, mai buni, mai fericiti de Sarbatori. Nu am reusit niciodata sa pun degetul pe motiv. dar e asa o atmosfera mirifica. si lumea parca zambeste cat de cat. cel putin aici acasa, unde crede-ma ca te ingrozeste tristetea de pe fata oamenilor. cand am fost in franta in vara m-a bucurat degajarea oamenilor, zambetul si linistea din jurul lor. m-am intors in tara si am gasit aceleasi fete cenusi. e trist.
asa ca abea astept sarbatorile, in speranta ca va aduce putina bucurie oamenilor.

tu auriu...eu am ales pentru anul acesta globuri si fundite rosii, cu beteala argintie. hmmm...parca imi vine sa il impodobesc maine. si facem focul in chemineux, si imi place sa pun cateva mere la copt sa miroasa a mere coapte, si mama care coace cozonacul si mirosul lui se intalneste cu cel al sarmalelor ce fierb domol, si colinde de Hrusca, si Bica ce se bucura ca un copil de fiecare data si doar sta lungit pe parchet si da asa haios din coada, si...si... oh, abea astept!

anul acesta va fi casa plina. din partea tatei sunt 4 frati. si in fiecare an se aduna intreaga familie cu mic cu mare la unul dintre frati. anul acesta e randul nostru. iti dai seama? casa va fi plina! va fi viata!, cadouri sub pom, multe multe, si precis careva se va imbraca in Mos Craciun pentru nepotei. Parca o vad pe Mariuca, e cea mai mica. Parca o vad lucind de bucurie sa il intalneasca pe Mos Craciun...

ehei Belle, uite vezi? ma bucur si eu deja...

hai sa revenim la noiembrie si la cele cotidiene...:=)

.. Teatru radiofonic, liceul Mihai Viteazu, Noapte buna copii,
Unda vesela, Cine stie cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX,
covrigi cu sare,Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu,
magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Rolling Stones,
snitel la pachet in drum spre tabara, restaurantele cu mandatar,
Costinesti, La Dobrogeanu, numar si uniforma de liceu,
studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu"
in iarna lui '68, Carpati fara filtru, formatia Mondial, gogoshi in Piatza
Unirii, Margareta Paslaru, sedintele de exmatriculare ale celor care
plecau cu parintii in Israel sau Germania, balul de la Arhitectura,
Liviu Ciulei, Tiriac si Nastase, "Macarale, râd in soare argintii",
prietenii plecind in Israel, au intrat rusii in Cehoslovacia, unt,
faina, pine, zahar si ulei pe cartela, oua rosii, pantaloni "supraelastici",
coteleapelordunarii, "tacimuri",babic, ghiudem, nechezol, imbracat "din pachet',
"schlafensiedeutch", Vama-Veche, blatul pe tren la Sinaia,
cantonamentele Scolii Sportive, incalzit apa pe resou, Tanta si Costel,
Zizi Serban, studentii din Cuba, repartitia, Marin Moraru si Toma Caragiu,
Miriam Raducanu, ceaun din fonta, cravata de pionier, nudism la
Sf. Gheorghe, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la
"Albina", profiteroale, statuia lui Mihai Viteazu, Coada Calului,
penare din lemn, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele,
fier de calcat cu carbuni incinsi, uniformele scolare, tocul cu penitza,
galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul,
peretii vopsiti cu rolul, fragi din tren, Mos Gerila, televiziunea alb-negru,
dopurile din cocean, unt in frunza de brusture, Parcul Circului, creion chimic,
gutuile puse la copt pe dulap, George Vraca, asternuturi brodate de mina,
cani de tabla, L.S. Bulandra, plapumarese,spalatorese, birjari,
pantofi cu talpa de crep, policlinici cu plata, Babele,tenisul la Herastrau,
creasta din Piatra Craiului, canotaj, grohotisuri in Apuseni, sugative,
Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, piata cu gainile in custi de lemn,
Oraselul Copiilor, Ion Dacian, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi,
fâsh, cicoare, somierele, Piatza Palatului, shifonierele cu oglinzi groase de
cristal, Gradina Botanica, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa,
parcul de la Sosea, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne,
covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut
cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de
gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte,
in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, Ciresarii, bibelouri,
statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate sau
iaurt, savarine, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri,
muraturile din beci, soba cu foc din lemne, prajiturile de unleucinzeci,
lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie alb-negru,
matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza
teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Dambovitza la Cotroceni, Celentano,
defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii,
gara cu zgomote si miros de despartire... pufoaicele cenusii, bibelouri,
figurine, catei si caluti in vitrina din sufragerie, milieuri, Nivea in
cutii plate albastre, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, Calea
Victoriei, closete in fundul curtii, copii infasati strans, Anca Calugareanu,
tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si
dezleaga farmece, Strandul Studentesc, scrobeala de rufe, albastreala de
rufe (sineala), bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, decolteu
encoeur, decolteu en bateau,cuvertura de pat, carpete de chelim,
Libraria Eminescu, tuns nemteste, Ora vesela cuStroe si Vasilache :
- Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/
sa glumeasca iar cu voi. Frank Cafea, balene, tunsoare a la garconne,
coafura paj, coafura a la Alida Vali, ciorapi tricotati, Casuta noastra/
cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz,
telemea de paispe, adidasi, patricieni, vata pe batz,stofa pe puncte,
loden, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume,
Cico, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Cine stie castiga,
'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, translatoarea de la cinemateca....
taxiurile Pobeda, ceasurile Pobeda... cremshniturile de la Casata... ,
Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, Rita Pavone,
cravata de pionier... cu colturile roase, insignele FGMA, FGAPS;
laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina
Draghici, ZIS; ZIM; Molotov; GAZ, biciclete MIFA, "la canal", "la stuf",
Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Scala, Fory Etterle, spoitori,
bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu,
Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Arta Florescu, tigari Nationale,
salicilat, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...Cavit 9
pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport,
loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, dans
la Zalomit, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la
microfon Noel Bernard, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu,
Alain Delon, Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet',
pantofi Guban, pantaloni evazati, inele ghiul, tablouri cu sirene,
Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut?
my, my, my Delilah, Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si
populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate,
program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti,
noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie,
braga si placinte dobrogene, frigider Zil, camera Laika, poze cu dedicatie
pe verso, Pif le chien, Paris Match... Bula si bancuri cu cutremurul,
Carul cu Bere, BTT-uri, sticla de bere Rahova, Cico,prajituri cu nume
antiapetisante "Buturuga", "Cartof", 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul'
studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul', cursuri de 'socialism
stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau,
la cartofi, Foishorul de Foc, palinka, Noapte buna, copii... Maresiev,
Stahanov, Ivan Budionii, Ceapaev, Ostrovski (ala cu asa s-a calit otelul),
Fadeev, Zboara Cocorii, Fata cu parul carunt,Libelula, Piati Minuuuut...
Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tanara Garda,Norman Wisdom (sic)...
sufertash, baia comunala, stamba, Marina Voica,tesatura anti-jeg,
pantofi cu talpa de rafie/paie, ghetele de baschet cehesti,
ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari,zarzavagii, sacagii,
tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul, 'Cumparati curent de la IREB!',
'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut,
pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care
se vedeau bretelele de la sutien, legaturile de schi Kandahar,pantalonul-pana,
pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate,
patefonul cu ac, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac,
ierbar, raglan... Biscuitzi Eugenia (de 75 de bani), Braga la tzap, Consumatzi
peshte oceanic, Giga, Parisul pe gheatza, Ceasul Ruhla, Motoreta MOBRA, armata
la Bacau, Rahat, Votca Saniutza, Ada Kaleh, Radio Vacantza: "Buna dimineatza
soare - buna dimineatza litoral!", Prezervative Vulcan, Mica e vacantza mare,
Chlorodont va spala dintzii!, Bancurile cu Oltenii, Tzuica de Muscel (si 2
prune: ochii lui Dobrin), Mircea Crishan, Submarinul DOX, (si 15 Lei), Sanda Tzaranu,
Marmelada de prune, Rucksacul Kilimandjaro, Sherbet cu cacao, Orasul Stalin,
Shpritz rece, Poiana Narciselor (numai cu ONT Carpatzi), Bilci cu lantzuri
si roata norocului: "Far-un cui si luai galeata!", Nudism la 2 Mai, Venituri
ilicite, Bomboane spirtoase, Madam Capot, Katanga, Aeroflot, ALA si AVSAP,
etc.etc....................

sama-mi dau, sunt multe ganduri ce-au ramas nespuse, agatate carele pe unde in ist mesaj frumos, dara trunchiat de autoconstrangeri.

bine.
sunt dintre cei care striga cu gand sa-mpartaseasca din durere, ci nicidecum din cauze, ce nu-mi e bine-a le da forma.

io n-am gustat adesea din siguratate.
in chip ilogic, dovada crasa, poate, de egoism banal, eu singura nu m-am simtit si nici cu mine insami nu m-am plictisit vreodata.
adevarata singuratate, asa cum o vad, e atunci cand te-ai pierdut pe tine, nu te mai recunosti si n-ai habar und' sa te cauti.
vecina cu panica, solitudinea aceea te indeamna sa accepti, probabil, ceea ce-am citit ... 'jumatati de masura'.

cu incapatanare cred ca nici un om normal la cap nu se multumeste cu resturi de la masa altora, si, daca le accepta, o face din neputinta si din teama de-a-i face fata, Fricii.

caut oamenii, prezenta lor imi face bine, asa cum bine-mi face bucuria de-a impartasi.
am doar oameni buni in juru-mi ... fireste, e vorba de propria conceptie despre 'calitate': onestitate si caldura.

daca ai cere cuiva jumate, probabil ca i-ar fi comod, o vreme sa-ti dea jumate.
nu te-o pretui niciodata pentru asta si nici tu nu vei creste in ochii tai, parol!

ideea asta cu asteptatul e relativa, in functie de ce pricepi prin 'cuminte'.
nu vad ce ai putea face ca sa fortezi mana destinului.
'hai sa ne-ndragostim azi', vei zice la trezire, si sara vei bea un cico in bratele omului visat...

pana vine, corect ar fi sa mai slefuim ici-colo, pe unde stim ca scartaim.
de la haine bune si stylist corespunaztor, pana la o carte buna, un concert spectaculos si alte autorasfaturi pe care ti le-ai refuzat.
chiar, de ce ti le-ai refuzat?

*ma duc sa fac o baie fierbinte cu suma multa.
imi pun un prosop moale sub cap, 'scap' sare de baie din belsug, am undeva patru nocturne de chopin si-o lista-ntreaga de cohen.
am sa-mi fac à côté un bol cu boabe de struguri, bucati de mere, pere, gutui, banane si grapefruit.
nu, fara frisca, mi-ar fi aproape vulgar ...

el?
e departe, de zece ani.
'ochii care nu se vad se uita' i-adevarata, poate, dara nu pentru cea care semneaza acum,
a dumneavostra,
alice

Am fost si eu simbata la Tirgul de carte si la expozitia foto a afeperistilor; multa lume si multe carti si multe fotografii.
Ce m-a frapat foarte mult, apropo de carti, este aspectul grafic; cum arata o carte occidentala, cum arata coperta, si cum arata la noi.
Numarul cartilor romanesti care sa arate civilizat este infim; peste tot am vazut coperti aiurea, cu titluri in care se foloseau litere care mergeau ca nuca in perete, si pe ansamblu, acolo unde erau, ilustratii grafice bune si fotografii de obicei luate de pe CD-uri cu poze gratis.
Portretele autorilor romani arata ca dracu`, aratind jalnica stare a acestei parti a fotografiei la noi.
S-ar putea spune ca piata e slaba, ca editurile de abia o duc, ca asta este, ca o coperta e tichia de margaritar pe chelia chelului; s-ar putea spune ca nu sunt bani; fals, am vorbit cu un cunoscut de la o editura, care mi-a spus ca patronul editurii face cam 40.000 euro profit pe saptamina. Nu e rau!
Dar, asa este la noi. Bani ar fi, dar creatorii si realizatorii de coperti primesc maxim de la un milion de lei la o suta de dolari pe coperta, si in asta intra si fotografia si grafica si ilustratia, asa ca asta e rezultatul.
Bani de viloaie sunt, de coperti, nu; cine nu e multumit, asta e piata, apare la usa o hoarda de flaminzi care sunt gata sa faca si cu mai putin.

Despre expozitia de fotografie s-ar putea spune multe; ce m-a frapat, este ca maxim 10% din ce am vazut se pot inscrie la categoria de fotografie de presa, restul fiind reverii, peisaje, filozofii, culori, stari, dar fotografie de presa in tot cazul nu - pacat ca nu se face un sit cu imaginile respective ca sa vedem la rece cum devine cazul.

Ma rog, poate ca galeristul sau curatorul sau cine a facut expozitia, a dat tema libera la oameni, si asta e rezultatul; nu e rau, dar presa e departe.

Alt gind care m-a urmarit a fost raportul jalnic intre ilustratiile curente pe care le vedem in ziare ( si reviste ) - multe facute fara nici cea mai mica urma de profesionalism, si ma refer aici la aspectul tehnic si estetic deopotriva - si ce s-a vazut in expozitie, unde erau totusi si ceva imagini bune.

Dar daca se vinde si asa, daca publicul cumpara, inseamna ca asta e muzica necesara si degeaba vorbim de muzica atunci cind maneaua e ceruta mai mult ca nea Motzart.

Asa si in revistele lunii unde mai citim cite ceva de fotografie.

Spre exemplu, dau 59.000 de lei pe revista Stuff, ca sa am un sentiment de ameteala si sa citesc cea mai mare cacialma (foto) intilnita de mine in ultimul timp, si anume un Top 10 al camerelor digitale compacte.

Bun, nu ma refer aici la neintelegerea termenului de compact de catre inginerii scriitori; au bagat in top si Sony F828 care numai compacta nu este sau Fuji S7000 sau Konica Minolta Z2, care sunt aparate din cu totul alta categorie.

In topul asta minunat, pe locul unu este Pentax Optio S4i, unde aflam cu nesfirsita surprindere ca "zoom-ul ... ce se retrage integral in corpul camerei este o gaselnita spectaculoasa, imprumutata si de alte modele de camere"

Cum e facut topul e absolut bulversant; G6 de la Canon e pe locul doi, Kodak DX 4530 e pe 6, batind Olympusul C750 care e pe 8 si cu care nu se poate compara nicicum; bomboana pe coliva este pe locul 10, Fujifilm Q1, o camera rotunda gen pandantiv webcam din clasa de 2 MP fara zoom si extrem de spartana.
Cum poti compara si pune intr-un top camere care au preturi in raportul de 1:10 si cum poti compara ceva conceput pentru super amatori cu ceva mai pro e un mister... poate e un top al camerelor luate dupa litera alfabetica, sau dupa greutate, sau dupa pozitia telefonului importatorului in agenda omului de la marketing... nenumarate sunt caile domnului.
Cum poti compara oua cu mere si cu pere si cu giulumele?

Romania, tzara tuturor posibilitatilor, este locul unde poti sa scrii orice despre aparate foto fara ca cineva sa te traga de bretele; poti astfel sa spui ca ( citim in aceeasi revista) - " Ixus iti poate oferi fotografii uimitor de clare si de vii la o rezolutie de 4MP" - cind citim in toate testele adevarate despre slaba calitate a obiectivului de la Ixus, iar 4 MP e o rezolutie deja afumata...

Bun, oricum revista arata foarte bine si mai vezi niste imagini de calitate si bine facute si bine tiparite despre ce mai este nou pe firmament; asta nu e putin lucru.

In revista PC Magazine de luna asta, numarul de erori din lumea foto parca e in continua scadere, dar totusi...

O pagina dedicata histogramei, 117, ne trezeste cu doua imagini cu histograme, si imaginile sunt una mai supraexpusa, alta mai subexpusa; in ultima, aflam ca autorul a ajustat timpul de expunere ( arata subexpusa copios) pentru a pastra detaliile. Anuntam pe aceasta cale ca un subiect cu un pasaroi alb pe ceva negru nu e propice pentru o astfel de ilustrare didactica si ca subexpunere nu inseamna pastrarea detaliilor... ma rog, discutia e mai lunga.
Pe pagina de linga, un articol despre cum sa facem o rama si o prelucrare a unei fotografii care sa arate ca o pictura; nimic rau, numai ca...aflam ca un prim pas este "reducera numarului de culori din imagine la 16 culori, pentru a simula mai realist impresia de pictura."
Deci picturile sunt chestiile alea pe pinza cu putine culori.
Absolut de acord, omul cit traieste invatza. Bine ca acum stiu, sa nu uit sa-mi notez pe undeva acest adevar imuabil.

Nu are sens sa intru in discursuri spirituale pt. a...elucida acest etern subiect,mintea umana creaza sau distruge,cauta raspunsuri ori le ignora in monotonia existentei,in cel mai bun caz se ascunde de sine insasi in labirintul iluziei vietii....
Gasesc insa ca as putea adauga ceva la tematica printr-o simpla parabola:

Intr-o zi,un om mergind pe un drum de tara s-a oprit in dreptul unui mar fiindu-i foame de unul din fructe.Fiind prea sus crescute si el destul de batrin sa se catere in copac a luat o piatra de pe jos si a aruncat-o in copac sa ocheasca unul din mere.
Dar n-a reusit sa-si loveasca tinta si piatra a cazut in spatele pomului lovind in cap pe un alt om ce se odihnea la umbra si pe care el nu l-a vazut stind acolo.

Destin sau intimplare?Raspunsul il veti afla singuri.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Eu imi amintesc de bunicul meu -Dumnezeu sa il ierte-, ridea pe infundate si ma trimtea afara cind colindatorii mai adaugau (vazindu-ma la geam):

Draga Domnisoara
Iesi te rog afara
Ne da un covrig
Ca murim de frig.

Si sigur ca si eu imi amintesc de colinde cu ""buna dimineata"" , Sorcova, dar si de cele ale flacailor din ajun de Anul Nou, mascati, ca mama zicea sa nu ma prinda seara afara ca erau si cutitari printre ei....:) .
Dar se pare ca amintirile noastre au cite ceva comun, portocala parfumata din camara, gutuile de la geam, strugurii stafiditi din podul bunicii, oraselul copiilor....
Daca tot sintem si la Obiceiuri de Sarbatori, mai recent imi incalzesc sufletul cu Gluehwine, bautura de Sarbatori germana, un fel de vin fiert romanesc, mai dulce si mai condimentat in schimb, in functie de ideile fiecaruia. Fiecare poate sa faca, din vin de orice culoare, in general rosu, eu as mai adauga ceva apa sau suc din portocala de exemplu cind il fierb ca altfel iese prea tare, scortisoara, coaja de portocale,de mere, zahar dupa gust, miez de migdale (taiat mic).
In Copenhaga am baut prima data asa ceva facut din vin alb, o bunatate. A fost una din exeprientele pozitive ca frigul nu m-a lasat sa ma bucur prea mult de ce mai era prin oras de descoperit.....Poate data viitoare sa ma duc vara acolo, ar fi o idee mai buna...:)
Iar daca sintem la bauturi de iarna, nici obiceiul americanilor cu cidru de mere fierbinte nu mi-a displacut....
Hm, as putea spune ca pe unde am fost toti prefera ceva dulce si aromat iarna....
Mai putin tare decit tuica noastra...

we all have a role to play

Pai intentionat am lasat dubiile asupra cui zagrie (era de fapt o forma de spionaj mascata sa vad daca si sotul tau zgarie :). Dar vad ca ai niste pisici serioase, chiar daca una e abia 'ucenica' in arta pisiciei. Mie nu-mi place sa fiu muscata :°(.

Ipoteze de ce n-au camara (sau hol) casele de pe la voi.
De ce intri direct in bucatarie? Ca sa 'vezi' inainte de-a intra in casa daca gazda a ars friptura sau nu (daca miroase a ars te faci ca te-a chemat seful la sedinta).
De ce sa intri direct in sufragerie ? Ca sa vezi cine mai e acolo (daca nu-ti plac invitatii te faci ca ti-a sunat mobilul chemandu-te nu stiu unde). SAU ca sa vezi daca mai este mancare/bautura pe masa (daca au mancat-o toata oaspetii dinainte inventezi o scuza si fugi).
De ce nu este hol ? Fiindca - nimeni, niciodata nu vine imbracat cu palton, fular, caciula, umbrela si bocanci plini de apa/zapada/noroi. Fiindca daca nu-ti convin oaspetii poti sa-i impusti direct de pe canapea cat sunt in prag, fara sa iti patezi de sange holul (cred ca am vazut prea multe filme western). Fiindca se face economie de doi pereti si 2-3 usi.
De ce nu este camara ? Ca sa te puna sa mergi in fiecare zi la supermarket pentru salata, rosii, ceapa, cartofi, mere, pere, morcovi (sau sa le mananci inghetate din frigider) si MAI ALES ca nu cumva sa iti faci singur zacusca, gem, bulion, muraturi si racituri (musai sa le iei de la supermarket) sau daca le faci sa le tii in garaj (mirosind a diesel sau sau a 95 de octani :)
Nici noi nu avem camara dar macar avem hol ...
Da toate bune, spor la cafea si la cafenea, ca mie imi vine bientot ora de balaceala ;)))
Desdemona

....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona,

....teatru radiofonic, Iosif Sava, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie, cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX, revista "Magazin istoric", covrigi cu iaurt, "Dialog la distanta",Alexandru Stark, "Metronom" -Chiriac,la Europa libera, radio Luxemburg, Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Pink Floyd, snitel la pachet in drum spre tabara, cordeluta, numar si uniforma, studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu" in iarna lui '68, portocale în foita Jaffa(?) remaiem ciorapi, Carpati fara filtru, formatia Mondial, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel si Germania, formularele mari, formularele mici, balul de la Arhitectura, Liviu Ciulei,Tiriac si Nastase, manusile cu virfurile taiate sa poti tine Rotringul in mina cind desenezi in atelier la Mincu, Festivalul de Jazz de la Sibiu si J. Raducanu, "Ambasadorii prieteniei" corurile americane, "Macarale, râd in soare argintii", prietenii plecind in Israel, Ricky Dandel, greva de la Brasov('88??), au intrat rusii in Cehoslovacia, unt, faina, piine zahar si ulei pe cartela, oua rosii cu matza, pantaloni "supraelastic", coteleapelordunarii, "tacimuri", salam cu soia,cafea cu naut, imbracat "din pachet', schlafensiedeutch", vama-veche, blatul pe tren de la Razboieni, auto-stop, colectia romanului de 5 lei(?) Seder la sinagoga de pe strada Scolii, cantonamentele echipei de volei, incalzit apa pe resou, nu poti lua premiul unu cu asa un nume dar trebuie sa stii, asa neoficial ca esti cea mai cea, Tanta si Costel, Zizi Serban,studentii din Vietnam, make love no war, repartitia la tara, gluvilact la de 5 ori pretul, Radu Vulpescu, subtextele "Elisabeta I " la Bulandra, Marin Moraru si Toma Caragiu, sopirlita libera, Miriam Raducanu, Ioan Grigorescu....
... ceaun din fonta, cravata de pionier, borcanele bortoase cu bomboane sticloase de toate culorile, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la cofetaria 'din centru', statuia lui Vasile Roaita, sosete trei-sferturi cu pompoane, fuste din tergal, penare din lemn, costume de baie crosetate de mina, evantai din pene de strut, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele, par pe moatze, fier de calcat cu carbuni incinsi, plutele de pe Bistrita, aparatele de radio cit dulapul, bentitza alba reglementara, uniformele scolare, bleumarin cu guleras alb, tocul cu penitza, saniile trase de cai, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, Wundertopf, dunga dintre peretii camerei si tavan, indopatul gistilor, jocul cu cercul, bocitoarele la cimitir, fragi cu smintina, fetele care, in lipsa fardului, isi ciupeau obrajii 'sa-si faca bujori', portocala anuala adusa de Mos Gerila, evreii 'cu actele depuse' n-au voie sa intre la facultate, televiziunea alb-negru, farfuriile din portelan vechi legate cu sirma, dopurile din cocean, acul de remaiat ciorapi, unt in frunza de brusture, creion chimic, cojile de mere pe plita incinsa, gutuile puse la copt pe dulap, manshonul, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, ulei de ricin pentru gene frumoase, jupoane, L.S. Bulandra, indigo, scrisori scrise de mina, plapumarese, spalatorese, birjari, pantofi cu talpa de crep, malagambisti, sugative, Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, primii ciorapi de matase cu dunga si talon, manichiurista care vine acasa, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, umbrelute de soare din dantela, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fâsh, cicoare, sfesnicele de Shabat pastrate in catifea visinie cu broderie din fir aurit, somierele, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, combinezoane din nailon, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, sa nu se adune praful, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate, cocosei din zahar ars, milieuri din borangic si dantela, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, ospatul cu turturi de gheata, sutienele 'fara capac', muraturile din beci, soba cu foc din lemne, lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie, alb-negru: matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii, ciresele-cercei, agatate pe urechi, gara cu zgomote si miros de despartire...
Minunat inventarul planetei pe care am fost cu totii mai mult sau mai putin contemporani, mai mult sau mai putin vecini. Pentru aceia care, la fel ca tine, s-au stramutat demult pe planete mai sofisticate, am cateva vesti: halvita se poate manca si acum, mititei fripti pe gratar in parcuri, de asemenea. Au disparut doar merele murate si braga. Hartie albastra de invelit caietele se vinde si se foloseste si azi, la concurenta cu invelitorile de plastic. Un cunoscut m-a batut la cap ani de-a randul sa-i aduc galosi sau sosoni de undeva din lume. Pana la urma i-a cumparat cineva un fel de sosoni-prezervativ de prin America. Bocitoarele sunt prezente si acum la inmormantari, mai ales (dar nu numai) la tara. Nu primesti de la nimeni din Romania scrisori scrise de mâna? este si astazi cel mai raspandit mod de productie a epistolelor. Plapumaresele continua sa faca plapumi la domiciliu. Se mananca si acum caramele tip Stolwerk. Manichiuristele si pedichiuristele pensionate presteaza servicii la domiciliul clientilor. Oraselul copiilor supravietuieste in mizerie. Orice tigan care se respecta si multi mahalagii se falesc cu dintii lor de aur. Exista somiere, sifoane din sticla colorata, masina de tocat carne si mai ales geamuri cu flori de gheatza in casele prost incalzite. In fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa. Bibelouri se cumpara cu ghiotura, figurine, catei, caluti si altele asemenea si se expun ostentativ in vitrina din sufragerie. Cele mai cautate milieuri nu numai pentru uz propriu ci si - mai ales - pentru cadouri destinate prietenelor din Israel sunt cele din macrame. Nivea, in aceleasi cutii plate albastre, este o crema mai scumpa decat multe altele. Anuntul "borsh proaspat" poate fi citit la multe ferestre, mai ales de subsol. Muraturile din beci, soba cu foc din lemne supravietuiesc si ele in multe case. Si mai avem, mai avem... closete in fundul curtii la tzara, copii infasati strans, tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, uniforme cu guleras, funda si sortulet si felurite alte relicve ale stravechii civilizatii daco-romane. In mica alimentara de la coltul lui Ilie Pintilie cu Clopotarii Vechi stateau aliniate capatzani de zahar candel si bunicul nu voia sa-mi cumpere, ca-mi stricam dintii...
... scrobeala de rufe. Albastreala de rufe se numea (cel putin la Focsani) "sineala". "Colectia celor 15 lei", "doxuri", spirt medicinal in rol de after shave, briliantina din ulei de nuc... fusta soleil, combinezon de crepdeshin, manecute tricotate pe cinci andrele, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, bolerou, decolteu encoeur, decolteu en bateau, perdelute de marchizet, cuvertura de plus rosu sau verde, carpete de chelim, telefoane (cozi rulate peste urechi) tuns nemteste, Ora vesela cu Stroe si Vasilache. Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/ sa glumeasca iar cu voi. Schmoll Pasta, Gladys, Frank Cafea, Bob, Bob, e-un sapun/ Bob, Bob, cel mai bun, /Bob, Bob, ideal,/ un sapun fenomenal. hau, hau, hau, la Sabego! Johny e-un baiat de treaba/toata lumea se intreaba/ cum de e atat de negru si lucios. Toata ziua-n ascensor/ ba ma sui ba ma cobor,/ sunt (firul conducator?), sus, jos si iar sus.... balene, clame, invizibile, fileu (de par) rulou, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, scandal (corset), ciorapi de muslin, ciorapi tricotati, ciorapi de matase naturala Kunert, jambiere, cache-nez (cand am intrebat in clasa 1 primara cine mi-a luat cache-nez-ul vernil, o colega mi-a spus ca nu intelege evreieste). Femeia, eterna poveste,/ Nu-ntreba cine este,/ ci iubeste-o mereu./ Iubesc femeia/de dor nebuna/ blonda sau bruna,/imi e tot una. Sa nu iubesti prea mult femeia... Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz, rusi cu ceapa, nechezol, telemea de paispe, fratii petreus, adidasi, branza regala, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, transperante, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Tanta si Costel, capitanul Val-Vartej, Cine stie castiga, La leul si carnatul, La trei ochi sub plapuma, Pariziana, Roata lumii, Teatrul Mogador, Popesti-Leordeni, Bumbesti- Livezeni, Salva-Visheu si de 'hei-rup'-urile de rigoare.... Da' de pufoaicele alea cenusii ce zici? Si de aparatoarele de ploaie de cap de dama pliabile (nu stiu daca ordinea atributelor e buna...), alea care arata ca o punga de plastic cu doua bretele, numa buna s-o pui peste un permanent proaspat.... ce zici de helanca? de izmenele de dama chinezesti, flaushate, roz sau vernil, transformate cu abilitate in caciuli de dama 'moderne'... de pixurile de la expozitia americana, de 'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, de translatoarea de la cinemateca.... de taxiurile Pobeda - dar si de ceasurile Pobeda... de merdenelele din Kogalniceanu, de cremshniturile de la Casata...
... un Grundig cit un sicriu, Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, asternuturi brodate de mina, Am, lasate 'pentru copiii vostri', si nu stiu cum sa fac sa le arunc fara sa se prinda consoarta. Celentano, Rita Pavone, cravata de pionier... cu colturile roase, facute ferfenitza. Distinctiile pionieresti clasa I si II, Autobuz mao-tze-dun, insignele FGMA, FGAPS; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, Maria Lataretu, Sergiu Malagamba, TARS; ZIS; ZIM; Molotov; GAZ; MAZ; mingi din crep; biciclete MIFA, MOVE, Tatraplan, "la canal", "la stuf", legea/articolul 324; Ion Talianu, Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Muncitoru, Fory Etterle, badanagii, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu, Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Teatrul Licurici; Gabriel Popescu si Alexandru Demetriad la inchisoare pt pederasty FPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=zambet" , Aarta Florescu, tigari Nationale sau Olt/Mures pentru bunica, de un leu, salicilat; penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...
... minti ca o gazeta americana, Dr Frukter- Biblia in pediatrie, Cavit 9 pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, malagambisti, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu, intra in vernacular, controverse la c***l lui Graur, filme 'psihologice' sovietice, filme lacrimogene italienesti, Alain Delon...pe care l'am 'tradat' cu Simon Templar alias "The Saint", rochita de catifea, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet', pantofi Guban, posete 'plic', pantaloni evazati, covoare de plush cu scena "Rapirea din serai", scrumiere in forma de peste, inele ghiul, tablouri cu sirene - marfa de contrabanda adusa de vaporenii intreprinzatori si connoiseurs de rafinamente proletcultiste. De cate ori ascult tangoul de demult, trandafirii tai, Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut? my, my, my Delilah, breton gen Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele auto(de)serviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane chimice si HB, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, plocoane pentru scutiri la educatie fizica, "Snagov" fumat in WC-ul cimitirului tineretii mele, panglica obligatorie, braga si placinte dobrogene, frigider Zil, aspirator Buran, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Revista mea, Paris Match...
... Bula si bancuri cu cutremurul, BT-uri, sticla de bere tip CAER, cico, prajituri cu nume antiapetisante "Buturuga", "Cartof" (delicios, plin cu nuca), 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul' studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul' cursuri de 'socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, palinka Bloody Mary, nesscaffe cu apa minerala, Noapte buna, copii...
... Maresiev, Galia Koroliova, Alexandr Matrosov, Pavlik, Stahanov, Valeri Cikalov, Ivan Budionii, Ceapaev, mai vreti? Daca nu va astimparati va infund cu Vodopianov, Ostrovski (ala cu asa s-a cacalit otelul), Fadeev, Zboara Cocorii, Comunistul, Fata cu Parul Carunt, Libelula, Piati Minuuuut... Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tamara Makarova, Vesna, Kalman Latabar, Alerg dupa o stea, Norman Wisdom (sic)... sufertash, Duba Neagra, baia comunala, motoreta Puch, motoreta ILO, bicicleta Wanderer, Submarinul Dox, stamba, tesatura anti-jeg, burtiere, pantofi cu talpa de rafie/paie, sandale cu talpa de lemn, cafeaua Meinl, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul fiert in conforca din curte, 'Cleopatra, ochii-ti ard ca flacara!', 'Cumparati curent de la IREB!', 'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien s suncile de la talie, legaturile de schi Kandahar, pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, discurile 'Elite special', patefonul cu ac, gramofonul, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac, chiloti de diftina, ierbar, mingi de cârpa, raglan, moda turbanelor, baticurile, pantofii de la Dermata, pantofii de la Guban, drot de facut bucle, IJ-urile,Ramona, lalele, lalele, lalele/ frumoase ca visele mele..., Gigi Larga ..(pardon: Marga!), Salut voios de pionier!, cazacii de pe Don, Eu sunt Vuving al tau cel mic/ mi-e foame si mi-e frig..., sotronul, turca, foto-montaje, lozinci, tigari Carpati, Maiakovski si versul alb, deschizatorii de drumuri noi: Marx, Engels, Lenin si tatucul Stalin, turta dulce, chilotii moartea pasiunii, firer de calcat cu carbuni, motoreta partaitoare "Carpati", cozile in asteptarea mesadei de porc, femururi imaculate de vita la Kg., capatani de porc, gaturi si ghiare de pui, bomboana cocos pe bat, sandale romane cu sfoara, sandale de panza, cutii de lemn cu marmelada americana, difuzor de cartier, razuitoare pentru spalat rufe, soda si lesia de cenusa pentru spalat rufe, sapun de casa din resturi de grasimi, opaituri, pap din coca pentru lipit, ornamente de Cracuin din hartie creponata si carton, papusi din carpa si carton, halva turceasca, rasnita tubulara din alama pentru cafea, cafea la nisip in ibric de cupru, cafea de naut si cicoare, Gheorghiu Dej, Ana Pauker, etc., orele de Aparare Locala Antiaeriana, masina de tocat carne, ora copiilor, Teatru Radiofonic, stiu ca ma iubesti si tu..., Zambete pe portativ, De la munte la mare, Ora Satului, Marius Mihail si muzica usoara, braga, ia la maica.. porumbielu' cald!, de ce nu-mi spui ca ma iubesti?.. , cararuie care duci in varf de munte/ si te pierzi in nouri ca un fir de fum..., prajituri "Moscova", sunca artificiala, apa de ploaie pentru spalat parul, frectia cu gaz cantra paduchilor, carute cu coviltir, carute cu roti din cauciuc, hasnale, blocuri de ghiata pentru racitoare, suporturi metalice pentru sifoane, armonicele, papucii din papura, covoare din resturi de carpe, jumari presate la calup, "-Daca n-ai punga, iti dau branza asa.. in mana..!", sarsanalele: prima grija si podoaba, "-Ia marfa la rand cocoana, nu alege, ca nu-i a ta!", dialog prietenesc: "-stai la rand, ma nenorocitule!", "-haordeu mancati-as, da' de ce, e coada ma-ti?", serialul: "om bogat, om sarac", televioare Cosmos, ciuperci din lemn pentru tesut ciorapi, Votati Soarele!, "-Spoi-tingir nuaaa!..", "-Floriceleee!..", sugiucul, ciorapi grosi raiati, galosii de cauciuc, sacagii, felinarele, bomboane cu miere, de lapte, spirtoase, praline, lapte acidulat si cornuri "Sinaia", japoneze, cosurile din papura pentru piata, genti din papura, pantofii "Cuban", tocurile cui cu pufere protectoare, moatele pe bucati hartie, fileuri pentru par, droturi pentru bucle, plase pentru targuieli, jurnale in loc de fete de masa, cismeaua comuna de la coltul strazii, laturile aruncate in drum, balega starzilor, pubele de gunoi neacoperite facute din ..orice e la indemana.., gropile starzilor si canalele infundate, miasme, tantari, sobolani, muste, jegul de sub unghii si cam de peste tot, boli..., Academician Doctor Inginer: COdoi, artistii poporului, cantarea Romaniei, tot inainte cu gandul fierbinte!.., Ceausescu: tatal nostru!.., filme alb-negru, ca: Undeva..in Europa, Cenusareasa, Auschvitz.., Copilaria lui Gorki, batice, palarii cu boruri tari, perdele crosetate, goblenuri si covoare pe pereti, jambiere, turbane, panza anti-jeg, cearceafuri din panza numita america, cizme de cauciuc cu toc sau fara, tigarete, fuste midi, pantaloni largi, noduri cand subtiri, cand groase la cravate, rochii balerina pe jupoane, bolerouri, chiloti de celofibra, tetra,

1. armele - probabil în viziunea lui Saddam armele de distrugere în masă au o funcţie exclusiv mistică, aşa ca vălul lui Tanit din „Salammbộ”, şi a preferat să-i fie statul invadat, regimul răsturnat şi el însuşi să ajungă prins de americani decât să le folosească; dar cu siguranţă există, au fost pitite pe undeva pe lângă scufundata Atlantidă, în Groapa Marianelor ori în Câmpia Bărăganului; sau mai probabil li se va prinde urma în Siria, Iran, Coreea de Nord şi alte locaţii în care vrea armata americană să-şi petreacă vacanţa ; până la apariţia misterioasă a armelor în cauză, America are ăl mai ţapăn potenţial de distrugere pe care-l foloseşte tot mai mult în ultima vreme; i-ar ieşi mai ieftin să se autodenunţe, să se autoinvadeze, să şi le autoconfişte, iar în cele din urmă să le predea frumos la ONU: „ia uitaţi ce-am găsit la noi!”

2. libertate
a) irakienii o duc mai bine, numa’ că-s mai înceţi la minte, de asta nu s-or prins încă
b) va să zică, dacă nu era debarcat Ceaşcă în timp util, eram şi noi pasibili de o eliberare cu tancuri şi victime colaterale
c) oameni necivilizaţi dom’le, nu pricep ce important îi ca CNN-ul să-şi facă treaba pe-acolo şi milostivii de la ONG-uri să se fâţâie nesupăraţi


3,
b) va să zică, America, numai de inima ei bună, îşi pradă banii din buget, îşi trimite câţiva soldaţi la moarte şi încasează atentate; nu ca-ar avea vreun interes, dar soarta obidiţilor de peste tot n-o lasă să doarmă; are o slăbiciune specială pentru oprimaţii din zonele cu petrol;
Că nu-i iese bilanţul, asta-i adevărat - ăia, mântuiţii, nu se arată prea recunoscători şi a fost nevoită să-şi suplimenteze cheltuielile.
a) „şi cei care s-au opus intervenţiei aveau interesele lor” - ce-i cu „şi”-ul ăsta, la ce se referă? că în b)-ul pe care l-am tratat mai întâi America era o păguboasă altruistă, absolvită de bănuiala unor mârşave interese materiale;
Iar între cei ce au interes să mă ia la bătaie şi ăilalţi, cu un interes la fel de material, da’ să mă lase-n pace, îi prefer totuşi pe primii.


4. În concluzie, pasienţa n-a ieşit chiar cum era planificat, dar dacă merem acasă va fi şi mai naşpa.

Auzi Belle, dar daca maninc Monterey sau Cheddar, alea sint bune sau nu? Eu nu ma prea bag la iaurturi si smintina, nici la cottage cheese. Cream cheese imi place, dar nu maninc mai mult de o lingurita daca maninc un baggel (si cum nu maninc piine acuma se subintelege ca nu maninc cream cheese). In schimb imi place la nebunie Cheddar, in special aia Sharp, Monterey, Colby Jack, si Mozzarela. La restul nu ma indur sa dau banii ca si asa tot astealalte le maninc mai repede. Ai dreptate tu cu fructele, numa ca fructele citrice si merele contin vitamine si fiber care este nevoie in dieta si care de obicei le gasesti in piine si cereale. Plus de asta acuma iarna cam greu dai de Berries, sau daca gasesti platesti o mina si-un picior pe ele.