comentarii

Merinde


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
O la la !.. - de randunicamarii la: 16/11/2004 21:14:28
(la: Fideua)
O la la !..


Fideaua ţi s-a-ntors pe dos
într-un menu simandicos,
dar foamea laudă-orice merindă
când burta n-a găsit oglindă.

Ştii tu ce gust în minte-mi lasă?

Că tot mai bine-ar fi ...acasă
cu-o mămăligă coaptă-n tuci
şi saramură, mujdei, ţuici,
cu mămăliguţă pripită
lângă sarmaua rumenită,
ori într-o vatră braşoveană
cu ceapă, cu pită şi slană
înveselite cu pălincă,
că chiar dacă nu curge, tot ..pică

şi chiar da-ar curge-n piaţă miere,
românul şi-ar dori şi ..fiere,
că de-i straină, e gustoasă:
"sweet-bitter juice", ..hrană-aleasă!



rândunicamării
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







La Lac - de fefe la: 08/08/2005 19:18:55
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Deci cum mi-am propus si asa cum m-am si laudat, Simbata am fost la Lac.
Ne-am dus la prea-faimosul lac numit Pinecrest. O minunatie de loc.
Pozele de la linkul care vi l-am pus nu arata nici pe un sfert din frumusetea
lacului cu pricina. Inconjurat de munti si paduri de brazi, cind te uiti in larg
poti sa vezi totul cum se oglindeste in el.

Am ajus pe la ora 12 sau 1. Nici nu m-am uitat la ceas ca nu era important.
Cum am ajuns ne-am gasit loc de parcare (parcarea arhiplina) si ne-am
luat traista cu merinde si traista cu carti (ca noi si la lac facem teme)
si ne-am dus la dock sa ne luam o barca. Am uitat sa va zic ca eram trei.
Adica eu, dnl. Fefe, si Mr.B. (fratele meu). Una doua ne-am urcat in barca
si tzushti pe lac pina la locul nostru favorit (poreclit mai nou, "The Euro Corner")
O sa va zic imediat de ce i-am spus asa.

Acolo ne-am instalat fain frumos unde ne-am luat berea si mincarea la
rost. Dupa un prinz copios am sarit in lac. Apa de 70F. Perfecta! Soarele
fierbinte, o adiere de vint numai faina. Ce mai, a fost o vreme exceptionala.

Mai tirziu ne-am decis sa ne imbarcam si sa ne uitam in jurul lacului si
dupa alte locuri de poposit. Dar familia Valdez impreuna cu familia
Rodriguez s-au decis sa faca family reunion asa ca n-a prea fost loc.
Horica stie de ce zic asta. :))))

Deci ne-am luat frumusel si ne-am dus inapoi la "Euro Corner".
Ah, am uitat sa va zic de ce ii spune asa. Cind am ajuns acolo prima data
erau doi, un barbat si o femeie. Dupa slipul barbatului (stiti voi, aia mici)
ne-am dat seama ca nu era American si ca era European. Toate bune
si frumoase, pina cind pe cind ne pregateam si noi sa ne terminam lunch-ul
ce credeti voi? Isi da barbatul slipul jos si isi ia pantalonii scurti. :))))
Sa mori de ris! Noroc ca eu nu m-am uitat ca altfel cred ca-mi pierea
pofta de orice. Hence the name "Euro Corner".

Ca sa fie botezat din plin, Dnl. Fefe si Mr. B, s-au decis ca daca tot sint
in lac la inotat, ce naiba, hai sa o faca la fundul gol. Deci si-au dat si ei
shortzii jos si la inot fara. Numa ca ei au facut asta sub apa. :))))

Orele au trecut, si la un moment dat s-a facut intuneric. Adica au
aparut niste nori grei si negrii si un vint nasol. Am zis sa ne pornim
inapoi spre casa. Dar Dnl. Fefe avea chef de aventura. Si in loc sa o ia
spre tarmul cu dock-ul, el a luat exact in directia opusa. Valuri mari, vint
puternic, nori grei, a inceput sa tune... Ce sa va zic, eu tipam la el
sa mergem acasa, el ridea de se prapadea.

La un moment dat, ce credeti?

Chiar linga noi o barca cu pinze s-a rasturnat. Ne ducem sa vedem daca
putem ajuta cu ceva, si in barca era un barbat si un baietel mic. Il
intrebam daca vrea ajutor si binenteles ca a vrut. Ne-a dat baiatelul in
primire, si Dnl. Fefe a sarit in apa sa-l ajute pe bietul om sa-si ridice
barca.

Noi am ramas in mijlocul lacului fara sa stim cum naiba se porneste
motorul la barca. Era vai si amar de ea barca asta cu motor. Pina la
urma a reusit Mr. B sa o porneasca. Dar acuma era si mai tare furtuna.
Eu il tineam pe Christopher (ca asa il chema pe baiat care avea 6 ani) si
Mr. B incerca sa manevreze barca printre valurile mari. Dnl. Fefe a
reusit pina la urma sa-i ridice barca omului si acuma se plimba cu o
viteza enorma in lung si-n latul lacului impreuna cu tata baiatului care
nu prea stia ce face si cum sa manevreze barca. Nu mai fusese pe
barca cu pinze de 20 de ani. Si uitase cum se manevra. Okay, pina la
urma a venit aproape de noi si a sarit Dnl. Fefe in apa si a inotat pina
la noi. Numa ca Mr. B nu si-a dat seama ce face si a inceput sa mearga
mai departe de Dnl. Fefe. Era ca in filme! :)))) Eh, pina la urma ne-am
oprit si l-am luat in barca. Eu tot cu Christopher in brate, pe care incercam
sa-l incalzesc cu prosoape si sa-l protejez de vint.

Cum s-a urcat Dnl Fefe in barca am mers sa salvam pe altcineva, care
Dnl Fefe l-a vazut intors cu susul in jos in mijlocul lacului. Era un copil
care nu cred ca avea mai mult de 10 sau 11 ani. Si el avea o barca cu
pinze numai ca asta era de 3 ori mai mica ca barca tatalui lui Christopher.

L-am luat si pe copilul asta in barca si ne-am indreptat inspre malul unde
zicea copilul ca-l gasim pe taica-sau. In drum spre mal il vedem pe
taica-sau ca vine cu barca. Il debarcam in barca si hai inapoi sa-l salvam
din nou pe tata lui Christopher ca iara s-a rasturnat. Acolo il gasim cu
inca o persoana care a venit sa-l ajute, si care nu stiu cum naiba a
reusit sa-si sparga capul. Era plin de singe. De data asta l-am lasat pe
Mr. B sa ajute, dar shaise, nu reuseau sa faca nimic. Vintul era prea
tare, valurile prea puternice, asa ca a trebuit sa sara si Dnl. Fefe.

Am ramas eu cu copilul in barca. Va dati seama ca eram intr-o stare de
frica de nici nu va pot explica. Nu stiam ce sa fac cu barca, cum
sa o manevrez, in ce directie sa o iau. La un moment dat, asa de departe
am ajuns ca nici nu-i mai vedeam pe ai mei. Copilul se tinea de barca,
dar nu avea nici cea mai mica frica in el. Imi tot povestea o mie si una
de povesti, dar nu ma intrebati ce ca eu habar nu am ce zicea. Eu
ma luptam cu barca si cu valurile. Era groaznic!

Vreo 30 de minute mai tirziu am reusit sa invat cum si ce sa fac cu
barca si-acuma ma indreptam inspre ai mei care tot nu reusise sa ridice
barca cu pinze. Ii vedeam cum se chinuie si eu ma chinuiam sa ajung
mai aproape de ei, dar culmea ca nici eu nu puteam face mare lucru.
Vintul isi tot schimba directia si valurile erau prea mari. Imi era teama sa
nu ma duca valurile inspre Baraj, unde ar fi fost mult mai greu sa
manevrez barca, care si asa abea puteam sa o tin in control.

Nu stiu cum am reusit pina la urma sa ma bag mai aproape de ei.
Acolo fiind ma simteam mai in sigurantza, ca daca picam in apa sau daca
Christopher pica in apa, era mult mai usor sa vina cineva sa
ne ajute. Faptul ca m-am calmat, m-a ajutat sa-l aud si pe Christopher
ce-mi zicea. El tot timpul asta nu s-a oprit din a-mi povesti tot felul,
asa ca m-am bucurat ca am auzit ultima fraza cind mi-a zis "Ce bine ar fi
sa fim in cabana acuma..." Dragul de el, el se gindea la cabana lui.

Pina la urma s-a ridicat si barca cu pinze. Dnl. Fefe a venit in barca, si
in sfirsit m-am simtit si eu in siguranta. Tot atunci s-a oprit si furtuna.
A venit o barca cu niste rudenii de-a lui Christopher si l-au luat cu ei.
Cind se urca in barca Christopher ne zice "eu cred ca ar trebui sa veniti
sa ne vizitati la Cabana Danielson...." Doamne ca scump a mai fost piciul.
Binenteles ca noi abea asteptam sa mergem la noi acasa, cine mai avea
chef de vizite. Asa ca dupa ce s-a imbarcat si Mr. B, ne-am indreptat
inspre dock. Soarele iesise, era ora 6:00, familiile Valdez si Rodriguez
se carase acasa din cauza furtunii, si noi eram singuri in mijlocul unui lac
superb. Ne-am dus agale si ne-am debarcat.

Drumul inapoi acasa a fost superb si el. Ne-am ris si ne-am distrat de
peripetiile noastre si a noastra "Operation Rescue Mission". Ce mai, a
fost o Simbata de vis. Daca nu ne-am fi pirlit ar fi fost totul perfect,
dar din pacate, soarele nu ne-a iertat de loc, asa ca acuma sint ca un
rac de rosie, la fel si Dnl. Fefe, si Mr. B.
gazda va pofteste :) - de anisia la: 28/08/2005 13:24:25
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
o fetitză cu fundită
ce de mult la grădinitză
a-ncetat sa se mai ducă
vă invită-acum pe fugă
sa veniti!
nu vă pripiti,
masa este asezată
friptura gata gătată
vinisoru-i arcrisor
si un pui de curcă chior
va asteaptă!
dar indată,
sa imi spuneti mic si mare
este masa-mbelsugată
ori fetitza-mbujorată
zâmbetu’ de vi-l aduce?
niste mâtze cam năuce
cântă-n cor în ziua mare
de ce oare? de ce oare?
zici ca sunt putin cochete
ori să fie oare bete?
că mă uit in damigeană
si imi zic: of, ce meteahnă
pe pisici!
ca să vină-acum, aici
si să fure-n ziua mare
vinul (!), nu si de mancare..(?!?)

gazda usa o deschide
masa-i plina de merinde
zambetu-i in toata floarea
si nici urma de stransoarea
rasului politicos…
(ce folos?
aud de unii
ca se fac că rad, hapsânii,
strâns din buze si discret -
ai văzut asa banchet?)

ce mai, gata vorbăria!
ia penelu’, ia mistria
ori pianul, ori chipia
cartea – de mai esti student
si imbracă-te strident
că e zi de sărbătoare
zi cu soare!



#68426 (raspuns la: #68413) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poveste orientala... - de hgrancea la: 26/11/2005 11:54:52
(la: Ce credeti despre yoga)
Traia odata un pusnic din ordinul saniazy... ca toti din ordinul sau isi petrecea viata in meditatii in locuri retrase iar uneori cobora intr-o asezare spre a 'cersi' citeceva de mincare (termenul a cersi nu e poate cel mai exact dar altul nu stiu... cei care ofereau mincarea o faceau ca pe o ofranda adusa cuiva sfint si nu din mila fata de un cersetor ... dar sa revin)
Intr-o seara saniazy medita sub un copac mare ... deasupra sa in copac se aseaza doua ciori care incep sa croncane...suparat ca il deranjaza din meditatie se gindeste sa le goneasca ... atunci simti cum o mare putere se ridica din el ... sufla cu putere inspre ciori si spre surprinderea sa o flacara mare se ridica din el spre ciori ... care cazura arse la pamnit impreuna cu scrum de frunze si crengi ...
O mare bucurie simti atunci saniazy ... si se simti mindru de puterile sale ... se opri din meditatie si pleca spre sat dupa merinde...
Ajunse la o casuta marunta ... un miros imbietor de orez cu lapte si mirodenii venea din casa ... batu la use ... nimic...
batu iar ... auzi o voce stinsa de femeie invirsta ... ai rabdare ....
trecu un timp care i se paru prea mare ... si batu iar si cu mare putere in use... atunci de dincolo de use se auzi iar vocea femeii ...
-Hei saniazy ... fa bine si ai rabdare... aici este casa unei femei batrine... aici nu esti in padure ... aici nu sint ciori cu care sa iti masori tu puterile ...

Morala ... traind curat si slujind o viata intreaga pentru familia sa batrina dobindise si ea unele daruri ...si mai de pret decit ale tinarului saniazy ...

Se vede aici o asemanare cu smerenia, valoarea ei ... recunoastera acestei valori si in orient ...


--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
neata dragilor - de anisia la: 22/07/2006 11:37:03
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
buna dimineata,
s-a trezit si rata
cautand ratoiu
ce fura cimpoiu
si gasi - sa vezi!-
doar uscate, verzi
frunze de taiat
ori de maturat

musuroiu'l lasa
sa ramana-acasa
si rata de fatza
pleaca pe la piatza
ca e frigideru' gol
si n-are potol

pupa doi draguti
latu si- alexut(i)
si vine-napoi
la voi amandoi

sa v-aduca ratza
inghe' de la Tantza?
doamna care vinde
bunatati, merinde...

_________________
love me if you dare !
#134705 (raspuns la: #134703) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de alex andra la: 23/07/2006 18:17:36
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Vezi, livada e in floare,
Lin adie si o boare.
Umbreluta mea de soare
Unde-am pus-o oare ?
Uite cosul cu merinde:)
Ofer un mar cui il prinde:))

Lost without music in a world of noises
#135012 (raspuns la: #135007) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irma - de picky la: 06/09/2006 08:45:38
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Adrian Fuchs :

Pestii necomestibili da, rechinii nu. Sunt si navoade sacrosancte. Cele care cuprind in ele miscarea clipelor pagane.

Vei avea nevoie de piolet si de ... ceva merinde. Drumul e sinuos si lung si anevoios.
#143534 (raspuns la: #143459) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sprinten - de mio_nombre la: 28/01/2007 10:40:44
(la: Versuri la comanda)
Sprinten cum te ştiu măi dragă, dă o fugă până-n sat,
Ia cu tine şi-o desagă cu merinde ca să-i duci
Celui de sub mânătarcă din livada cea de nuci,
Şi a lui situaţiune cercetează diplomat.


propunere: nimicnicie
#171620 (raspuns la: #171572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu beu spritz la meate - de picky la: 31/01/2007 13:51:46
(la: DUPLICITATEA)
Adrian Fuchs :

Costul patului depinde
si de cai si de merinde.
De-i salteaua cu panushi,
ieftina-i, ca-i de la rushi.
De-i din ceea tip Relaxa
iar depinde, cum ii axa.
De-i pe dreapta aplecata,
costa cam cat o covata.
De-i din aia, mai pe stanga,
nu face nici cat o ciunga.
De-i pat dublu, frantzuzesc,
pretzul nu pot sa-l urzesc.
Cel mai bine-i in hamac.
Sa admir un camp cu mac.
De adorm, apoi si tac.

Patlagica de Gostat
e-o comoara de ... pastrat.


#172437 (raspuns la: #172431) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A_C - de picky la: 05/06/2007 16:29:18
(la: Conferinţa de marţi)
Problema este modul insolent în care ai pus problema.

Zici, tu, cam aşa : Mi-am durat casă cu vilă. Ziua de primire-i marţea. In rest, voi plebea, staţi dincolo de gard şi zgâiţivă printre uluci. Dacă catadixesc, văd eu, poate vă arunc peste îngrăditură oaresce merinde. Io mi-s şefa, aici, aşa că atenţie, comanda la mine! Ferit-a Sfantu' să voroviţi careva neîtrebaţi, că va jorduiesc de vă merg ochii ca sertarele. CULCAT!
#203067 (raspuns la: #203044) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
leaganul...... - de cosmacpan la: 20/07/2007 22:12:33
(la: De ce nu avem creatori?)
civilizatiei este totusi Mediterana.....
al carei civilizatii? scoicile pictate ale papuasilor oare sunt pe fundul oceanului comparandu-le cu toata pictura renascentista?

muzica amerindienilor nu suna bine?
cred ca fiecare isi are miorita si Picaso-ul pe care il creste......mai ales daca esti serpas si duci sacul cu merinde pana hat pe acoperis....ca doar nu oricine vede acoperisul lumii, de cateva ori in viata

avem cumva etaloane in ce priveste creatia, am zis creatia si nu arta.

cum era bancul ala: un hindus sta toata viata cu mana ridicata....
da nu-l scoate nimenea la tabla...
nici noi stim ce vede el, dar nici el nu catadicseste sa ne spuie.
#217532 (raspuns la: #217479) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceainaria - de ioana2006 la: 15/12/2007 09:15:52
(la: joc)
este cafeneaualight.com

Ce-i merindea?
#265681 (raspuns la: #265665) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
merindea - de alex andra la: 15/12/2007 09:46:19
(la: joc)
mancare facultativa

ce-i ciroza ?
#265683 (raspuns la: #265681) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
off topic - de maan la: 15/12/2007 10:58:15 Modificat la: 15/12/2007 11:01:53
(la: joc)

nu mi-i clar deloc substantivu' asta...'merinde' il stiu, la plural...
#265688 (raspuns la: #265683) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de picky la: 17/12/2007 10:02:20
(la: joc)
Nu-i propriu-zis un plural. E un ceva care denumeşte o "grămadă" sau o "mulţime". Dar acea "grămadă" e compusă din părţile ei. Deci mai degrabă un singular care nu-şi schimbă forma la plural.
E un caz lingvistic special, anume din cauză că acest substantiv feminin face atât singularul cât şi pluralul la fel, o merinde, două merinde.
Dicţionarele interbelice dau singularul merinde şi pluralul tot merinde.
Cunoaşte însă şi formele ardeleneşti: o merindă, două merinzi. Tot în Transilvania se foloseşte şi substantivul feminin "merindare", cu pluralul "merindări", derivat probabil din latinescul "merenda", care denumeşte basmaua în care se leagă merindea.
#266103 (raspuns la: #265688) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
insetat langa fantana - de apol la: 17/12/2007 21:16:10
(la: La fântână)
Vad trupul de cadana
chemandu-ma discret
tinand ceva in mana
nu-mi spune,e secret!

cand mana mi-o intinde
genunchii imi curbeaza
din buza-i vreau merinde
dar pofta mi-o reteaza.

Imi spune:-Fii cuminte!
mai rabda putintel!
cu dor si rugaminte
mi-arata un inel.
*** - de picky la: 25/01/2008 12:12:58
(la: Ce fel de viitor ne dorim pentru copii noştri? )
Cine a zis să-l laşi de capul lui? Spuneam că va parcurge singur labirintul, nu spuneam să nu-l duci la uşa labirintului sau să nu-i pui de drum, merinde-n paporniţă.
#278253 (raspuns la: #278252) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
frumos spus... - de Lady Allia la: 25/01/2008 12:17:45 Modificat la: 25/01/2008 12:19:18
(la: Ce fel de viitor ne dorim pentru copii noştri? )
"Cine a zis să-l laşi de capul lui? Spuneam că va parcurge singur labirintul, nu spuneam să nu-l duci la uşa labirintului sau să nu-i pui de drum, merinde-n paporniţă."

:) frumos exemplu!!!


#278256 (raspuns la: #278253) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexandra - de INSULA ALTUIA la: 29/02/2008 16:16:01
(la: joc: ''Completeaza fraza'' )
erata:merinde,darab(bucata)
#289683 (raspuns la: #289550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...