comentarii

Patria e primul nostru leagan


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Armata la TR - de Dantimis la: 11/03/2004 10:31:37
(la: Armata, o necesitate sau un semnal de alarma?)
Am facut armata la TR la Bacau, chiar inainte de revolutie. In 9 luni si 10 zile m-au lasat in oras de doua ori si acasa odata. Eram chiar asa de rau? Nu, dar nu aveam pile sau "cotizatii"... Aveam 18 ani, iar locotenentul, seful de pluton 23. Si avea in plus o placere imensa de a chinui viitorii studenti. Am urat fiecare zi din armata. Dar dupa liberare mi-am dat seama ca schimbase ceva in mine. Si nu ma refer la conditia fizica excelenta la care ajunsesem, ci la lectiile de viata primite. Acolo am descoperit pt prima data ce inseamna prieteni adevarati sau cat de marsavi pot fi unii. Am invatat ca prostia omeneasca nu are limite si multe alte chestii de genul asta. Sigur, as fi putut invata toate astea si din viata civila, dar probabil ca mult mai lent si cu un pret mai mare.

Nu mi-ar place sa devin militar de cariera, dar nici nu regret ca am facut armata. Daca ar fi sa aleg, as face-o din nou. Chiar in conditiile acelea comuniste. Chiar daca eram TR-isti, conditiile noastre nu erau mult mai bune decat cele mentionate de Andre Morariu. Meniul nostru zilnic era asemanator cu ce spunea el, dar parca mancam mai cu pofta decat acasa.

Pentru V.T. din Iasi: naivitatea ta e amuzanta. Inainte de a ajunge tu in unitate, dosarul tau era deja acolo. Iar in el erau mentionate in primul rand profesiile parintilor. Superiorii tai stiau deja ca tu esti odrasla de-a lor si fara sa-ti dai seama iti aplicau un regim diferit. Nici nu te obosi sa ma contrazici. Am vazut asta cu ochii mei. In compania noastra erau 4 plutoane. Plutonul 1 era cel al favorizatilor de soarta. Majoritatea erau fii de personalitati. Viata lor era un rai in comparatie cu a celorlalti. Pana si ratiile lor erau diferite de ale noastre. Iar cate un pilos mai scapa si in celelalte plutoane. Aveam in pluton un fiu de capitan la o unitate din Buc. Cand era "pedepsit" sa mearga la spalatul veselei la cantina, atunci stiam ca urmeaza o zi grea pt noi ceilalti. Asa ca daca "ai dormit bine, mancat bine si nu te-a jicnit nimenea" cum zici tu, multumeste-i lui taticu si "taranilor de la tara" care au facut armata in locul tau.

Poate ma abat un pic de la subiect, dar unele comentariile anterioare mi-au starnit curiozitatea. Chiar au trimis romanii trupe in Vietnam sa lupte impotriva americanilor? Scuzati-mi ignoranta, dar e prima data cand aud de asa ceva. Eram copil pe vremea aia, cred ca asta e singura mea scuza. Daca romanii au trimis trupe, atunci cate alte tari foste comuniste au facut acelasi lucru? Tot ce am citit mentioneaza numai faptul ca vietnamezii au fost ajutati de rusi cu armament, datorita razboiului rece care se desfasura in acele vremuri, dar daca au fost trimise si trupe, asta nu mai inseamna razboi rece ci mai degraba razboi adevarat. In cazul asta, nici nu-i de mirare c-au pierdut americanii...

Bafta

Dan

Cele 9 luni facute la tancuri - de Florin si atat la: 11/03/2004 17:43:51
(la: Ati mai face armata?)
Cele 9 luni facute la tancuri sint din parte din viata mea. Erau obligatorii si trebuia sa le fac.

In prima zi mi-am pus in gind sa fug...faptul ca as fii ajuns in puscarie m-a oprit.
Sint convins ca cele noua luni m-au schimbat.. cred ca m-au atentionat, intr-un fel, pentru ce urma in viata.

A fost prima data cind am inteles ce inseamna sa faci ce iti spun altii...ca nu poti sa-ti exprimi parerea...

...M-a deranjat faptul ca am fost folosit la munca agricola...

Mi-au placut cursurile technice si tragerile...nu mi-a placut fugitul pe cimpiile si dealurile patriei...cu masca de gaze si cu rucsacul.. chiar si fara ele nu era placut.

Eram 72 in dormitor, baia si WC-ul nu aveau lumina...invatasem sa merg in intuneric.

N-am avut niciodata bilet de invoire in oras...si saream gardul. Dupa citeva beri si un gratar sau mici citeodata ma intorceam ca omul civilizat pe poarta. Ajungeam la arest unde trebuia sa curat o cada de cartofi si una de peste congelat pe noapte.
Ajunsesem un expert...ca sa pot sa ma duc la culcare. Si azi nevasta-mea se intreaba cum pot sa curat cartofi asa de repede..:)
Urasc spalatul vaselor...
N-as mai sta in post, linga un cimitir, in mijloc de iarna la -20 grade.

...Dupa facultate (dupa '89) am refuzat sa ma duc cele doua saptamini sa-mi iau gradul de locotenent. Nu conteaza ce spun altii, armata a atras in civili in '89 si eu nu am putut sa iert.

Daca as face armata din nou? Daca ar fii o optiune pentru fiecare, nu. Daca mi s-ar fii dat sansa sa scap de armata, dar altii sa mearga, nu as fi acceptat...dar daca as fii stiut de '89...

Florin si atat
Salariul - de Little Eagle la: 12/03/2004 13:00:42
(la: Cat va ramane din salariu?)
Draga elefant roz,

Cit ramine din salariu e si in functie de cit cistigi lunar si de stilul de viata,cu cit cistigi mai mult cu atit cheltuiesti mai mult,si depinde si unde locuiesti,zona,daca ai casa ta personala ori stai cu chirie.Din cite inteleg, tu ai salariu mic,altfel n-ai sta cu chirie.
Eu si sotia mea,italianca-americana,casatoriti de 14 ani,nu avem copii.Avem o vila cu trei dormitoare la etaj si la parter,living-room,dining-room,baie,bucatarie.Eu cistig intre 7000$-10.000$ pe luna,fiind artist profesionist,lucrez strict de acasa in arta de advertising,ilustrez reclame pt. Tvnea Americana pt. diverse agentii mari din NY de adv.
Sotia a lucrat o vreme in NY dar nu mai e necesar pt. ca eu cistig de ajuns pt. amindoi.
Casa o platim lunar pe timp de 30 ani prin mortgage si ne costa 1600$ pe luna.Masinile,ne costa inchiriatul pt. amindoua(Volvo 2004 model)660$ pe luna,telefon,fax,cell,computer,costa 127$ lunar,taxele de proprietate sint de 1060$ la fiecare 3 luni,lumina(inclusiv aragazul caci e electric) este de cam 53$ lunar.Mincarea e de 200$pe saptamina,Tv ul este de 73$ lunar(multe canale),incalzirea centrala cit si AC e de 86$ lunar,asigurarea medicala e de 600$ lunar,asigurarea casei de 64$ lunar,alte cheltuieli ar fi de 400$lunar,deci as zice cu aproximatie ca lunar cheltuim din salariu cam 5000$,daca am o luna buna si fac 10.000$ ramine destul sa punem si pt. pensii,dar si daca fac 7000$ si tot ramine pt. ca luna dupa luna banii sint mereu in banca cel putin 12.000$ in afara de aceste cheltuieli.
Asa ca nu ne plingem,nici nu gindim la bani pt. ca ei sint mereu in banca.
Ca proprietar insa ai mari avantaje cind vine vremea taxelor,pt. ca ti se va da inapoi 40% din taxele de proprietate,si eu ca artist free-lance,ORICE cheltuieli ce am lunare vor fi scazute la jumate lucrind acasa si pe cont propriu.
Spre ex. reduc lumina,electricul,telefonul,computerul,milele la masina,cheltuieli pt. materiale de arta,restaurante in scop de serviciu.Asa ca din toate voi primi de la guvern inapoi jumatate din aceste cheltuieli ce le fac pe an!
Am un contabil al nostru si niciodata NU am avut de dat bani la guvern,ci de primit si in jur de 3000$-4000$ pe an.
E mai bine sa ai casa ta pt. ca platesti putin mortgage si de ce ai da chirie cind ai putea sa dai banii pe propria casa?Cu 1600$ chirie de ex. inchiriezi o camaruta in NY!
Locuim intr-o zona plina de natura si paduri si la 7min. de plaja oceanului Atlantic(locuim in New Jersey),avem o gradina mare si superba de care se ocupa Marilyn,sotia.Zona e rezidentiala si sint numai vile in jur si liniste.Aer curat,pasari multe si animale salbatice care ne fac vizite dese zilnic.
In spatele vilei dincolo de gradina este un lac cu papuris mare populat de egrete,stirci,rate si giste,marmite,possoms,ereti ,testoase
iepuri si vin in gradina si le dam de mincare.La fel raccoons.
Sintem la 15min. distanta de soacra-mea,care are casa ei la fel,si la 30min distanta de cumnata-mea,sora mare a lui Marilyn care e casatorita de 27 ani cu David,ce este milionar,si este sef executiv la o mare firma de bursa din NY.
Deci asta ar fi pe scurt raspunsul meu la intrebarea ta.Deci as zice ca-mi ramin lunar in jur de 5000$.
Cumnata-meu face acesti bani....pe ora!!!Niciodata insa NU l-am invidiat!!
Pe alta data si mult noroc.

LOVE&PEACE,
Ozzy
11865/Anonim - de Tombola la: 14/03/2004 18:29:09
(la: Ati mai face armata?)
E greu sa pot sa spun ce as fi facut eu in locul tau daca as fi fost batut de puscariasi.
Dar pot sa-ti spun ca cel care m-ar fi batut sau urinat pe mine ,de prima data cind as fi fost de garda cu munitie adevarata l-as fi bagat in sperieti si impuscat in genunchi.Dupa aia in procesul verbal l-as fi descris ca ar fi venit sa fure din conducta. Dupa aia ceilalti m-ar fi respectat de frica daca as mai fi fost acolo in acea unitate si nu probabil eliberat pe motive ca as fi fost nebun.
Noi aveam un moldovean pizdos de sergent o putoare cu 4 clase si betivan.Zicea el ca era si curvar dar din cauza betiei nu cred ca putea el prea mult. El avea el ura asta pe un sofer neamt de la transporturi care era cazat in plutonul nostru de "derbedei politici" si-i tot facea sicane el . Da-mi 20 da-mi 50....intr-o noapte vine sergentul asta beat in dormitor,soferul gata dupa el .Noi il ajutam si aruncam citeva paturi repede peste sergent ,lumina stinsa si-i trage soferul o bataie cu rama de la patul suprapus!!! ca nu-i mai vedeai ochii de singe si de umflat.Vine garda de serviciu de noapte cu maior cu tot ...toti dormeam tun numai sergentul striga si striga ajutor....ce s-a intimplat ? Nimeni nu am semnat nimic ,nu am vazut nimic,nu am declarat nimic.
Ceilalti sergenti ,nemtul si ungurul le era o frica de noi ...desi erau omenosi cu noi.
Totusi asta nu ne-a salvat ca sa fim transferati in alta parte... Eu am facut doi ani acolo si numai pentru ca tata avea antecedente politice ,fost mare propietar inainte de 1949 cu confiscatul averii intr-o noapte de catre niste derbedei care i-au pus pustile in git,bagat in puscarie ptr un an si jumatate fara mandat de arestare si dupa mai multi ani fugise in strainatate.
Ca sa schimb subiectul putin copii poti sa adoptezi.Cel putin esti in viata si sper sa-ti mentii vederea cu orice pret.

Un salut cu respect de la un alt veteran !

P.S -Si mai vroiam sa-i batem pe americani :)

Andre Morariu
#12044 (raspuns la: #11865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
milionarul si casa - de (anonim) la: 16/03/2004 22:41:06
(la: Cat va ramane din salariu?)
Un milionar cind cumpara, a doua casa, a treia, a patra, etc., le cumpara ca sa locuiasca in ele, si nu sa le inchirieze. Numai cei care se cred milionari cumpara case sa le inchirieze. Sa luam un exemplu: Boris Becker sau Ion Tiriac, sint Real Millionari, si de acea au case ( locuinte ) in Miami Beach, Monte Carlo, Londra, Paris, New York, Munchen, Bucuresti etc., ca sa locuiasca in ele. Sa luam Individul Fictiv, Ionescu, care locuieste in Chicago, are un asa zis Building, care valoreaza un million de dollari pe hirtie. El depune jos ( down payment ), $ 50 de mii, si se imprumuta de la Banca $ 950 de mii pe 30 de ani, el se crede deja millionar. Nu face fata la cheltuielile de intretinere, taxe de imobil, diferite licentze de la oras si bineinteles mortgage ( pricipal si dobinda ), vrea sa vida Buildingul printro agentzie.
Agentul cere 6% comision, plus Banca re-estimeaza valoare Buildingului si realizeaza ca a fost mult prea mult apreciat cind a fost cumparat, plus ca zona unde Ionescu a cumparat Buildingul, in 5-6 ani a decazut. Deci in loc sa iea pe building cel putzin $1million, va primi $ 600 de mii, in cel mai bun caz. Deci va scoate din buzunar,$ 350 de mii, sa complecteze cei $ 600 de mii, impreuna sa faca cei $ 950 de mii ce datoreaza la Banca, plus cei 6% comision din $ 600 de mii echivalent cu $ 36 de mii
Si Ionescu a fost millionar, 5-6 ani pe hartie dar in realitate a avut un deficit real nu fictiv de $ 350 de mii plus cit a cheltuit de a lungul anilor cu cheltuielile, To Run The Show, plus comisionul.
Daca te imprumuti la Banca in USA, sa zicem pe 30 de ani, dobinda (Interesul), incepe cu 99% si pricipalu ( suma care intra in acoperirea imprumutului) este de 1%. Dupa vreo 20 de ani se balanseaza cele doua si deabia la sfirsitul perioadei de 30 de ani principalu asunge la 99% din Mortgage ( interes plus principal)

Cu stima la totzi de la Cafenea, Steven
#12221 (raspuns la: #12131) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imediat dupa 1989, de exemplu, in SF-ul romanesc au fost cateva malversatiuni fandomiale. Tigrii tineri veneau din zona cyberpunckului, cu un limbaj bestial, non-conformist, libertin si foarte viu, dur. Mie mi-au placut din prima. A fost dragoste la prima vedere. Revista Anticipatia s-a grabit sa ma buleasca. Au spus niste tampenii despre mine incercand sa ma compromita in fata nouazecistilor. Chipurile as fi fost avocatul nouazecistilor! Am fost amenintat fata in fata de catre niste optzecisti. Numai ca eu sunt luptator profesionist. In toate felurile. Nu de ieri de azi.Optzecistii care s-au impotrivit nouazecistilor au dat dovada de obtuzitate. In fond, nu exista generatii. Exista individualitati. Individualitatile dau culoare asa-ziselor generatii. Lucrurile sunt insa mult mai complicate. Problema e cu acest Imaginar Romanesc. E un fel de fiinta fabuloasa acest Imaginar. Cred ca ar trebui descatusat pentru ca romanii sa faca Istorie Mare. Nu e utopie, nu e o tampenie, nu e vorba goala de precupeata literara, e o Mare Durere. Nu e un mars triumfal si nici o sinucidere colectiva. ESTE ASUMAREA UNUI DESTIN prin actiune. Aceasta sarcina nu poate fi dusa la bun sfarsit cocosand nouazecistii sau Noii Tigri cu povara ei. Cred ca cei ramasi in "viata" trebuie sa-si implineasca destinul. Tele-show-ul nu este straluminare asa cum ghetoul filozofic sau SF nu construieste luptatori ci fantose. In jurul nostru palpita tineri de exceptie. Le-am luat urma, le simt talentul prin toti porii. Pentru ei am scris Fortele de Crestere. EU NU SUNT important. Sigur, gastile, aparentele, premiile, cenaclurile, asocierile sunt perfecte sau tragice. Conteaza insa descatusarea Imaginarului. Aceasta este o chestiune de Mare Proiect. Asta inseamna insa sa facem noi descoperiri. Cred ca cei ramasi "in viata" trebuie sa luptam mai departe. Tocmai de aceea nu consider imprtant ce am publicat in reviste acum o mie de ani ci ceea ce pot face acum. Puterea optzecista sta in VALOARE! Mare parte din optzecisti sunt extrem de valorosi. Ma gandesc la Silviu Genescu, la George Ceausu, La Alexandru Ungureanu, la Danut Ungureanu, Lucian Ionica, Ovidiu Petcu, Dan si Lucian Merisca, Ovidiu Pecican, Mihail Gramescu.....Ii gasiti in dictionare sau in Internet. Acesti oameni de exceptie au ridicat o lume. Tigrii tineri ne pot demola, desigur. Eu insa sunt gata sa ma caftesc pe viata si pe moarte. NUMAI CA, Ovidiu Bufnila este un luptator intrat in lupta alaturi de nouazecisti si de Noii Tigri. De ce? Avem aceleasi valori. Pare ciudat, nu? Nu e ciudat. Pentru mine, cel care a ridicat stindardul TIMPULUI VALURIT, nu exista timp liniar si nici circular. Tocmai de aceea o sa ma bat pe viata si pe moarte pentru ca nu am de gand sa-mi scriu memoriile ci sa lupt in razboi ca un supertigru!
#12229 (raspuns la: #12165) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
definitie ?!? - de bluey2564 la: 17/03/2004 09:01:16
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
Marturisesc ca, in contextul dat, nu-mi place cuvantul "definitie". Pur si simplu mi se pare ca suna nepotrivit, asa ca voi incerca sa raspund intrebarii "ce este sufletul?"
Am fost intrebata de un copil de 4 ani daca jucariile au suflet si i-am raspuns ca au, pentru ca au fost facute cu dragoste de oameni care si-au imaginat bucuria copiilor in ale caror maini urmau sa ajunga. I-am spus ca, in tot ceea ce facem fiecare dintre noi, este putin din sufletul nostru. I-am spus ca avem din ce in ce mai mult suflet, pe masura ce punem din el in lucrurile pe care le facem, ca - in loc sa se imputineze - sufletul nostru sporeste cu fiecare particica pe care o daruim.
Nu stiu daca a interpretat spusele mele in exact sensul la care ma gandisem eu, dar privirea lui mi-a aratat ca nu aruncasem seminte in piatra seaca si ca "rotitele" lui pornisera a se invarti pe un subiect nou pentru el.
Imi place sa vad sufletul ca pe un dar primit de fiecare dintre noi, o bucatica din infinit si din divinitate, materie prima ce ne este oferita si pe care suntem lasati sa o modelam dupa priceperea fiecaruia pentru ca, la ceasul nestiut al "examenului final" sa fim judecati dupa modul in care am stiut sa folosim ceea ce ne-a fost dat in timpul acordat.
Daca simte si gandeste? Atata timp cat poate fi frant, ranit, zdrobit, nu este oare evident?
Daca vorbeste? Cu glas mai soptit sau mai raspicat, sufletul fiecaruia vorbeste, doar urechii ii trebuie un oarecare exercitiu pentru a-i putea descifra spusele.
Si, scriind, mi-a venit o idee... Nu cumva sufletul se identifica cu ceea ce ne-am obisnuit sa consideram a fi "ingerul pazitor"?
Punct(um) si de la capat(um) - de Dinu Lazar la: 20/03/2004 06:56:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am mai vorbit aici de situl Punctum.ro

Aparitia lui si mai ales citeva elemente precise din "termeni legali si conditii" au declansat o sumedenie de miscari de trupe si de pareri pro si mai ales contra, din care o parte semnificativa pot fi citite cu interes la
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=393

La o analiza la rece, mie punctum.ro mi se pare o initiativa grozava, ratata din start din cauza unei proaste gestiuni a stimulilor reali ( daca se intimpla aia ce fac, daca se scrie asa cum reactionez, daca se raspunde asta ce raspund, si care e religia mea si crezul meu, sau ii bag pe toti in ma-sa si nu-mi pasa si o sa-i bag in ceatza si s-or linisti poate cumva); asistam mai ales, lucru caracteristic oricarei intimplari in Ro, la o dezastruoasa politica de public relations.

Pot sa intuiesc ca cineva sau un numar de buni fotografi au vrut sa faca un sit de inalta calitate a lucrarilor, dupa standardele hotarite dar nespuse, in care sa expuna colegi de suferinta si sa fie analizate lucrarile acestora de cei ce ar putea sa aiba un cuvint mai adevarat de spus si sa aiba astfel un permanent feed back la lucrarile expuse.

In loc sa spuna in statut din prima mai nene, uite in jurul lui icsulescu sau pur si simplu pe motiv de simpatie reciproca la bere sau la idee se face o grupare formata din ics si igrec si noi gruparea credem ca o poza buna e neaparat asa si asa si un comentariu bun e asa si asa si cine nu se inscrie in aceste coordonate pa si pusi, au scris un regulament care aparent e OK dar care de fapt pacatuieste in niste puncte fundamentale.

In loc sa aiba curajul sa spuna uite, suntem astia si cream curentul cutare care are urmatoarele coordonate si credem cu tarie in ceea ce facem si cine vrea sa vina pe aici trebuie sa fie asa si asa, si daca vrei sa intri cu poze sau vorbe trebuie sa ai poze cu zimti, sau fara zimti, vorbe dulci, sau artzagoase, au pus fraza care toarna gaz peste foc in loc sa-l stinga sau macar sa-l controleze:

"6. Din lipsa de timp, juriul Punctum isi rezerva dreptul de a nu comenta sau justifica deciziile sale referitoare la formularele de inscriere primite. Indiferent care este decizia finala, nu veti primi din partea juriului comentarii la fotografiile trimise."

Adica dati voi poze, ca noi nu avem timp de vorbe si cind o sa le vedem daca o sa ne placa esti membru, daca nu, nu, dar nu vei sti in veci ce ne place si ce nu si mai ales de ce, ca noi cream aciulea, nu ne jucam.

In general, toate gruparile din arta, intotdeauna, au avut curajul sa-si asume cumva apartenenta si personalitatea si stilul; la noi nu, totul se abureste, in loc sa se spuna " asta e un sit cu poze asa si asa, nu au ce cauta incepatorii fara glagorie, salonarzii si editorialii" se lasa totul in ceata, trimite tu poze ca noi in voie tacem si daca ne placi, dar de obicei nu e cazu`, al nostru esti.

Alta chestie trista este :

"10. Daca se intimpla sa nu primiti acceptul, aceasta nu inseamna ca fotografiile Dvs. sunt slabe. Pur si simplu juriul Punctum nu a fost convins de acele fotografii pe care le-ati trimis, si nimic mai mult."

Cum se face convingerea asta a juriului, daca trebuie un peste de la Galati sau o felicitare de la Haarper`s iar nu se spune; sau un vinisor sau pe shestache? Trebuie sa fii membru al unui partid sau sa publici pe de-a moaca la 22 ori sa fii plin de Dileme...
Daca s-ar preciza clar, tehnic, stilistic, estetic, conceptual, cum devine cazul, poate lucrurile ar fi mai in avantajul tuturor.

Poate, poate, ciinii latra, caravana trece.

Trece lasind sperante:

"Va asteptam pe Punctum oricand fotografiile Dvs. vor fi mai convingatoare."

Dar noroc ca suntem in Ro, unde:

"Regulamentul de fata nu poate fi contestat."

Asa ca am vorbit si eu aici degeaba putin, mirindu-ma cum devine cazu` de niste oameni altfel extrem de onorabili si importanti, fara indoiala, pentru fotografia romaneasca, reusesc sa faca atitea valuri pe care nu se vor sui ca sa surfeze, ci care ii vor uda daca deja nu au facut-o.

Nu neaparat cine se pricepe senational la imagine trebuie sa se priceapa la cuvinte si la organizare; dar in toate cele trebuie sa ai simtul masurii si sa cauti oameni care sa se priceapa in niste domenii tot atit de bine ca tine in fotografie, si sa scrie un regulament si sa conceapa un crez explicit si sa organizeze de o maniera multumitoare treaba.

O initiativa care poate fi grozava, risca sa ridice impotriva sa niste valuri nemeritate.

Si daca ar fi numai valurile ar fi bine...

Pentru ca fraza asta ne da iar cu capu` de pereti:

"5. Va rugam sa trimiteti in formularul de inscriere fotografiile Dvs. cele mai bune, indiferent de stil, subiect, categorie, tehnica folosita etc"

Pai, ori la bal ori la spital.
Traiasca ghiveciu`!
Ashtept pupat piatza endependentzi, sa fac si io o poza...
#12453 (raspuns la: #12439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Andrei - de Florin si atat la: 21/03/2004 04:40:42
(la: De ce atata ura in lume, frati romani?)
NU cred ca sint mai bine informat decit tine sau altcineva. S-ar putea sa am un punct de vedere diferit...care depinde de multe lucruri: experienta diferita, locul unde traiesc, nivelul de intelegere si educatie etc. Ar fii foarte gresit sa fie comparate.
Oricum, sa-ti spun o poveste adevarata.
In '89 stii ce s-a intimplat in Romani...nu in detaliu, ci in mare...
Eram student in Bucuresti pe atunci (nu conteaza mai mult) si, pe 21 Decembrie, autoritatile ne-au fortat sa parasim caminele (eram din provincie) si sa plecam acasa. Unii au plecat altii au stat.
Un coleg de-al nostru a plecat la munte...a decis sa stea o luna (era cald in acel decembrie).
In luna care a urmat, toata suflarea Romaniei stia si discuta politica. Peste tot erau mari dezbateri si fiecare credea ca avea dreptate....
Luna a trecut si colegul nostru s-a intors din vacanta lui dar ne-avind nici un radio, TV sau ziare habar n-avea ce se intimplase.
Se simtea ca un 'martian', nu intelegea cum lumea se certa, stirile de la TV erau extrateresti...Nu, nu , nu era ignorant, doar ca stirile (TV, ziarele etc) nu-i afectasera psihicul, ratiunea de a gindii, ca pe rest.
Era un flacau inteligent si a ramas pe margine, observindu-ne.
Intr-o zii l-am (noi) intrebat de ce.
Ne-a spus ca ceva ne schimbase...lui nu-i mai paream normali, nu numai noi, dar majoritatea societatii...etc.
Era un baiat foarte istet si avea note mari la facultate. Cred ca era printre primi 5 din an. In vara lui '90 pur si simplu a renuntat la facultate si a emigrat.

E o mica povestioara la ca n-am sa-ti spun parerea mea si, te rog, nu te grabi sa-mi raspunzi la cele de mai sus. Mediteaza putin.

Dar insa te-as intreba: oare chiar merita sa-ti pese chiar de tot ce se intimpla peste tot si sa te afecteze?

Cu ginduri de prietenie,
Florin si atat
#12484 (raspuns la: #12457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai hai sa luam niste exemple - de gabriel.serbescu la: 21/03/2004 14:43:43
(la: Integrarea tiganilor)
Pai hai sa luam niste exemple:
o comunitate de irlandezi in SUA se va integra doar in directia individualista competitiva americana. In rest nu va adopta nici o trasatura culturala de acolo. Italienii la fel, spaniolii la fel.
Vor face un compromis materialist mai degraba, decat de alt tip.
De aici se porneste la conceptul multiculturalitatilor, si lucrurile coexista intr-o oarecare armonie.
Pentru tigani in schimb, conceptul asta individualist al muncii, al independetiei fata de familie, a cumpararii de un apartament, de hiopotecare etc este o tampenie, cand primele valori despre viata pe care le invata sunt familia si migrarea. Un tigan nu va renunta la iubita/iubitul sau in favoarea carierei, si nici nu va ramane peste orar, la munca, in loc sa mance cu ai sai(sunt niste exemple la intamplare).
Bine, incerci sa integrezi pe cineva, insa in ce? Si inca odata integrare se produce in cazul prietenei tale, care la procesul asta participa si ea voluntar. Probabil are niste prioritati identitare: sunt femeie, sunt tiganca, sunt romanca; insa dupa cum spuneai provine din patura elitista si fericita a tiganilor educati, respectiv care au invatat niste valori sociale comune.
Eu nu confund asimilarea cu integrarea. Insa sa nu astepte nimeni ca Putu, pe care ti-l dadeam exemplu, sa mearga sa munceasca la orar de 8-10 ore, doar fiinca el ca tigan trebuie sa se integreze.
Maica-sa care vindea seminte pe centru, impreuna cu toata familia lor de comercianti de nimicuri si ghicitori in palma, l-a trimis pe Putu al ei la scoala pentru ca altfel o batea sectoristu´, iar dupa Revolutie ce scoala mai nene...
Astfel Putu, sau Trutz sau Zorala nu s-au integrat in societatea romaneasca ci i-a asimilat strada si cartierul cu specificul ei social.
Unu: pentru ca sentimentul lor de apartenenta se rezuma la lucruri concrete, emotionale: familia, clanul, tovarasii, iar nu la concepte simbolice si frivole ca ¨patrie¨,¨natiune¨,¨societate¨
Doi: au fost asimilati de cultura urbana, sau de strada, pentru ca acolo ¨existau¨ acolo traiau cotidian, strada ii impacta emotional, si le conditiona un anume tip de comportament.
O intrebare, daca mi-e permis, cati tigani ai cunoscut?

#12510 (raspuns la: #12450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa nuantam! Cum valurim sensurile profunde? - de Ovidiu Bufnila la: 23/03/2004 04:50:27
(la: America, o tara comunista?)
Poate ca incercarea de a construi un ACORD sau un DEZACORD intr-o anumita chestiune este calea sigura catre o imposibila comunicare. Raman doar OPINII si atat. Dar se poate construi un SENS. Poate ca eliberarea din arestuirea ACORD/DEZACORD ar misca lucrurile. In primul rand avem de-a face cu o constructie imposibila: America, o tara comunista? Ei si? Constructia asta este un defekt. Ce sa fac oare cu acest defect? Sa-l indrept? Pai, oameni buni, ce este o TARA? Dar un STAT? Cum putem cadea in plasa cu atata usurinta? Si graba de a diseca Marele Adevar despre America nu este oare calea sigura catre automanipulare? America este o tara ca oricare alta tara din punct de vedere al TARII. Ma intreb, putem reduce Gandirea Romaneasca la America si Rusia? Oare Imaginarul nostru colectiv nu se poate elibera din stransoarea asta falsa a unei perpetue referentialitati? In ce fel ne pozitionam in Marele Imaginar si in Istorie? Bineinteles ca nici calea ratacita: NOI SI RESTUL LUMII nu e un punkt care ne-ar aduce un avantaj. Dar totusi sunt mai multe cai. Poate ca privind Istoria noastra intr-un mod cu totul nou am putea sa ne eliberam de ipostaze grosiere si gresite. In ce fel construim noi o aspiratie? Vrem sa fim altceva? Vrem sa fim o Alta Tara pentru ca am fi descoperit ca fiind noi TARA nu suntem in stare sa construim un proiect? Nu America, nu Rusia, nu China sunt problemele noastre de Istorie si istoricitate ci NOI SUNTEM MAREA PROBLEMA! Cum ne construim pe noi in propriul nostru sine ca TARA? Vom fi ultra-nationalisti sau pro-americani sau pro-rasariteni? Si daka putem descoperi o alta cale mai aproape de ipostazele noastre-in-istorie care sa ne elibereze ele de micimea unei opinii? Poate ca dincolo de opinie-cu-orice-pret ar trebui sa descoperim Responsabilitatea Unei Actiuni Istorice. In acest sens America, Rusia, China sau unele tari mai mici ca teritoriu sau buget intern brut si-au asumat responsabilitatea unei Istorii. ASUMATUL e o chestiune fie de disciplina fie de VIZIUNE. Eu nu MA INTORC IMPOTRIVA MEA CA ROMAN dintr-o tara ca Romania. Cred ca singurul lucru pe care pot sa-l fac e sa fiu-in-actiune. Altminteri, as lasa Ipostaza Cenacliera sa ma deraieze total. A FI IN ACTIUNE inseamna A-TI ASUMA si A TE ASUMA ca FIINTA-IN-Istorie. Referentialitatea continua e profitabila pana in punctul in care nu se transforma in propriul meu sine. Eliberarea e tragica, se intelege. Dar trebuie sa ne asumam aceasta. Nu putem ocoli la nesfarsit ADEVARUL. Actiunea da sens. Gresind-in-actiune e cu totul altceva decat gresind-in-discurs. Ca discursivitate avem cateva reusite istorice dar asta nu poate fi Istorie Mare. Iar a lansa idiotul indemn catre Noua generatie impovarand-o cu sarcina istorica perpetua de a Face Mare Istorie este curata ratacire. Ca sa intelegem America sau Rusia sau China sau Bolivia sau Brazilia sau Polonia intai de toate ar trebui sa ne asumam MISIUNEA ISTORICA de a intelege ROMANIA. Cum o vom face? Ce ipostaza avem de interpretat? America? Tara comunista? E de departe o nerozie si ai incarca America_cu misterioasa si periculoasa conspiratiune planetara. America nu conspira asa cum Rusia nu conspira. Ele au un proiect. Unul-iesit-din-corpul-actiunii gandeste insa atat de simplist incat foloseste un puseu emotional pe post de ADEVAR! Ceea ce ma bucura enorm aici, in www.cafeneaua.com e ca forumistii dovedesc o angajare in propriul lor proiect de fiinta. E drept ca unii incearca sa construiasca, ineficient, relatii de subordonare sau tutele vremelnice. Dar asta trebuie sa fie o provocare frumoasa pentru spiritele insurgente. Daca nu vom fi insurgenti nu vom mai fi niciodata in Istorie. Putem ramane acolo dar intre A FI si A FIGURA e lesne de vazut ca exista o mare diferenta.
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman - de nadia la: 28/03/2004 18:27:51
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman... Cuvintele unui anonim, care probabil n-a plecat de langa fusta mamei, de cand s-a nascut. Spui ca de 4 ani traiesti intr-o alta tara, ca astepti cetatenia, ca ai vazut toata lumea. Stii ceva? Nu cred ca macar un singur cititor al cafenelei crede tampeniile ce le scrii... Daca intr-adevar ai fii plecat din tara, ai stii ca, de fapt, iti trebuieste muuuuuuuuult curaj sa pleci, sa iei viata de la capat intr-o tara straina, unde nu cunosti, practic, pe nimeni, unde te roade stomacul de foame daca n-ai banii tai sa-ti cumperi mancare, ca nu vine nici mama, nici bunica si nici vreo alta matusa sau vreun prieten sa-ti dea... Lasitate? Cred ca nici macar n-ai habar ce inseamna "lasitate" sau "curaj"! Te sfatuiesc sa iei un dictionar sa studiezi bine termenii, sa iesi vreo luna-doua, macar din tara si apoi mai vorbim. Si poate vrei sa te si inregistrezi. Nu vorbi sub anonimat, ca lasii!
#12963 (raspuns la: #5845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un protest ar fi de tot risu` plinsu - de Dinu Lazar la: 31/03/2004 14:42:00
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
Sa presupunem ca cineva are febra.
Febra mare.
Si vine un doctor mare si spune dom`le, trebuie puse multe pungi de gheatza ca sa anihilam febra.
Normal ca omul ala moare.
Asa si aici.
In loc sa se faca un protest la guvernul Romaniei ca isi face treaba in bataie de joc si ca pe imaginea Romaniei se dau bani mai ceva ca pe astuparea gropilor de pe drumurile frumoasei patrii, dar nu se vede nimic, va luati de puradeii astia care au facut scirbosheniile respective.
Pai daca veti cauta pe Internet cuvintele Romania si photo o sa vedeti numai vome, numai rahaturi, numai spaime si imagini de tot rahatul.
O chestie constructiva mi s-ar parea crearea unui curent de opinie si a unui grup de initiativa care sa faca un sit uluitor despre Romania, un album exceptional, un DVD sau un CD...
Tzutzerii aia care au fotografiat tziganii atit o sa astepte, un scandal sau o vilva stirnita de imaginile lor.
O sa zica cum ca mama ce buni sunt, la prima expo si ce scandal au stirnit, inseamna ca e ceva de capul lor.
Folositi o tehnica mai de bumerang, incercati sa evaluati orice actiune realizati, o treaba viscerala e cel mai prost lucru pe care il puteti face.
Orice skandal le va conveni si nu ii va convinge si nu va face decit sa afume peisajul.
Daca aveti energie faceti chestii constructive; daca nu, faceti-va ca nu vedeti.
Elaborati un program complex, unitar si pe termen lung de imbunatatzire a imaginii acestei natii; dar nu prin proteste copilaresti.
E o vinare de vint, e energie inutil cheltuita.
Daca aveti aaa... bilute, uite, va dau eu 12 imagini gratis, sau luati de unde vreti si de unde puteti ce va place, sa fie facute afise de 70x100 cm; imaginile astea le puneti pe pancarte mari si 12 oameni sa se plimbe la vernisaj cu pancartele; sa scrie mare si vizibil ACEASTA E ADEVARATA ROMANIE si daca afisele o sa arate grozav, ar fi un protest de care se va duce buhul.
Dar fara sa va legati de shmenarii aia sau de opera lor. Care este...
Pentru paianjen: prima cursa - de Duduia Lizuca la: 02/04/2004 09:29:42
(la: Intrebari existentiale :))
Pentru paianjen: prima cursa va dura mai mult - caci in a doua punctul A se va apropia el singur catre avion.

Chestia cu sunatul la numarul gresit: o regula a lui Murphy este ca INTOTDEAUNA suna ocupat la numarul gresit :)

De doua ori mai frig decat 0 grade: depinde cat de frig era cand temperatura nu era zero grade: de ex: Luni 4 grade, Marti 0 grade, Miercuri - de doua ori mai frig, adica -8 grade. Cat de frig este nu se masoara doar prin temperatura, ci relativ cum era inainte; cred.
#13190 (raspuns la: #13164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DESTINUL INDRAZNESC SA CRED, IL PRIMIM ODATA CU SUFLETUL... - de DESTIN la: 02/04/2004 21:01:45
(la: Astrologia,adevar sau minciuna?)
Astrologia,insumeaza totalitatea cunostiintelor umane la un moment dat.Gandesc a fi nedrept, sa ne indoim in a crede sau a califica ca minciuna, rezultatele obtinute de stiinta in acest domeniu.
O relatie intre univers si noi exista cu desavarsire.De le creatie si in toata aceasta perioada de evolutie,omul isi are soarta lui ,caracterul sau.Puterea noastra de a interveni este minima,chiar si in cazuri extreme(sinucideri,...) .Pot da un exemplu :amintiti-va cata moneda se batea in comunism ,pe educatie...cei 7 ani de acasa...NU este semnificativ,din parinti cu caracter remarcabil,au rezultat "copii problema" ,cu toata educatia primita.Un exemplu la prima vedere minor, in raport cu acest amplu subiect,dar semnificativ.
Destinul indraznesc sa cred,il primim odata cu sufletul...
anita47: #13221, de thelinuxguy - de thelinuxguy la: 03/04/2004 21:38:28
(la: Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace...)
In sfarsit am ajuns sa'mi dau seama de felul in care tu sustii o 'conversatie'; cand remarcile cuiva nu'ti fac placere schimbi subiectul prin a pune a multime de intrebari. In felul acesta comentariul care'ti este neplacut dispare in marea de intrebari si vorbarie. Si ca sa fiu concret si ca altii sa vada de unde a'nceput aceasta discutie penibila, redau in intregime primul meu mesaj (in bold):

In plus, ultima gaselnita a israelienilor: cumpara case si imobile de la arabi (in Ierusalim zona araba) si au intentia sa separe acea parte a Ierusalimului de zona araba. Declaria indivizilor in chestiune (pe CNN International) este ca, citez: "Acesta este pamantul nostru ce ne'a fost dat de Dumnezeu".

Evident ca aceste actiuni vor genera inca mai multa animozitate si violenta in sanul comunitatii palestiniene (de parca n'ar fi destula deja). Trist...


Acest mesaj poate avea un raspuns de felul: sunt de acord/nu sunt de acord, este relevant/irelevant, etc. Si nicidecum seria de mesaje pe care tu le'ai postat. In orice caz las pe altii de pe acest forum sa judece...

Si acum am sa raspund punct pe punct la utimul tau mesaj:
1) Bine'nteles ca judec "situatia conflictului" dupa imaginile (pozele cum tu le numesti) de la TV. Doar nu traiesc in Israel.
2) In spatele vorbariei tale "Ba tu!!Ba tu!!" ascunzi faptul ca tu esti un sarcastic (ceea ce cu mine este correct fiind dreptul tau sa fii cum esti); dar nu te astepta ca eu sa nu fiu sarcastic :-)
P.S.2) Multi oameni (chiar si'n Nord America) fac aceasta subtila greseala (anti-semitism/anti-sionism). Ceea ce tu eschivezi sa recunosti este ca unul din factorii cresterii anti-semitismului este conflictul din Orientul Mijlociu. Trist dar adevarat. Astept si alte pareri de la alti forumisti in legatura cu conectia dintre anti-semitism si conflictul israelo-palestinian.
#13264 (raspuns la: #13232) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anonimului Realist #13392 - de LMC la: 07/04/2004 10:34:30
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
Hai atunci sa facem o comparatie realista daca chiar vrei sa comparam Romania cu o alta tara. In primul rind Elvetia nu se poate compara nici macar cu America, din punct de vedere al curateniei si al civilizatiei. Am fost in Zurich si m-am plimbat pe strazile Elvetiei, nu cred ca m-am simtit vreodata mai "dezbracata" si mai "neconformata" ca si atunci. Am fost si in Austria, binenteles nu se compara cu Elvetia, chiar daca este tot la fel de curata si "civilizata". Dar te-ai intrebat oare de ce Romania a ajuns sa fie mai mizerabila? Nu cred ca "civilizatia" a avut ceva de-a face cu asta, nici nivelul de educatie al Romanilor. Din contra ne putem mindri cu ce avem si ce am produs. Dar din pacate au fost citiva care sau lacomit si si-au abuzat puterea si locul de munca care l-au primit si asa peste noapte Romania s-a dezmembrat. Dar pentru cei care au cautat sa gaseasca lucrurile bune in Romania au putut sa le gaseasca usor, si Romania este pe calea ce-a buna asa cum prietenul nostru francez Cristof a mentionat. Dar TU, daca doresti sa-ti arati chilotii murdari in public, n-ai decit, numai nu nii pune la nasul nostru. Elvetia nu a fost subjugata si stoarsa de ultimul strop de demnitate de un imperiu Sovietic, deci daca vrei o comparatie mai "realista" hai sa ne uitam si noi la Ukrania, sau la fosta Yugoslavia. Iar daca te gindesti la Ungaria, am vazut si acolo tot la fel de multa mizerie ca si in Romania, singura diferenta a fost ca soselele erau mai bune, Ungaria poate multumi Austriei pentru acest progres. Dar Romania, din cauza imaginei ei peste hotare si-al "chilotilor" tai, inca n-a reusit sa-si incurajeze un ajutor, din pacate coruptia a avut un rol mare si aici, dar asta este o alta piesa de forum cafengiu.
#13436 (raspuns la: #13392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un imn ca nuca in perete - de ghionoiul la: 08/04/2004 05:11:31
(la: Imnul national)
Si eu cred ca actualul imn este unul impus artificial, prin decret. Desi este un frumos cantec patriotic, nu ne poate reprezenta in lume ca imn. Sigur, e greu de gasit un imn care sa ii reprezinte la fel de bine pe toti cetatenii acestei tari, indiferent de etnie sau religie. Dar cred ca s-ar fi putut face alegeri mai potrivite. De exemplu: fostul imn regal, cu cuvintele din a doua strofa - "Traiasca Patria". Sigur, ar fi fost aberant sa crezi ca in 1990 Iliescu si clica lui ar fi putut da un decret prin care sa adopte acest imn... Sau chiar "Tricolorul", care a fost imn pe vremea lui Ceasca, dar cu cuvintele originale. De altfel, exista prin vecini popoare, nu atat de jenate ca noi de propria istorie, care isi pastreaza si azi imnul de pe vremea comunismului: Ungaria (care are acelasi imn de peste un secol), Bulgaria si chiar Rusia, care de curand a revenit la vechiul imn din vremea sovietica, renuntand la cel fara personalitate adoptat in '91 parca.
Sa mentionez totusi ca, fiind un bun cetatean, cunosc primele 3 strofe ale actualului imn :)
In primul rand ar trebui sa v - de ghionoiul la: 08/04/2004 05:25:47
(la: Cand va ganditi la istoria neamului romanesc, ce simtiti?)
In primul rand ar trebui sa vedem cata lume cunoaste istoria CU ADEVARAT, nu asa cum am invatat-o din manualele de istorie ale lui Ceausescu sau cum inca mai este prezentata pe ici, pe colo. Trebuie sa stim ca noi, romanii, nu suntem nici pe departe acei supermani poleiti cu aur de care se vorbeste prin istoriile comunisto-patriotarde, si in fata carora tremurau de frica toti puternicii lumii: romanii lui Traian, otomanii lui Baiazid sau nemtii lui Hitler. Avem in istoria noastra, pe langa actele de vitejie si dovezile de iubire de neam, si episoade rusinoase, unele apartinand unor legende ale neamului romanesc: Mihai Viteazul, Avram Iancu. Cand o sa cunoastem adevarata istorie, abia atunci putem sa ne dam cu parerea daca ne mandrim cu ea sau nu.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...