comentarii

Portretul moral Iuliei Hasdeu 5-6 propozi%C5%A3ii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Te rog sa scrii si 4,5,6...gl - de alexaghata la: 18/06/2005 19:36:42
(la: De ce suferim de singuratate?)
Te rog sa scrii si 4,5,6...glumesc!
#55485 (raspuns la: #54701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
18-50mm f/2.8 vs. 17-85mm f4-5.6 IS - de Eduard Popescu la: 30/06/2005 01:45:51
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Salutare stimati cafegii,

Revin cu o intrebare "tehnica" pentru domnul Dinu si alti cafegii binevoitori: ce ati alege dintre un obiectiv18-50mm f/2.8 si un 17-85mm f4-5.6 cu stabilizare de imagine, pentru un DSLR? (fara a lua in consideratie alte aspecte, cum ar fi producatorul)






moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
on topic - de maimuta la: 21/01/2009 11:55:52 Modificat la: 21/01/2009 12:03:26
(la: PREMIILE LITERARE ''CAFENEAUA 2008'' - etapa I-a, sectiunea PROZA )
1.Maximilian Serban- “Saturday Night Live!”-
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19315/saturday-night-live/1

2. Bright- ”[Hin]dusa departe” - (toate, incepand cu link-ul de mai jos)
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16384/%5Bhin%5Ddusa-departe-got-coffee-ii/1

3. Intruder- “La mulţi ani, doamnă!”
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16717/la-mul%C5%A3i-ani-doamn%C4%83/1

4. Bright- “IMGB – Pipera”
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16444/imgb-pipera/1

5. Maan- “Ca de la iubit”
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17878/-ca-de-la-iubit/1

6. Maan- “Costica”
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16210/costica/1

7. Diana Vlase- “Povestea unui manechin”
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17730/povestea-unui-manechin/1

8. Alex Boldea- “Dick Johnson”
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18580/dick-johnson/1

9. Realdo- "Portret de mamaia"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18234/portret-de-mamaia/1

10.Cosmacpan- "Lopata" (toate, incepand cu link-ul de mai jos)
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16088/lopata-1/1
nominalizari - de anticena la: 26/01/2009 19:01:17
(la: PREMIILE LITERARE ''CAFENEAUA 2008'' - etapa I-a, sectiunea PROZA )
1. Intruder,
Nepoveste de iarna, cu mere (1) http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19423/nepoveste-de-iarna-cu-mere-1/1
Nepoveste de iarna, cu mere (2) http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19424/nepoveste-de-iarna-cu-mere-2/1

2.Maan, Ca de la iubit http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17878/-ca-de-la-iubit/1

3. Maan, Costica http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16210/costica/1

4. Maximilian Serban, A fost vorba de un cerc vicios
”http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19022/a-fost-vorba-de-un-cerc-vicios/1

5.Lafemme, De vorba cu cineva drag in miez de noapte http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18252/de-vorba-cu-cineva-drag-mie-in-miez-de-noapte/1

6.Indruder, Satul cu mistreti http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18161/satul-cu-mistre%C5%A3i/1

7.Thebrightside, [Hin]dusă departe - Unghiul Agra http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18585/%5Bhin%5Ddus%C4%83-departe-unghiul-agra/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18586/%5Bhin%5Ddus-departe-unghiul-agra-ii/1

8.Juli, Nunta http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18641/nunta/1

9.Realdo, Portret de mamaia http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18234/portret-de-mamaia/1

10.Alitalia, De ce iubesc eu porumbeii Partea a doua http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17928/de-ce-iubesc-eu-porumbeii-partea-a-doua/1
Motive de nemultumire a moldovenilor fata de rusi - de Filip Antonio la: 04/03/2004 17:20:11
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
1) Distrugerea in 1812 a poporului moldovenesc, traitor de peste 450 de ani intr-un principat comun.

2) Inceputul unei lungi perioade de purificare etnica, prin colonizarea masiva a estului Moldovei cu rusi, bulgari, gagauzi, evrei.

3) Campanie sustinuta de rusificare prin impunerea rusei ca unica limba oficiala.

4) Subordonarea canonica a Mitropoliei Moldovei.

5) Introcducerea antisemitismului - primul mare pogrom al secolului XX a avut loc la Chisinau in 1903.

6) Terorizarea de catre bande bolsevice a Basarabiei in 1917-1918 ceea ce a dus la ocuparea teritoriului de catre armata romana in ianuarie 1918 si apoi aruncarea provinciei in bratele Romaniei (mai mult de teama bolsevismului, decat prin entuziasmul populatiei).

7) Intretinerea unei subversiuni permanente prin crearea asa numitei RASSM, inceracnd a se acredita teoria "poporului moldovenesc pe ambele maluri ale Nistrului".

8) Distrugerea in continuare a unitatii moldovenilor prina tasarea la 2 august 1940 a sudului Basarabiei (azi 150 de mii de moldoveni traiesc acolo) si a judetului Hotin din nord la RSS Ucrainiana impotriva vointei molodvenilor.

9) Distrugerea elitei moldovenesti prin deportari masive (12/13 iunie 1941 si 5/6 iulie 1949 au fost cele doua principale valuri de deportari, care se incadreaza in definitia genocidului).

10) Continuarea purificarii etnice prin colonizare de rusi si tratamentul preferential acordat acestora (cele mai bune job-uri, apartamente, functii, etc).

11) Mentinerea intentionata in sudezvoltarea a partii basarabene a RSSM, in compartie cu Transnistria.

12) Poluarea intentionata a limbii cu rusisme, pentru a demonstra deosebirea fata de limba romana (o incercare de a demonstra slavismul limbii "moldovenesti" a fost abandonat).

13) Incurajearea emigrarii moldovenilor in alte republici, uneori pe santiere, pentru a diminua procentul majoritarilor.

14) Atitudinea aroganta a colonistilor care au refuzat PERMANENT sa invete limba majoritatii si tratarea moldovenilor cu condescendenta.

15) Cultivarea permanenta a romanofobiei prin echivalenta perfida si calomnioasa "roman = fascist".

16) Santajul energetic permanent la adresa Republicii Moldva (a carei harta a fost desenata in mod intentionat pentru a nu putea fi viabila ca stat independent).

17) Declansarea conflictului de la Nistru din 1992 conflict care mai are si azi consecinte catastrofale. Intr-un mesaj viitor, pentru echitate, neajunsurile romanesti. Ii rog pe moldovenistii primitivi sa-mi spuna, in mod argumentat, cu ce nu sunt de acord din aceste motive pentru care ar trebui sa aibe dispret fata de Rusia.
. - de ikoflexer la: 29/06/2004 19:43:36
(la: Ozzy vs LMC)
de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?

N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina.

Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu
israeli = israelian
jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma)
jewish = de religie ?

Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary:

oed jew | more
Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu,
Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7-
Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s,
Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5
Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu,
gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu,
ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a.
Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai,
corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and
the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME.
Iudeow, Iudew: see JUDEW.)]
1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite.
Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes
of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as
conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation
before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary
or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The
word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not
ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and
the Sephardim.
C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich
Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu,
iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in
Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe,
trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde.
C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud
pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was
i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3
ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530
PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173
Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the
reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a
Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a
skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget
Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund
Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London,
An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix.
126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,'
said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively
Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a
check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push
down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the
matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish
mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law.
1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a
Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the
defect that the defined word is included in adjectival form in the definition.
The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli
Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the
offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the
Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the
Rabbis of the Jewish Conservative Movement.
plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250
Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was
i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300
Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129
(Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5
The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde
doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden
(Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30
Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the
gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon
all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that
time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve
Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc.
[see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry
which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world.
1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century
after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos
ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race
xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that
practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct
from the Jews of Europe and North America.
gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene
honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on
rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe]
we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor
M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene
children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen
preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings
Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their
ordinary occasions.
b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly.
1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye.
1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth
a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice
the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye.
1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a
Jew's eye'.
c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA.
1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The
resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White
Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc.
Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of
that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT
Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag.
IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews'
Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I
told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c.
1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to
the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H.
NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see
FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India,
term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as
`White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER
Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the
Aethiopid subrace, a hybrid taxon.
d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang.
1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as
`jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is
still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the
`Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor,
x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought
when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal
Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict.
Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more
ratings who repair and make clothing.
2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a
grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard
bargains.
In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly
familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them
by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised
money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew
came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate
practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious
sense.
1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy
beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator.
1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most
cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t.
16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles.
1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the
commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide
123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160
'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE
Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I
was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the
lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking
him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944
Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio
against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of
profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy,
rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless
person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews
of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when
complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem!
b A pedlar.
In this use not depreciatory.
1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot,
the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E.
MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to
the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew'
was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us,
however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers
who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the
Jew', who was anybody that came along buying junk.
3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy,
butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in
offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew
bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater,
Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj.
1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of
the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization
in parliament, without receiving the sacrament.
1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go
out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad
Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817
M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against
the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE
Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once
a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I
do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't
only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in
Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954
Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50
Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with
machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC
last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme
Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You
always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like
a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses
what she calls the country set, who call their children `the brats', talk
about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to
`jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the
opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression
towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the
`business classes' who sport expensive and powerful cars.
1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew
brandy.
1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be
no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing.
1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft
among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews.
1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of
*Jew-drowning in the annals of monkish historians.
1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she
declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew
girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 Jewgirls are the best whores.
1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the
*Jew-haters the old story of the blood sacrifice.
1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which
Governments have no direct concern.
1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce
with the revolted slaves.
1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having
to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the
holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114
Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man.
1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of
spectacles with a Jew-pedlar.
1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe.
A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those
*Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat.
c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb.
= Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v.
nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the
genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian
lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a
language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely
derived from West African languages and a vocabulary largely derived from
English.
1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283
He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick.
1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to
*Jew-bait with pen or sword.
1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case
of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S.
CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters,
was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same
herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974
G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at
school of a ring of young Jew-baiters.
1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody
persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the
Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202
Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg.
1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme
of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J.
MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting
Gauleiter.
1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant.
1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always
ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after.
1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the
Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205
From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps.
1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was
introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical
& Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used
in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same
referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre.
1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken
in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary
types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman
Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo,
Ningre-Tongo).
d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews'
frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it
(storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient
tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew
upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews'
lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus
olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute
is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews'
money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England;
Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common
Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi.
3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of
tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall.
1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S.
Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple.
1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax.
1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines
[were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called
*Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews'
tin, have..been found in the mining localities.
1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the
Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A
vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio.
1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great
Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant
to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or
`Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that
affords the well-known fibre of commerce called `Jute'.
1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie
taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by
other foolish names not woorthie to be remembred.
1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is
called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of
thorns..was composed of its branches.
1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's
Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake
Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch.
1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a
remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter,
brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces.
1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi.
1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our
Sauiour Christ.
1851 Jews' tin [see Jews' house].

Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in
the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard
bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also
transf. Hence 'Jewing vbl. sb.
These uses are now considered to be offensive.
1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman;
and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes
than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We
hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature
nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God
(1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among
Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg.,
Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30
Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world
out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14
Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to
1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in
the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their
own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin,
Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William
brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes
that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872
Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger
being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he
will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195
You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted
their race and nature, so that it is their vices and their free acts we
stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in
1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd
take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect
Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he
wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices
about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not
stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get
the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man
down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and
jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments.
1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large
new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old
place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to
Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use
`Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to
Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some
Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment,
jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup
Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough
so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May
83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May
301/1, I got jewed down..over the cheap offer.

#16999 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RE: TEORIA CONSPIRATIEI, my dear Spirit Intelept... - de spirit_intelept la: 04/08/2004 01:03:23
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga ampop,

se pare ca totusi uneori sunt nevoit sa ma repet :). Ti-am mai spus o data de ce presupunerea ca Grieg este in legatura cu guvernul sau cu diverse partide sau servicii secrete mi se pare puerila. Chiar numai daca te documentezi putin relativ la viata lui, iti dai seama de asta. Iti ofer cateva repere:

A. Pe vremea comunismului

- Grieg inca de tanar incepe sa aiba anumite stari spirituale cu totul deosebite. La 5-6 ani le vorbea copiilor din sat despre Dumnezeu, si chiar mai tarziu a desenat pe o usa un simbol traditional, aflat in legatura cu Revelarea Sinelui.
- Are o pasiune pentru citit exceptionala, fapt confirmat de bibliotecari, pe care ajunge sa-i cunoasca foarte bine. Il intereseaza foarte mult cartile spirituale, care la acea vreme se gaseau numai la fondul secret de carte. Urmareste totusi prin diverse metode sa le poata citi. Face multe notite si insemnari pe marginea acestora.
- Intretine o corespondenta bogata pe teme spirituale cu Eliade. Deoarece inca de pe atunci era in vizorul securitatii, la o perchezitie i se confisca toate materialele cu tenta spirituala gasite la el acasa.
- Intretine discutii pe teme spirituale cu diversi cunoscuti si chiar cu membrii ai Bisericii, cum ar fi Parintele Galeriu.
- Deschide un curs de yoga care ulterior a fost interzis. Grieg este arestat de securitate (ca inamic foarte periculos al statului, din cauza ca se credea ca vrea sa-l elimine pe Ceausescu prin metode paranormale, necontracarabile), torturat si incarcerat.
- Evadeaza facand uz de anumite puteri paranormale prin care determina niste gardieni sa-l ajute. Pana astazi este singura persoana care a reusit vreo-data sa evadeze dintr-o inchisoare a securitatii. Din aceasta cauza un ofiter care trebuia sa fie facut general nu mai este avansat.
- Este prins si inchis la un spital psihiatric unde se urmarea distrugerea psihicului persoanelor periculoase pt regim. Scapa de acest "tratament" prin omenia unui medic si la Revolutie este eliberat.

B. Dupa Revolutie

- Infiinteaza impreuna cu un grup de sustinatori mai vechi MISA.
- MISA capata rapid amploare si incepe sa aiba filiale si in alte tari. Este apreciata peste tot si instructorii MISA se intorc din diverse ashrame si alte centre spirituale pe care le viziteaza cu multe impresii pozitive precum si alte forme de recunoastere a meritelor.
- In momentul in care Grieg publica primele carti despre francmasonerie, incep sa apara primele probleme. Este amenintat, apartamentul explodeaza, apar sicane din partea institutiilor statului. Grieg nu renunta ba chiar mai scoate niste carti pe aceasta tema si organizeaza un set de conferinte la nivelul intregii tari despre francmasonerie. MISA devine astfel una dintre putinele organizatii din lume care ia atitudine publica impotriva acestei miscari oculte.
- Sicanele se inmultesc, massmedia aservita in cele mai multe cazuri anumitor interese intervine in joc si incepe campania de denigrare a MISA. Se arunca cu noroi, invocand pretexte foarte sensibile pentru public cum ar fi orgii sexuale, urinoterapie, anticrestinism, spalarea creierului, etc...
- Din cauza acestor campanii concertate yoghinii incep sa fie vazuti in Romania ca niste paria sau chiar ca elemente antisociale. Apar si conflicte familiale, in care parinti sugestionati de aceasta campanie incearca prin forta sa-i indeparteze pe copii lor de la practica yoga.
- Ca un element comun al acestor dezinformari, cu toate ca se incearca distrugerea MISA si a lui Grieg si chiar se incearca gasirea unor probe incriminatorii pentru acuzatiile foarte grave aduse (trafic cu droguri, trafic cu arme, prostitutie, sechestrare de persoane, trafic cu carne vie, etc), evident ca aceste probe nu sunt gasite, pentru simplul motiv ca ele nu exista.
- Apare astfel situatia paradoxala in care dupa cele mai ample actiuni ale politiei de dupa Revolutie (doar la primele faze ale perchezitiilor au participat 300 de procuri si jandarmi), nu se gasesc nici un fel de probe, nimeni nu este invinuit si evident nu au loc nici arestari.
- Aceasta situatie paradoxala in aparenta, face ca unii sa se gandeasca la posibile conexiuni ale lui Grieg cu puterea sau cu alte organizatii si care il apara pe acesta. Si asta datorita discrepantei flagrante in ochii cetateanului de rand intre ce aude la televizor datorita dezinformarii despre MISA (adica droguri, arme, orgii, etc..) si faptul ca politia nu face nimic. Evident ca nu va face nimic nici pe viitor, fiindca nu are ce.
- MISA se regrupeaza dupa loviturile initiale si incep sa aiba loc proteste ample, cu mii de participanti veniti inclusiv din strainatate, emisiuni radio-tv, articole, etc. Grieg si altii sunt aparati de abuzuri si de "erori de procedura" de niste avocati foarte buni, unii dintre ei chiar cursanti yoga. Dintre toate acuzatiile initiale ramane doar "sex cu o minora", care nici asta nu se sustine...daca vrei iti pot explica de ce.
- Forumurile internationale, chiar senatori europeni se sesizeaza despre acest scandal si incep sa aiba loc diverse interventii oficiale. Tot mai multi reprezentanti ai statului incep sa se scuze pentru "unele erori" si sa dea vina unii pe altii.
- Din ce in ce mai multe fire conduc catre guvern si chiar catre Adrian Nastase, Ion Rus, etc. In doua randuri guvernul se simte obligat sa spuna ca nu are tangenta cu acest scandal.
- MISA isi reintra in normal, cu toate ca Grieg este ascuns. Se tin cursurile de yoga precum si alte activitati specifice, evident urmarindu-se solutionarea si situatiilor noi aparute pe parcurs.

Cam asta ar fi situatia la momentul actual. Vezi si tu ca spiritualitatea a fost o caracteristica permanenta a vietii lui Grieg si ca de fapt problemele care le avem vin din cu totul alte directii.

Am dedicat acest reply unei scurte biografii a lui Grieg si a MISA, ca sa poti sa-ti faci o parere mai clara. Daca vrei, am sa-ti dau mai multe informatii si despre acele organizatii/persoane despre care ai pomenit. Acum am sa-ti dau doar un scurt citat din ziarul Ziua (21-iulie-2004), in care Papa si Vaticanul fac anumite afirmatii in contextul aprobarii Constitutiei Europene fara nici o mentiune la Dumnezeu:

<<< Din pacate, foarte putini lideri ai Europei de azi s-au aratat dornici de a sprijini crestinismul, dovedind inca o data legaturile sau apartenenta acestora la gruparile oculte masonice, afirma surse neoficiale de la Vatican. Proiectul unei Europe unite nu trebuia sa fie atat de strans legat de planurile masoneriei mondiale, mai afirma aici prelati revoltati, care considera ca prin aceasta lovitura masoneria si-a demonstrat inca o data caracterul sau profund anti-crestin.>>>

Daca vrei poti sa-i acuzi si pe ei de paranoia si de teoria conspiratiei :).

Spirit Intelept

PS: ma flateaza supozitia ca as fi Grieg :). Tin sa spun ca il cunosc de mai mult timp, timp in care diverse manifestari comune m-au facut sa-l cunosc mai bine si sa capat un profund respect si admiratie pentru el, atat ca om cat si ca maestru spiritual.
#18936 (raspuns la: #18869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nici 6 nici 11 - de Dinu Lazar la: 17/08/2004 09:40:54
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Omul are perfecta dreptate sa nu fie multumit.
Cind au aparut locomotivele cu aburi ziarele de atunci erau pline de articole scrise de oameni de stiinta, doctori in stiinta, altfel onorabili, care spuneau ca depasirea vitezei de 50 de mile pe ora (80km/h) va provoca tuturor pasagerilor hemoragii mortale.
Pe urma fiecare generatie a avut parte de iluminatii sai, unii care spuneau ca viteza sunetului e de netrecut, si altii, altfel si ei mari oameni de stiinta, care demonstreaza cu pixu` in mina si acum ca alunizarea a fost o gogoasha filmata intr-un hangar al NASA si ca omu` nu a fost niciodata in cosmos.

Din punctul meu de vedere, judecat la rece, ce fac cu un amarit de captor de 6 MP depaseste cu mult orice as face pe film de 35mm si ce fac cu 8MP este echivalent sau superior oricarui 6x6.

Sigur ca teoretic calitatea sistemului clasic in comparatiile de mai sus ar trebui sa fie mai mare, dar noi suntem in Romania, in fanar, in Balcani, in tzara lu` merge si asa, unde filmul se developeaza in zoaie incredibile si se ruleaza in punga si se zgirie la taiat si in care gelatina memoreaza toate mizeriile din conductele de apa cu namol.
Fiind imposibil la noi sa obtii un film corect developat - nici acum, dupa cinshpe ani de libertate, nu exista ul laborator pro in tzara asta - aici filmul a fost condamnat mai devreme decit trebuia.
Altfel, despre calitate, obtin cu un printer modern A3 imagini de o calitate incredibila, imposibil de obtinut pe cale clasica, si tocmai am facut un numar mare de imagini de 1mx2m pentru o firma si o imagine compozita de 12mx3m, totul plecind de la vechi imagini digitale facute cu aparate de 3 MP, 4 MP, si 6 MP... si care poze sunt superioare oricarei scanari.
Fiecare isi apara sistemul si credinta, si e normal sa fie asa.
Acum 5-6 ani, cind am luat primul aparat Casio de 3 MP, si cind am vazut ce imagini grozave se pot obtine, (apropo, fara granulatia imensa a camerelor de 8 MP de azi...) mi-am vindut toate sculele pe film la preturi derizorii, caci nimeni nu le mai voia; si nu imi pare rau, conteaza imaginea finala, si nu romantismul unui declansator de Hasselblad sau onctuozitatea manevrarii unui Nikon F.
Cind se sta la o masa cu pozele in fatza, cu book-urile, cum ar fi normal, faptele vorbeste, si in general si pe monitor si pe print, o imagine digitala arata mult, mult mai bine decit una clasica, daca e bine facuta, bine editata si bine facuta.
Dar totdeauna sunt oameni care au investit prea mult in cunoasterea actiunii metolului sau in aparate de marit sau in truse clasice si lor orice schimbare le va pute si li se va parea ca strugurii acri pen`ca sunt prea sus.
La urma urmei imporant este sa ajungi din punctul A in punctul B, nu cu ce ajungi; poti merge cu mototalpa, cu aburu` sau cu Rolls - ul, si importanta ar trebui sa fie imaginea, nu tehnologia sau alte amanunte trecatoare.
Cindva, un om a schimbat fatza fotografiei editoriale numai cu un simplu aparat cu un obiectiv normal si un film alb negru relativ obisnuit.
Tehnologia se dezvolta, totul se modifica, modalitatile de realizare ale unei imagini se schimba in mod dramatic, si brusc, si total, daca ne gindim ca au existat perioade cind un fotograf putea sa iasa la pensie cu acelasi tip de aparat cu care si-a inceput ucenicia.
Singura mea stringere de inima nu are de-a face cu calitatea; ci este ca peste o suta de ani, cineva care da de o cutie de pantofi cu CD-uri nici nu va sti ce sunt alea, nu va putea nicicum vedea acele imaigini, nu mai zic de imaginile de pe HD sau de pe ZIP-uri... pe cind o cutie de pantofi cu poze, chiar usor ingalbenite, vor putea fi vazute...
Cred ca pentru umanitate e o problema; ce nu e tiparit sau printat pe un suport rezistent in timp peste o generatie nu va exista... asta da, e tragic. Caci nu mai sunt filme de pe care sa se faca noi imagini...
Si studiile arata ca in ultimii ani numarul de imagini digitale realizate a crescut dramatic, dar numarul celor printate a scazut de citeva ori.
Dar despre calitate, ce sa zic. Eu sunt maimultumit cu digitalu`, altul e mai multuumit cu filmul, sa ne traiasca la toti, conteaza imaginea si atit.
Cum ar fi, imaginea e Dumnezeul nostru, si il aparam, chiar daca suntem de mai multe religii, fiecare cu biblia sau cum s-o fi numind scrierea lui intr-o mina, si cu, cam des, din pacate, o arma in cealalta mina...dar chiar si asta e subiect de reportaj si prilej de bucurie, conflictele fac sa mearga inainte omenirea... vorba bancului, ca tot inainte era mai bine. Atunci, sa traiasca filmul, nu?
Cea mai mare imagine facuta de mine cu un 3 MP avea 7x11m. Care este. Si nu am primit plingeri ca ar fi fost neclara.
Cea mai mare imagine digitala facuta pina acum in Ro, de care stiu eu, are cam 80mx7m si e in Bucuresti, la Dalles; este facuta cu un Fuji S2 de domnul Bumbutz; arata absolut superb, fiind si impecabila tehnic.
#19897 (raspuns la: #19895) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Invazia inculturii fotografice in revistele de IT - de Dinu Lazar la: 04/02/2005 10:21:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Aparatele foto digitale merg cu acumulatori, au procesoare, ecrane, senzori, de aici poate si frecventa abordare a subiectului in revistele de IT.
Din pacate, domneste la noi o incultura atit de adinca in domeniul primar al opticii, mecanicii, electronicii, fotografiei, incit multe din articolele care apar in presa romaneasca pe tema foto par scrise din adinci hauri ale unor circumvolutii care nici nu au citit manualul de fizica dintr-a shaptea.
In numarul 2/2005 din Extrem PC, gasim un bulversant articol de 2 pagini dedicat modelului Minolta Dynax 7 Digital.
Trec peste fotografiile care descriu aparatul, de foarte proasta factura, imbicsite, fara detalii, aproape negre si prost iluminate; dar nu pot sa nu constat niste chestii care ma fac sa rid si sa ma gindesc cum e posibil asa ceva.
Trec peste vocabularul folosit; daca in limba romana exista de zeci de ani termenul de obiectiv, nu inteleg de ce unii incearca sa spuna obiectivului lentila, numai pentru ca in engleza se spune lens si asta e toata lectura unora?
Este o exprimare plina de confuzii; obiectivul e obiectiv si lentila e o lentila eventual macro sau de efect care se pune peste obiectiv... cum spui atunci, pui lentila de sus peste lentila de jos? E o timpenie.
Tot in articol aflam ca obiectivul de 98 de euro 28-100/3,5-5,6 " a dat rezultate foarte bune" ... nu ni se spune la ce distanta focala sau la ce diafragma au fost obtinute aceste foarte bune rezultate... apropo, desigur, autorul care probabil nu a absolvit clasa a shaptea, in care se invata optica, spune la diafragma, apertura... vivat cultura moderna deci.
Daca exista de o suta de ani diafragma, de ce sa se baga acu` termenul de apertura? Lecturile pe Internet sa traiasca.
Mai jos, nu mai spune la obiectiv lentila, ca isi da seama de timpenie; spune ca obiectivul are in componenta o lentila asferica. Bravo. Dar de ce nu e consecvent? Sa spuna ca lentila are in componenta o alta lentila, ca sa ridem si noi o leaca...
Deci nu mai dati banii pe prostii de obiective de mii de euroi; problema la nivel mondial e rezolvata deci; mai oameni buni, daca la revista spune ca "este recomandat pentru peisaj si portret, si se obtin rezultate bune si la fotografiile macro", luati acest lens lentila de 98 de euroi cu apertura imprejur si ati rezolvat pe vecie problema calitatii maxime - cu perna inclusa in pret.
Mai citim cu interes ca cu functia de antivibratie, "pozele au fost clare si in modul macro sau zoom"
Care e modul zoom, vreau sa invat si io acu la batrinete... lentila are zoom sau cum? Ca nu pricep.
Lipsa de lectura se vede peste tot; punerea la punct devine pompos in ziua de azi "focalizare" - ceea ce e fara sens, focala fiiind una, adica distanta focala, si punerea la punct, alta; monitorul de control e ba ecran ba viewfinder (!!!) - cum devine in romaneste, viufinder?
Selectorul multifunctional devine "d-pad"; de unde si versul mioritic frunza verde foi de pad, nu?
Bun, ca rezultat final, fotografiile facute cu aparatul au fost superbe; nu s-au remarcat aberatii cromatice, efecte de butoi sau perna.
Data viitoare ar trebui totusi sa puna si un obiectiv pe aparat si sa vada cum devine cazul; sigur, daca faci poze fara obiectiv, mai ales fara extraordinarul obiectiv de nouashopt de euroi, nu se vad nici butoaiele si nici macar perna.
Altfel va urez si eu acu` un uichend placut, fara butoaie si perne, aperturi si lentiloaie, de paduri si viufaindere in zoom.
#35368 (raspuns la: #35333) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Romania, o tara care se plimba cu apa-mobilul" - de gigi2005 la: 24/07/2005 02:11:03
(la: Romania sub ape! Cine este de vina?)
"S-a facut anul asta apa, o-ho, avem de pus si la murat. Asta o sa si mancam la anu': friptura de apa, ciorba de ploaie, cotlet de rau, sarmalutze de valuri, mamaliga uda, gem de puhoi, gratar de picaturi, salata de stropi si sufleu de balta. Problema e ca politicienii au inceput deja sa se bata pe inundatiile astea, astfel incat, in curand, n-or sa mai ajunga debitele pentru cat vor sa extraga alde Geoana, Voiculescu si Iliescu, in lupta cu Tariceanu si Basescu, din niste revarsari de ape. In scurt timp, dupa ce Geoana o sa ia un sfert din inundatii, o sa vina Voiculescu sa i se dea si lui o parte din ape - ca altfel nu le mai da pe post, la televiziunea lui cu circuit inchis (PSD - PNL si retur) (Antena 1-nota mea). Apoi or sa mai vina probabil si ungurii sa ceara si ei un pic de inundatii-ca altfel santajeaza Puterea in Parlament - si sa li se dea deci cam 5-6%, asa, sa le ajunga pana la anticipate. Ai dracu' romanii astia, nici o inundatie nu sunt in stare sa faca ca lumea! Pacat de atata apa care s-a pierdut. Bine totusi ca cealalta jumatate de inundatie nu s-a furat - sau, mai rau, sa se fi stricat!"
(Bursucul drastic, Academia Catavencu, nr. 28, 20-26 iulie 2005, pag.11)

Mai aveti ceva de comentat?
#60908 (raspuns la: #60881) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
specialistii lu` peste - de Dinu Lazar la: 20/01/2006 09:38:11
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Citesc cu infinita parere de rau ce mai spun marii cunoscatori romani
in materie de fotografie pe alte liste:

"nimeni nu ofteaza dupa Konica Minolta (de altfel, companie fara traditie in domeniu). "

Si nu cad cerurile si lumea ia de bune astfel de afirmatii...

Pai, problema e ca tehnica foto nu a inceput ieri si cunostintele si evolutia
tehnologica nu apar din neant de alaltaieri.

Cam toate solutiile care par azi ultra simple de inteles au constituit
revolutii uluitoare la vremea lor, care au bulversat lumea fotografica
si au dat un sut important carutei de tehnologie si inventii care e aparatul
foto de azi.
Minolta prin anii `60 a fost prima firma care a inglobat intr-un aparat de serie
mai multe celule de masurare in pentaprisma ( sistemul CLC de la Minolta 303, si 101)
si a fost prima firma care, la mare distanta, a facut primul aparat foto reflex autofocus
viabil si accesibil ... nu mai spun ca a fost prima firma care a lansat sistemul de aparat cu
mai multe prioritati, pe timp, pe diafragma, si program automat ( Minolta XD7).
Apoi cind electronica nu era asa de evoluata a fost prima firma care a lansat aparatul
foto cu programe pe cartele ( existau cartele de portret, de sport, de macro... etc)
iar aparatul foto nereflex facut in colaborare cu Leica, cu baioneta Leitz, Minolta CL,
a fost o bijuterie extraordinara, care si acum are o cota imensa la colectionari.
Obiectivul Rokkor cu oglinda, 250/5,6 era cit un obiectv normal ca marime...
Iar obiectivele VFC Mionlta de 24 mm nu au echivalent nici in ziua de azi -
se putea regla curbura de cimp in limite largi, si primul obiectiv pentru aparat reflex
cu difuzie variabila a fost Rokkor Variflex, de 2,8/85 mm.
Lista de inovatii si tehnologii si premiere ale celor doua firme este uriasa.

Konica a facut aparate extraordinare ( stiati ca primul aparat foto cu winder incorporat,
adica fara levier de armare, a fost un Konica , FS 1 ???)
Konica Autoreflex T a fost mult timp singurul aparat care avea automatism fiabil
pe diafragma...cu niste obiective HEXAR revolutionare si ele pentru acel timp,
cum ar fi Auto Hexanon 1,2/57mm sau Hexanonul 1,8/135...
iar KONI OMEGA a fost un aparat pe 6x9 (cm...) de reportaj extraordinar, cu casete
si obiective interschimbabile...
Nu mai spun de inovatiile si importanta diviziei de film Konica ( Konishiroku)
iar divizia de minilaburi Konica a revolutionat prin automatisme, simplitate
si fiabilitate o industrie importanta, la vremea ei.
Primele minilaburi accesibile cu masurare multipunct a negativului si analizor video
au fost Konica, in anii `90.

Si acum scriem, plini de importanta, si lumea ne mai si crede, ca

""nimeni nu ofteaza dupa Konica Minolta (de altfel, companie fara traditie in domeniu). "

Incredibil... absolut incredibil.
#101291 (raspuns la: #101242) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
4, 5, 6 - de Simeon Dascalul la: 12/05/2006 16:24:23
(la: Investitii straine)
Ce legătură are morala cu raporturile de muncă? Dacă două părţi acceptă un preţ se cheamă că ăla-i just d.p.d.v. economic, chiar dacă prima parte cadoriseşte manechinele cu vile, iar a doua parte nu reuşeşte nici să-şi plătească cheltuielile de bloc.

În general raporturile de muncă din România merg pe principiul “nu-ţi convine? dau mâine anunţ în ziar şi-mi vin treizeci pe locul tău”.
Şi asta-i o chestie universal valabilă, nu numai în raporturile români – străini. Salariile din vest după care tânjim, au crescut pe bază de nevoie de forţă de muncă şi de luptă sindicală, nu din respect pentru fiinţa umană, fie ea şi conaţională.

Iluziile referitoare la angajatorii străini mi s-au părut întotdeauna relativ inepte. Ce, la european nu-i place profitu’? De ce să-ţi deie două mii de euro dacă tu-i lucri şi pe două sute?

În legătură cu mândria, mi s-ar rupe dac-aş fi în solda lui Becali sau al lui Al-Zarqawi, numai să-mi vină banii.

Dacă te consolează, gândeşte-te că ai salariul ăsta jalnic din cauza Yaltei.

Pe mine mă enervează speech-urile de genul "tră să acceptaţi salarii mici, că numai aşa o să vi se dezvolte economia "
Invatatul de dragul invatatului ... - de Anima la: 13/07/2006 19:34:23
(la: Cine fura azi un BAC...)
Ma declar oarecum surprins de faptul ca, cei mai multi dinte cei care si-au exprimat opiniile in privinta chestiunii in discutie, par a judeca extrem de utilitatrist, de mercantil, de lucrativ, subiectul.

Spun “oarecum” surprins, pentru ca e poate firesc sa fie asa, in mod statistic n-are cum sa fie reflectat altceva intr-o astfel de dezbatere decat atitudinea generala, curentul general de opinie din cadrul societatii, din clipa de fata. Pe care eu cel putin, desi cred ca-l inteleg si ma stradui sa-l respect, nu-l voi putea accepta cu adevarat niciodata si ma va intrista mereu.

Recunosc ca am citit cam in graba anterioarele comentarii, si e posibil sa gresesc fata de unii, insa nu mi s-a parut sa fi intalnit vreo luare de pozitie care sa nu scoata in fata “utilitatea” acestui bacalaureat, si chiar mai mult, a cunostintelor a caror insusire de-alungul celor patru ani de studii ar trebui sa fie certificata prin acest examen. Mie mi se pare jalnic ca oameni cu siguranta onorabili din punct de vedere intelectual sa puna in nota bascalioasa problema utilitatii “Morometilor” in fata masinii de fabricat piese in serie.
Nu ma feresc sa recunosc ca mi-au trebuit si mie ani buni de zile sa pot realiza importanta, in plan personal, a unui minimum de cultura generala. La randul meu, atunci cand, cu vreo 20 de ani in urma, am sustinut acest examen, l-am tratat cu aceeasi lejeritate, am dat aceeasi “dijma” pentru “protocol”, nu am copiat dar cu siguranta as fi facut-o daca as fi avut posibilitatea, si faptul ca nici macar nu imi mai amintesc subiectele de examen, cred ca spune ceva! Singurul obiectiv atunci, de viata si de moarte insa, era admiterea la facultate. Bacalaureatul era ceva de bifat, pur si simplu! Si nu asta ar fi fost cel mai mare rau pe care cred eu ca mi l-am facut, mie insumi in acei ani, ci altul! Faptul ca, incartiruit unui sistem de interese specific momentului, m-am aliniat si eu docil si disciplinat, cârdului nesfarsit de naivi ce credeau ca se pregatesc pentru viata, pentru o profesie care ar fi trebuit automat, si prin ea insasi, sa imi aduca propria deplina realizare! Ma gandesc si-acum cu o anume fascinatie la ce cantitate uriasa de efort intelectual a trebuit sa depun timp de patru ani de zile, pentru a ma “antrena” in limitele a exclusiv doua materii de studiu, ca sa devin la un moment dat, un respectabil si implinit … inginer! Care nu mai sunt de vreo 15 ani, dar asta-i alta poveste!… Patru ani de zile in care am ignorat, intr-un mod cat se poate de firesc, orice alta materie de studiu din programa, in care la orele de istorie daca nu faceam matematica atunci chiuleam cu clasa, la orele de limba romana in care, daca nu faceam fizica atunci ne bateam in clasa cu caietele si trageam cu boabe de orez in profesoara, iar geografia si filozofia nici nu-mi amintesc prea bine in ce ani le-am facut! Am iesit insa, gratie straduintei unor exceptionali profesori de matematica si fizica, si gratie ingaduintei resemnate a celorlati profesori, dupa patru ani de “cantonament”, o clasa de performeri in fizica-matematica, care, cu doua exceptii ce au luat drumul stiintelor economice, am intrat in bloc in randurile studentimii tehnice! Dupa 16 ani de la absolvirea diverselor facultati politehnice, nu cred ca sunt mai mult de 5-6 dintre noi, care mai practica meseria pentru care s-au pregatit teoretic timp de 9 ani de zile …
Am crezut cu totii ca facem bine atunci, ne pregateam “viitorul”, asta ni se spunea din toate partile! Nu era timp pentru ca cineva sa-si puna problema ca poate cel putin unii dintre noi vom resimti la un moment dat, in viata, anumite carente in formarea noastra de “intelectuali tehnici”, carente carora le puneam atunci, temeinic, bazele! Ba gresesc, au fost nefericitii profesori de limba romana, de istorie sau de filozofie care au mai incercat, fireste lipsiti de sansa, sa ne pomeneasca despre acest lucru. Cine avea timp insa sa-i ia in serios?…
Resimt si astazi lipsuri mari, fundamentale, in cultura mea generala, goluri pe care din momentul in care am inceput sa le sesizez, am cautat, cu straduinta, sa le carpesc! A fi autodidact este, in opinia mea, o datorie pentru oricine are un minim respect pentru propria persoana, pentru propria devenire. Modul insa, in care in mod programatic si coerent ar trebui sa fie format ca cetatean minim culturalizat orice absolvent al sistemului gimnazial de invatamant, nu poate fi inlocuit de nici un efort ulterior de autoformare, oricat de asiduu! Chiar acest sistem de invatamant, atat de demn de a fi criticat in toate ale sale, o poate face! Nu este adevarat ca numai medicii trebuie sa-nvete toata viata, cum se mai spune, si nu este vorba de perfectionarea strict profesionala. Aceasta este obligatia pe care o avem fiecare fata de propriul statut social, care este, cred eu, doar una din fatetele propriei identitati, a fiecaruia. Mult mai importanta insa mi se pare datoria pe care fiecare ar trebui sa o resimtim fata de implinirea interioara, aceea fara aplicabilitate imediata, aceea care nu te ajuta neaparat sa mai urci o treapta pe scara sociala, sa avansezi in functie, sa accezi la un “job” mai banos. Acel fel de implinire interioara careia dezamagitor de multi nu-i simt lipsa, sau atunci cand afla intamplator despre ea, nu-i gasesc utilitatea. Acel fel de implinire care face diferenta intre persoanele distincte si persoanele cel mult eficiente, intre “aristocrati” si “profesionisti”!
Nu orice om resimte ca pe necesitati foamea de cultura, foamea de cunoastere, asta e cu siguranta un truism! Dar exista in fiecare generatie un numar de oameni astfel construiti. Eu cred in justetea evidentierii si incurajarii lor sub anumite forme, chiar si numai pentru ca reprezinta doar un procent oarecare din numarul total. Din randul lor apar, din cand in cand personalitatile care jaloneaza valoric societatea. Nu cu valori profesionale, ci cu valori specific, adanc umane!

Asta cred eu ca ar trebui sa fie semnificatia titlului de “Bacalaureat”. Titlu pe care nu cred ca ar trebui sa-l obtina mai mult de 20-25 de procente din totalul unei promotii de absolventi. Pe care nu ar trebui sa si-l doreasca mai multi! Dupa mine ar trebui facuta o distinctie clara si nediscriminatorie intre cei ce incheie cei patru ani de studii. Statutul de absolvent de liceu pur si simplu, sa dea oricui posibilitatea de a se pefectiona strict profesional mai departe, statutul de “Bacalaureat” sa confere celui care-l obtine un plus de distinctie, de care cei ce ce prin natura lor il cauta, sa poata beneficia. Habar n-am din punct de vedere tehnic cum s-ar putea face asta, nici nu-mi bat capul, sunt oameni care pricep mult mai bine mecanica sistemului de educatie, eu imi permit doar, ca mai tot romanul mediu, sa emit judecati cu pretentii morale!
Exista oameni care sunt in stare sa invete doar de dragul invataturii, si acestia ar trebui evidentiati intr-un fel de toti ceilalti. Mi-a atras atentia in aceasta discutie remarca unui vorbitor, ceva de genul “nu invatam de dragul invataturii”. Cei care in mod constitutiv au in propria natura nevoia de invatare, nevoia de cunoastere, invata exact de dragul invataturii! Si asta mi se pare una dintre cele mai specific umane nevoi! Ceilalti nu Invata, ci se pregatesc, se perfectioneaza, se profesionalizeaza, si efortul lor este demn de toata admiratia! Intre cele doua moduri de a relationa cu lumea cunoasterii este insa o diferenta, asa trebuie sa fie, si ar trebui mereu evidentiata!
Eu as pleda deci, desigur pur teoretic, si fara vreo pretentie de aplicabilitate, pentru valorizarea pur morala a unui astfel de examen, si pentru evidentierea in acest fel a acelor cativa, putini “naivi” care invata de dragul invataturii si cu drag de invatatura. Restul, inarmati cu diplome de absolventi, ar putea, cu entuziasmul specific varstei, sa atace la baioneta viitoarele spectaculoase cariere in diversele domenii ale economie de piata, si fara a avea neaparat titlul de Bacalaureat!

Cat despre aspectele morale ale “tanzactiei” cu subiecte, ele sunt atat de evidente pentru orice om cu un minim bun simt, incat orice discutie cred ca n-ar putea acoperi subiectul! Mai socante insa decat faptul in sine mi se par a fi reactiile de genul celor "postate" pe site-ul ziarului respectiv! Acestea de-abia, cred eu ca dau intreaga masura a confuziei morale in care isi fac debutul in viata multi dintre tinerii absolventi! A fura dar mai ales a clama dreptul la furt cu diverse argumente unul mai departe ca altul de orice minima rectitudine morala, asta este cu adevarat monstruos!
Ce relevanta morala ar putea avea pentru statutul unui astfel de tanar faptul ca, nu ma indoiesc, alturi de mii de alti colegi de generatie ce nu-i impartasesc opiniile, se va putea afisa cu aceeasi diploma de bacalaureat?!…
"crede si nu cerceta" - de abc111 la: 03/08/2006 23:37:51
(la: ATEISM)
Deviza de mai sus este caracteristica pentru pretentiile oricarei religii, nu numai pentru budism. Ca exemplu, colectia de reviste "Viata crestina " din perioada interbelica a avut aceasta deviza inscrisa pe multe numere chiar pe pagina 1-a.

Chiar si azi miracolele crestine televizate din emisiunile televanghelistilor nu permit o cercetare a miracolelor, ci doar expunerea lor. Astfel Benny Hinn, un televanghelist notoriu, a facut sume uriase din "miracolele sale" si chiar a declarat ca e perfect moral si crestin sa cheltuiasca $7000 pe zi cand viziteaza Parisul (cu bani de la enoriasi). Prostia nu are limite si nici excrocheria. Totul e sa plateasca impozite la stat, ca sa nu ajunga la inchisoare ca alti evanghelisti la fel de necinstiti dar mai imprudenti(Bakker si altii).

In alta ordine de idei: e destul de riscant sa judecam "credinta americana" cu aceleasi norme ca si credinta din alte tari, pentru ca traditiile culturale sunt foarte diferite. Multi americani schimba 5-6-7 religii in timpul vietii, oprindu-se la cea care le permite sa aiba o viata mai productiva si sa castige mai bine (spre deosebire de europeni care sunt mai constanti). A vorbi despre religie in America si Europa nu este exact acelasi lucru. Sunt si americani fosti bahai, fosti baptisti, fosti budisti, fosti protestanti, actualmente catolici si pot fi vazuti la tv EWTV (postul catolic de TV).

O completare hazlie despre Bertrand Russell: in timpul unei demonstratii pacifiste la care a participat in cursul primului razboi mondial a fost arestat, iar gardianul inchisorii le-a cerut tuturor sa-si declare religia. Bertrand Russell a raspuns: sunt agnostic. Gardianul nu a inteles si l-a pus sa repete: agnostic. Neintelegand in continuare, i-a spus: stii ce, eu te trec aici catolic ca tot la Dumnezeul ala ne inchinam cu totii!
#137290 (raspuns la: #137263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
floarea de colt sau lupta unui copil pt viata.......... - de Briana la: 03/09/2006 14:31:18
(la: floarea de colt)
Ma indrept spre biblioteca...iau o carte veche...o deschid..si de acolo apare ea...maiestuosa..gingasa ..rece...inghetata parca de timp...FLOAREA DE COLT..uitata acolo din iulie 2003 cand am venit din vacanta...O privesc atent si imi trezeste atatea amintiri despre locurile si intamplarile de atunci,insa ce imi apare persistent in minte e chipul unui copil,copilul care mi-a vandut-o...nu cred ca avea mai mult de 5-6 ani....il vad si acum ...imi intinde o manuta dolofana, gingasa, cu urme de noroi,observandu-se ca era mult prea muncita pt o manuta de copil...ma uit in ochii lui si vad doua margelute negre sclipind inocente..dar ochisorii lui erau tristi..obositi..vrand parca sa strige ca in spatele lor se ascunde o povara mult prea grea pt un copil atat de mic....cand a vazut ca scot banii sa ii cumpar floarea ochii lui se invioreaza si imi arunca un zambet inocent ...probabil pt el si pt ai lui reprezentau mancarea din ziua aceea,floarea de colt il ajuta sa supravietuiasca,prin ea isi castiga painea.Dar masina a pornit, ne-am indeparta lasand in urma doar praf si istoria unui copil care se lupta pt viata....
o zi buna tuturor:)
Povesti la gura sobei... - de zaraza sc la: 08/11/2006 09:21:01
(la: Se apropie..............cine?...............)
Amintirile mele se refera la ziua premergatoare Revelionului. Desi eram la tara, Craciunul nu-mi spunea mare lucru. Colinde ascultam in oras, la copiii de tigan care umblau prin tramvaie. Stiam ceva din biblie din cartile anti-biblie, pe care le-am rasfoit de una singura. De tata, profesor de o tinuta morala ireprosabila, educator desavirsit, ( avind in vedere ca pina la urma am ajuns sa cred in ciuda educatiei atee), s-a prins foarte bine educatia ateista a comunistilor.

Toata ziua mama pregatise tot felul de bunatati. Arome diverse creau o atmosfera nemaiintilnita cu alta ocazie. Noi, cei doi copii, o ajutam dupa puterile noastre.
Seara se apropia incet-incet, ghicind-o mai mult dupa aparitia oamenilor mascati decit dupa lumina slaba inca de la amiaza. Cum apareau primii, stateam lipiti de geam, asteptind pe urmatorii.
In noaptea de Revelion ne luam la intrecere care rezista mai mult. Ne ajuta foarte mult jocul de remi pe care il jucam cu mare placere toti. De la ora 3,4,5,6 in functie de virsta noastra, noi, copiii si mama din cauza oboselii, paraseam prima noapte din an alunecind in bratele lui mos Ene.
Dincolo de geamul camerei priveam luminile magice ale bradului...cit de mult imi lipsesc acele lumini; as vrea sa le pot vedea cit de des, dar acum ele sint in alta camera, departe de ochii mei si chiar ale fiicei.

Florile dalbe, flori de mar!...
*** - de donquijote la: 15/12/2008 18:23:44
(la: Sex in grup)
eu stiam ca swingers ii schimb de parteneri, in combinatie de 2 sau mai multi (2 sau mai multe perechi, nu neaparat in 'cruce'), dar sexu se practica in camere separate nu in public.
mai e o practica, despre care tot am vazut un documentar in germania, o femeie cu multi barbati (multi e de la 5-6 in sus) cu care face schimbul de hormoni pe rand dar toti sustin moral si asista. se pare ca e o deviatie, pe care as califica-o ca 'nevinovata' pentru ca nu lasa morti si raniti pe campul de lupta.
:)
#373131 (raspuns la: #373112) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1. Realdo - "Blues de guler alb(astru)"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16024/blues-de-guler-alb-astru-i/1

2. thebrightside - "[Hin]dusa departe"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17291/%5Bhin%5Ddusa-departe-india-gate-i/1 (una dintre ele)

3. diana vlase - "Licuricii visurilor mele"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17632/licuricii-visurilor-mele/1

4. lafemme - "De vorba cu cineva drag mie, in miez de noapte"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18252/de-vorba-cu-cineva-drag-mie-in-miez-de-noapte/1

5. Intruder - "Satul cu mistreti"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18161/satul-cu-mistre%C5%A3i/1

6. Maximilian Serban - "Probleme matinale"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/18497/probleme-matinale/1

7. Intruder - "Secvente rurale"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17362/secven%C5%A3e-rurale/1

8. thebrightside - "Paznic de noapte la somn diurn"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19089/paznic-de-noapte-la-somn-diurn/1

9. maan - "Ca de la iubit"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17878/-ca-de-la-iubit/1

10. Intruder - "Scrisoare pentru Spania"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17119/scrisoare-pentru-spania/1
on TOPic - de adina.petre la: 20/01/2009 02:41:26 Modificat la: 20/01/2009 02:48:39
(la: PREMIILE LITERARE ''CAFENEAUA 2008'' - etapa I-a, sectiunea POEZIE)
1. alex andra - "Poveste despre iubitii dintai"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19345/poveste-despre-iubi%C5%A3ii-dint%C3%A2i/1

2. Lady Allia - "Zadarnicia mea"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19367/zadarnicia-mea/1

3. Intruder - "Autobiografie de fiu risipitor"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16628/autobiografie-de-fiu-risipitor/1

4. alex andra - "Acuma stiu"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19297/acuma-%C5%9Ftiu/1

5. monte_oro - "Ploaia"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19363/ploaia/1

6. thebrightside - "Plang nebunii cerneala"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/17435/pl%C3%A2ng-nebunii-cerneal%C4%83/1

7. tuxedo - "O proza, de fapt"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16634/de-fapt/1

8. lafemme - "Poezie cu tine"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16549/poezie-cu-tine/1

9. Cri Cri - "Sardonix"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16515/sardonix/1

10. Intruder - "Colind pentru acasa"
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/19281/colind-pentru-acas%C4%83/1



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...