comentarii

POFTITI


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Poftiti va rog la bal, - de munteanu rodica la: 07/09/2006 21:41:52
(la: The Ball Room)
Ca altfel ajungem la spital.

Cine-i cu muzica, cine-i cu dansul, nu macam nimic din cauza dietei,
va trebui sa bem un paharel de vin bun ca sa avem curaj.
Poftiti, va rog.
Altfel iar o pun sa cinte pe Dalida.
am poftit asta noapte - de andante la: 31/12/2007 11:37:49
(la: unul bun, pe zi!)
si tot am poftit, ca n-am mai rezistat tentatiei si mi-am infipt coltii in el...
marturisesc ca l-am infulecat aproape pe tot, mai e doar o felie,
dar pe asta promit ca-l incui sub 7 lacate sa prinda dimineata
#269819 (raspuns la: #269818) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"poftiti la vals" - de Intruder la: 15/01/2009 09:16:05
(la: Vals)
mai bine ziceai "poftiti la masa!"
...si pe domni i-ai pus ultimii? :P
blogul o facut un an, poftiti la tort :D - de thebrightside la: 24/04/2009 12:39:12
(la: partealuminoasa.wordpress.com)
http://partealuminoasa.wordpress.com/2009/04/24/partea-luminoasa-implineste-un-an-poftiti-la-tort/
Poftiti la masa! - de paula_vs la: 03/12/2011 16:17:05
(la: Week end la Cafenea)
Am gatit ieri,lucskos,pe romaneste ciorba de varza cu costita afumata,morcvii i-am fiert intregi ,rosile la cutie decojite si taiate-n patru,cimbru,cu el cat pe ce s-o dau in bara,am incurcat plicurile si am pus menta maruntita,noroc ca m-am prins inainte s-o amestec si am pescuit-o la timp dar pana la urma a iesit un deliciu,l-am servit azi cu smantana iar felul principal gratar din ceafa de porc cu cartofi pai si ardei copti,acum lenevim toti patru,parafrazand, trei intr-un pat nemaisocotind si cainele,poftiti va rog la masa ,lucskos mai am si pentru voi,data viitoare va astept cu varza a la Cluj
O mare nedumerire? - de Ingrid la: 14/10/2003 16:03:07
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Vrei sa-ti destainui un secret!? Nici eu nu sunt mai putin nedumerita.
Incerc totusi sa-mi explic intr-un fel asta prin faptul ca timp de doua mii de ani au trait in afara teritoriului lor national, ca "musafiri" mai mult sau mai putin poftiti pe la "casele" altora.Si gazdele s-au saturat, au devenit incomozi.
Daca la asta voi adauga si invinuirea de Iisus-ucidere de care au fost acuzati, se pare ca explicatia vine de la sine.
#1333 (raspuns la: #1331) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu sunt de acord - de chitina35 la: 17/10/2003 11:08:07
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
De ce sa plateasca statul roman pentru translator in relatia cu un etnic ungur, sas, tigan? Sunt nascuti pe teritoriul Romaniei. Au mancat aceeasi paine cu noi. De ce nu au fost in stare sa invete limba romana? Nu cred ca exista pe teritoriul tarii un sas care sa nu stie limba romana. Dar exista o gramada de unguri care nu VOR sa invete sa vorbeasca romaneaste. Si atunci eu, cetatean roman, de ce sa platesc din banii mei pe care ii dau la stat prin taxe si impozite, un translator pentru ca un alt cetatean roman, dar de alta etnie nu a avut bunul simt sa invete romaneste. In judetele din Ardeal unde predomina ungurii, romanii au invatat ungureste pentru a se putea intelege cu vecinii de bloc sau cu vanzatorul care nu vrea sa vorbeasca romaneste. In Tg. Mures daca te duci la un magazin te intreaba prima data: Tesek/ adica poftiti? si abia dupa ce vede ca nu zici nimic te intreaba intr-o romana stricata: tze doreste? Eu sunt la mine in tara. Daca vor sa convietuiaasca cu noi sa faca bine sa invete romaneste. Nu sa le platesc eu, si tu si altul, translator. NU!
Arafat de la Tg, Murres de la SMURD vorbeste romaneste mai bine decat multi, multi unguri. Si mai bine decat Fruda sau Marco Bela. Si Arafat nu este nascut si crescut in Romania. Arafat este un foarte bun exemplu.
#1555 (raspuns la: #1084) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PACATUL HOMOSEXUALITATI - de (anonim) la: 24/05/2004 13:20:28
(la: Preoti homosexuali?)
Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

Colentina lui Cartarescu - de Serban la: 24/07/2004 00:53:11
(la: Cele mai frumoase poezii)
sanjuro, spre rusinea mea e pentru prima data cand citesc aceasta poezie a lui Cartarescu. Vreau doar sa iti multumesc pentru ocazia oferita. Colentina inseamna pentru mine copilarie, bunici stravezii de ceata timpului, colegi de scoala, invatatoarea Marin Maria, prima poezie scrisa, plopii desfunzindu-se timpuriu spre mirarea unor ochi mari si atenti de pionier ce eram, caini maidanezi adusi pe furis in casa spre disperarea familiei, indianul vinetu din paduricea din spatele Spitalului Fundeni, intr-un cuvant tot ce a fost si inca mai este.
Colentina este prin definitie mahalaua cu tot ce reprezinta ea. Muncitori, pensionari, caini la gard, gaini, gratare de duminica, masa de lemn sub bolta, carciuma, umbra, si un altfel de aer: un aer irespirabil in metropola, irespirabil la sat. Un aer special al mahalagiilor si mahalagioaicelor cuvinte perimate intre timp. Mahalaua Colentinei mi-a fost casa si imi este aducere aminte; asta pentru ca prezentul prea putin exista intre un birou din centru si un pat prea anost pentru a-l considera acasa.

Destul insa despre Colentina mea.

Voi continua prin cuvintele lui Francois Villon

-------------------------------------------------

BALADA LUI VILLON SI A ROTOFEIEI DE MARGOT

Daca iubesc si-i port mandrei credinta
se cade ca sa-mi ziceti prostanac?
Atatea ispiteli are-n fiinta
ca-ncing si spada ca sa-i fiu pe plac.
Cand are musterii o oala-nsfac
si fara zarva le-aduc bauturi,
paini, branza, poame si-alte-mbucaturi.
"Intr-un ceas bun!" le zic, de scot pitacul
si "Mai poftiti, cand veti mai fi-n calduri,
In crasma asta-n care ni-i ogeacul!"

Dar mai tarziu ce hai e cu putinta
cand fara bani Margot intra-n iatac!
Nu pot s-o vaz si ros de suferinta
Ii iau bulendrele si-n ciuda-i fac
ca i le tin zalog, sa-i vin de hac.
Cu mana-n sold ma ia la-njuraturi,
si jura pe Hristos cel din scripturi
ca nu le da. Atunci inhat tesacul
si-i fac sub nas vreo doua belituri,
in crasma asta-n care ni-i ogeacul.

Pe urma ne-mpacam si, drept cainta,
trosneste-un part de nu stiu ce sa fac.
Razand, ma mangaie cu staruinta,
imi zice tont si cearca la turlac.
Tarziu, beti morti, cadem in somn buimac
si-n zori, cu matele-n ghioraituri,
ma-ncaleca sa nu-i fac bataturi.
Icnesc, turtit sub ea, pan'ma ia dracu'
de-atatea dezmatate calcaturi,
in crasma asta-n care ni-i ogeacul.

Inchinare:
Vant, ploaie, ger...Ai paine, nu induri!
Is curvalau ca-mi plac ai curvei nuri.
La fel suntem? Ca doua picaturi.
La mata rea un soarec rau e leacul!
Otreapa esti, cu-otreapa te-nfasori!
Nu tii la cinste, n-ai de und' s-o furi
in crasma asta-n care ni-i ogeacul.

Francois Villon, in traducerea lui Neculai Chirica, 1983.
ISTORIE RECAPATATA(continuare VI) - de DESTIN la: 17/09/2004 03:17:00
(la: Cum gandim?)
Au fost si boieri ,au fost si conducatori ,au fost si romani...

Ramura Pătrăşcan îi are ca reprezentanţi pe :

-Matei Kostaki, zis “Petraşcanu”, nepotul lui Lupu Costache. Postelnic, căsătorit cu Ruxandra, născută Miclescu.

-Iorgu, fiul lui Matei Kostaki. Zis “Stoeşescu”, a fost căsătorit cu Catinca, născută Sturdza.

Ramura Talpan:

-Constantin, zis “Talpan”. Mare-vornic, căsătorit cu o Rosetti.

Din linia Negel se disting:

-Constantin Costache, fiul lui Vasile Costache. Căsătorit cu Catrina, fiica vornicului Iordache Roset. Poreclit “Negel”, din cauza unui neg pe care îl avea pe nas.

La 1707, în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă este vel-comis şi domnitorul îl trimite, ca sol al său, în Muntenia, la nunta unuia dintre băieţii lui Constantin-vodă Brâncoveanu, cu fiica unui boier moldovean, Ilie Cantacuzino.

Constantin Costache ocupă aceeaşi dregătorie de mare-comis şi în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

În 1712, în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae-vodă Mavrocordat, este stolnic mare; domnul îl însărcinează cu îndeplinirea poruncii venite de la Poartă, de a curăţa Prutul de copaci şi crengi.

În 1716, vine pentru a treia oară la domnie, Mihai Racoviţă, iar Constantin Costache este vel-vistiernic şi domnul îl trimite, împreună cu vel-banul Macriiu, să adune două-trei mii de tătari, pentru a-i folosi împotriva austriecilor din Cetatea Neamţului.

Vistiernicul nu apucă să-i mai spună lui Racoviţă de venirea tătarilor, fiindcă austriecii ajunseseră deja la Iaşi.

Costache se ascunde în stuh.

După victoria turcilor şi izgonirea austriecilor, domnul îi trimite pe Constantin Costache vistiernicul şi pe Luca biv-vistiernicul în Bugeac, pentru a-i elibera pe robii luaţi de tătari din Moldova.

Casele domneşti arzând, Mihai-vodă Racoviţă se mută în două case alăturate, cele ale biv-spătarului Ioan Păladi şi cele ale lui Constantin Costache, acum vel-spătar.

După mazilirea lui Racoviţă, C. Costache este pus, la 26 septembrie 1726, caimacam, împreună cu vel-banul Sandu Sturdza şi amândoi îl vor întâmpina pe noul domn, Grigore-vodă Ghika.

La acest domn, Constantin Costache este hatman; plănuieşte, împreună cu neamurile sale (stolnicul Iordache Costache, fiul lui Lupu; paharnicul Gavril Costache; stolnicul Toader Costache), cu vel-vornicul Ioan Păladi şi fiul acestuia, vel-banul Toader şi cu spătarul Iordache Cantacuzino să fugă în Bugeac şi să-şi aleagă domn dintre ei.

Sunt însă arestaţi cu toţii; Iordache Costache este decapitat, ceilalţi sunt închişi o vreme, apoi eliberaţi.

La mazilirea lui Grigore Ghica, în 1733, C. Costache, acum vel-logofăt, este din nou caimacam, împreună cu Constantin Ruset, vel-vornic.

În acelaşi an, începe domnia lui Constantin-vodă Mavrocordat, la care Constantin Costache continuă să fie vel-logofăt. Aceeaşi dregătorie o va ocupa şi în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore Ghica, până când, la 29 februarie 1737, moare în urma unui atac de apoplexie (anterior ceruse, din pocăinţă, să nu fie îngropat în biserica Mitropoliei, ci afară, lângă uşă).

Iscusit şi influent, indispensabil aproape tuturor domnitorilor contemporani cu el, Constantin Costache este emblematic pentru acea boierime română care a fost, aşa cum frumos scria Ştefan D. Grecianu:

“braţul şi sufletul ţărei nóstre”.

De aceea, voi oferi, în continuare, un citat ceva mai amplu din acelaşi Ion Neculce care, cu toată aversiunea faţă de Costăcheşti, pe care nu şi-o ascunde pe toată întinderea cronicii sale, nu poate ca, la moartea lui Constantin Costache, să nu îi recunoască acestuia şi calităţile:

“Atunce să tâmplasă Costantin Costachie Gavriliţi, ce să poriclé Negel, c-avè un negel în nasu din naştire, cari era logofătu mare şi era cu zlotăria la Suceavă. Şi mergând la mănăstire la Suceviţi, sosind într-o simbătă sara la mănăstire, în 28 di dzâli a lui feurar, au şădzut cu igumănul şi cu alţi mazâli la masă, de-au mâncat bini sara, iar când au fost dispre dzuă, s-au sculat să margă la biserică duminică dimineaţa. Şi n-au apucat să agiungă în biserică, şi l-au şi lovit o ameţală, de-au cădzut gios în mijlocul mănăstirii. Şi luându-l ficiorii în braţă, de-bè l-au dus pãn’ la chilie, şi peste un ceas au şi murit.
Apoi l-au adus slugile la Ieş, şi i-au ieşi tu vodă înainte şi cu toată boierimea, şi l-au îngropat la mitropolii, afară lângă uşa bisericii, c-aşé au poftit el, să nu-l îngroape în biserică. Şi mari cinste i-au făcut la îngropare, şi mai mulţi oameni strâga "Dumnedzău să-l ierte"dicât "să nu-l ierte". Că măcaru că era om mânios şi zavisnic asupra unora, după cum îs pizmătari neamul Gavriliţăştilor, dar avé şi unili lucruri bune. Că era om şi harnicu, nici mitarnic sau lacom, şi era şi om libovnicu, ospătători. Dragă-i era cinstea şi mai aleasă decât toati era cè mai bună, că să pune tari în prici cu domnii şi cu alţii pentru ţară. Sta di să pricé, ca să nu o jăcuiască. Pentru acee nărodul mai mult strâga "Dumnedzău să-l ierte". Şi noă încă ni să cade, celor ce om citi, di vremi că sta pentru ţară cu bini, să dzâcim "Dumnedzău să-l ierte". Că boieriul cari stă cu bine pentru ţară di spuni, macar de-ar vini şi la primejdia vieţii, i să cade de la ace ţară şi di la peminteni a-i da mai multă cinste di laudă decât de hulă. Făcutu-i-au şi giupâneasa lui, unde l-au îngropat, mormânt di piatră frumos, ca să rămâie di pomeniri.”

Trebuie să fi fost un personaj cu totul excepţional acest Constantin Costache, dacă un mare adversar al familiei sale îi scrie un necrolog atât de emoţionant !

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22589 (raspuns la: #22442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Weekend-ul meu - de LMC la: 25/10/2004 20:04:24
(la: Trancaneala Aristocrata)
A fost destul de placut. N-am facut nimic deosebit, stat acasa, cumparaturi, plimbare prin oras, taifas, cinemateca, si cam atit.

Gogutza miticutza si cuculina azi dimineata nu cred ca s-a simtit prea bine pentru ca am vazut ca a facut un pic de diaree. Sper ca acuma si-a mai revenit. Saracutzul cred ca e suparat ca nu mi-am petrecut prea mult timp si cu el pe-afara. Am observat ca daca e suparat sau stresat atunci imediat face diaree. Abea astept sa nu-i mai cada par de pe el sa pot sa-l iau in brate sa-l mingii. Cind il iau in brate isi baga nasucul lui roz sub bratul meu si sta acolo nemiscat cu ochisorii inchisi sa-l mingii. Daca cumva ma opresc din mingiiere atunci se-apuca el sa ma linga pe mine pe mina. E un scump si jumatate, nu altceva.

De facut mincare nu am facut nimic. Simbata si Duminica iubitelul meu se ocupa de gatit, si cum nici el nu a avut chef, am mincat si noi ce am gasit prin frigider. Plus de asta Simbata pentru ca amindoi am poftit niste mincare chinezeasca ne-am dus si ne-am luat de la Panda Express doua portii faine de tot. Iar ieri am bagat o pizza la cuptor. Astazi fac piure de cartofi cu pui rotisat si salata asortata. Poate trag si un rind de clatite ca n-am mai facut de mult.
#26187 (raspuns la: #26175) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu va puneti cu femeile ;) - de Belle la: 26/10/2004 15:37:28
(la: Femeia)
O femeie este oprita din trafic de un politist:
Politistul: Buna ziua.
Femeia: Buna ziua, ce s-a intamplat?
P: Ati depasit limita de viteza. Permisul dvs., va rog.
F: Vi l-as da, numai ca nu am asa ceva.
P: Nu aveti?!
F: L-am pierdut definitiv pentru conducere repetata in stare de ebrietate.
P: Aha... Imi aratati va rog actele masinii?
F: Nu pot.
P: De ce?
F: Am furat aceasta masina.
P: Ce-ati facut?!
F: Am furat masina si am ucis proprietarul.
P: Poftim?!!!
F: Daca nu ma credeti, cadavrul este in portbagaj... vreti sa il vedeti?
In acest moment politistul se retrage incet spre masina sa si cere
ajutoare prin radio. In 5 minute sosesc la fata locului alte 5 masini de politie. Un ofiter superior se apropie de masina femeii cu pistolul pregatit.
Politistul 2: Doamna, va rog sa iesiti din masina!
Femeia iese din automobil.
F: S-a intamplat ceva, domnule?
P2: Unul dintre colegii mei mi-a spus ca ati furat aceasta masina si ca
ati ucis proprietarul.
F: Am ucis proprietarul?
P2: Da.Varog sa deschideti portbagajul.
Femeia deschide portbagajul, care este gol...
P2: Masina este a dvs., doamna?
F: Da. Poftiti actele ei.
Primul politist ramane perplex.
P2: Unul dintre colegii mei sustine ca nu aveti nici permis.
Femeia cauta in poseta, scoate un port-document si-l intinde
politistului. Aceste il deschide si studiaza permisul, care este in regula. Tipul deja nu mai stie ce sa creada.
P2: Multumesc, doamna... Vedeti, colegul meu mi-a spus ca nu aveti
permis, ca ati furat masina si i-ati ucis proprietarul!
F: Sunt convinsa ca mincinosul v-a spus si ca mergeam cu
viteza!

Morala: Nu va puneti cu femeile.


~~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it
#26276 (raspuns la: #26274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salut. Eu sunt din Satu Mare - de Vancea Dorin la: 14/12/2004 12:38:52
(la: Ungurii si o manie curioasa... (parafraza))
Salut.
Eu sunt din Satu Mare si sunt roman. Ungurii sunt niste oameni insuportabili, aici in Satu Mare avem primar ungur. Cum este permis intr-o tara ca romania sa fie un conducator maghiar, si primar maghiar. Au alta nationalitate ... de ce li se acorda aceasta sansa? La noi in SM daca mergi la magazin ... te intreaba ... tashage-poftiti, adica, prima data te intreaba in ungureste, si dupa acea in romaneste ... maghiara este limba oficiala ... ca poate eu nu sunt destul de informat. Sunt minoritate, dar li se acorda prea multe drepturi ... Cum poate sa se vb alta limba decat limba romana in Scoli, la primarie, si in general ... in toate institutiile publice ? Ce parere aveti ?
Chiar asa sa fie ? - de gerula la: 14/12/2004 18:37:27
(la: Ungurii si o manie curioasa... (parafraza))
Salut Dorine!
Daca tot ceea ce scrii aici nu e doar o provocare ci e chiar felul in care simti si gindesti in viata de zi cu zi atunci situatia e nasoala rau de tot.
Poate ai avut un ghinion nemaipomenit si ai intilnit numai oameni care ti-au influentat in mod negativ viata...desi faza cu vinzatorii care,dupa cum scrii,te intreaba politicos de cum intri in magazin -"tessek - poftiti"- e un semn ca tie poate nu iti place sa traiesti intr-un mediu civilizat...si nici limbi straine nu iti place sa inveti..:( O sa ai probleme serioase de constiintza la intrarea Romaniei in UE.Atitia straini,fiecare cu limba lui materna,ce te vei face daca la un moment dat concetatenii tai vor alege un turc musulman drept primar care nici macar nu s-a nascut la Satu Mare spre deosebire de ungurii care iti fac tie viata atit de amara dar ai caror bunici si stra-stra-bunici erau(sunt) deja satmareni get-beget.
Hai ca plec ca m-ai intristat...
PS. Daca ti-e draga limba romana fa bine si data viitoare scrie si tu in textele tale numele tarii muma cu o majuscula hotarita in fata.
#31640 (raspuns la: #31613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Unde este "acasa" ? - de (anonim) la: 24/12/2004 21:27:36
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
M-am intors in Romania dupa 8 ani de absenta, in okt. 2003. Am revenit bine imbracat la volanul unei masini familiale impreuna cu baiatul meu cel mic. La granita (2000 de km nu am mai dat de asa ceva), m-a intampinat un vames lingusitor aplecat de spate "poftiti la ghiseu cu pasapoartele va rog... nu deranjati baietelul..." dupa ce in fata mea urlase ca disperatul la doi romani care veneau cu un Audi mai vechi din Italia: Ba, n'auziti???!!! Intoarceti-va ca va ia mama dracu".
Mizerie, disperare, groaza, asta este pe drumurile romanesti, de la Arad la Bucuresti. Baiatul meu a zis in Arad: "aici e mai rau ca in Afganistan dupa bombardamentul americanilor", si am ramas impietriti cum o locomotiva traversa strada prin Arad, fara bariere, fara semnale, ..am izbucnit intr-un ras isteric. L-am rugat sa nu faca nici un fel de observatii de genul asta, care i-ar putea jigni pe cei dragi si care este si o lipsa de politete...
Am asteptat ca in orasul meu natal de munte, care exista idilic in memoria mea, sa ma linistesc, dar cand am intrat pe bulevardul cu castani, cu zeci de Dacii parcate in toate directiile, plin de gropi, case in culori tipatoare care te izbesc in cap, lume alergand in toate directiile fara nici un rost, am avut un soc, stare de cosmar: "Doamne ce caut eu aici? Eu nu am nimic in comun cu locurile astea..."
Apoi, Bucuresti, orasul in care la fel ca pe vremea lui Ceausescu daca ai tupeu sa treci peste banda continua cu 80 la ora in fata echipajelor de politie, la bordul unei limuzine, nu are curajul nimeni sa te opreasca...Am intalnit la un avocat, bun prieten si fost coleg, un personaj important de la directia circulatie. Ne-a relatat suparat cum a urmarit un Jeep care fugea cu peste 120 la ora pe DN1 in zona Ploiesti nord - centura. Dupa o alergare ca in filme a blocat jeep-ul. Se deschide geamul, si in el, secretarul Guvernului X, poreclit si Miky Spaga... Speriat, a luat pozitia de drepti si a strigat: "Ma scuzati, eu sunt vinovat"... Daca pentru asta trebuie sa-mi fie dor de Romania, daca pentru asta ma puteti acuza ca nu sunt patriot, atunci, nu-mi este dor. Casa mea e acolo unde sistemul ma ajuta, imi ofera posibilitatea sa arat ce pot, cine sunt, acolo unde la radio ascult muzica ce-mi place si unde copiii mei sunt fericiti si au viitor.
Daca pentru unii in comunism nu a fost bine, in capitalism nu e bine, atunci e o problema cu ei... In plus, fara sa fiu acuzat de ura de rasa, romanii s-au "tiganizat" in loc ca tiganii sa se "romaneasca". Toata lumea fura, minte, cumpara lucruri de furat fata nici o jena sau remuscare, devenind astfel partasi la crimele odioase ale clanurilor de analfabeti care conduc Romania. Pacat, mare pacat... Trebuie remarcat ca un raspuns la aceasta intrebare este greu de dat si tine de nivelul intelectual si de intelegere al fiecaruia, de integrarea in tara de adoptie, de cartierul sau orasul in care locuieste sau munceste, de caracterul lui si educatia de acasa si nu in ultimul rand de religie. Ma refer la religie pentru ca ortodocsii sunt mult mai legati spiritual de comunitate, de familie, etc. Catolicii au alt comportament, total diferit de musulmani sau indusi spre exemplu. Asa ca , personal, consider o intrebare grea. Da, ma bucur sa ma pot intoarce in Romania, dar ca turist pentru a exersa limba romana, pentru ca desi vorbesc sase limbi astazi, romana ramane limba materna pe care nu o poti uita (daca ai invatat-o, desigur). In ultima instanta visez uneori la o pajiste insorita pe terenul bunicilor, in munti, unde nu vine nici un postas cu facturi zilnice, nu am telefon, fax, computer, internet, autostrazi, playstation, etc. Dar asa cum zice sotia si copiii: "si cat timp poti rezista asa?"... Probabil pana mi s-ar termina banii din cont... oricum nimeni nu ne cere sa revenim in Romania in functii de conducere in ministere sau mai stiu eu ce consilieri prezidentiali. Nimeni nu are nevoie in Romania de cunostiintele noastre care fac atatia bani in alte tari, deci unde este "acasa"?
#32217 (raspuns la: #32125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
povara macilor rosii - de Cristall la: 01/03/2005 01:07:03
(la: :) Panselute :))
Ma bantuie inca amintirea acelor maci tulburator de rosii dintr-o dimineata racorasa de vara...cand mergeam grabita spre cursuri, cu mintea zbarnaind de planuri pentru noua zi.

...in graba mea, am dat sa ocolesc omul ce se postase la un colt de strada, intr-un loc unde mai mult incurca trecatorii.
Era un taran batran, mandru si rotofei, cu haine de la tara si opinci, cu desaga-i in spate care tinea in mainile mari, butucanoase, tulpinile delicate, subtiri ale celor mai rosii maci pe care i-am vazut vreodata...avea multi, multi, si facuse din ei buchete bogate, uriase pe care abia le tinea.
Nu ii pusese jos...ii tinea pe toti in mani, stangaci, precum ar fi tinut odoarele imparatesti; voia sa ii vanda dar nu spunea nimic, doar ii tinea stinger in mainile lui prea mari, straine florilor si se uita in jur, spre trecatori, frematand, cu zambet smerit dar ochi parca razand...un fel de: "uite ce am eu aici, ati mai vazut asa minunatie? poftiti, luati-i...cum puteti trece asa, fara sa-ii priviti?"..Si nu puteai trece.
Maci hipnotizanti.
Flori razlete pe camp, stransi acum impreuna, adunati cu capatele lor inflacarate unul langa altul, loveau violent retina. Nu am rezistat sa ii privesc mult, am simtit ca mi-au incendiat sufletul cu rosul lor nepermis de viu...mi l-au prea-mult-umplut incat ochii au inceput sa-mi arda.
Mi-a fost rusine de acel om simplu si m-am indepartat din calea lui stergandu-mi pe furis ochii si certandu-ma.
Acel rosu, acea incandescenta...imprimata intr-o scaparare de clipa in memoria mea.
Rosul macilor mi-a ars sufletul precum o sageata aprinsa.

Fusei si eu un omulet precum ceilalti, preocupat de maruntele griji de toate zilele, care a fost lovit din senin, chinuitor, de frumusetea si furia vietii sarbatorita de capetele acelea sangerii, atat de fragile, maci in mainile unui bunic.
Lacrimile mi-au fost poate marturia tristetii uitarii bucuriei daruite de frumusetea florilor.

Ciudate si despletite coarde mai are sufletul, vibreaza de multe ori in conjuncturi atat de...neutre, anodine...brrr...vreau sa ma scutur de povara macilor rosii.


jimmy cecilia - de giocondel la: 23/03/2005 00:43:57
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
poza cu sarmaua..hm...ce vrea sa insemne? aveti porniri sadice? va face placere sa chinuiti un biet suflet amarat poftitor la sarmaua romanoviana??

oooohhh..sarmaua mea, draga mea
ce n-as da sa te poci manca...

eu am disparut subit, la munca, uitasem ca am o intalnire..si cand
ma-ntorsei ce vazusi....maria sa sarmaua virtuala...

no, ma duc sa beau niste apa cu gust imaginar de sarmalutze...

adieu,

sarmaiou de romanou


"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

Numele pe care l-am dat, Cris - de cristi matei la: 22/05/2005 19:15:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Numele pe care l-am dat, Cristi Matei, este cat se poate de adevarat, el este numele meu. Cu ce ma ocup? Sunt un oarecare tanar absolvent de arte plastice care incerc din rasputeri sa invat si sa-mi croiesc un drum in fotografie. Dupa cum am mai spus sunt constient ca mai am multe de invatat mai ales in ce priveste partea tehnica a fotografiei.

Regret nespus faptul ca am fost nevoit sa va servesc cam amara prima cafea, dar nu m-am putut abtine. Imi amintesc de o discutie pe care am avut-o odata cu unul din profesorii mei, pe care l-am intrebat odata daca nu considera ca-si iroseste timpul, avand in vedere ca din cateva clase de ivatacei doar 2-3 vor ajunge odata cineva in arta. El mi-a raspuns ca nu, pentru ca desi doar 2-3 vor deveni vreodata artisti 90% din ceilalti vor ramane pe viata cel putin consumatori de arta si asta este foarte mare lucru. Cam asta ar fi aspectul asupra caruia vroiam eu sa va atrag atentia draga domnule.

Nu am nimic personal impotriva dumneavoastra ci doar cu atitudinea putin prea aroganta cu care tratati acesti oameni care la urma urmei chiar daca unii nu au talent si nici prea multe sanse de a-l dobandi, in cel mai rau caz sunt degustatori de fotografie, sunt publicul dumneavoastra altfel nu cred ca i-ar interesa parerea dumneavoastra. In nici un caz nu va ceream sa va transformati pro-bono si fara voia dvs in profesor pt oricine. Dar se poate spune cuiva ca mai are de muncit intr-o maniera ceva mai eleganta. Daca nu din alt motiv pentru simplu fapt ca ei sunt publicul dumneavoastra si va admira altfel nu s-ar afla aici. Nu trebuie sa le aratati lumina tainica a creatiei, asa cum spuneti, dar puteti sa le mentineti aprinsa pasiunea fata de arta si artist.

Cam atat vroiam sa spun si nu vreau nici sa intru in polemici cu dumneavoastra, e drept aici e coltul dumneavoastra din internet iar internetul e mare, dumneavoastra faceti cum poftiti, eu unu am sa ma fac util in alte parti ca e loc pentru toata lumea, si unde simt ca nu pot fi util macar nu voi da cui parul. E pacat, cred eu.

Cu respect
Cristi Matei (pe bune)
#50526 (raspuns la: #50520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aha - de Belle la: 26/05/2005 15:56:52
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
vad ca ati inceput sa poftiti la ciorba de burta... am mai vazut si pe altii in ultimele zile
o sa va pun reteta in uichend ca i-am promis lui horica de mult da' am uitat.. e-asa de simplu de facut, iti trebuie doar timp ca burta trebuie sa fiarba 4-5 ore
sa faci poze :)
#51418 (raspuns la: #51414) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de zaraza la: 07/06/2005 00:01:41
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
da, ai dreptate cu poftitul, dar nu era vorba de pofta ci de lipsa ei. anisia zice ca se poate, mie nu mi s-a intamplat inca, dar nici eu nu sunt etalon, nici macar ptr mine.

zaraza
#53609 (raspuns la: #53583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...