comentarii

Norocul este pentru cei puternici


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
”Ceea ce nu te doboară te face mai puternic” - de yogi bear la: 07/12/2005 11:08:07
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Mi se pare mie sau s-a simtit cineva cu musca pe caciula la lectura articolului 19 din O.G. nr.137/2000 - privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, sub incidenta caruia intra unii dintre cei care au scris pe acest forum, in special autorul articolului initial?

Dreptul la demnitatea personalã
Art. 19. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, dacã fapta nu intrã sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandã nationalist-sovinã, de instigare la urã rasialã sau nationalã, ori acel comportament care are ca scop sau vizeazã atingerea demnitãþii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitãti si legat de apartenenta acestora la o anumitã rasã, nationalitate, etnie, religie, categorie socialã sau la o categorie defavorizatã ori de convingerile, sexul sau orientarea sexualã a acestuia.

Sau poate la acuzatiile formulate fata de procurori si securisti?

Eu zic ca daca suntem nevinovati n-avem de ce sa ne impacientam chiar in halul asta incat sa cerem inchiderea discutiei tocmai acum cand yoghinii au ocazia sa se apere, ori (culmea) sa citam din articolele ce dovedesc actiunile antinationale ale fracmasoneriei de pe site-ul yoghin http://www.yogaesoteric.net . Mie imi pare rau ca cineva s-a simtit amenintat. Am dorit doar un pic de valva pentru a determina cititorii sa lectureze acele articole destul de lungi, care altfel ar fi fost poate ignorate.

Referitor la discriminare oricine se considera nedreptatit are posibilitatea de a apela la Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (http://www.cncd.org.ro/). Detalii despre modul de formulare a unei petitii gasim la: http://www.cncd.org.ro/main.php?pg=30 . Noi yoghini preferam sa apelam la institutiile statului si la legile sale decat sa barfim fara dovezi ca niste babe pe ulita.

Cu acesta ocazie vreau totusi sa multumesc tuturor detractorilor MISA din televiziuni, ziare sau bloguri, ale caror creatii mincinoase au fost traduse si introduse in dosarele apararii din Suedia ca dovezi ale "tolerantei si nediscriminarii" de care se bucura yoghinii din Romania.
Ce-am fi fost noi fara "ajutorul" vostru? Poate cam acelasi lucru care ar fi fost crestinismul fara farisei si romani, fara Ana si Caiafa, fara Iuda.

Probabil ne-ar fi fost mult mai dificil sa-i convingem pe cei de la Federatia europeana de yoga (http://www.europeanyogafederation.net/ ) sa faca primul congres al federatiei la Bucuresti, un succes extraordinar pentru MISA, cu mult peste asteptari.
Iata o impresionanta relatare de la acest congres, a unui invitat indian (http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=3948&lang=ro ):


Nici mie nu mi-a venit sa cred ce a zis acest Vijayanand. Mi-am pus problema daca omul asta a fost sincer sau doar extrem de politicos. Daca vroia sa fie doar politicos si in acelasi timp sa nu "se faca de ras cu o exagerare" ar fi putut sa spuna ceva mult mai banal.



Momentul culminant al congresului a fost un anunt:


Cat despre antisemitism, iata ce coincidenta fericita, yogaesoteric tocmai a publicat un articol pe aceasta tema:

O nouă tentativă de asociere a MISA cu extrema dreaptă, fascismul şi antisemitismul

Războiul de imagine împotriva MISA continuă

de Mihaela Gheorghiu

De mai bine de cinci ani, de la crearea site-ului MISA, articolele publicate pe yogaesoteric.net se bucură de o mare audienţă si de aprecierea cititorilor noştri. Deseori, articolele noastre sunt preluate pe forumuri, liste de corespondenţă, în diferite publicaţii tipărite sau publicate on-line. Scriem articole pentru ca ele să fie citite, şi de aceea ne bucurăm când regăsim altundeva articolele noastre, chiar şi atunci când cei care le preiau omit precizarea sursei sau a autorilor articolelor. Dacă însă e vorba de site-ul www.libertatea.info, un site cu puternice tendinţe fasciste şi antisemite, avem toate motivele să credem că este vorba de altceva. Este o acţiune deliberată de discreditare.

Despre războiul de imagine declanşat împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a MISA, de care fosta putere nu este deloc străină, am scris mult până acum. Lipsită de legitimitate, campania anti-MISA este în primul rând o campanie de alterare a imaginii. Multe dintre etapele acestui război de imagine au fost abil pregătite prin construirea de asocieri cât mai denigratoare în ceea ce ne priveşte. Nimic din ceea ce este reprobabil şi scandalos nu a fost lasat pe dinafară. Am fost rând pe rând asociaţi cu drogurile, cu prostituţia, cu sectele care comit sinucideri în masă, cu Gabriel Bivolaru devalizatorul de bănci, cu Cămătarii, cu criminalul Passaris, cu Al Qaida, cu Bin Laden, cu Silviu Prigoană şamd. Acum suntem asociaţi cu extrema dreaptă, fascismul şi anti-semitismul. Nu contează că valorile după care ne conducem noi nu au nimic de-a face cu toate cele de mai sus. Nu contează că la cursurile de Yoga poate veni oricine şi sunt înscrişi inclusiv cetăţeni israeleni.

N-am fi descoperit cât de mult s-a înaintat în sensul asocierii MISA cu organizaţiile de extremă dreaptă, dacă un recent scandal la originea căruia se află secretarul general al PSD, Miron Mitrea, nu ar fi adus la lumină un site, prezentat ca fiind legionar, în realitate fiind fascist şi anti-semit.

PSD nu mai este de un an la putere. Cel puţin la modul oficial, căci aceiaşi oameni trag şi acum multe sfori în România şi ocupă funcţii cheie. Faptul că au pierdut algerile nu îi împiedică să ducă în continuare un acerb război de imagine împotriva tuturor celor care îi incomodează.

Pe 29 noiembrie Academia Caţavencu a publicat un articol care demonstrează că Miron Mitrea pune la cale împreună cu echipa sa de la biroul de presă o campanie murdară de denigrare a preşedintelui Traian Băsescu. Un reporter indiscret şi norocos a filmat laptopul lui Miron Mitrea în timpul unei şedinţe PSD. Surpriză! Acesta purta conversaţii pe Messenger, şi nu orice fel de conversaţii, ci unele care ne duc cu gândul la celebrele stenograme PSD. Miron Mitrea împreună cu colaboratorii săi discutau diferite strategii de denigrare a adversarilor lor politici. În acest context, se afirmă la un moment dat: “mâine sper să apară materialul cu Băsescu mason din revista legionară Libertatea”.

Aşa am ajuns să accesăm “site-ul legionar” în cauză şi am descoperit cu stupefacţie că acest site a preluat o mulţime de materiale de pe yogaesoteric.net fără acordul nostru, fără a utiliza ghilimele şi evident fără a cita sursa. O parte dintre materiale sunt preluate în întregime, iar din altele sunt luate doar pasaje, intercalate apoi abil printre mesaje cu un evident conţinut fascist şi antisemit.

De exemplu, materialul privind semnele şi semnalele masonice transmise prin intermediul presei este preluat cuvânt cu cuvânt, şi întrucât pe site-ul nostru anumite cuvinte fac trimitere în glosar, au fost preluate cu tot cu linkuri, astfel încât nu este greu de ajuns din acest site în yogaesoteric. Articolul “Manipulare şi Masonerie” nu este altceva decât “Informaţia – jocuri şi manevre” apărut în data de 6 ianuarie 2005 pe yogaesoteric. Şi mai sunt şi alte exemple de acest gen.

Faptul că oamenii de imagine ai lui Miron Mitrea, secretar general al PSD, cunosc atât de bine când şi unde va apare "materialul cu Băsescu mason” este o dovadă clară a faptului că acest site deserveşte de fapt interesele murdare ale PSD.

Ca să nu fie nici un dubiu că este vorba de un site fascist, el este presărat peste tot, într-un mod ostentativ cu tot felul de elemente de acest gen. La secţiunea redacţie găsim un amalgam de poze fasciste, iar la secţiunea linkuri singura legătură se face cu un site numit Garda de Fier.

Întrucât site-ul în cauză ne este prezentat drept un “site legionar”, am accesat de curiozitate şi alte site-uri ale mişcării legionare pentru a vedea ce legătură au între ele. Şi surpriză! Site-urile respective nu numai că nu fac vreo referire la publicaţia on-line în cauză, ci conţin chiar o mulţime de materiale în care se declară cu vehemenţă împotriva unor practici anti-semite şi fasciste, denunţându-le pe acestea ca fiind încercări de a-i denigra.

Şi atunci ce caută pe acest site într-un mod atât de ostentativ idei de sorginte fascistă alături de articolele preluate de pe yogaesoteric cu dezvăluiri despre francmasonerie? Nu cumva, cineva doreşte să sugereze o compatibilitate de idei şi de valori, acolo unde ea nu există? Şi cum a ajuns PSD-ul să folosească acest site în interes propriu, chiar împotriva preşedintelui ţării? Concluzia nu poate fi decât una singură. Acest site este doar un colaj realizat de oamenii de imagine ai PSD din materiale preluate fără a cere acordul sursei, publicate fără semnătură şi fără data apariţiei, sub pecetea unei viziuni fasciste care denigrează orice persoană sau grup ar fi asociate cu ea.

Ce se urmăreşte prin plasarea materialelor de pe yogaesoteric într-un astfel de context? În primul rând, se crează noi verigi în tentativa de asociere a imaginii MISA cu ideile de fascism şi antisemitism. Ştiut fiind ca ambele aceste tendinţe sunt ilegale, şi că s-a încercat fără succes până acum să ni se pună în cârcă acuzaţia de antisemitism, probabil asocierea MISA cu un site de factură antisemită se vrea în viitor o probă în sprijinul acestei acuzaţii. În al doilea rând, această manevră abilă face posibilă discreditarea ideilor anti-masonice din materialele preluate de pe yogaesoteric. Se ştie că în războiul informaţional şi în manipularea informaţiei, una dintre tehnicile predilecte de a scăpa de anumite dezvăluiri deranjante este discreditarea sursei. Astfel, materialele despre semnalele masonice, despre manipularea masonică, despre Protocoalele maeştrilor francmasoni sunt cu siguranţă mai puţin credibile pentru publicul larg atunci când vin din partea unei surse îndoielnice, cum este site-ul www.libertatea.info.

Din toate aceste motive, redacţia yogaesoteric doreşte să sublinieze că preluarea articolelor noastre pe site-ul www.libertatea.info s-a făcut fără acordul nostru şi este o acţiune deliberată de discreditare a ideilor anti-masonice, dar şi de discreditare a MISA.

5 decembrie 2005
yogaesoteric.net
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=4004

#93506 (raspuns la: #92983) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Esti atat de puternica! Nu se - de Lavynia la: 19/05/2006 21:07:03
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Esti atat de puternica! Nu se poate sa renunti atat de usor! Sa nu te complaci in aceasta resemnare, nimeni nu-ti poate smulge fericirea decat daca renunti tu! Am inteles ca trebuie sa lupti impotriva tuturor.Atunci lupta!Intr-adevar,e frumoasa viata daca ai o situatie materiala buna, dar unde e pasiunea? Unde iti sunt visele? Nici eu nu stiu daca as fi destul de puternica incat sa le fac fata la toti cei care mi-ar fi impotriva,dar sigur as incerca pana la epuizare! Daca tu crezi ca fericirea nu e langa sotul tau,caut-o in alta parte! Alearga dupa ea! Si daca ai gasit-o deja,nu-i mai da drumul!Tine cu dintii!La urma urmei,tot ce luam din aceasta viata sunt momentele de fericire, de iubire,cele care ne-au facut inima sa tresalte! Nu ramane "goala"!TU esti singura care poate face ceva si, din cate mi-am dat seama, esti puternica! Ai trecut prin atatea! Jumatate de drum l-ai parcurs deja! Nu te intoarce!Asculta-ti inima!Ai dreptul sa iti traiesti viata asa cum vrei!Iti inteleg suferinta perfect. Si eu am trecut prin ceva similar, dar am renuntat cu bucurie la masina,vila,excursii si altele.Am avut noroc de faptul ca parintii mei au inteles intr-un final ca e viata mea.Eu iau decizii. Si daca gresesc,sa ma lase sa gresesc,sa ma lase sa am propriile mele greseli, pentru ca nu pot invata din ale lor. As vrea sa am puterea sa te ajut,dar e vorba doar despre tine. Doar TU ai putea face ceva. TRAIESTE, SIMTE, nu te lasa infranta! Pastreaza-ti cel putin visele!
#122879 (raspuns la: #120304) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
încredere, instinct, noroc - de A_Carmen la: 11/09/2007 11:13:50
(la: Increderea, sau cu stangu-n dreptul. )
dacă e vorba despre o persoană pe care o cunosc de mult, ştiu dacă să am încredere sau nu. dacă e vorba despre cineva abia cunoscut, atunci funcţionează instinctul. sunt gesturi mici, detalii aparent neobservabile care mă fac să am sau nu încredere în acea persoană.

de exemplu, punctualitatea. sau felul cum merge, cum priveşte, cum zâmbeşte. gestica, tonul vocii, felul cum se îmbracă. am observat că acela care este neglijent cu sine, căruia nu-i pasă dacă face un lucru ce-l deranjează pe altul, care are tendinţa să acapareze discuţia - acela e foarte posibil să nu fie o persoană de calitate, iar mie nu-mi inspiră încredere. există şi excepţii, recunosc.

uneori suntem nevoiţi să avem sau nu încredere în cei din jur numai pe bază de simţ, de intuiţie. când iau un taxi mă uit de departe să văd cum arată şoferul, maşina, etc. e doar un exemplu.

încredere deplină nu poţi avea în nimeni, iar surprize pot veni de oriunde...

cel mai greu e să ai încredere în tine însuţi atunci când trebuie să faci faţă unor etape dificile în viaţă. e nedrept ca cineva să aibă valoare, dar neştiind să-şi "vândă marfa" din motive de neîncredere în forţele proprii, să-şi rateze drumul.
şi mai greu e să ai încredere că totul va fi bine, să ai încredere că poţi merge înainte, după ce pierzi pe cineva drag.

cred că încrederea poate reprezenta un motor puternic, dar întotdeauna e nevoie de dramul de instinct şi picul de noroc.
Eu fac parte dintre norocosii - de (anonim) la: 30/12/2003 02:10:58
(la: Vacante de iarna, destinatie Coasta de Azur, Nice si muntii regi)
Eu fac parte dintre norocosii care locuiesc pe Coasta de Azur, deci cunosc foarte bine locurile despre care vorbiti. Cand mi s-a spus ca acest colt de lume e "o capcana", nu am inteles foarte bine despre ce era vorba. Acum inteleg. Odata plecat, nu-ti doresti decat sa revii cat mai curand... Nu m-am plimbat foarte mult prin lume, dar oricate locuri minunate as fi vazut, asteptam cu nerabdare sa revin acasa! Nu cred ca voi ajunge vreodata la "saturare", pentru ca tot timpul descopar ceva nou aici, iar ceea ce cunosc deja e o delectare pentru ochi si pentru suflet!
Numai bine!
am avut noroc - de Crisa la: 10/02/2004 09:13:50
(la: Practici profesia visata?)
Spun ca am avut noroc pentru ca pana acum catva timp am profesat ceva ce am visat de prin scoala generala. Atunci spuneam ca o sa ma fac profesoara, desi multi dintre cei din jurul meu incercau sa ma descurajeze. Putin mai tarziu am descoperit chimia, si visam sticlute, eprubete, licori colorate, zemuri fumegatoare. Cand am terminat facultatea am avut sansa sa raman la catedra. Asa ca am imbinat cum nu se poate mai bine cele doua dorinte: eram profesoara si faceam cercetare. Era intradevar o placere sa ma duc zi de zi la scoala (asa spuneam, chit ca devenise serviciu), si nu ma deranja absolut deloc faptul ca stateam de dimineata pana seara acolo, cu "copii" mei si cu "vrajitoriile" mele.
"Eu sunt in Romania si in mod - de My la: 13/02/2004 19:54:55
(la: Romani in strainatate)
"Eu sunt in Romania si in mod sigur nici nu am sa plec de aici. Si nu pentru ca nu am avut posibilitatea sa plec ci pentru ca nu am vrut sa plec."

Bine faci ca nu pleci, ti s-ar da peste cap toate socotelile cu ce credeai înainte.

"Nu pot sa cred ca ati plecat cu inima usoara! Si numai pentru faptul ca v-ati lasat parintii si prietenii la o distanta asa de mare."

Desigur ca e un moment trist sa te desparti chiar si temporar de prieteni/parinti, dar asemenea momente sunt foarte frecvente în viata, nu în asta se opreste lumea, si altfel pleci stiind ca îti vei salva parintii de la mizeria la care i-a condamnat sistemul românesc.

"Si dati-mi voie sa nu cred ca toti cei care ati plecat o duceti neaparat mai bine acolo unde sunteti decit aici."

Asta e o afirmatie cu valoare zero, sunt milioane de emigranti, milioane de destine, pe tine ce te intereseaza de fapt, sa te consolezi ca strugurii sunt acri ?

"Poate a meritat efortul pe care il faceti pentru copiii vostri, dar nu pot sa cred ca acolo ati gasit ciinii cu colaci in coada la fiecare colt de strada si ca toata lumea va pupa si fa face loc pe strada sa treceti pentru ca sunteti romani."

Mi se pare stupida presupunerea ta, un fel de mahala izvorâta dintr-o minte frustrata, daca pentru tine "a o duce mai bine" înseamna sa ti se faca loc pe strada, înseamna ca n-ai depasit înca mentalitatea de trib înapoiat care îsi merita soarta.

"Unii o duc bine, altii mai putin bine dar tuturor le e dor de “casa”, indiferent ce inseamna asta - familia, prietenii, o banca in parc sau curtea de la bunici."

Mereu omului îi va fi dor de trecut, daca ti-era dor de biberon nu înseamna ca trebuie sa sugi din biberon toata viata, daca ti-era dor de banca din parc nu înseamna ca daca te legi de ea cu sfoara, vei avea o viata îmbelsugata. E cazul ca multe amintiri sa ramâna ceea ce sunt, amintiri, altfel nu mai poti sa te bucuri de prezent si sa visezi la viitor.

"Nu pot sa cred ca unii din cei plecati se considera mai destepti decit cei ramasi – in cazul asta bine ati facut ca ati plecat, ca nu de cei ca voi este nevoie aici"

Având în vedere ca nu se da examen de calitati pentru a emigra, se poate spune ca au emigrat toate tipurile de oameni, o parte întreaga din societatea româneasca, aici intrând si capacitatile dar si cei care generau sau perpetuau sistemul malefic din tara. Dar având în vedere ca si mediul îl mai slefuieste pe om, se poate spune si ca mentalitatea dominanta a celor plecati e mai sanatoasa decât a celor ramasi. Altfel n-ar mai fi România ce e acum si ar fi altceva, nu ?

"Si apropo de “parcela nativa”, daca ai sa uiti de unde ai plecat esti “in aer “. Intreaba-I pe cei din jurul tau, de acolo de unde esti acum, ce inseamna pentru ei “origini si stramosi” si poate ai sa te luminezi."

Vorbe. E foarte fain sa nu uiti de unde ai plecat, te bucuri mult mai mult de viata când realizezi ce norocos esti ca ai scapat, apreciezi mult mai puternic un lucru banal, pe care un bastinas nici nu-l sesizeaza, dar pe tine te fericeste, pentru ca stii cum era fara el. Oricum nu se poate uita de unde ai plecat daca mai ai cei doi lobi cerebrali si nu ai Alzheimer, dar ar fi si pacat, esti mult mai fericit constientizând acest lucru. Insa acesta este un lucru personal, nicidecum treaba ta, Cati !

"Si apoi uitati-va fiecare in sufletul vostru asa cum e, mai aspru sau mai dulce, si recunoasteti ca nu ati plecat de “prea mult bine” de aici, dar ca nici acolo nu v-a fost usor."

Vad ca excelezi la declaratii fara continut. E treaba ta ce vrei de la viata, ce vrei pentru copiii tai, ce puteri ai sau nu ai ca sa realizezi ceva, dar limiteaza-te la a vorbi doar pentru tine. Stiu ca daca am începe fiecare sa ne plângem ca "ce naspa ne e aici", ti-am da un motiv de bucurie, ca ai fost desteapta si n-ai plecat, ca ai facut ce era mai bine. Eu nu o sa-ti spun nimic în acest sens, dar pentru mine prefer oricând, neconditionat, greul din strainatate, usorului din România.
#9592 (raspuns la: #9578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Motive de nemultumire a moldovenilor fata de romani - de Filip Antonio la: 04/03/2004 17:21:45
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
1) România a sacrificat Basarabia în 1916 în favoarea Transilvaniei, intrând în război alături de Antantă care îi promitea Ardealul, refuzând Tripla Alianţă care îi promitea Basarabia. Până la urmă, norocul a făcut ca atât Imperiul German, cât şi cel Austr Ungar şi cel Ţarist să se prăbuşească, iar România să se aleagă cu ambele provincii, după ce în 1917 evitase de justesse anihilarea ca stat.

2) Unirea din 1918 n-a fost aşa cum o prezintă unii istorici români un act de entuziasm general, ci unul de convenienţă. În disperare de cauză Republica Democratică Moldovenească a făcut apel la trupele române care au ocupat Basarabia în ianuarie 1918, contracarând bandele bolşevice care care terorizau provincia. Să nu uităm că votul din Sfatul Ţării de la 27 martie/9 aprilie 1918 s-a făcut în condiţiile în care armata română înconjurase clădirea.

3) România n-a acceptat particularismele basarabene şi în special în domeniul cultural a acţionat cu lipsă de senistivitate ca şi în Transilvania şi Bucovina în "naţionalizarea" învăţământului.

4) În lupta pentru crearea unei elite româneşti în provincie, România a aplicat politici uneori discriminatorii împotriva minorităţilor naţionale, care au culminat cu retragerea cetăţeniei de către guvernul Goga Cuza a evreilor veniţi în provincie după 1919.

5) România nu a înţeles întotdeauna că 106 ani de rusificare nu se pot şterge peste noapte şi de aici atitudinea de iritare la adresa românilor basarabeni care prezentau un ataşament faţă de tot ce este rusesc (lucru pe care mulţi nu îl înţeleg nici azi).

6) Reprimarea acelora care sărbătoreau Crăciunul (pe ascuns) pe calendarul vechi. Şi azi Mitropolia Basarabiei NU a trecut la calendarul nou.

7) Politici greşite care au antagonizat minorităţile. Desfiinţarea şcolilor ucrainiene (mai numeroase în Bucovina)la sfârşitul anilor 20 a alienat cea mai mare minoritate, potenţial aliată împotriva ruşilor. Aşa s-a creat un teren mai favorabil iredentismului alimentat de agenţii bolşevici. Bajocura la adresa găgăuzilor, numiţi "găgăuţi" nu a stins nici azi românofobia acestei populaţii puternic rusificate.

8) Trimiterea în Basarabia adeseori a unor funcţionari corupţi şi brutali, folosită de adversari în alimentarea poveştii cu "jandarmul român care bătea" (se pare că imaginea NKVDistului care deporta în miez de noapte e mai puţin pregnantă sau a bou-vagoanelor spre Siberia).

9) Eşecul dezvoltării economice şi sociale, Basarabia rămânând ce mai înapoiată provincie.

10) Retragerea fără rezistenţă în 1940 (discutabil).

11) Persecuţiile împotriva populaţiei evreeşti declanşate de regimul Antonescu şi pe care mulţi români refuză să le recunoască. Repet, regimul Antonescu a persecutat evreii, NU poporul român.

12) Anexarea "pe 1000 de ani" a Transnistriei de către Antonescu, 1000 de ani care au durat 2.

13) Predarea către URSS de către România a militarilor basarabeni care luptaseră în armata română.

14) Băgarea sub preş a istoriei Basarabiei şi scoaterea ei de la naftalină în scop propagandistic de către regimul Ceauşescu în ultima sa perioadă.

15) Obsesia identitar în relaţiile bilaterale, care face ca românilor din România să li se pune pata pe ochi. Dacă s-ar face un recensământ probabil între 80 sau 90 la sută dintre românofoni s-ar declara "moldoveni". O isterizare a românilor din România este complet contraproductivă.

16) Lipsa unei politici coerente a informaţiei a României (stat, societate civilă). România ca să dau un singur exemplu nu a fost capabilă să subvenţioneze (ca Rusia) ediţii locale ale presei (două încercări timide PRO-TV şi Jurnalul de Chişinău nu par să aibe sprijin fnanciar)

17) Politică economică ineptă, incapabilă să facă concurenţă ruşilor.

18) Trimiterea de diplomaţi naţional-comunişti care nu înţeleg modul de a opera al ruşilor, lezând senisibilităţi la Chişinău.
ce poate fi sufletul - teorie din 1998- - de adacartianu la: 20/03/2004 14:59:16
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
*** Contemplând asupra marilor scrieri, începând de la filosofii antichităţii şi până la cei contemporani, am întâlnit o diversificare bogată de idei, asupra sufletului şi asupra sentimentelor. Aprecierea mea este că nu s-a ajuns la o concluzie finală definitoare, iar ce ştim, este ceea ce raţiunea ne-a permis să înţelegem şi să descifrăm.
De aceea gândesc că o mare parte din sentimentele noastre nu ne sunt pe deplin cunoscute. Şi uneori sub influenţa raţiunii care le controlează, sunt ori mai intense, ori diminuate ca valoare şi conţinut.
Omul este bivalent, trăieşte pe seama celor două
( raţiune şi suflet ), însă nu necesită o informare amplă despre acestea, mulţumindu-se cu caracteristici generale. Însă ca orice alte existenţe, acestea trebuie cunoscute în întregime, sau măcar în întregimea care ne este permis să cunoaştem.
Sufletul ca orice alt lucru trebuie studiat cu amănuntul, pentru că există întotdeauna întrebarea, ce este sufletul?
Majoritatea l-au căutat prin raţiunea care le defineşte şi analizează pe toate, eu am să-l caut în abstract. Pentru că sufletul nu are caracter echivoc, ci abstract.
În concepţia mea sufletul nu poate fi definit prin raţiune, pentru că nu are caracter raţional. Este o entitate existential conştientă prin raţiune, dar total abstractă ca formă.
Astfel că trebuie căutat abstractul, prin care înţeleg separarea şi generalizarea însuşirilor caracteristice ale sufletului, căci despre el discutăm.
În filosofie abstractul este categoria care desemnează cunoasterea proprietăţilor esenţiale şi generale ale obiectelor şi ale fenomenelor, reflectând asupra notelor esenţiale şi generale, lăsând la o parte particularităţile concrete - senzoriale, ale obiectelor.
Sufletul este abstract din cauza lipsei de ilustrări fizice concrete a acestuia. Deoarece sufletul nu are reprezentări materiale decât atunci când omul tranfsormă sentimentele în acte ale acţiunii sale.
Totodata pornind de la analiza sufletului din prisma proprietăţilor lui generale şi esenţiale vom ajunge să vedem că tot ceea ce este general în suflet deja cunoaştem, pentru că sentimentele prin care caracterizăm sufletul ne sunt cunoscute în definire ca orice alte lucruri şi însuşiri exterioare. Generalitatea se află permanent în conştiinţa noastră, nu ne putem desprinde de ea în gandire pentru că există fără îndoială pe deplin legată de fiinţa noastră în caracterizarea generală a individului. Proprietăţile esenţiale ale sufletului nu se pot gândi cu amănuntul, ele doar există undeva în noi, mai adânci decât gândul.
De aceea există această incertitudine asupra sufletului, pentru că dacă omul nu poate gândi logic asupra a ceva, consideră că acel ceva nu există cu adevarat şi totul este imaginaţie.
Însă esenţa pură a sufletului se dovedeşte a fi în noi datorita faptului că uneori gândul în genialitatea sa reuşeşte să gândească esenţa chiar dacă nu ştie ce este aceasta cu adevarat.
Sentimentele pe care le trăim ne definesc în ineriorul nostru, le percepem inevitabil şi cu ajutorul lor caracterizăm sufletul ca pe un general în fiecare, individualizându-l doar în funcţie de intensitatea simţirii generalitaţii din fiecare. Esenţialul este totuşi în fiecare acelaşi, iar din esenţial pornesc toate aceste trăiri individuale. Profunzimea sufletului este de fapt abstractul din el, nedefinitul ce nu se defineşte decât printr-o înşiruire de sentimente, dar care este mai profund decât acestea şi mai complex.
Pentru că proprietăţile generale sunt doar adjectivele unui singur cuvât care este esenţa. Sufletul privit din prisma proprietăţilor generale şi esenţiale este definit în conştiinţa noastră doar de generalitatea sa, esenţialul ridicând problema cunoaşterii în întregime a sufletului. Esenţa sufletului nu poate fi descoperită cu ajutorul trăirilor noastre, acestea au darul de a ne formula o idee despre ceea ce numim suflet, însă adâncimea pe care omul nu are puterea să o găsească este de fapt sufletul pur, restul sunt doar amănunte.
Iar omul este un norocos că poate înţelege aceste amănunte, chiar dacă esenţa reprezintă totul. Avem informaţii despre suflet ca exprimare independentă de raţiune, pentru că sentimentele nu sunt raţionale, dar nu avem o certitudine adevărată asupra lui însuşi ca un întreg ansamblu de reprezentări, tocmai din motivul că nu-i cuprindem logic esenţa, ci doar o simţim la întâmplare.
Încercând să cunosc sufletul prin abstract, privindu-l ca fiind independent de ce e în mine raţional, detaşat de obiecte şi de relaţiile care există în realitate, devenind astfel o entitate separată de mine, dar pe care o cuprind, nu din voinţa mea, ci a ei, descopăr o oarecare putere de a atinge esenţa. Poate gândind sufletul mai puţin, trăindu-i sentimentele fără o analiză interioară de a afla ce sunt, de unde vin, m-aş apropia de esenţa sufletului, care poate fi un tumult al nonsensului care capătă sens doar din exprimarea mea liberă.
Totodată esenţa sufletului se poate afla într-un centru nervos, dar în acest caz nu ar fi nimic mai mult decat organic, şi ne-am îndepărta de la mitul sufletului veşnic. Poate esenţa sufletului se află în libertatea lui de mişcare, mişcare care nu poate fi condiţionată de nimic.
Poate tocmai această mişcare liberă este baza de pornire a tuturor sentimentelor, gândind că toată generalitatea simţită nu poate exista decât printr-o acţiune a ceva, deoarece un repaos nu poate produce o reacţie, o trăire, astfel că sentimentele oamenilor nu pot provenii decât printr-o acţiune de ordin interior sau exterior.
Vom căuta însuşirile generale, raportându-le la caracteristicile esenţiale independente de noi. Pentru că dacă am spus că sufletul este abstract, trebuie să arăt abstractul ce-l caracterizează.
Să ne imaginăm sufletul ca pe un tablou plin de culori desăvârşit aşezate, dar fără o formă concisă, o imagine nedefinită pe care noi trebuie să o interpretăm. Să spunem că fiecare culoare din acest tablou reprezintă un sentiment, astfel că vom enumera totul încercâd să-i definim particularităţiile.
Dividem sufletul în culori, aflând astfel calităţile acestuia.
Aceste culori devin simple culori, ignorând existenţa sentimentelor pe care le reprezintă. Sufletul devenind o paletă de culori.
Privindu-l astfel, cunoaştem definiţia fiecărei culori în parte şi încercăm să stabilim efectul ei asupra noastră. Clasificându-le în ordinea preferinţei noastre cromatice sau pe intensitatea culorii, obţinem o evaloare a scării noastre valorice şi totodată obţinem o informaţie despre o latură a personalităţii noastre.
O persoană care alege culorile vii înaintea celor închise, este o persoană veselă, optimistă, încrezătoare; o persoană care alege culorile închise, este tristă , pesimistă şi nâncrezătoare.
Aşa cum culorile au o gradare în preferinţele noastre, aşa şi sentimentele sunt preferabile într-o anumită ordine.
Prin această ordonare a culorilor şi a sentimentelor ne individualizăm şi concretizăm imaginea noastră exterioară şi interioară.
Vorbeam despre caracteristicile esenţiale independente de noi, acestea sunt lucrurile exterioare prin care în suflet se produc o serie de sentimente, singurul esenţial al sufletului dependent de noi şi prin care putem trăi unele sentimente, este gândul.
Sufletul este o complexitate de calităţi şi sentimente care se află într-o deplină analogie unele cu altele. Cum de altfel se poate constata foarte uşor prin extinderea unui sentiment în altul. Ca de exemlu trecerea de la sentimentul de iubire în sentimentul geloziei sau urii, sau de la tristeţe la bucurie. Toată această schimbare sentimentală evidenţiază legătura analoagă a trăirilor. Un sentiment produce un alt sentiment, o trăire produce o altă trăire.
Nimic nu se întâmplă necoordonat şi nefiresc, totul are o bază reală de pornire şi un scop în apariţie şi desfăşurare.
Multe nu par evidente, însă sunt oricât de mărunte şi, se divid în mai multe feluri de simţiri şi exprimări.
Privind sufletul asemeni unui tablou abstract, fiecare înţelege din nonsensul lui, ceea ce i se pare a fi convenabil şi inteligibil pentru sine.
Şi cum de multe ori viziunea unui individ este împărtăşită şi de alţii, atunci tabloului i se va da o definire plauzibilă şi acceptată.
Însă cu toate acestea fiecare trebuie să-şi picteze singur tabloul abstract în funcţie de culorile preferate, în ordinea şi combinarea care i se potriveşte.
Am afirmat că putem încerca să definim sufletul prin culori.
Vom gândii că acesta nu este mai mult şi nu exprimă mai mult.
Este pur şi simplu vizibil. Conştiinţa identifică culorile şi prin efectul lor asupra noastră le ierarhizăm. Astfel că eu în tabloul meu aş aşeza înainte de toate culoarea albastră. De ce?
Albastrul îmi reprezintă cerul, libertatea mea de a fi şi de a visa o nemărginire.
Privind albastrul îmi voi simţii dorinţa de a zbura, ceea ce reprezintă o libertate imposibilă, dar la care sper şi mă gândesc că aş putea să o ating într-un fel.
Apoi aş alege culoarea roşie, pentru că îmi place alături de albastru, fiind o culoare aprinsă care îmi transmite ideea de viaţă.
E ca un foc ce-mi aprinde trupul în nevoi şi trăiri vulcanice. Reprezentând pentru imaginea mea dorinţa de descătuşare, de trăiri intense.
Astfel că îmi descopăr prin culori anumite senzaţii şi acestea devin stimulenţii mei interiori.
Considerând că astfel descopăr ceva nou în mine care vine din influenţa culorii asupra mea.
Revin la sentimente fără să mă gândesc la culori. Conştientizez că le simt dar nu ştiu de unde vin şi ce le produce. Spun că vin din suflet, dar nu ştiu ce este acesta. Atunci mă voi gândii ce anume mi-a produs sentimentul. Recurg la proprietăţile exterioare şi analizez vizual, auditiv, senzorial, tactil şi gustativ, prin care dintre aceste etape am trecut pentru a avea un sentiment.
Să spunem de exemplu că nu am mâncat nimic, nu am atins nimic şi nu am mirosit nimic, dar am văzut un apus de soare incredibil şi am auzit foşnetul mării.
Şi sentimentul care m-a străbătut iniţial a fost uimirea, apoi încântarea, emoţia şi bucuria.
Patru sentimente ierarhizate de o singură imagine care le-a produs fără ştiinţa mea.
Nu mi le-am creat singură raţionând că acestea trebuie simţite în acel moment, ci le-am trăit fără un scop anume dar cu o cauză.
Cauza fiind imaginea care a acţionat asupra mea independentă de conştiinţa mea.
Reacţia devine pur organică, însă această reacţie a fost determinată de ceva existent în mine. Nu am simţit durere şi nici vre-un organ care să-mi provoace aceste trăiri, dar conştientizez că au pornit din interiorul meu ca efect dintr-o acţiune exterioară.
În afara exteriorului şi al organicului există ceva mai mult, pe care nu-l pot determina material ca organ sau lucru exterior, dar ştiu că există. Este total independent de acestea, dar acţionează în deplină legătură cu ambele.
Astfel spus nu putem avea un sentiment dacă nu-l trăim organic şi totodată dacă un factor exterior nu acţionează asupra organicului, dar se întâmplă uneori să fim conştienţi că trăim un sentiment care nu provine din exterior, ci din interior. Astfel ca nu numai exteriorul produce sentimente spre interior ci şi interiorul spre interior, sentimente care se nasc din esenţă si nu au definire.
Tot ceea ce defineşte omul spre exterior din suflet sunt numai proprietăţi generale, iar tot ceea ce omul nu poate definii şi înţelege din suflet, sunt proprietăţile esenţiale ale acestuia.
Toate gândurile noastre pornesc din exterior spre interior, astfel se poate spune ca şi sentimentele noastre pornesc din exterior spre interior. În interior fiind doar definite şi trăite, în exterior fiind constatate şi preluate.
Aşa cum se preiau informaţiile, asa interceptăm şi factorii care ne produc sentimente. Iar acestea nu se produc la ordinul raţiunii şi nici la nivelul ei.
Conştienţi de faptul ca trăirea noastră produce mai mult decât putem gândii şi asimila din exterior, chiar dacă avem tendinţa să considerăm toate sentimentele noastre ca fiind produsul unor acţiuni din afară, nu putem să contrazicem nici ideea conform căreia o parte din sentimentele umane se nasc ăn interior şi le reprezentăm exterior printr-o acţiune de orice fel.
Cum am afirmat anterior, sufletul dacă ar fi organic ar fi reprezentat de cel mai sensibil organ din constructul nostru anatomic.
Pentru că numai un organ foarte receptiv şi senzitiv ar avea puterea să dezvolte în noi o asemenea gamă variată de trăiri şi, nu numai variată cât diferenţiată calitativ şi sensibil.
Iar pentru că nu toţi putem trăii sentimentele la aceleaşi nivele, am gândii că acest organ se dezvoltă diferit în fiecare. Astfel spus categorizăm oamenii în fiinţe sensibile, mai puţin sensibile sau insensibile.
Totuşi un organ care se pretinde a fi senzitiv atât de sensibil, încât să poată produce astfel de reacţii interne, nu se poate dezvolta la unii excesiv, iar la aţii deloc.
Atunci ajung să gândesc din nou, că acest suflet este imposibil să nu existe în fiecare, ca o abstractizare a fiecăruia.
Este ceva ce nu are înţeles decât organic datorită reacţilor acestuia la diferiţi stimuli exteriori, dar este o existenţă care nu-şi are explicaţie logică.
Aşa cum nici efectul culorilor asupra noastră nu-l putem explica, pentru că fiecare individ vede într-o culoare altceva decât văd eu.
Cineva poate spune că o culoare îi determină un gust sau un miros, aşa altcineva vede în culoare un obiect sau chiar un sentiment.
Totul depinde de fiecare în parte, aşa cum un tablou abstract este înţeles de fiecare în parte.
Să spunem că eu privind culoarea portocalie, mă gândesc la o portocală şi îi simt gustul, aceasta provocându-mi o reacţie a papilelor gustative şi mi se face poftă de o portocală.
În acest caz putem vorbii de o reacţie fizică creată de raţiune prin imaginea imaginară a portocalei. Însă pofta nu e un sentiment ci o reacţie pur fizică care poartă această definire.
Poate am deviat de la subiectul iniţial prin care am vrut să definesc sufletul, abstractul de la care am pornit. Această trecere prin organic şi material a avut ca scop evidenţierea faptului că sufletul e abstract şi nu-l pot definii altfel.
Dar totuşi abstractizarea a ceva se datorează faptului că acel ceva este conceput ca o generalitate, iar în temeiul lui nu au fost aduse suficiente dovezi de a fi demonstrat şi asta îmi întăreşte convingerea că ce a rămas nedemonstrat asupra sufletului este esenţa, adâncimea pe care nu o vom putea explica niciodată, dar pe care avem norocul să o simţim uneori.
Atunci aş putea venii să gândesc că putem definii sufletul prin absurd, ceea ce înseamnă contrazicerea oricărei logici şi prin metoda reducerii la absurd să demonstrez un adevăr.
Este logic să gândim că nu există suflet atâta timp cât nu avem o formă real palpabilă sau vizibilă, este logic să căutăm un adevar asupra sufletului pentru a avea siguranta că acesta există, este logic să nu ne încredem în vise care până acum nu au putut fi demonstrate, este logic că suntem nişte dobitoci dacă credem că aceasta este logica sufletului.
Este absurd să gândim că nu există suflet dacă acesta nu este un material palpabil!
Logic suntem nişte imbecili şi absurditatea noastră este sufletul, singurul adevar ilogic, dar care există.
Metoda este modul în care cercetez ceva pentru a cunoaşte şi transforma realităţile obiective.
Obiectivitatea sufletului se găseşte în sentimentele care îl fac real în conştiinţa noastră, pentru că dacă nu am fi conştienţi de acestea nu am şti despre suflet că există.
Sufletul este singura realitate obiectivă, dar pe care lumea nu o ia în seama decât din nevoia egoistă de a trăii uneori regeşte.
Descartes spunea că pentru a cunoaşte sentimentele sufletului trebuie să facem distincţie între funcţiile sale şi acelea ale corpului. Astfel că el gândeşte că ceea ce este în suflet “afect”, adică efect, este în corp acţiune.
De aici concluzionez că sentimentele sunt efectele unor acţiuni dependente sau independente de noi. Iar ceea ce înţelegem că aparţine numai de noi, în interirul nostru si, nu aparţine nici unui alt corp, atribuim sufletului.
Virtutea umană nu se afla în corp, ci în suflet.
Sufletul este un construct imaterial ce-şi găseşte locul în materie.
Sufletul nu are definiţie de aceea nimeni nu poate să spună ce este, însă sufletul are simţire şi simţindu-l putem spune ce este.
În vasta sa exprimare şi întindere interioară putem înţelege legătura sufletului cu universul, iar de aici gândim că adâncimea sufletului omenesc este nelimitată completându-se cu adâncimea universului, astfel sufletul devine libertatea omului, libertate pe care nu o găseşte pe lume. Sufletul este elementul care ne leagă de întreg prinrt-o neânţeleasă armonie cu tainele universale.
Sufletul poate fi nedefinirea care are definire prin moartea organicului, atunci când omul devine el însuşi esenţă.
Este singura liberate autentică a omului, dar pe care acesta şi-o îngrădeşte cu bună ştiinţă, contabilizând-o şi disecând-o ca la o oră de anatomie.
Sufletul este martirul imaginaţiei noastre. Poate fi gândit, ca fiind unitatea născută din legătura între forţa universală contopită cu forţa organicului. Numai printr-o astfel de conexiune fantastică, sau interacţiune fizică între forţe cu poli opuşi,cu sarcini diferite, sufletul
şi-ar găsi definiţia ce se vrea a fi un adevăr, contestabil.
Sufletul este o forţă narturală care acţionează asupra organicului pământesc în funcţie de forţa emanată de fiecare organism în parte. Astfel că omul ar putea fi cel mai puternic organism viu al planetei, sau cel mai slab, iar din legătura sa fizică cu universul iau naştere sentimentele.
Aşa că dacă sufletul este o forţă naturală, nu omul cuprinde sufletul în sine, ci sufletul îl cuprinde pe om. Gândind astfel înţeleg ce este de fapt şi omul şi sufletul : natură si forţă universală.
Iar daca sufletul cuprinde omul, s-ar putea ca noi sa existam tocmai din nevoia sufletului de a traii, de a se exprima, si astfel spus sa fim doar simple existente de care acesta se foloseste in exprimarea sa. Ca orice anorganic care are nevoie de materie pentru a fi si-a gasit locul propice in oameni, iar de aici apare proprietatea omului de a avea suflet si dependenta sufletului de om.
Cred că de aceea se spune că sufletul este veşnic, forţa universală nu dispare niciodată, indiferent daca organicul se dezintegreaza.
Pentru amoore - de desdemona la: 09/04/2004 05:08:22
(la: Automobile si soferi)
Draga Adelina,

In Anglia m-am ferit de tren, pentru ca nu merge prea bine si costa prea mult (mai ales in ultimul moment). Desi in 4 ani am luat trenul doar de vreo 4 ori dus-intors (jumatate din aceste ocazii fiind create de drumul la aeroportul Manchester) totusi am reusit sa prind un tren care a mers pana la jumatatea drumului si pe urma a fost inlocuit de un autocar ;-)

De fapt eu nu am incercat sa fac apologia transporturilor publice din Anglia ci mai degraba sa ma plang ca in Franta e si mai rau. Am calatorit mult si am vazut multe de peste tot. Si stiu ca masina e o necesitate (uneori pentru timpul economisit alteori pentru ca nu exista alta alternativa). Dar cand esti fara servici si nu ai venituri si trebuie sa te duci in cel mai apropiat oras mare (la 30 de km de unde stai) doar ca sa te duci la niste intruniri cu consilieri ANPE (agentia nationala pentru munca din FR) de doua ori pe saptamana, ai vrea sa poti sa iei un tren sau un autobuz (chiar daca merge o ora in loc de jumatate). Si, 'mai placut', daca trebuie (doamne fereste) sa mergi la Paris la consulatul roman, nu ai de ales decat sa iei TGVul caci alte trenuri nu exista pe acea ruta. Intr-un final, constati cu uimire ca un dus-intors cu un avion (Ryanair) pana la Londra te costa mai ieftin decat un banal dus-intors cu trenul la Paris (doar 350 de km mai incolo). Efectul acestui monopol al transporturilor 'nationale' e cel mai puternic asupra celor mai saraci. Evindent, daca ai venituri de cel putin 1000euro pe luna, te poti gandi la un bilet TGV fara sa iti dea fiori. Deci am ceva motive sa regret National Express-ul.

In ce priveste carnetul de soferi britanic, ar trebui sa stiu cat de greu se obtine, caci am avut de suferit de pe urma lui. Am dat examenul (proba practica) de 5 ori pana sa-l iau, si (daca de doua ori recunosc ca am facut greseli suficient de mari din neatentie) de alte doua ori am 'picat' din cauza zilei din luna cand am sustinut acest examen. Dupa ce DSA (agentia de standarde ale conducerii) si-a facut 'cota' de trecuti (in a doua jumatate a lunii) devin foarte intransigenti si 'te pica' pentru greseli adesea discutabile. Plus ca, pentru a reusi totusi sa dau acest examen inainte de-a parasi tara, a trebuit sa dau telefon cam de trei ori in fiecare zi la DSA, pentru a 'prinde' un loc de examen inainte de 3 luni (rezultatul unei anulari facute de altcineva). Dupa mai bine de 110 de ore de condus si 5 teste, am obtinut si eu carnetul, si ma consider foarte norocoasa. Pentru ca -odata ajunsa in Franta- ar fi trebuit sa iau totul de la inceput.

Si dupa toate aceste aventuri, cand vad ce 'stil' au multi dintre soferii de pe continent mi se pare un subiect ingrijorator.

Scuze ca m-am lungit atat de mult.

Iti urez sarbatori fericite

Alice (Poreclita Desdemona)


***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
#13586 (raspuns la: #13480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Keep the motor running. - de Little Eagle la: 16/04/2004 14:25:52
(la: Automobile si soferi)
Draga Desdemona,

Pe unde traiesc eu pe coasta New Jersey,la Atlantic sint departe de magazine,aici sint numai vile si deci nu sint blocuri ,e multa padure si aer f. curat,daca vii din NY de ex. aerul de aici e puternic si te apuca somnul,in plus e si briza oceanului.
Cel mai apropiat supermarket intr-un mic mall este la 15 min. de condus cu masina de la casa mea,altul,mai mare si cu mai multe magazine este la 30min distanta,deci a avea masina este o mare necesitate.
Eu ma ocup de cumparaturi pt. ca eu sint bucatarul casei,sotia nu le are decit pe placinte si prajituri.
Fac piata de 2 ori pe sapt. si deci cumpar mult sa fie frigiderul plin asa ca umplu prtbagajul cu pungi.
Odata la 2 sapt. ma duc sa cumpar peste proaspat de la un amic grec proprietar de restaurant si e la 40 min. de casa cu masina.
Fac ori plachie sau ciorba ori la cuptor depinde de peste,in plus pisicilor noastre
Bebitza si Pooghee le place la nebunie si de fapt ele maninca mai mult peste decit noi!In rest fiind vegetarieni(doar peste mincam)am scapat de gatit mincaruri grele de obicei gateam numai pe specific romanesc deci multa carnarie.
De 7 luni sintem cu acest regim pe verdeturi si legume,des cruditees si supe simple din legume,mai o linte sau pea,mai una de salata verde.
Pe chestia asta mi-a scazut si colesterolul!!!Totusi am inca tensiunea maricica si Dr. m-a pus pe pastile de adus la normala.
Nu ma pot lasa de fumat,insa ma rezum la cel mult 5-7 tigari pe zi,nu mai beau bere de 1 an ci doar vin rosu de pe la voi din Franta si am renuntat total la cefea de 1 an,beau doar green tea.
In fine,am luat-o razna acum de la subiectul tau.
Am luat carnetul in Romania cind am fost in armata,cind am venit in USA am locuit prin Queens si Brooklyn ori Manhattan deci metroul era la colt de strada si n-am avut nevoie de masina.Ne-am mutat in N.J in 1992 si prima masina pe care inca o avem si INCA f. buna este un Oldsmobile Cutlass Supreme model 1986,
o pleasca lunga ce o numesc"the boat"azi este considerata clasica.Din metal gros,
solida cum se faceau pe timpuri in USA.
1 an am condus fara carnet,nu stiu de ce dar mi-a fost lene sa dau examen.Cind am plecat din Ro. cu pasaport fara cetatenie,la Iorga mi-au luat toate actele,livret,buletin si carnet sofer.In fine am dat examen in 1993 si reusit din prima.Nu-mi aduc aminte daca am platit mai mult de 50$ in taxe si acte+carnet
Sotia deja avea carnet.Apropo de Oldsmobile,cumnata mea ni l-a vindut pe 1500$,si are la bord din 1986 -prezent doar 85000 miles!!!!
Mai apoi a trebuit sa avem alta masina(inchiriem la fiecare 3 ani)pt. ca sotia lucra in NY si facea naveta deci ea folosea Volvo-ul(masina noua)si eu acasa Olds-ul.
Anul trecut volvo-ul a fost total distrus in locul de parcare pe strada lovit de alta masina,noroc ca Marilyn nu era in masina.
Am primit daune de la asigurare si Firma Volvo ne-a inchiriat altul model 2004 cu scuzele lor si nu au cerut nici un cent ca deposit down payment.
De atunci doar eu conduc Volvo-ul si Marilyn Olds-ul.HA!
In fapt ea a busit vechiul Volvo si indoit la bara in fata...dar nu am spus asta la asigurare si nici la firma Volvo,ne-ar fi marit cotele de plata.Asa ca la accident busitura a fost acoperita de distrugerea masinii.

Imi place sa conduc in viteza,mai ales ca noul Volvo este 2.5Turbo si de fapt nu simt viteza.Am fost oprit de politie circulind cu viteza mult peste cea legala de 4 ori,de 3 ori am scapat doar cu mustrare verbala!!!!
Odata mergeam la Dr. dupa 1 sapt. de la operatie la genunchi si aveam piciorul vinat si umflat,era vara si aveam shorts,am trecut in viteza pe rosu,de fapt nu mai puteam opri eram pe galben cind a devenit rosu si de aiurea apare the state
trooper(eram pe highway),trag pe dreapta si ma intreaba de ce merg asa de repede si in plus am trecut si pe rosu?Cum sint un actor f. bun am pus drama in actiune si i-am zis ca merg la Dr.(adevarat)si i-am aratat piciorul...omul s-a si speriat si mi-a zis sa plec,asa ca am scapat.
Alte 2 ori la fel eram cu viteza si oprit de politie si am scapat de fiecare data spunindu-le ca sint in graba pt. a ajunge acasa sa ma duc de urgenta la W.C.ca am probleme la stomac!!!Minciuni dar m-au lasat sa plec fara amenzi.
A 4 a oara....am sfeclit-o,stii povestea cu ulciorul....acest politai m-a amendat dar tot i-am spus ca vreau la W.C. si mi-a zis sa merg la tribunal(pe 3 Mai)caci va fi acolo si va vorbi cu judecatorul ca aveam motiv de eram in viteza sa-mi dea doar amenda insa sa nu am puncte pe carnet si fara ca asigurarea sa stie si sa mareasca cota.
Acum,eu am vorbit cu vecinul meu de casa care este comandantul pompierilor din tinut(in Ro. ar fi pe post de general si sef de stat major) si un f. bun amic si vecin
mereu ajutator,si a zis ca va merge cu mine la tribunal pt. ca e prieten cu judecatorul si cunoaste f. bine pe politist!E bine sa ai pile mari!!!
Andy cunoaste toata politia din tinut.Odata Marilyn a venit acasa cu viteza si politia a somat-o sa opreasca dar ea a continuat sa conduca pina acasa,nu era departe,si ce crezi?Andy era in fata casei lui si se duce la politist pe care il stia f. bine a vorbit cu el si politistul a plecat salutindu-l.Deci asa a scapat si ea.

Cind conduc sint insa calm Marilyn insa injura intr-una si arata degetul mijlociu la alti soferi,e nervoasa la volan.
O singura data am mers cu masina in Canada in Montreal unde avem prieteni,sint cam 8 ore de condus daca conduc eu,daca e Marilyn...ar fi cam 12 ore....
Conduc pe highway cu 90-110m/h in oras cu 55,60m/h=100km/h

Cam astea ar fi cu soferia.
LOVE&PEACE,
Ozzy
hazliu comentariu si noroc ca - de Dan Iancu la: 26/04/2004 01:48:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
hazliu comentariu si noroc ca aflu de el la mina a treia. ca de obicei, coane dinule. cum ai si telefonul si adresa mea de e-mail poate ar fi fost mai simplu sa imi spui ce si cum direct. in rest ramine cum am stabilit.
#14522 (raspuns la: #13774) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gipsies/gypsies - de Little Eagle la: 27/04/2004 16:37:17
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Emirul Caton e f. documentat,mai putin inceputurile rromilor,si de aceea am ales textul tau Ly pt. a adauga unele informatii folosind intrebarile puse de tine.

1.Tiganii isi trag originea din Rajasthan,India.Pe la sec.XI lea,a existat in Rajasthan un trib numit Rajput destul de puternic si numeros incit sa porneasca o mare expeditie impotriva invadatorilor islamici si cu familii,femei si copii au plecat in aceasta expeditie,dar nu si-au dat seama cit de departe erau de ...centrul si inima lumii islamice.
Au ajuns sa se rataceasca si s-au trezit in Asia de mijloc unde unii s-au stabilit ca mici triburi nomade in timp ce altii au luat drumul Europei.
Ca religie la acea vreme aceste triburi au avut credinta in Rama(divinitate indiana)...in fapt de aici li se trage si numele.Cei care au ajuns in Italia de ex. erau numiti Roma si de altfel mai tirziu cei din Peninsula Balcanica si-au schimbat denumirea in limbajul lor specific numindu-se "Atzigan sau Atsigan
si in traducere inseamna"Nu ma atinge",de unde in Ro. a devenit Tigan.

Cei ramasi in Asia fiind triburi nomade s-au imprastiat peste tot,in Egipt,In Africa de nord in general,deci din marele trib indian Rajput s-au format multe triburi ce au luat drumuri diferite in multe tari si continenete.

Steagul lor este albastru cu verde si are pe el simbolul Ashok chakra.
Daca acum 10 ani nu exista termenul de "rrom" este pt. ca de atunci au revenit la vechiul nume derivat de la Rama.
Fiind migratori limbajul e diferit de la un grup la altul,de ex. un tigan din Italia are alt limbaj ca unul din Germania ori Romania,deci termenul nu deriva de la "romania".In fapt in Ungaria si Transilvania sec.XV au migrat cei mai multi
venind din Siberia si apoi unii au migrat spre toata Europa.

Un lucru f. interesant:au adus cu ei inca din secXI un instrument popular in India,o lauta cu o singura coarda si mai tirziu in Europa a fost transformata in ...vioara clasica cu 4 coarde.
La fel erau mari iubitori de jocuri de noroc si mai ales jucau carti ce le numeau
"Tharota"...aveau insa propriile lor desene ce mai tirziu au devenit carti de citit destinul ce azi se numesc Tarot cards.

Cam astea ar fi citeva lucruri istorice despre rromi ce le adug la textul Emirului
Caton si de fapt ti-am raspuns la toate intrebarile.
Strabunica mea a avut ceva singe de tigan in ea si un var al tatalui meu chiar are o carte cu arborele genealogic al familiei ce porneste din 1237,primul stramos a fost spiter si lecuia si pregatea leacuri din plante si ierburi,rasini sau scoarte de copaci sau flori ce le culegea singur.Strabunica mea a facut acelasi lucru in satul ei si asa cistiga bani,a murit la 105 ani cind eu aveam 5 ani,am o vaga amintire despre ea,stiu de la bunica ,ca mereu se imbraca in negru,dar era un suflet bun.Bunica stia sa citeasca in carti de joc si in zatul de cafea,aveau un usor ten mai intunecat la chip dar nu f. puternic.

Deci poate am putin singe de tigan in mine,uite ajunsei in America de 23 ani
deci tot nomad am ramas.Ha!

LOVE&PEACE,
Ozzy
#14618 (raspuns la: #14596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
casatorie moderna - de desdemona la: 12/05/2004 08:10:47
(la: Cum vedeti o casatorie moderna?)
Viata e o aventura ce ni se intampla fiecaruia, iar casatoria e cea mai mare aventura a vietii ;) !

Nu cred in 'casatoria moderna'. Omul nu s-a schimbat in sine in ultimii 50 de ani, si de fapt nu s-a schimbat excesiv de mult nici in ultimii 200 de ani, are aceleasi nevoi fizice, sociale, afective. Instinctele sunt aceleasi. Ce s-a schimbat (chiar extrem de mult) este nivelul de stress, cerintele lumii inconjuratoare, si morala a devenit super-elastica. Toate acestea conduc la o mare varietate de sensuri ale cuvantului 'casatorie'. Adjectivul 'moderna' aplicat casatoriei (institutie milenara) mi se pare artificial, atata timp cat o casatorie ramane o recunoastere a parteneriatului pe viata a doi adulti cu posibilitatea 'aparitiei' copiilor.

Casatoria presupune iubire, prietenie, respect, sprijin si cooperare intre participanti. Casatoriile 'de convenienta' sau 'pentru bani' nu reprezinta in realitate decat un contract economic (sau politic, social, etc) si nu le-as numi astfel. Prietenia nu s-a schimbat in milenii, nici iubirea dintre doi oameni, iar respectul si cooperarea sunt la fel de perene. Tot ce se schimba sunt limitele independentei (dormitor/casa/oras comun sau nu) care pot fi atinse fara ca prin aceasta casatorie sa fie considerata dizolvata.

Pentru o casatorie reusita, ai nevoie in primul rand de maturitate, si de o atitudine potrivita. Nu trebuie ca nici unul dintre parteneri sa astepte mult de la celalalt, trebuie fiecare din ei sa stie sa dea, sa aiba toleranta si intelegere, atat pentru el cat si pentru celalalt, trebuie sa comunice si sa doreasca sa coopereze pentru a inlatura dificultatile. A doua mare necesitate e sa stii sa opresti televizorul. A treia e sa ai noroc de un partener potrivit.

E normal ca in cursul timpului anumite forte de atractie sa diminueze (de ex atractia fizica) si altele sa se intareasca (camaraderia, lucruri traite in comun).

'Corvezile' n-ar trebui sa devina astfel. Munca in casa ar trebui facuta din dorinta naturala de-a fi intr-un mediu placut, atata timp cat nu devine o corvoada. Daca devine o corvoada, trebuie incercat cu alte produse de menaj (de ex. aspirator mai puternic, dishwasher) sau renuntat la ele o vreme (de ex calcatul). Important e sa stii ca in casa elementul central este omul care traieste in ea, si ca nimic nu e mai important ca el sa fie fericit (la ce serveste sa intri intr-o casa curata-luna-bec daca gospodina zace in pat ca urmare a corvezilor casnice?)

Asta e parerea mea (si recunosc ca sunt un fan incorigibil al casatoriei) !
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
a fi invingator - de lexa la: 19/05/2004 21:45:04
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
permiteti-mi sa adaug un citat care spune
multe despre a fi invingator..

"INVINGATOR

Sunt un invingator.
M-am luptat ca sa ajung unde sunt acum.
Am simtit ceva durere de fiecare data cind am facut un
pas inainte, insa am stiut cu fiecare pas pe care l-am
facut inapoi, ca a renuntza nu este pentru mine. Am
simtit goliciunea despartirii cind am luat-o intr-o
directie gresita.
Am invatat arta persistentei, tenacitatii si
dedicatiei. Stiu cum e sa privesc propria mea lume si
visurile mele spulberate in milioane de bucatele la
picioarele mele. Stiu cum e sa fugi pina n-a mai ramas
nimic in tine si apoi sa continui sa fugi inca.
Stiu cum e sa fii iubit, si stiu cum e cind dragostea
se raceste.
Stiu cum e sa fii cind esti fericit. Stiu sa zambesc
si sa raspindesc fericire in vietile celor din jurul
meu cu acelasi zambet.
Am invatat ca o conversatie poate distruge sau poate
face fericit un suflet fragil, de aceea am invatat sa
imi aleg cuvintele cu grija.
Stiu ca entuziasmul este cheia spre orice si stiu si
cum e sa te simti lipsit de orice entuziasm.
Am invatat ca a cistiga nu e totul, dar uneori pare ca
e lucrul cel mai important. Am invatat ca celelalte
culori exista numai ca sa faca albastrul mai dulce.
Stiu ca primul meu adversar sunt eu insumi.
Stiu ca uneori tot ce am eu mai bun in mine nu e
destul pentru ceilalti si ca oamenii pot fi cruzi.
Stiu ca uneori pot fi frustrat cu mine insumi, in
special cind ceilalti sunt frustrati de mine.
Am trait mania si furia, insa am iesit din furtuna ca
un supravietuitor.
Stiu cum e sa iubesti. Stiu cum e sa raspandesti
bucurie si sa o gasesti chiar si in cele mai
intunecate situatii.
Stiu ce e sperantza, si ma bazez pe ea ca pe un ultim
refugiu al meu. Stiu ca intunericul trebuie sa existe
doar ca sa faca acele mici puncte de lumina sa para
mult mai stralucitoare.
Stiu ca succesul il faci cu mana ta, si ca norocul e
un termen relativ.
Stiu ca sunt puternic.
Stiu ca miracolele exista, ingerii ne gasesc cu
adevarat in ora in care avem nevoie de ei, si ca
exista intotdeauna ceva in spatele meu care ma impinge
inainte.
Cred in mine oricind, chiar si atunci cind nu cred, si
cind nimeni altcineva nu crede.
Stiu cum e sa te simti pierdut. Stiu cum e si sa fii
ales dintr-o multime. Cum e sa fii invingator, si cum
e sa fii pentru o clipa vedeta spectacolului.
Si mai presus, stiu ca toate acestea m-au facut sa fiu
ceea ce sunt.
Stiu ca a fi invingator nu inseamna a invinge in
oarecare cursa de moment. Recunosc ca inving doar prin
faptul ca ma stradui in fiecare zi si ma trezesc in
fiecare dimineatza, simtindu-ma binecuvantat de ziua
care ma asteapta.
Prin acestea inving in cea mai importanta cursa in
care am intrat de la nastere, cursa pe care o numim
Viatza.
(Amy Huffman)



#15631 (raspuns la: #15015) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jurnalul unui barbat - de Muresh la: 23/05/2004 12:17:22
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Muresh


Jurnalul unui barbat

Cand am avut 14 ani am vrut sa am si eu o prietena .
La 16 ani mi-am realizat dorinta . Am avut o prietena insa nu m-am simtit atras fizic de ea .
Student fiind , m-am imprietenit cu o femeie foarte senzuala , insa sensibila . La cea mai mica neintelegere izbucnea in plins si ameninta ca se sinucide . Am inteles ca am nevoie de o femeie echilibrata cu un carater stabil .
La 25 de ani am cunoscut o astfel de femeie . Din pacate ea era prea previzibila si m-am plictisit repede .
La 28 de ani am cunoscut o femeie foarte temperamentala . Vorbea mult si cu patos , sarea de la un subiect la altul si era cam certareata de felul ei. Nu am reusit sa tin pasul cu ea .
Am inteles ca am nevoie de o femeie inteligenta cu caracter puternic , care stie ce vrea si stie cum sa-si realizeze dorintele . Am avut noroc si am gasit-o . Ne-am casatorit . Chestia e ca ea s-a plictisit repede de mine, a cerut divort si a plecat cu tot ce aveam .

Astazi , la 40 de ani , caut femei frumoase cu tite mari .

Si asta-i tot (Traducere libera) .
Pt. LMC - de Little Eagle la: 20/06/2004 21:00:11
(la: PUTEREA RUGACIUNII)
Dear sister,

Ai f. mare dreptate.Exista o fortza si o mare putere in rugaciuni catre Dumnezeu,mai ales atunci cand ele sunt sincere si pornite direct din suflet,pt. ca sufletul tau face o comuniune cu sufletul etern divin care de fapt exista in noi,nu suntem separati de Dumnezeu.El este chiar insasi in rasuflarea noastra si in tot ce ne inconjoara.

Eu personal am credinta mea anume,nu merg la nici o biserica,nu apartin vreunei religii anume si nici nu simt in mine sa fac asta,insa nu inseamna ca nu cred in Dumnezeu.A crede in EL nu-i necesar sa apartii unei anume religii,Dumnezeu e pt. toti si EL insusi nu are religie,am mai scris candva ca omul a creat religiile pt. a se deosebi de altii.

Eu ma simt cel mai bine in mijlocul naturii,IL simt pe Dumnezeu peste tot,in nori si largul cerului,in pomi,frunze,iarba,animale,pasari si chiar si in o simpla piatra.Nu ma pot ruga LUI decat fiind afara in natura,Il simt si deseori plang.
ASa sunt eu si legatura mea cu EL este poate alta decat ai tu sau altcineva cu EL,fiecare si-l apropie in felul sau,pt. ca eu consider ca relatia fiecaruia cu Dumnezeu este intima si nimeni nu trebuie neaparat sa stie cum IL vezi sau cum IL crezi tu in contrast cu altii.

Ceea ce este important e sa fii onest cu tine insuti si sincer cu cei din jur,in acest fel dai dovada ca-l iubesti pe Dumnezeu.
M-am rugat de f. multe ori dar crede-ma ca nu ma rog pt. mine deloc,mi se pare mereu ca nu e nevoie,pt. ca nu vreau sa cer nimic de la EL pt. mine dar cer pt. altii,sa fie sanatosi si bine ,sa traim in dragoste si pace doar,sa nu mai fim atat de egoisti.
De fapt Il gandesc pe Dumnezeu ca pe cel mai bun prieten ce pot avea,nu-l vad departe de mine si cu autoritate cum e descris in Biblie.
Noptile inainte de a ma culca ies afara in gradina,stau pe aleea de pietris in mijlocul pomilor si plantelor,ma uit la cerul nesfarsit(noroc ca locuim in natura si nu-s decat cateva case ici si colo,la distante mari,in rest e numai natura)si vorbesc cu Dumnezeu,cum as vorbi cu tine.Ii spun ce am pe suflet,e o discutie intre noi,si sa stii ca-L simt in mine.

Nu m-am rugat niciodata sa am o sotie buna si frumoasa,pereche potrivita,sau casa etc,mereu mi s-a parut rusinos sa cer ceva de la EL pt. mine personal,dar asa sunt eu.
Nu am cerut si nu m-am rugat dar cu toate astea Dumnezeu a avut grija de mine mereu si mi-a dat ceea ce as fi putut cere prin rugaciuni de la EL.

Tu stii ca am unele afinitati cu indienii americani,ca demult am fost acceptat in tribul navajo-hopi,acest trib este considerat de toate natiile de indieni inca de sute ani in urma drept pazitorul tzarii,al Americii,ei sunt sa zic asa custodele Americii.
Am vazut si eu diverse lucruri de necrezut pt. multi,indienii au mari cunostinte in leacuri pt. orice boli si cand vindeca pe cineva se roaga puternic la Marele Spirit.Idea a fost si este ca un Medicine Man niciodata nu vine la tine,tu te duci la el si niciodata nu iti va cere bani sau orice altceva pt. ca te-a lecuit,pt. ei este o rusine si ar fi nedemni de a mai fi shamani daca cer remunreatii.
Uneori accepta putin tutun,dar sa-l dai din suflet.
Multe din medicamentele de azi sunt bazate pe leacuri indiene,dar ei inca nu le-au spus pe toate pt. ca nu vor ca mari firme sa faca bani de pe urma lor.Ei cred ca a lecui trebuie sa fie fara nici o plata.Multe secrete vor ramane secretele lor doar.

Imi place de ei si ma simt bine in compania lor pt. ca avem aceiasi gandire cu totii,si dorim binele Mother Nature,de aceea cand ne rugam la Dumnezeu,in primul rand ne rugam pt. a pastra Creatia si a o apara.Restul nu are importanta,bani,case,serviciu,etc.Dumnezeu va avea grija de noi si fara a-i cere sa ne ajute.

Astea am avut de spus deocamdata.Important e sa crezi in Dumnezeu pt. ca intr-adevar exista!!!!Nu am nici o indoiala,sunt mai mult ca sigur si convins de existenta LUI.

I love you,
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)
.........................................................................................................................
"God is not kind;He is an ocean of mercy"
"Remember when you stumble,My hand is extended to lift you up."
"Think always of ME,whatever you may be doing,then gradually you will realize that it is I doing everything through you."
"Don't let little things disturb you.Rise above them.Be big.Be generous.Leave the rest to me."
"I am never silent,I speak eternally.The voice that is deep within the soul is My voice...the voice of inspiration,of intuition,of guidance.To those who are receptive to this voice I speak."
" If you cannot accept me as God,that should not worry you.Accept me as a true friend."
"Do not listen to the voice of the mind.Listen to the voice of the heart.The mind wavers.The heart does not."
"...the more a person becomes spiritually minded or advances towards God,
the more tolerant he becomes and less differentiation he sees."
"You can never escape from me,even if you try to escapefrom Me,it is not possible to get rid of me."
"I had to come,and I have come.I am the Ancient One.'
"Don't worry be happy."

Avatar Meher Baba(1894-1969)















,







































































Jimmy Cecilia - de Biscuiti la: 14/07/2004 10:41:04
(la: De Dragoste)
Am intrat aici doar de putin timp...Voi aveti idee cum sunteti?Daca vine altcineva printre voi , cu alte idei nu acceptati nimic, v-ati facut "turnul vostru de fildes" in care nu are nimeni voie sa intre.Asa credeti voi ca sunteti obiectivi?...
Iar pentru tine,Cecilia, imi este mila de tine...de felul tau de a gandi, parca te si vad.....prin toti porii respira eu-l tau, sigur si puternic, fara a stii sa fii umila si smerita.Imi este mila, crede-ma!Nu-ti port nici un resentiment.......Noroc in viata!Poate tu consideri ca ai avut ,daca ne gandim la droaia de casatorii, dar ,poate Bunul Dumnezeu Se va indura de tine si iti va deschide ochii si urechile inimii, ca sa vezi ceea ce este cu adevarat important in viata.
Cea mai trista pe care am primit-o... - de (anonim) la: 14/07/2004 16:09:50
(la: De Dragoste)
Am sa o transcriu asa cum am primit-o prin e-mail. Am primit-o in urma cu 4 ani, pana sa o cunosc pe actuala mea sotie, si am pastrat-o doar ca sa-mi dovedesc mie insumi ca am fost puternic in anume circumstante. Pentru ca raspunsul meu la aceasta scrisoare a fost unul laconic: "Cu bine". Si am ingropat "totul" din clipa in care am apasat pe "Send".
Cred ca Dumnezeu m-a incercat atunci, si a fost un fel de purgatoriu, ca apoi sa fiu atins de gratia divina pe care o simt acum.

Fiind in perfect anonimat, nu consider o impietate sa vi-o arat.

"Te iubesc si te doresc cum nu-ti poti imagina.
Dar , mi-ar fi frica sa incerc din nou. Nu cred ca sunt in stare . Sunt o bleaga incurabila . NU POT SA MA JOC CU VIATA TA . A MEA prea putin ma mai intereseaza .

N-AM VRUT sa-ti distrug viata , n-am vrut sa-mi bat joc de noi ! MA CREZI, A** ? Nu ma lamentez ,dar IMI PARE RAU CA SUNT SLABA. Nu ma dispretui .Stiu ca-ti repugna aceste tinguieli , dar efectiv , imi vine sa urlu …..Ia-ma asa cum sunt !!! ( ! ) ( iubeste-ma daca mai poti cu aceste defecte ) . Singura data cind am fost tare , am ratat-o . Asa cum sentimentele nu mi le pot schimba , nici felul de a fi , n-am puterea sa-l schimb.

Ma gindesc cu groaza , ca poate-ntr-o zi , vei lua hotarirea sa pleci …si ….nu te voi mai simti in preajma.

Noroc ca sunt singura in birou ,acum,pentru ca imi curg lacrimile si nu pot sa ma abtin. O fire de doi bani (fara juma'te si luna ). Sunt lasa , nu ?

NU AM DREPTUL SA-TI SPUN , A** , ASTEAPTA SA MA MAI GINDESC . NU .

Pina acum puteam avea si un copil , nu crezi ?

Ieri , te-am zarit dimineata si vroiam sa-ti scriu cit imi e de dor, dar , stiind ca poate esti redirectionat , m-am abtinut. Comunicam telepatic, clar.
Legatura dintre noi e atit de puternica , incit ma sperii .

SA NU-MI DAI VERDICTE ASPRE . As vrea , ca atunci cind simt nevoia sa-ti scriu, sa o pot face . Astept doar un semn de ingaduinta de la tine"


#17864 (raspuns la: #17836) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Biscuitel prapadel - de Belle la: 14/07/2004 22:11:09
(la: De Dragoste)
desi initial am vrut sa-ti raspund la comentariul "De ce raspunzi tu? Oare sunteti aceeasi persoana?.....Sau te simti cumva "cu musca pe caciula"?", vazand insa ce ia-i scris lui Jimmy Cecilia sa stii ca ai intrecut orice masura.

hai sa-ti zic sum suntem "noi" cei de la cafenea ..... tu crezi ca toti ne-am nascut si-am crescut aici? personal am venit la cafenea de maxim doua luni... crezi ca m-a "respins" cineva asa cum sustii tu ca se intampla cu cei nou-veniti? din contra, toti s-au purtat absolut normal, chiar si cand nu au fost de acord cu mine nu m-a deranjat si n-am luat-o in nume de rau fiindca exact asta e scopul unei dezbateri. daca toata lumea ar fi de acord cu toata lumea, oamenii ar fi niste fiinte insipide si plictisitoare. in plus am noutati pentru tine: desi si eu sunt "noua" pe-aici sa stii ca mi-am facut cativa prieteni foarte buni, oameni de exceptie ... ma indoiesc ca tu cu atitudinea pe care o ai iti vei face prieteni, eu iti doresc totusi sa nu se intample asa si sa te simti "acasa" cand vii aici.

si mai bine sa-ti fie mila de tine decat de Jimmy, pentru felul in care vorbesti si cum te comporti si ne judeci fara macar sa ne cunosti cu adevarat ... sincer nu stiu cum iti permiti!

and guess what ... o admir pe Jimmy pentru eu-ul ei sigur si puternic fara a fi umila si smerita.

si ca sa inchei cu vorbele tale ca nu merita sa te mai bag in seama : "poate Bunul Dumnezeu Se va indura de tine si iti va deschide ochii si urechile inimii, ca sa vezi ceea ce este cu adevarat important in viata"


hei sheherezado .... am cumva o sora geamana si n-am stiut? hehehe ...scrie-mi te rog daca vrei, vezi ca mi-am dat e-mail-ul pe-aici de destule ori, il gasesti sigur ... pana atunci eu caut musca pe caciula ca n-o vazui, noroc cu biscuitele ca mi-a atras atentia


~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#17877 (raspuns la: #17844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"lenes sa fii, noroc sa ai!" - de (anonim) la: 15/07/2004 09:49:26
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
"lenes sa fii, noroc sa ai!" = povestea romanului
#17884 (raspuns la: #16387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...