comentarii

Primul succes com


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Raspuns - de Dan Liviu la: 25/10/2005 20:37:55
(la: Clonarea: demonul ingineriei genetice?)
din tot ce am citit pana acum sincer nu cred ca se poate forma o opinie reala si exacta despre clonare si nici macar ce este, ce inseamna si ce presupune. Sau poate nici nu dorim cu adevarat sa aflam mai mult decat ceea ne este vandut in draci de filmele Sf in care, in 2 zile o clona iti poate lua locul acasa, si aceasta ignoranta mi se pare mult mai daunatoare decat sacrificarea unei clone sincer.
si acum sa-i raspund zarazei :
1 varsta biologica (a celululei ) da este de o varsta cu originalul dar nu se naste un pui (sa numim asa si copilul) la 20 de ani ci tot aceleasi faze ale cresterii le parcurge si in acelasi ritm.
2 pana acum oficial nu s-a recunoscut decat esecul in clonarea umana dar pot garanta ca aceasta a fost facuta cu succes chiar in momentul in care a fost publicata "victoria" din experimentul Dolly (nu acesta a fost primul animal clonat ci au mai fost experimente reusite si inainte dar Dolly este primul succes printr-o metoda ce poate fi aplicata si oamenilor )
3 in momentul de fata se dezvolta noi tehnici de clonare care vor permite obtinerea doar de organe, pe culturi simple, adica, daca vrei tu fabrici de inimi, ficat spline etc dar pentru moment rezultatele se mai lasa astepte insa nu pentru foarte mult timp. Totusi in prezent nu este nevoie sa se cloneze un om intreg pentru a avea o inima buna pentru "inlocuire" ci se pot folosii porcii, ce-i drept, doar pentru anumite organe dar nici asa nu se merita sa salvezi viata unui om. pai cum cresti porcul ala doar pentru un rinichi nou si apoi il incinerezi nu este etic, insa un om sa merga cu dializorul dupa el "doar" pentru o viata este...

In speranta ca nu v-am rapit prea mult din pretiosul vostu timp si ca v-am facut sa priviti si prin ochiul celui care are nevoie cu adevarat de un altfel de "ETIC" va multumesc si va invit sa priviti cu alti ochi Clonarea si sa acceptati ca in Biotehnologii nu este vorba numai de "joca" cu viata.


DanLiviu
#81351 (raspuns la: #80951) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de donquijote la: 30/09/2006 10:37:47
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
odata sa fiu si eu primul
succes
Stroe si Vasilache - urmarea I - de Muresh la: 05/06/2007 18:13:57
(la: Cum a fost cucerita Romania - fragmente)
...El mai mult ne distra pe noi, actorii, în pauzele spectacolului, îl admiram cum imită din colţul gurii: xaxofonul, trompeta, banjoul şi alte instrumente. Eram fermecaţi cu toţii. A doua zi Nora (Stroe se căsătorise cu Nora Piacentini) l-a invitat la noi acasă pe Regală, era mândră că tocmai îşi cumpărase un pian. Aici s-a născut cuplul „Stroe şi Vasilache”. Era în 1931-1932.
Stăteam zile întregi la „gura clapelor” unde compuneam împreună melodii, cuplete şi făceam planuri de viitor. Toate acestea şi multe altele aveam să le aflu din cartea sa de amintiri intitulată sugestiv: „77 de ani în 200 pagini”, pe care mi-a trimis-o din Tel Aviv, în 1983, prin Florin Piersic şi Matei Alexandru, cu următoarea dedicaţie: „Lui Ion Focşa în amintirea colaborării noastre de la Piteşti cu piesa Acceleratul 402. Cu toată dragostea N. Stroe”. Şi tot din carte mai vreau să redau câteva amintiri, care au cimentat prietenia lor. „De multe ori – spune Stroe, ne adunam la familia lui Vasilache, la o sărmăluţă în foi de viţă, iar bătrânul Vasilache, mucalit de felul lui îi spunea fiului: „Ţi-am mai spus! Când un evreu se aruncă într-o fântână, aruncă-te după el că acolo e o afacere bună.” „Păi, tată, nu vezi, m-am şi aruncat”!
Se referea desigur la prima lor mare colaborare, care se dorea cartea lor de vizită, căci spectacolul muzical „Olimpiada veseliei” era de fapt debutul acestui cuplu. Închiriase grădina de vară „Volta Buzeşti” care avea un vad bun, împânzise Bucureştiul cu afişele lor atrăgătoare, iar numele „patronilor” erau scrise ceva mai apăsat: Cuplul Stroe şi Vasilache. Un text spumos, cu glume bune la care se râdea în hohote, iar în final, când apăreau cei doi, stârneau ropote de aplauze; amândoi tineri, frumoşi, foarte muzicali, melodiile uşor de reţinut, se căutau şi după lăsarea cortinei.
Acest prim succes le-a dat aripi şi se gândeau cum să facă să încerce şi la Radio, uşor de spus, greu de îndeplinit. Dar să-i dăm cuvântul lui Stroe: „Fratele meu, Isaiia Răcăciuni, era secretarul Fundaţiei Carol al II-lea şi conducea Editura Cultura Naţională şi lucra direct cu prof. Alex. Rosetti, la rugămintea noastră a obţinut de la profesor o scrisoare către prof. Gh. Mugur (tatăl regizorului şi dramaturgului Val Mugur şi bunicul regizorului Vlad Mugur) rugându-l să programeze într-o emisiune pe tinerii Stroe şi Vasilache, el fiind directorul programelor Radio. Ajunşi cu scrisoarea în faţa distinsului profesor, acesta ne-a spus că la şase seara când ar fi posibilă programarea, programul e foarte ocupat. Amândoi am sărit atunci: „Noi cântam şi la ora prânzului. Dar nu avem bani să vă plătim!” ne răspunde directorul. „Noi cântăm gratis! Am replicat!” „Bine! V-am programat duminică la ora două la prânz”.
Fericiţi de succesul nostru ne-am dus să-i mulţumim prof. Rosetti, acesta, care ascultase emisiunea, ne-a primit cu următoarele vorbe: „Voi sunteţi o pagină nouă în umorul românesc, atât în conţinut, cât şi în formă. Acesta a fost de fapt botezul nostru, iar refrenul găsit de Vasilache cu Alo, Alo, aici radio, Stroe şi Vasilache, lache, lache, lache, a făcut înconjurul Bucureştilor, eram strigaţi pe stradă, în tramvaie, peste tot cu lache, lache, lache. Tot atunci apelează la noi Alex. Giugaru, care avea o trupă de artişti la Cinematograful Marna unde juca în pauza dintre filme, să-i scriem o mică revistă. Am fost plătiţi împărăteşte, iar revista s-a numit: „Ori e Stan, ori e Bran”!

Ne făceam visuri măreţe şi, ca să nu le uităm, le-am scris mare pe un perete din cabina noastră.
La punctul unu am trecut un film ca la Hollywood sau pe aproape. Am început să scriem scenariul, cum în Capitală rulau numai filme cu prinţi şi prinţese sau conţi şi contese şi alte marafeturi. Noi am ales o poveste simplă, umană şi foarte aproape de realitate, despre doi şomeri care se numeau Bing şi Bang. Când scenariul a fost gata şi cei care l-au citit au fost încântaţi, primul lucru pe care l-am făcut a fost să găsim un sponsor, avema nevoie de cel puţin 350.000 lei, o mică avere în epocă. Tot prin fratele meu Isaiia am obţinut banii de la directorul Loteriei de Stat, domnul Râmniceanu, care însă ne-a impus următorul final: şomerii cumpără un loz în final, care se dovedeşte a fi Lozul cel mare, devenind milionari. Loteria şi-a făcut reclamă, iar noi ne-am realizat filmul. În afară de noi mai jucau: Vasiliu Birlic, Nora Piacentini, N. Gărdescu, Sili Vasiliu, Richard Rang, nu lipseau nici mama mea, coana Eugenia şi nici tatăl lui Vasilache. Studiourile noastre au fost: Cişmigiul, Grădina Icoanei, Lacul Snagov şi Ateneul Popular de pe strada Romană.
V. urmarea II
#203163 (raspuns la: #203162) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sancho - de alex andra la: 07/11/2007 10:33:53
(la: Despre noi)
Pai ar fi prima data ? Come on !
#252997 (raspuns la: #252995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sincer - de Sancho Panza la: 21/08/2010 11:16:16
(la: ramura de foc a fericirii)
stii ce am intleles din primul tau com?
ca-mi reprosezi o tentativa de prozelitism!

or, nu!
prozelitism la ce?
#564189 (raspuns la: #564188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 17/07/2013 15:02:30
(la: Salut!)
"dar intuiția îmi spune că-i fain aici la voi!"

Intuitia feminina are rezultate remarcabile de obicei dar o mai da si-n gard cateodata. In "cafenea" este ca in junglele neimblanzite africane ca peste tot dealtfel caci ori esti o antilopa gratioasa dar din pacate trecuta in meniu si urmarita de ochi sangerosi ori esti o leopardesa la fel de gratioasa dar cu... ochii aia, nefardati.
Tu scrie ca exista specialistii nostrii care se ocupa de problema dar iti spun ca pe acest taram mai multe sanse ai la "cerberii" de la Humanitas sa primesti aprecieri pozitive... ;)))))
Deocamdata probabil ca ai observat ca doar si o vocala daca vrei sa exprimi trebuie sa fie "aprobata" ca sa apara pe site deci felicitari pentru primul succes, i-ai facut... ;)))))
Pana una alta bine ai venit in "Serengeti National Park" si participare fructuoasa in sanul comunitatii.
la vita in italia - de (anonim) la: 07/03/2004 06:31:23
(la: Viata in Italia)
in mod normal la vita e bella, dar daca cumva nu ai unde sa dormi chiar si in italia ninge acum la campie...
important sa vorbiti o limba italiana cat de cat literara.aici au multe dialecte in fiecare regiune.
si de asemenea sa aveti noroc si banuiesc aptitudini:ca rabdarea ,perseverenta,umilinta.Eu sunt a doua oara aici in nord .prima data doua luni acum 3 ani la prieteni.nu am gasit nimik concret.,,dezavantajul,, meu ca nu am invatat sa repar masini,sa lucrez pe santier.avantaje ca am muncit in comert si alimentatie publica.
nu m-am intors disperat .dupa 2 luni totusi pentru a-mi pastra validitatea pasaportului.mi-am dorit mult sa revin si soarta a facut sa se intample.
am cautat permanent si am ramas deschis la ,,okazii,,
uite ca vara trecuta pritre alte lucruri(in viata tot timpul avem de ales,de luat decizii)a venit ocazia unei burse pe un an aici.
si vor mai exista .fiti pe faza.
revenind aici.pentru mine este ca adoua casa si chiar ma distreaza ca greutatea cu limba italiana este ca e mai simpla decat credem. vorbesc engleza si inteleg franceza. aveam tendinta sa ma corectez in engleza.fals.mai putini italieni vorbitori de engleza decat acasa.asa ca ma exprim in romana ,asteptand totodata comfirmarea sau adaptarea in italiana literara incercand sa si memorez cuvantul .am si un dictionar,iar cand nu cunosc ceva imi notez si invat.
viata este frumoasa.depinde la ce te raportezi.cum pentru romani o slujba,partenerul si pritenii sunt cele 3 elemente daca gasiti de munca restul vin de la sine.
eu stiu un site pentru voi www.stranieriinitalia.com si versiunea romana www.romaniiinitalia.com
Succes si nu incercati la inceput cel putin sa va faceti mai multe cunostiinte straine ,nu romani .pentru a nu fi dezamagiti si pentru o integrare reusita.
sper ca v-am fost util si incurajator.
Adrian
a_onaca@yahoo.co.uk
Padova,IT
Ii urez succes !!! - de desdemona la: 22/04/2004 04:03:30
(la: Sa râzi sau sa plângi.. ??)
Daca cineva se ocupa cu cititul emailurilor si incearca sa inteleaga sensul mesajelor private trimise de atatia utilizatori cati exista, (in atatea limbi cate a lasat d-zeu) ii urez succes. De-obicei chiar si cele mai interesante mesaje personale trimise de cineva nu inseamna nimic decat pentru cei ce il cunosc. Eu personal as fi incantata sa stiu ca o persoana se intereseaza de ce scriu eu (cand de obicei chiar si cei carora le destinez mesajele se plictisesc dupa primele linii). Si daca din inatmplare injuraturile la adresa bossului ajung sa fie citite chiar de el, pierderea va fi a lui (de ce si-a bagat nasul in corespondenta privata. Si, in special cand scriem in romaneste, daca un shpion american ne monitorizeaza mesajele, inseamna ca a invatat romaneste (ceea ce e bine pentru mandria nationala) sau ca e roman (ceea ce e bine ca un roman are un job datorita mie).
Dar mi se pare ca romana nu e cea mai dificila limba. Trebuie sa fie tare greu cu cat de multe limbi si dialecte sunt.
Inca un lucru. De-obicei dificultatea noastra a tuturor consta in comunicarea unui mesaj altcuiva, si pentru a ne face intelesi depunem uneori mari eforturi. Cred ca o astfel de actiune ar trebui sa ne bucure. Adica nu vorbesc singur in desert ci pe undeva este cineva care ma asculta.

***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
LMC "Okay smarty-pants, daca te crezi ca esti tare, hai arata-ne ce poti."

- Whooops, sora LMC!... Cum se armonizeaza reactii de genul celei de mai sus cu declaratii de genul:

"Sper ca pina in momentul de fata nu am dat nimanui o impresie urita despre viata crestineasca, dar am sa incerc si mai mult de acuma sa-mi rinduiesc viata, vorbele, gindurile, privirile, atitudinea, tot ce sint eu, intr-o singura directie, inspre Dumnezeu; in asa fel incit atunci cind ma vei intilni sa fii impresionat pentru prima data de un 'pocait'."?!...


LMC "Spune tu care este solutia!"

- SOLUTIA este urmatoarea:

trimite-LE IDEOLOGI (politico-RELIGIOSI) care sa le INTOXICE mintile si sa-i ATITE pe unii impotriva celorlalti,
vinde-le ARME (pe PETROL, unde se poate!),
instruieste-i in arta de a ucide,
incurajaza-i sa te atace, apoi DEMONIZEAZA-i ca "teroristi",
sterge-i de pe fata pamintului pe cei care nu-ti accepta hegemonia,
infige-ti baze militare solide PESTE TOT pe glob (dar cu prioritate in regiunile bogate in zacaminte de titei),
CONTROLEAZA si DOMINA.


LMC "Crezi ca Livergood crede ce a scris?"

- DE CE n-ar crede?!... Ai putea sa CITEZI, CE ar fi de necrezut in ceea ce scrie?!...


LMC "Tu ai impresia ca GWB este pe post de Hitler?"

- NU, Doamne fereste!... GWB este "unsul Domnului"... chemat sa reinstaureze pacea si armonia intre semintiile pamintului!... heraldul unei noi ordini mondiale care va pune pentru TOTDEAUNA capat mizeriei umane!...


LMC "Sau America merge la razboi pentru a imperializa lumea?"

- Ash!!!.. Ce-ti vine?!.. America este o tara al carei sistem de guvernare este STRICT bazat pe principii si valori autentic crestine: ONESTITATE (no lies about WMD in Iraq or Saddam - Al Quaeda links...), JUSTITIE (no Abu Ghraib or Guantanamo Bay abuses, de vreme ce asa a CONSIMTIT la Geneva.... no more Waco-s...)... ECHITATE... TRANSPARENTA in guvernare... CORECTITUDINE in AFACERI... (intr-un cuvint "DA al vostru sa fie DA... si NU al vostru sa fie NU!"... no "grey" zone)... un sistem de guvernare STRICT consecvent cind e vorba de conformare cu Legea lui Dumnezeu ("Sa nu poftesti TITEIUL aproapelui tau"...)... (...Auzi la mine... America IMPERIALISTA!...)...


LMC "Arata-ne pe harta care tara din lumea asta este sub puterea Americii?"

- Too complicated! Arata-ne TU! o tara in ale carei afaceri America nu-si vira ciocul... si in felul acesta vei simplifica enorm pentru mine raspunsul la intrebarea ta initiala!...


LMC "Vrei sa faci pe desteptul ca tu ai citit un articol doua"

- PARIEM ca, puse toate peste'olalta am citit MAI MULTE decit TINE?!...


LMC "scrise de niste imbecili care nu sint altceva decit niste comunisti?!"

- Yeah, I know... (...INCUMETE-SE cineva sa-i critice pe INOCENTII americani - nu conteaza ce TRAZNAI fac - si si-a aprins paie-n cap!... Laptele e alb... dar NUMAI atita timp cit asta ne-o spun republicanii!...)...


LMC "Fii dragut si scrie-ne si noua planul tau de rezolvare a securitatii si a pacii in lume."

- Eu NU am un plan "de rezolvare a securitatii si a pacii in lume."!... Si daca eu NU am un asemenea plan... vei incepe acum sa-mi FABULEZI ca, autoproclamindu-se SUVERANUL LUMII - IN CIUDA OPOZITIEI majoritatii comunitatii internationale - U.S.A. ar deveni FORMIDABILA solutie la "rezolvarea securitatii si a pacii in lume"?!... CINE, in toate mintile ar avea INCREDERE ca, ajunsa intr-o asemenea pozitie, U.S.A va trata in mod ECHITABIL toate natiunile globului fara sa-si reclame "partea leului" si sa-i privilegieze pe cetatenii americani in defavoarea celorlalte natiuni? Daca in prezent guvernul U.S.A. este MODEL de CORUPTIE, cum - pentru Dumnezeu! - ar fi atunci cind ar avea autoritate MONDIALA?...


LMC "Ha-Ha-Ha vai ce-am ris, a venit Paianjenul sa ne deschida ochii,"

- Daca Dumnezeu se poate folosi cu succes de... magarite si de... pietre... ca sa-i ajute pe OAMENI sa-si vina in FIRE... de ce nu s-ar putea folosi la fel de bine si de... paienjeni?...


LMC "si tot in aceiasi emisiune distractiva mi-am dat seama ca Paianjenul este de fapt orb"

- Pentru cultura ta generala: in compensatie pentru handicapul lor vizual, orbii isi dezvolta celelalte patru... pardon, CINCI... simturi... devenind astfel capabili sa perceapa lumea in care traiesc chiar mai bine decit oamenii cu simtul vazului neafectat...


LMC "Ti-a picat si tie o musculita in pinza si cu vitejia unui leu ai sarit din coltul tau intunecat sa-ti maninci lunch-ul. Acuma nu stiu ce sa fac, sa rid sau sa-ti pling de mila."

- Daca, date fiind circumstantele descrise mai sus, tie iti arde de ris... help yourself... (Personal gasesc ca EU sint cel care ar avea motive sa-TI plinga de mila...)...


LMC "Oricum esti interesant, imi place sa te studiez si ma impresioneaza pinzele care le tesi pe-aici prin cafenea."

- Daca remarca de mai sus se vrea un COMPLIMENT, o iau ca atare... Este dealtfel genul de complimente care mi se fac FRECVENT (de cele mai multe ori de catre MUSCULITE care gresind destinatia de zbor, se "impotmolesc" in pinza mea...)... Si, se pare ca ceea ce ma face INTERESANT (in ciuda cecitatii mentale pe care pretinzi ca ai constatat-o la mine) este tocmai VIZIUNEA mea despre lume si viata, in general... si despre actualitatea AMERICANA, in special... (...context in care, nu ma pot abtine sa nu-ti mai recomand un link... unul pentru cei care au ochi... si totusi nu VOR sa vada... http://www.krysstal.com/democracy_whyusa_iraq.html ...)...
#16333 (raspuns la: #16295) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
:-) Chestia cu succesul s - de mya la: 05/10/2004 22:13:09
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
:-)

Chestia cu succesul si prinsul in vraja lui e nula pentru mine. Cine ma cunoaste stie ca nu (ma) mint. Nici treaba cu banii nu e o problema, pot sa-i fac prin mai multe metode (cinstite, prin sudoarea fruntii mele ;-)…). Eu insa vreau sa-i fac din arta mea…cel putin sa incerc. Banii, profesia, copiii, succesul, toate astea nu sunt chestii care sa ma faca dependenta de ele. Nu ele ma fac fericita. Stiu ca suna foarte abstract la prima vedere dar asa este. D-aia am zis ca sunt genul care s-ar retrage la manastire. Stiu exact la ce manastire m-as duce da´nu pot sa scriu pe forumuri chestiile personale..:-). Deocamdata ma retrag in manastirea din cap…asaaaa, zilnic. E perfect pentru mine.

Nici chestia cu plictiseala nu e la fel la mine. Eu nu ma plictisesc prea des, rar de tot si atunci nu pentru mult timp. De regula intru in manastirea din cap …;-)…si se termina brusc cu plictiseala.

Cat despre munca ca adictie e si ea ca un fel de drog. Stiu un tip foaaaaaarte activ care tocmai a iesit la pensie. Munceste de rupe in continuare (preda la facultate, pleaca in tara, tine prelegeri, azi e in Iasi, maine la Sinaia..etc.). Daca se opreste - moare. Stiu asta, stie si el asta. Nu e in regula si nu-mi place ce zaresc in viitorul lui. Intelegeti unde bat?

Zile placute (si pline de satisfactie!)!!! ;-). Sanatate multa si sa auzim numai de bine!

P.S. Ma gandesc asa…ca poate mai vrea lumea sa intre pe subiect si sa povesteasca despre idei de afaceri si au retineri cand vad aici atatea mesaje in sir indian (despre mya si casuta ei din padure). Poate moderatoarea le sterge pe astea daca i se par ca nu mai sunt la subiect. Zic si eu…
#24276 (raspuns la: #24270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Conflictele si solutzii(posibile) de rezolvare - de SB_one la: 23/10/2004 22:53:56
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Ca sa revenim sa subiectul dat, sa incercam sa facem o inventariere a confictelor din crishma...hic,pardon, Cafenea...

1° Primul asa zis conflict-de cind sint eu pe aici-pe care cred ca l-am perceput ca atare a fost la subiectul( pe atuci "blog") [de ce ai decis sa emigrezi]

Ei bine, aici, mai totzi cei plecati(???) incercau sa-si dea aere si sa-si arete superioritatea fatza de cei ramasi in tzara. Unii-supranumitzi adhoc "pashunisti"- erau de alta parere si uite asa sa lasat cu "paruieli", banari, etc.
Pina cind unui "pashunist" i-a venit ideea salvatoare cu [De ce ai decis sa nu emigrezi]
http://www.cafeneaua.com/node/view/782
unde "mioriticii" nostrii au avut posibilitatea sa arate ca emigratul nu e totul in viata si ca unii au motive serioase sa ramina in tzara(RO)

Si cu asta se pare ca, conflictul, la care se pare ca nici chiar administratia cu toate instrumentele ei ce cenzurare, etc. nu-i mai facea fatza, sa aplanat. Oamenii au reushit in cele din urma sa discute si sa se accepte; iar cei mai "inraitzi" partizani ai unei tabere sau alteia, s-au retras-temporar sau definitiv-de pe cimpul de "bataie".

2° Al doilea conflict se pare ca a aparut subiectul pe tema "holocaust"-ului in Romania unde unii erau de parere ca a fost iar altii ca nu a fost. Se pare ca "partile combatante" erau bine informate si acum nu retzin sa se fi ajuns la vre-o concluzie...sa fi iesit "meci egal"? Nu cred, ptr ca una din parti avea Zeii de partea ei si...repet insa, nu stiu...

3° al treile conflict a fost la subiectul referitor la afirmatziile lui PLESU "zis a vis" de mindria de a fi roman care, in final, a sfirsit prin desfacerea unei tzuici traditzionale fratzesti intre partzile combatante...Poate ca Plesu stie mai bine...:)( zic eu acum...)

4° Al patrulea (tot asa zis) conflict a fost la subiectul"23 August-O catastrofa nationala"
http://www.cafeneaua.com/node/view/2131

unde se incerca sa se arate faptul ca Regele Mihai si "ai sai" -prin arestarea Maresalului Antonescu- a livrat TARA rusilor cu urmari ce le simtim pe piele proprie de 50 de ani.
( totzi cei ce am trait sau mai traiesc inca acolo)

Echipa adversa, "auzind" numele lui Antonescu -nerealizind de fapt ca subiectul nu era susnumitul ci cei 50 de ani de ocupatie ruso-comunista, a trecut puternic la atac si, neavind argumente, a inceput cu acuzatii de plagiat( nereale dealtfel, fiind puse de mai multe ori la dispozitie sursa informatziilor)etc. pina cind administratia-pe motive neintzelese mie,subiectul fiind insa "prea fierbinte" - a inchis subiectul.

-Tja, Hypatia! Ti-am dat o tema de studiu; o recunoastere si enumerare a "punctelor fierbintzi" cere -totusi- un efort, motiv ptr care -acum-itzi predau stafeta. Ai sarcina sa formezi "echipele de consiliere" si sa vedem ce iese.

Va doresc succes in dezbateri!
#26064 (raspuns la: #26055) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Concluziile mele- raport de cercetare - de Hypatia la: 16/11/2004 18:59:25
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI
MASTER PSIHOLOGIE SOCIALA
MODULUL : ANALIZA SI INTERVENTIA IN GRUPURI SI ORGANIZATII
PSIHOLOGIA REZOLVARII CONFLICTULUI
CONFERENTIAR DR. ANA STOICA-CONSTANTIN
STUDENT: PLAESU TEODORA
ANUL II SEMESTRUL I




CONFLICTUL RELIGIOS PE INTERNET


Lumea internetului, relativ nouă mai ales pentru cetăţenii planetari care trăiesc in România, aduce cu sine o problematica aparte: comunicarea în mediul virtual.
Psihologia confictului în mediul virtual pune în discuţie problematica legată de grup si de conflict, în contextul comunicării la distanţă şi/sau prin intermediul internetului. Scopul cercetării este de a pune în evidenţă modul în care au loc interacţiunile din cadrul grupului constituit prin intermediul internetului, precum şi dobândirea informaţiilor necesare prevenirii şi/sau rezolvării conflictelor pe teme religioase care apar în mediul virtual.
Pentru început, mă voi referi la “grup” si la “conflict”, în încercarea de a fixa cadrul teoretic al cercetării, prin apelul la studiile existente. Ulterior, voi descrie cercetarea întreprinsă în mediul virtual şi apoi voi prezenta rezultatele cercetării.
Plecăm de la considerarea grupului ca fiind “constituit dintr-un
ansamblu de persoane dependente unele de altele în realizarea propriilor
scopuri.” Starea de conflictualitate (intrapsihică, între grupuri sau
subgrupuri, între persoane) este parte integrantă din structura
grupurilor. Raporturile care se dezvoltă aici vor fi în acelaşi timp
fundamental complementare şi conflictuale . Situaţiile de grup
reactivează în special conflictele în raport cu identitatea. Aceasta este unică şi colectivă în acelaşi timp. Dezvoltarea identităţii s-a efectuat, după cum indică S. Freud, prin identificare: “Fiecare individ face parte din mai multe grupuri şi, cu ajutorul identificărilor celor mai variate, s-a orientat prin aceste legături, în multiple direcţii şi şi-a construit idealul Eului propus după modelele cele mai diverse.” Pluralitatea identificărilor posibile şi a imaginilor reflectate de privirea altora face ca fiecare să se confrunte cu propriile sale reprezentări diferite sau cu diversele părţi ale lui însuşi. O referinţă unificatoare se poate găsi doar ca o “verigă dintr-un lanţ”, după expresia lui S. H. Foulkes, în identitatea familială trecută şi prezentă. Aceasta se află la originea legăturilor sociale şi permite situarea şi plasarea în cadrul interacţiunilor ce dau naştere respectivului grup nou. Este vorba, de fapt, nu numai despre o referinţă la interacţiuni şi la un teritoriu familiar, ci şi de introducerea în grup a unei părţi din acest teritoriu familiar, adică a unei părţi din sine, fiecare încercând să structureze realitatea acestei noi situaţii plecând de la propria sa istorie, de la obiectele sale şi de la personajele interne. Dacă şi alte apartenenţe sunt menţionate (profesională, religioasă, politică...), acestea sunt în mod frecvent subordonate cauzalităţii raporturilor familiale: cariera profesională, alegerea religioasă sau politică sunt explicate în termenii unei investiţii sau a unei contra-investiţii legate de moştenirea familială pe care fiecare o poartă în sine.
Din perspectiva psihologiei sociale, organizaţiile sunt grupuri de persoane care interacţionează în baza unor reguli sau norme şi care au o identitate colectivă. Eficienţa grupurilor este apreciată în lumina conceptelor de influenţă socială, comportament de lider, conformitate, coeziune, climat. Integrarea problematicii grupului social în context organizaţional este mai evidentă în domeniul comportamentului grupului în relaţie cu alte grupuri. Tipologia comportamentului grupurilor ori strategiile de management al comportamentului grupurilor sunt tratate din perspectiva interveniei organizaţionale.
GRUPUL ELECTRONIC este grupul ai cărui membrii sunt legaţi între ei prin reţea electronică şi nu dispun de interacţiuni de tip “faţă în faţă”. In mod tipic, grupurile electronice interacţionează prin reţeaua de poşta electronică, trimiţând mesaje. Astfel de grupuri găsim şi în cadrul forumurilor de pe cele mai diverse site-uri (situri). Organizarea acestora este în principal aceeaşi, diferenţele constând în tematicile propuse de administratorii forumurilor sau în chestiuni legate de modalitatea de accesare a sitului. Spre exemplu, pe pagina www.itemsoft.ro , forumul este orientat pe teme de psihologie şi se adresează mai ales psihologilor, studenţilor si profesorilor universitari de la Facultăţile de Psihologie. www.crestini.ro este situl care propune forum pentru cei preocupaţi de problemele religioase şi se adresează în primul rând creştinilor, iar www.poezie.ro este un sit pentru poeţii contemporani şi pentru iubitorii de poezie.
www.Cafeneaua.com este un forum complex prin diversitatea temelor abordate, adresânsu-se tuturor românilor din lume. Aici, fiecare utilizator înregistrat- cu numele real sau pseudonim- are posibilitatea să citească şi să posteze mesaje şi chiar conferinţe pe cele mai diverse teme. “Cafeneaua” este uşor de accesat şi chiar şi un începător al utilizării reţelei electronice de tip internet, poate citi şi scrie foarte uşor. Dezavantajul constă în faptul că utilizatorii- de sex, vârstă şi pregătire diferită-formează un grup foarte mare, neomogen, cu interese foarte diferite.
“Compararea grupurilor electronice cu cele “faţă în faţă” evidenţiază câţiva factori care pot afecta deciziile electronice. In primul rând, membrii au posibilitatea să introducă informaţiile anonim. Şi chiar dacă contribuţiile nu sunt anonime, oamenii se pot simţi oarecum mai anonimi decât într-un grup “faţă în faţă”. In al doilea rând, lipsesc sursele de informare vizuală despre ceea ce simt altii, constând în limbajul corpului şi tonul vocii. In fine, în grupurile electronice pot mai mulţi inşi o dată. După cum vom vedea, aceste diferenţe influentează structura socială a grupurilor şi, în consecinţă, procesul decizional.”
2.CONFLICTUL, aşa cum este definit de Mayer, “este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă (gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile şi sentimentele) şi o componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea)”. In forma sa clasică, un conflict implică atitudini şi comportamente antagonice. In ce priveşte atitudinile, părţile în conflict îşi cultivă antipatia reciprocă, se consideră reciporc nerezonabile şi dezvoltă stereotipuri negative despre oponenţi. Comportamentele antagonice includ porecle insultătoare, sabotajul sau agresiunea fizică. Probabilitatea conflictului creşte pe măsură ce factorii la care ne vom referi mai jos pătrund in relaţiile dintre grupuri:
a.interdependenţa , atunci când persoanele dintr-un grup/organizaţie sunt reciproc dependente pentru îndeplinirea propriilor obiective, există potenţial pentru conflict.Interdependenţa necesită interacţiunea părţilor astfel încât acestea să-şi poată coordona interesele. Conflictele nu apar dacă fiecare “se descurcă singur”. Apoi, interdependenţa inseamnă că fiecare parte are o anumită putere asupra celeilalte şi este relativ uşor pentu una din ele să abuzeze de puterea sa şi să creeze antagonism.
b.diferenţele de putere, statut şi cultură; conflictele pot erupe acolo unde părţile diferă semnificativ în putere, statut şi cultură. Dacă dependenţa nu este reciprocă ci unidirecţionată, creşte potenţialul de conflict. Diferenţele de statut impulsionează conflictul atunci când activitatea într-un grup/organizaţie decurge astfel încât să fie cazul ca oameni care, tehnic vorbind, au un statut inferior şi sunt puşi în situaţia de a lua decizii, de a da ordine sau de a controla pe cei cu statut superior. Când două sau mai multe culturi foarte diferite se dezvoltă într-o organizaţie, ciocnirea dintre convingeri şi valori poate genera conflict deschis.
c.ambiguitatea. Scopurile, jurisdicţiile şi criteriile de performanţă ambigue sunt sursă de conflict. In ambiguitate se distrug regulile formale şi informale care guvernează interacţiunile. In plus, este greu să împarţi laude şi critici în cnformitate cu rezultatele când nu ştii precis cine de ce răspunde.
d.resurse insuficiente: diferenţele de putere se măresc atunci când resursele devin deficitare. Asta nu se întâmplă fără luptă şi conflictele ies la suprafaţă în timpul manevrelor. Insuficienţa resurselor are capacitatea de a transforma conflictele mascate sau lente în conflicte deschise şi acute.
e.identificarea cu grupul şi parţialitatea intergrupuri. Identificarea cu un grup sau clasă de oameni pregateşte terenul pentru conflictul organizaţional. Ei au tendinţa de a dezvolta păreri mai bune despre membrii grupului “lor” şi păreri mai proaste despre grupurile ai căror membri nu sunt. Această parţialitate este legată de buna părere despre sine şi este un factor esenţial. Identificarea cu succesele grupului propriu şi disocierea de eşecurile celor din afară încurajează stima faţă de sine şi oferă sentimente plăcute de solidaritate socială. Atribuirea comportamentului pozitiv propriului grup de lucru contribuie in mod normal la buna părere despre sine. Există mai multe grupuri sau clase cu care oamenii se pot identifica. Ele pot fi bazate pe caracteristici personale, tipul de funcţie sau nivelul funcţiei şi, de aceea, prevalenţa parţialităţii intergrupuri sugerează că organizaţiile vor trebui să acorde o atenţie specială modului în care tratează relţiile între aceste grupuri.
Sursele conflictului pot fi:
a) diferenţele şi incompatibilităţile dintre persoane;
b) nevoi/interese umane;
c) comunicarea defectuoasă sau absentă;
d) lezarea stima de sine ;
e) valorile persoanelor;
f) nerespectarea normelor explicite sau implicite;
g) comportamente neadecvate;
h) agresivitatea;
i) competenţele sociale;
j) cadrul extern;
k) statutul, puterea, prestigiul, “principiile”; utilizarea şi comunicarea culturii şi a informaţiilor.
Tipuri de conflicte: după intensitate,
-disconfortul, adică sentimentul intuitiv că ceva nu este în ordine, chiar dacă nu se poate preciza ce anume;
-incidentul, adica fapte minore, care întristează sau irită un timp, pentru ca în câteva zile să fie uitate;
-neînţelegerea, care are la bază concluzii eronate în legătură cu o situaţie, datorată comunicării neclare sau lipsei de legături dintre preopinenţi. Uneori neînţelegerea survine pentru că situaţia provoacă irascibilitate cuiva. Gândul îi revine obsedant la acelaşi lucru şi perceptiile asupra problemei sunt alterate.
-tensiunea, simptom evident al conflictului, distorsionează percepţia asupra altei persoane şi aproape tote acţiunile aceleia. Relaţia este afectată de atitudini negative şi opinii fixe, iar sentimentele pe care le are faţă de cealaltă persoană se înrăutăţesc semnificativ. Relaţia devine o sursă de îngrijorare permanentă;
-criza este cel mai evident simptom al conflictului. Este momentul în care se întrerupe o relaţie, când apare violenţa, când cearta se înfierbântă, iar oamenii se lasă dominaţi de sentimente, e momentul când se plănuiesc şi se săvârşesc acte necugetate.
Cele mai multe conflicte se reduc la câteva tipuri de bază sau combinaţii ale acestora:
disputele asupra obiectivelor,
disputele asupra faptelor,
disputele asupra procedurilor, se concentreză în general asupra aşteptărilor cuiva legate de comportamentul partenerului.Sunt alimentate de chestiunile de etică, onestitate şi respectarea ierarhiei şi statutului social şi organizaţional.
Conştientizarea acestor diferite tipuri de conflict ne atrag atenţia asupra nevoii de a înţelege exact ce este de fat un episod conflictual. De exemplu, diferenţele fundamentale de obiective nu se rezolvă obligatoriu prin clarificarea disputei asupra faptelor. Se poate produce şi suprapunerea domeniilor. Un conflict factual poate duce la conflict procedural, dacă una din părţi este percepută ca sabotândmunca celeilalte. Când se întâmplă aşa, adevărata rezolvare a conflictului are loc atunci când sunt tratate toate aspectele. In căutarea rezolvării este bine să avem în vedere categoriile de referinţă ale oponentului. Organizaţiile sunt comunităţi umane care se comportă ca oricare alte comunităţi. In interiorul lor, oamenii concurează pentru putere şi resurse; există diferenţe de opinii şi valori, conflicte de priorităţi şi de scopuri; există confruntarea dintre cei care vor să schimbe lucrurile şi cei care doresc să ducă o viaţă liniştită în organizaţie; există grupuri de presiune, clici şi cabale, rivalităţi şi contestări, incompabilităţi între caractere şi alianţe. Diferenţele pot fi necesare, pentru ca o organizaţie să se poată adapta la o lume înconjurătoare în continuă schimbare. Ele alcătuiesc “varietatea necesară” receptarii complexitaţii acestei lumi. Sarcina liderului este să capteze aceste energii şi să folosească difrenţele din interiorul organizaţiei, pentru dezvoltarea ei.Rezolvarea conflictelor presupune şi adoptarea unui stil de management al conflictului corespunzător situaţiei:
-Dacă intervine ceva neînsemnat sau lipseşte informaţia, oamenii trebuie calmaţi, iar dacă oponentul este foarte puternic şi foarte ostil, ocolirea conflictului poate fi un răspuns înţelept -stilul ocolitor;
-In cazul unor greşeli intervenite în managementul conflictului, cooperarea cu cealaltă parte în scopul îndeplinirii dorinţelor acesteia şi nesusţinerea interesului propriu, este semnul distinctiv al stilului îndatoritor, foarte eficace pentru a construi o relaţie de bunăvoinţă.
-Stilul competitiv maximizează impunerea interesului propriu şi minimizează cooperarea. De aceea, specialiştii recomandă adoptării acestui stil atunci când suntem siguri de realitatea faptelor, într-o situaţie de tipul câştig/pierdere sau când nu mai avem de a face cu oponentul în viitor.
-stilul concesiv sau compromisul între competiţia pură şi curtenia pură nu dă conflictului răspunsul cel mai creativ, dar este o reacţie înţeleaptă la conflictele rezultate din insuficienţa resurselor şi o bună poziţie de retragere când alte strategii eşuează.
-In stilul colaborativ, atât impunerea interesului propriu cât şi cooperarea sunt maximizate în speranţa obţinerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părţi. Accentul se pune pe o solutie tip câştig/câştig, în care se presupunerea că soluţionarea conflictului poate aduce ambele părţi într-o situaţie mai bună.
Gary Johns şi alţi cercători (Helena Cornelius şi Shoshana Faire) vorbesc despre conflictul pozitiv şi conflictul negativ, în sensul că în grupurile care sunt centrate pe rezolvarea sarcinii, este de dorit prezenţa unui conflict care să ducă la identificarea erorilor, la sufocarea ideilor ilogice, prevenirea gândirii de grup şi buna informare a managerilor, la motivarea oamenilor să accepte competiţia şi schimbarea. In astfel de cazuri, conflictul este o circumstanţă naturală în organizaţii şi nu ia totdeauna o formă deschisă şi extremă. Insă, pentru grupurile care sunt centrate pe relaţiile dintre membrii, competiţia nu este lucrul cel mai indicat, iar pentru a transforma certurile în distracţie, pentru a învăţa că certurile noastre şi diferenţele individuale fac parte din viaţă, că şi pentru anticiparea conflictului potenţial şi tratarea sa în mod constructiv, avem nevoie de pregătire specială. Rezolvarea conflictelor depinde în mare măsură de conştientizarea lor.Vorbim despre conflictul negativ, pentru că de cele mai multe ori, “în conflict omul nu acordă nevoilor celeilalte persoane atenţia pe care o acordă propriilor sale interese.” Abandonul, reprimarea, adoptarea stilului victorie/înfrângere şi compromisul sunt tot atâtea exemple pentru conflictul negativ, pentru că este blocată flexibilitatea, apar dificultăţi, în special atunci când perseverăm în încercarea de a demonstra punctul nostru de vedere, în loc să calmăm lucrurile, sau când pretindem ca totul să fie perfect. Confruntarea cu problema poate fi traumatizantă pentru cei implicaţi în conflict. Uneori ne definim valorile prin semenii şi problemele faţă de care ne opunem; furia şi jignirea sunt cele doua feţe ale medaliei, indiferent dacă sunt sau nu exprimate.
“Voinţa de a soluţiona conflictul este un factor-cheie în rezolvarea conflictelor”, spun cercetătoarele mai sus citate, iar aceasta este suficientă, uneori, căci acolo unde există dorinţă, există şi posibilitatea realizării sale în fapt. “Este incitant să ai această disponibilitate şi totodată să-i ajuţi şi pe alţii să şi-o cultive.” Dar ce-i împiedică pe oameni să dorească rezolvarea conflictelor? Specialiştii au identificat opt atitudini care pot fi răspunsurile la această întrebare: necinstea, stima de sine/orgoliul, nevoia de scuze, dorinţa de răzbunare, lezarea, supărarea, resentimentul, “eu am avut dreptate, tu nu ai avut”.
Dezvoltarea dorinţei de a rezolva problema presupune să se schimbe ceva în interiorul nostru, să ne întoarcem la priorităţi. Atunci când cineva doreşte să rezolve situaţia problematică, nu înseamnă că acea persoană este cea vinovată, ci înseamnă că a renunţat să-l învinuiască pe celălalt, luând-o de la capăt, înseamnă că recunoaşte că satisfacţia pe care i-o oferă o bună relaţie este mai importantă decât aceea de a-şi demonstra punctul de vedere. Pentru a rezolva un conflict în mod civilizat trebuie ca toţi participanţii să dorească soluţionarea lui. Este important să formulăm problema în termeni largi, să identificăm cine sunt persoanele (părţile) implicate în conflict şi să aflăm care sunt nevoile şi temerile importante, care au semnificaţie pentru problema aflată în discuţie, după care urmeaă proiectarea variantelor de soluţionare a conflictului, în trei etape:
generarea soluţiilor;
alegerea soluţiilor
transpunerea in practică a variantelor selectate.
Morton Deutsch vorbeşte despre trei tipuri de bază ale orientării motivaţionale faţă de un conflict: de cooperare- partea are un interes pozitiv pentru binele celuilalt, precum şi pentru al său; individualistă- patea are interes să facă tot posibilul pentru sine şi nu este preocupată de celălalt; şi competitivă- partea are interes să reuşească mai bine decât celălalt şi în acelaşi timp să facă totul pentru sine. Iar “legea simplă a lui Deutsch despre relatiile sociale” indică faptul că: “procesele si efectele caracteristice provocate de un tip dat de relaţii sociale (de exemplu, de cooperare sau de competitivitate) tind să provoace la rândul lor acel tip de relaţie socială”. Inţelegerea condiţiilor care dau naştere la procesele sociale de cooperare şi de competitivitate, precum şi caracteristicile lor, este esenţială pentru înţelegerea circumstanţelor care dau naştere proceselor constructive sau distructive în cadrul soluţionării conflictelor. Un proces constructiv de soluţionare a conflictelor este, în esenţa sa, similar unui proces de interacţiune competitivă. Din moment ce se cunosc o mulţime de date despre natura proceselor de cooperare si de competitivitate si despre condiţiile ce dau naştere la fiecare, multe din aceste cunoştinţe pot fi aplicate pentru înţelegerea factorilor care hotărăsc dacă un conflict va lua un curs constructiv sau unul distructiv.




Tema cercetării a fost aleasă tocmai datorită interacţiunilor de tip internet în domeniul religios pe care le-am putut surprinde mai bine de un an pe forumurile românesti. Am constatat că multe conferinţe erau închise de administratorii sitului pentru că cel mai adesea dezbaterea degenera în conflict. Astfel, mi-am propus să verific ce determină conflictele şi dacă discursul utilizatorilor forumurilor se schimbă o dată cu adoptarea unei comunicări pozitive, plecând de la ipoteza că participanţii la dezbaterile din mediul virtual vor intra mai puţin în conflict dacă vor conştientiza conflictul şi consecinţele sale.
Inţelegem prin “mai puţin” conflicte mai rare şi de intensiune mai scăzută decât cele care sunt acum în forum.
Am formulat următoarele obiective:
1.Chestionarea utilizatorilor unui site, www.Cafeneaua.com, despre modul în care este perceput conflictul şi rezolvarea sa în spaţiul virtual.
2.Identificarea modului în care poate fi evitat/rezolvat conflictul în spaţiul virtual.
Ca metodă, am ales brainstormingul, prin care să colectez de la utilizatori informaţii despre conflict şi ideile lor în legătură cu posibilităţile de prevenire şi de rezolvare a conflictelor. Astfel, am deschis o conferinţă cu titlul “CONFLICTUL;vă rog să mă ajutaţi!” şi în deschidere le-am prezentat celorlalţi participanţi la dezbatere problema aşa cum o văd eu:
“Am constatat de multe ori că dezbaterile din conferinţele Cafenelei se soldează cu conflicte. Pentru că mă preocupă foarte tare acest fenomen, vă propun să-l cercetăm împreună. Pentru început, vreau să ştiu ce credeţi D-voastră despre conflictele din Cafenea. De ce credeţi că apar? De ce sunt "predispuse" conflictului anumite teme? Care sunt aceste teme?
Cum credeţi că ar trebui gestionate conflictele? Vă rog tare mult să mă ajutaţi să facem această cercetare, pentru a evita pe viitor situaţiile conflictuale, pentru a învăţa împreună cum să le rezolvăm, să ajungem la acea parere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni. Mulţumesc tuturor celor ce vor colabora! La urma urmei, suntem o comunitate. După cum unii deja bănuiesc, cercetarea aceasta o fac în calitate de student în ştiinţele sociale.”
Deşi conferinţa este publică şi orice utilizator şi vizitator al Cafenelei are posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu conflictele din conferinţele Cafenelei, am trimis invitaţii personale, prin mesageria privată, mai multor utilizatori despre care ştiam că se află în conflict cu una sau mai multe persoane, iar aceştia au răspuns invitaţiilor mele.
Am ales ca metodă brainstormingul pentru că şi în mediu virtual, această metodă se foloseşte pentru a atinge aceleaşi obiective ca si metoda tradiţională: generarea de idei noi, fără evaluare. Cercetarea de faţă demonstrează încă o dată studiile efectuate despre grupurile electronice: “Dacă au mai mult de doi membri, grupurile acestea sunt mai performante în brainstorming decât cele tradiţionale, atât în calitate cât şi în cantitate. Pe măsură ce grupurile electronice devin mai mari, ele tind să producă mai multe idei, dar raportul idei/persoană rămâne constant. In contrast, când grupurile “faţă în faţă” se măresc, sunt generate din ce în ce mai putine idei de persoană. Ce explică succesul tehnici electronice? Reducerea inhibării legate de participare şi posibilitatea de a comunica ideile fără a-i mai aştepta pe alţii par să fie motivele principale.”
Statistic, după două săptămâni de la deschiderea conferinţei, situaţia se prezenta astfel:
sunt 2612 afisari, 198 de comentarii, făcute de 39 de utilizatori ai Cafenelei, 12 femei si 27 bărbaţi. Din cei 39 de utilizatori, 19 sunt români stabiliţi peste hotare, 11 s-au prezentat ca români rezidenţi în România, iar despre ceilalţi nu putem spune de unde sunt, întrucât nu şi-au dat datele lor personale.
Dezbaterea despre conflict s-a dovedit o ocazie de a răbufni in conflict, pentru membrii Cafenelei care s-au certat de-a lungul timpului, s-au între care s-a adunat mai multă tensiune, prin imposibilitatea exprimarii unor puncte de vedere la un moment dat. Astfel, după primele două mesaje, pline de idei şi încurajările venite din partea gadzei, au urmat alte şapte mesaje, în care participanţii şi-au expus părerile lor. Au urmat apoi trei mesaje din partea gazdei prin care s-a întărit disponibilitatea unora mai timizi de a-si exprima punctul de vedere. Urmează alte sapte mesaje orientate spre aducerea câtor mai multe idei despre conflict, însă apar şi primele nemulţumiri în legătură cu dorinta gazdei de a ajunge la un punct de vedere comun faţă de tratarea conflictelor şi mai ales faţă de prevenirea lor. Işi face loc şi primul conflict, între doi adversari declaraţi: Jimmy_Cecilia şi Anita47: dacă la început fiecare îsi exprima nemulţumirea faţă de temele care ne aduc în conflict, în cearta lor intervine un al treilea participant, AlexM, supărat pe atitudinea poliţienească a lui Anita47 şi postează un mesaj extrem de dur la adresa etniei evreieşti. Conflictul se derulează apoi între cei din urmă şi un alt participant, Axel, încearcă “să liniştească” atmosfera, fără succes. Intervenţia gazdei nu a fost eficientă pentru a opri atacul lui Anita 47. Fiindcă a intervenit şi un alt adversar declarat al său, SB, inflamând şi mai mult atmosfera, unul dintre administratori decide închiderea temporară a conferinţei. Discuţiile purtate pe cale particulară între gazda conferinţei şi celălalt administrator au avut sorţi de izbândă si după apoximativ 24 de ore, conferinţa s-a redeschis, cu eliminarea celui găsit vinovat de starea de conflict: AlexM. Această decizie a fost contestată. In primul rând de Axel, unul dintre artizanii stării de conflict. Anita 47 îl atacă din nou pe SB şi, treptat şi alţi participanţi încep să-şi exprime nemulţumirea faţă de eliminarea lui AlexM, ceea ce determină replici tăioase din partea aceluiaşi Anita47, care îşi îndreaptă furia către unul dintre cei care cereau revenirea lui AlexM, Florin şi atât. Conflictul ia amploare prin intrarea în conflict a unui alt participant, Destin, adversar al lui Anita47. Pentru că administratorii iau dreptul de publicare lui Anita47, conflictul se poartă între ceilalţi doi protagonişti. Incep să intervenă şi alţi participanţi, în încercarea de a linişti spiritele. Interventiile gazdei şi ale altor participanţi duc dezbaterea mai departe, dar şi conflictul. Astfel, Florin şi atât continuă conflictul cu gazda, acuzând-o de intoleranţă. Lui i se alătură Gabi Boldiş, care alimentează conflictul religios, care se va transfoma într-un conflict personal cu Hypatia, gazda conferinţei. Revin Anita47 şi SB, mai calmi, cu câte un banc, menite să relaxeze dezbaterea, dar intervenţia lui Ikoflexer îl aduce în conflict cu Anita47, moment în care Anita 47 este considerat troll de majoritatea participanţilor. “Trollul” este participantul care blochează cu bună intenţie discuţiile, abătându-le de la subiect şi luând la atac persoanele participante. Acum Anita47 este în conflict cu SB, Ikoflexer, Păianjenul şi Adrian Marchidan. Ideea gazdei de a discuta conform unor reguli, anunţate şi ele, a fost foarte rău primită, drept pentru care gazda a fost înfruntată de mai mulţi participanţi. Un alt motiv de conflict cu gazda, a fost neînţelegerea unei alte propuneri din partea gazdei: abordarea problemelor sau subiectelor de dezbatere ca dileme, iar al treilea motiv de conflict a fost prezentarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, care interzice anumite abordări legate de chestiunea evreiască. E momentul în care conflictele dintre ceilalţi membrii se conservă, iar gazda devine vinovatul numărul 1 pentru starea de conflict. Are un singur susţinător: SB.
Participanţii la dezbatere au indicat drept cauze ale conflictului în mediu virtual urmatoarele:
-educaţia si autoeducaţia (Axel, 24835)
-diferenţele dintre oameni, greşelile de interpretare (Daniela Manolescu, 25398)
-anonimatul utilizatorilor (Daniel Racoviţan, 24810)
-ideile preconcepute si răutatea (Sonia, 24866)
-atitudinea comentatorilor (Desdemona, 25398)
-aţâţarea din partea unora şi activitatea trollilor (SB, 25313) -“trollii” sunt persoanele care deturnează dezbaterea spre ceartă, de dragul contrazicerii şi de a face şicanii celorlalţi)
-Anita47 ( mai mulţi utilizatori au indicat această persoană ca fiind provocatoare de tensiuni şi conflicte)
-lipsa ruşinii faţa de Dumnezeu şi de semeni (Carapiscum, 25164)
-orgoliul (LCM, 25211)
-subiectele de actualitate (Jimmy_Cecilia, 24969)
-discuţiile despre istorie, religie, politică (Florin şi atât 25213)
-subiecte fără zona de mijloc, de armistiţiu
-dogme diferite
-ambianţa NET: fără frică, fără respect (anonim, 25222)
-natura virtuală (Păianjenul)
-evitarea monotoniei (Daniela Manolescu)
-Oamenii îşi dau cu parerea despre lucruri pe care nu le cunosc (AndreiS, 25598)
-intoleranţa (Adela, 25424)

Ca forme sau tipuri ale conflictului sunt enumerate: dezbaterea de idei, pe care unii o identifică cu conflictul, neînţelegerile, criticile.
Nivelurile atinse de intensitate a conflictului sunt sesizate ca : jigniri, insulte, calomnii, ameninţări, certuri, atacuri la persoană.

Comportamente în conflict: defularea, “tonul” ridicat, replici tăioase, hazul de necaz. De la un timp, şi-au făcut loc în variante diferite şi asumarea responsabilităţii pentru conflict şi, pe alocuri, încercări de a se scuza, ceea ce a condus la atitudini mai apropiate de împăciuire, pe de o
parte, dar şi la escaladarea virulenţei mesajelor, pe de altă parte.

Părţi implicate:
mai intâi persoanele implicate în conflict din alte conferinţe, e.g. Anita- Jimmy_Cecilia, Anita-SB, Hypatia-Gabi.Boldiş;
apoi participanţii la această conferinţă, e.g. Destin- Florin şi atât, Anita-AlexM,
urmând ca tensiunea să crească între gadza conferinţei si participanţii nemultumiţi de ideea şi de soluţiile avansate până aici, e.g.: Hypatia-Gabi.Boldis, Mary, Florin şi atât.

Posibile rezolvări:
-recunoaşterea conflictelor existente, SB 25721, Ikoflexer 25642, Anita 25734, Gabi.Boldiş 25723
-renunţarea la controversă, Păianjenul, 25649
-banarea producătorilor de conflict (mai mulţi utilizatori)
-limbaj civilizat şi bun simţ, Sanjuro 24955
-negociere după plan, Hypatia 25402
-hazul si ironia: Axel, Daniela Manolescu.

Deşi participanţii la brainstorming au avansat idei valoroase, atât cantitativ cât şi calitativ, pot spune că rezolvarea conflictelor în mediul virtual şi prevenirea lor a rămas o problemă de cercetat in continuare, pentru că soluţiile propuse au fost aspru criticate şi respinse de participanţi. Cercetările studiate arată că “grupurile electronice înclină să fie mai echilibrate decât cele “faţă în faţă”. Barierile de statut tind să dispară şi participarea este mai uniform distribuită între membri”, pe de o parte, însă “comunicarea electronică a încurajat mesajele impulsive, dure şi exprimarea unor păreri extremiste ()”. Fiind un grup constituit ad-hoc, în care unii participanţi sunt membri mai vechi, iar alţii sunt membri mai noi în “Cafenea”, conferinţa nu s-a soldat cu rezultate mulţumitoare, care să poată fi folosite. “Interacţiunea electronică încetineşte invariabil procesul şi duce la dificultăţi în privinţa atingerii consensului. poate fi o explicaţie parţială, dar lipsa semnalelor verbale şi nonverbale face dificilă recunoaşterea tendinţelor subtile pentru ajungerea la consens. Aceasta sugerează nevoia pentru o versiune electronică a abilităţilor de lider de discuţie” care să conducă grupul ca în maniera tradiţională:
-El este cel care convoacă grupul şi conduce discuţiile;
-pune problema într-o manieră nondefensivă, obiectivă, fără a sugera soluţii sau preferinţe;
-lucrează cu toţi membrii; previne dominarea de către o singură persoană şi protejează membrii grupului de atacuri sau critici severe;
-furnizează date concrete, esenţiale şi clarifică orice restricţii asupra soluţiilor;
-nu face sugestii şi nu pune întrebări care să orienteze discuţia într-un
anume sens;
-pune întrebări stimulative, care să facă discuţia să înainteze;
-rezumă şi clarifică problematica, în câteva puncte, pentru a marca
progresul dezbaterii;
-dispune de răbdare când apar pauze.
Analizând din această perspectivă problema conflictului în mediul virtual,
consider că unele din intervenţiile avute în cadrul conferinţei, au fost
greşite, sporind procesul de “inflamare” a participanţilor. Astfel, planul
sugerat de Hypatia este o astfel de greşeală, care a adus-o în conflict cu Gabi.Boldiş, Florin şi atât, Mary.
Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că mulţi utilizatori consideră că pentru Cafenea, conflictul este calea către progres, confundând conflictul cu controversa, şi, de aceea, s-au opus cu vehemenţă încercărilor de rezolvare a conflictului în general, prin practicarea trollării utilizatorilor şi mai ales, a gazdei conferinţei despre conflict, Hypatia.
Ce a determinat pe participanţii la conferinţă să intre în conflict cu gazda?
A fost o întrebare care m-a frământat mai mult timp. Din analiza mesajelor postate, se pot identifica trei aspecte:
1.Dorinţa Hypatiei de a ajunge la un punct de referinţă comun tuturor utilizatorilor “Cafenelei” şi implicit, a conflictelor. Se pare că “acea părere unanimă care să reprezinte politica sitului faţă de acest tip de interacţiuni”, a fost interpretat ca o încercare de uniformizare a opiniilor despre conflict -aspectul manifest- şi refuzul declarat faţă de evitarea, respectiv rezolvarea conflictelor- aspectul latent, la început. Ulterior, aspectul latent iese la suprafaţă, demonstrând rezistenţa la schimbare a mentalităţii participanţilor.
2.Apelul la respectarea regulilor şi a legii, în genere, a displăcut total participanţilor, care au criticat şi regulile şi legea, considerând că dacă sunt imperfecte, nu sunt obligaţi să le respecte.
3.Disponibilitatea diferită de înţelegere şi de acceptare a problemei şi respectiv a soluţiilor, pot fi tot atâtea motive.
Incercarea noastră practică de a dezamorsa conflictul dintre diferiţii utilizatori ai Cafenelei, a evidentiat faptul că oamenii conştientizează conflictul. Problema pusă în termeni de nevoi a reusit să-i transforme pe protagonişti în parteneri, cel puţin pentru un scurt timp. Ei au identificat corect cauzele care i-au adus în conflict şi au căutat să indice şi posibile căi de rezolvare, chiar dacă nu toţi participanţii doresc rezolvarea lui. Proiectarea demersului practic pentru schimbarea atitudinilor în procesul comunicării dintre membrii grupului, a fost sortit eşecului, pentru că unii paticipanţi au simţit noi relaţii de autoritate cu propunătorul şi nu sunt pregătiţi să-şi asume noi responsabilităţi, declarându-se pro comportamentului liber şi neîngrădit de reguli, în care fiecare să-şi exprime personalitatea aşa cum consideră de cuviinţă. In timpul brainstormingului, unii participanţi au reacţionat critic faţă de ideile deja avansate, neacceptând unele dintre idei din pricina prejudecăţilor cărora le sunt tributari. Cercetarea s-a oprit în stadiul alegerii soluţiilor, căci participanţii au refuzat punerea în acord cu privire la rolul conflictului în cadrul grupului. Teama de uniformizare, teama faţă de instalarea gândirii de grup, a determinat pe mulţi să considere că starea conflictuală alungă monotonia, indiferent de costuri. Se pare că lipsa de practicare a deprinderii de a aborda conflictul în maniera victorie/victorie, face ca partenerii de conflict să propună şi să accepte stilul victorie/ înfrângere, în maniera “cui nu-i place ce se discută, să se mute la o altă conferinţă”, făcând abstracţie de faptul că în acest fel de abordare a conflictului, disconfortul pricinuit de reprimarea propriilor opinii faţă de un subiect sau altul, va spori tensiunea între membrii grupului; neînţelegerea provenită din întelegerea greşită a mesajelor şi a adevăratelor intenţii ale partenerului de dialog nu fac altceva decât să sporeasca tensiunea şi să apară situaţiile de criză, de agresivitate verbală, când “comportamentul normal zboară pe fereastră”, aşa cum a fost cazul lui AlexM şi al lui Anita47. Soluţiile, de tipul banării unuia sau altuia dintre participanţi, ignorarea, demonstrează cum un incident greşit perceput, poate fi escaladat.
Incă o data, dacă mai era nevoie, cercetarea noastră a pus în evidenţă faptul că “părţile implicate într-un conflict se angajează adesea în perpetuarea conflictului prin investiţiile pe care le-au făcut în desfăşurarea conflictului; de asemenea, cei ce au căpătat puteri speciale, profit, prestigiu, slujbe, cunoştinţe sau abilităţi pe parcursul conflictului se pot simţi ameninţaţi de diminuarea sau încetarea conflictului.” Perceperea inexistenţei unor alternative sau substitute satisfăcătoare pentru realizarea intereselor aflate în joc în cadrul conflictului determină rigiditatea problemei. “Uneori, limitările motivaţionale şi intelectuale pot face ca părţile să perceapă problemele într-un mod mai rigid decât dictează realitatea, astfel încât ele îngheaţă pe ”.

CONCLUZII
Cercetarea noastră şi-a atins parţial scopul: putem spune că mediul virtual este un cadru propice pentru aparţia conflictelor şi oamenii conştientizează acest lucru, însă în cultura românească se impune o nouă dimensiune a educaţiei, şi anume, educaţia pentru prevenirea şi rezolvarea conflictelor, de la o vârstă cât mai fragedă. Conflictul poate fi o ocazie minunată pentru întărirea relaţiilor interumane, însă numai atunci când partenerii de conflict au abilitatea de a-l fructifica în sens constructiv. Specialiştii ne spun că nu înţeleg o societate fără conflicte, în care viaţa s-ar desfăşura ca în “Minunile Sfântului Sisoe”, a lui Topârceanu: ‘îngerii serafici se întrec în politeţuri şi în fapte bune, sufocând pe bietul muritor!’ “Din păcate, credem că nu putem ignora potenţialul de agresiune şi chiar violenţă ce caracterizează indivizii şi grupurile în societatea actuală. Dar sperăm să-i ajutăm să-şi evalueze corect atitudinile în cazul unor situaţii conflictuale şi să-i consiliem în efortul lor de controlare a unor asemenea conflicte. Conflictul bine gestionat poate deveni factor de progres şi angajament, pe când conflictul stihinic, dezorganizat, are efect devastator, aruncă în hăul arbitrajului oamenii şi grupurile.”





BIBLIOGRAFIE:
1.Chirică, Sofia, 1996, “Psihologie organizaţională; modele de diagnoză şi intervenţie”,Casa de Editură şi Consutanţă, Cluj-Napoca.
2.Cornelius,Helena şi Faire,Shoshana, 1996, “Stiinţa rezolvării
conflictelor”, Editura Stiinţă şi Tehnică, Bucuresti.
3.Deutsch, M, 1998, “Soluţionarea conflictelor constructive, Principii,
instruire şi cercetare”, în volumul “Psihologia rezolvării conflictelor”,
Polirom, Iaşi.
4.Johns, Gary,1998, “Comportament organizaţional”, Editura Economică, Bucureşti.
5.Rouchy, Jean-Claude, 2000, “Grupul- spaţiu analitic”, Polirom,Iasi
6. Stoica-Constantin, Ana, 2004, “Conflictul interpersonal”,Polirom, Iasi
7. Stoica-Constantin, Ana, Neculau, Adrian, 1998, Prefaţă la “Psihologia
rezolvării conflictului”, Polirom, Iasi.

Hypatia
spiderman - de Little Eagle la: 18/02/2005 17:06:17
(la: Spuneti-va povestea!)
Hi,
Stii ceva?Eu NU vorbesc aiurea.Eu demonstrez,asa ca du-te te rog la acest f. proffesional site pt. care lucrez si uita-te putin si apoi mai vorbim de ce sunt printre primii 10 cei mai buni artisti in advertising in USA!!!!!

www.greenlightstudiosinc.com
si mai du-te si la propriul meu site si ai sa vezi si de ce am fost printre primii artisti de b.d in USA: http://homepage.mac.com/ovihondru/Menu7.html

Vizionare placuta,si da depinde succesul neaparat de aptitudinile artistice si mai apoi gusturile estetice ale consumatorului.

LOVE&PEACE,
Little Eagle


"It does not require many words to speak the truth."
Chief Joseph(Nez Perce)
#36640 (raspuns la: #36619) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nota la purtarea initiala - de Mihai Brezeanu la: 13/03/2005 19:41:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Lazar,
cred ca pentru o mai buna intelegere a discutiilor din ultimele zile se impune o recapitulare. In urma cu o saptamana, pe 7 martie, ati inserat in cadrul uneia din interventiile dumneavoastra de pe acest forum cateva pareri despre www.dordeduca.ro, mai precis despre sectiunea Photoraid a acestui sit. Vorbeati in acea interventie despre faptul ca ati gasit acolo poze "foarte multe, tare slabe si mai ales rau sau de loc editate". Acordati acelor poze notele 1 la capitolele estetica si idee.
La trei zile distanta, dupa ce domnul Alexandru Popescu a incercat o clarificare a intentiilor expeditiei PhotoRaid si a celor implicati in ea, ati avut o noua interventie, in care spuneati, intre altele, ca "o simpla rasfoire a siturilor romanesti de drumetie ne arata o sumedenie de posibili realizatori de imagini formidabile, care au mult maimult cu cultura si istoria, dar care nu au pile la Unesco...".
A urmat reactia mea, la care mi-ati oferit o lunga replica, si un alt schimb de mesaje intre dumneavoastra si domnii Mihai Dragomir si Alexandru Popescu.
Domnule Lazar, vreau sa va multumesc pentru dezbaterea pe care ati initiat-o lunea trecuta. Daca situl dumneavoastra personal se bucura de succes si numele dumneavoastra este unul cunoscut printre iubitorii de fotografie romani si nu numai, atunci sunt convins ca o buna parte dintre cei care va urmaresc si va citesc si pe cafeneaua.com au ales sa acceseze www.dordeduca.ro ca urmare a interventiilor dumneavoastra. Va sunt recunoscator pentru reclama pe care ati facut-o unuia dintre siturile mele preferate.
Doresc de asemenea sa va felicit pentru faptul ca portretul domnului Ion Cristoiu a aparut in Washington Post. Este intr-adevar un succes si un indreptatit motiv de lauda. Mie continua sa nu-mi faca placa imaginea acelui portret pe care o publicati pe situl dumneavoastra, dar diversitatea gusturilor e unul dintre privilegiile timpurilor actuale.
Acestea fiind spuse, v-as propune un exercitiu de empatie. Mi-ati devenit cunoscut prin cele doua interventii anti-PhotoRaid. Am devenit curios si v-am accesat situl, privind poza cu domnul Cristoiu si cea spre care am dat link in interventia anterioara.
Prima interventie anti-PhotoRaid contine nota 1 adresata pozelor de acolo la capitolele estetica si idee. Notarea este lipsita de orice credibilitate, fie si pentru ca 1 fiind nota minima ea este si cea pe care ar primi-o o fotografie facuta fara blitz intr-o camera lipsita de orice sursa de lumina.
A doua interventie anti-PhotoRaid contine insinuarea ca suportul UNESCO pentru expeditie s-ar fi datorat unor pile. Aceasta asertiune constituie o calomnie si ea ar putea oricand sa va aduca un proces din partea celor vizati. Asa cum dumneavoastra va doriti ca cel care v-a folosit ilegal imaginile in cadrul emisiunii Idei in Libertate sa intre la bulau, aceleasi sentimente s-ar putea sa ii anime si pe cei acuzati de dumneavoastra de ilegalitati in relatia PhotoRaid-UNESCO.
Despre fotografia domnului Ion Cristoiu dumneavoastra spuneti ca "este mult comprimata si jpg-ul isi arata coltii".
Si acum, exercitiul de empatie despre care va vorbeam. Luind faptele descrise mai sus si punandu-va in locul meu, ce parere v-ati forma despre domnul Dinu Lazar?
Primului meu comentariu ii oferiti o replica ampla pentru care, in primul rand, va multumesc. In al doilea rand, doresc sa va asigur ca intreaga desfasurare de forte pe care etalati nu-si are rostul. Daca vreti sa ironizati informatia pe care v-am oferit-o despre verbul a deranja printr-o parada de termeni rari, va chinuiti in zadar. Eroarea initiala ramane, chiar daca dumneavoastra sunteti sau nu un bun cunoscator al limbii romane. Eroarea ati comis-o in cadrul unui atac cu tinta precisa, nu puteti pretinde ca replica sa nu exploateze aceasta slabiciune.
Realizatorii www.dordeduca.ro si-au spus punctele de vedere. Nu pe dansii incerc sa-i apar aici. In fond, cum spuneam si la inceput, le-ati facut un serviciu asociind numele dumneavoastra cu situl domniilor lor. Atitudinea dumneavoastra superioara este adevarata problema in ceea ce ma priveste. Daca din punct de vedere valoric sunteti unul din liderii fotografilor romani de azi, daca aveti succes international, atunci comportati-va ca atare! Nu aruncati cu acuzatii si critici necredibile intr-un sit concurent, doar pentru ca stiti mai multe intr-ale fotografiei decat cei care il realizeaza. Respectati-le dreptul de a fi altfel decat dumneavoastra si, daca credeti ca gresesc, ignorati-i sau oferiti-le o critica consistenta, nu o serie de note irelevante.
Vreti seriozitate si profesionalism in meseria dumneavoastra? Dovediti-le in primul rand dumneavoastra, in toate imprejurarile, si apoi ajutati-i si pe altii sa va calce pe urme.
#39320 (raspuns la: #39194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Succesul nu tine decit de ati - de camyb1981 la: 06/04/2005 15:46:33
(la: inimioarele maggy)
Succesul nu tine decit de atitudinea noastra de neam prost, in germania, de exemplu, nu cred c-ai fi vazut asa ceva, indiferent de amploarea campaniei.Si daca te uiti mai atent, o sa vezi ca acele etichete de prost gust sint lipite pe geamurile unor anumite categorii de oameni, aflati intr-un grad mai inalt de disperare in primul rind financiara.

Asa ca bulinele alea galbene spun ceva nu neaparat despre oameni, ci despre conditiile in care traiesc.



"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
primul pas - de spirit_intelept la: 29/04/2005 02:20:00
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga ella,

pot sa spun ca acest ultim reply al tau reprezinta un mare pas inainte, fiindca ai renuntat la o parte din colectia ta de invective si macar acum se mai poate discuta oarecum cu tine, chiar daca tonul tau general este mai mult ironic si peiorativ.

1. Ma bucur sa constat ca am avut dreptate in privinta ta. Dupa cum am presupus, ai avut contacte mai stranse cu MISA, probabil chiar ai facut yoga si vad ca ai invatat unele procedee yoghine. La fel, este clar ca acum nu mai exista aceste contacte :). Pe de alta parte este evidenta predominanta planului sexual in raspunsul tau, ceea ce ma face sa cred ca aici au existat, sau poate mai exista, anumite probleme.

2. Relativ la faptul ca spui ca am o exprimare frumoasa, e un aspect bun. Tinand cont de faptul ca nu vreau sa ma cobor la un limbaj de mahala, am sa discut in continuare pe acelasi ton. De fapt aici chiar ar trebui sa-ti atrag atentia putin, fiindca esti hazlie: "Ce faci tu nu ma priveste, ce fac eu iar, pe tine nu te priveste". Cuvantul "iar", urmat de virgula spune ca ce faci tu nu te priveste nici macar pe tine :). Si in legatura cu acele injuraturi satanice pe care le-ai folosit, chiar asa si este cum am scris...nu-mi dau seama ce nu ti-a placut in acea propozitie. Chiar o injuratura comuna, gen "sa-l ia naiba", daca te gandesti putin este un blestem, fiindca implica o invocatie pentru diverse entitati infernale. Si cum faci mare caz pe credinta ta crestina, realizezi si tu ca blestemele si dracuiala sunt considerate pe drept cuvant pacate.

3. In legatura cu Grieg, nu ma astepam sa-mi dai dreptate. Ceea ce ti-am spus eu sunt fapte reale, la care si eu si alte mii de persoane am fost martori de multe ori. Faptul ca de fapt nu m-ai contrazis, ci doar ai incercat sa ironizezi ceea ce am scris, arata ca probabil si tu ai constatat aceste aspecte. Si daca tot spui ca ai facut o documentare, mi-ar place sa ne prezinti si noua pe forum niste aspecte concrete care au rezultat din acea documentare, poate o sa se faca mai multa lumina. Oricum, iti spun sigur ca Grieg nu a disparut nici un moment si ca inca mai are multe lucruri de facut. Te-as invita daca vrei sa recitesti aceste randuri peste 1-2 ani, ca sa vezi daca am avut sau nu dreptate.

4. In legatura cu ziaristii, aici fara voia ta imi faci un serviciu. Practic tu sustii ca ziaristii executa niste ordine venite de sus, deci ca nu avem presa libera. Este exact ceea ce si noi spunem, ca o mare parte a presei este aservita anumitor cercuri de interese si atunci cand au primit semnalul au sarit toti pentru a-i demoniza pe Grieg si pe MISA in ochii opiniei publice. Din fericire, lucrurile au mai evoluat de atunci si oamenii incep sa mai gandeasca si cu capul propriu. Iar daca Grieg o sa primeasca azil, atunci oamenii au sa aiba chiar mai multe pricini de gandire relativ la justitia si presa romana. Cat despre instructorii nostrii, chiar nu ai de ce sa-ti faci griji...au sa ramana instructori mult si bine, indiferent de ce incearca acum disperati procurorii sa le mai insaileze.

5. Despre Vechiul si Noul Testament, tinand cont ca exista un singur Dumnezeu, e clar ca El nu-si schimba legile eterne. Eventual le adapteaza la transformarile oamenilor, asa cum a facut-o Iisus, "implinind legea".
Se pare ca in legatura cu "Tatal Nostru" o sa epuizam cel mai repede subiectul, fiindca nici eu nici tu nu stim cum a fost versiunea originala si cum se traduce ea cel mai corect. Oricum, nu am zis ca traducerea lui Grieg e cea mai buna, ci am spus ca pe asta o simt eu cel mai puternic. Repet: esti libera sa folosesti ce versiune vrei. Este oricum o diferenta minora in comparatie cu alte aspecte mult mai grave care acum din pacate divid crestinismul, cum ar fi felul in care ne botezam, rolul papei, rolul icoanelor si al sfintilor, importanta Fecioarei Maria, etc.

6. Ajungem si la capitolul tau preferat, sexualitatea :). Am si ras la remarca ta cu inima lui Grieg. Se pare ca despre efectele continentei sexuale nu prea ai invatat in contactele tale cu MISA, fiindca altfel ai fi stiut si tu niste lucruri elementare. Si in primul rand faptul ca atunci cand o fiinta umana, fie ea barbat sau femeie, ajunge sa poata sa faca dragoste fara sa se descarce, atunci in mod automat beneficiaza de niste efecte foarte importante: capacitatea de a trai un numar mult mai mare de orgasme, implinire profunda psihica, mentala si afectiva, regenerare si chiar reintinerire, putere, inteligenta si vointa mult marite, spontaneitate, umor, etc. In acest sens, ca sa revin la Grieg, nu stiu cati oameni dorm 2-3 ore o data la 3 zile.
Nici remarca ta despre taoism nu o prea inteleg. Daca vrei sa-mi dai un exemplu din taoism care nu se potriveste cu ce am spus eu pana acum, te rog sa o faci.
Relativ la persoanele care fac dragoste cu continenta, sunt persoane minunate, pe toate planurile. Despre acest subiect am vorbit cu foarte multi oameni si pot sa-ti spun ca exista un interes enorm, chiar printre cei care nu sunt la cursul de yoga. Si continenta sexuala nici macar nu este o inventie a MISA ci este o practica straveche, atat in tantrism cat si in taoism si chiar in anumite ramuri budiste si yoghine. De fapt, daca tot spui ca stii diverse procedee yoghine, chiar poti sa-ti reamintesti ce inseamna acel procedeu Hatha-Yoga pe care foarte putini pot sa-l realizeze si care se numeste Vajroli Mudra. Si in crestinism, importanta conservarii energiei sexuale este clar specificata, atat in Vechiul cat si in Noul Testament. Oricum, la fel ca in cazul rugaciunii "Tatal Nostru", nimeni nu impune la nimeni cum sa faca dragoste :).

7. Pe acest forum nu postez neaparat ca sa fac din cititori adepti MISA. Intr-adevar, cand am inceput acest curs de yoga, fiind foarte entuziasmat, le propuneam la toti din jur sa se inscrie la curs. Intre timp, mi-am dat seama ca nu asa se procedeaza si ca yoga nu este pentru oricine. De atunci prefer doar sa ofer exemplul meu personal. Am multi prieteni buni din diverse religii si sa stii ca le spun sa mearga la biserica, sa se roage, sa tina diverse practici religioase care le sunt proprii, etc. Asa cum am mai spus-o, yoga este o stiinta a religiei, este universala, si atunci unui yoghin ii este usor sa-si dea seama ca orice religie autentica duce in final la Dumnezeu, doar ca drumul este altul.
In acest sens, daca tu simti asa de profund religia crestina, este ceva minunat si intr-adevar este o religie completa, cu ajutarul careia poti ajunge la desavarsire. Iti doresc succes.

Spirit Intelept

PS: eu am sa fiu in tabara la Herculane, asa ca ma intorc peste vreo 10 zile.
Pana atunci doresc la toti cititorii acestui forum ca sarbatorile Pastelui sa si le petreaca la un mod cat mai spiritual si divin, astfel incat sa putem sa simtim mesajul lui Iisus profund si binefacator in sufletul nostru.
#46281 (raspuns la: #45759) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scorpions - de cico la: 22/05/2005 22:38:45
(la: Ce formatie de rock (anii '70) preferati?)
Si eu aveam impresia ca apartin mai mult anilor 80. Pe site-ul lor web (the-scorpions.com) vad insa c-au lansat primul album de succes in 72.

Nu-s mare fan rock (exceptii la ora actuala : Bon Jovi, Aerosmith...), dar m-au marcat mult baladele de care scrii.
#50571 (raspuns la: #50567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Danila - de cico la: 22/06/2005 08:08:01
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
Pareri sincere de rau pentru deviatiile anterioare :(

Ca o-ncercare de-a reveni la "oile noastre", iata adresa unei reviste, The Canadian Immigrant (http://www.thecanadianimmigrant.com/ ), in care gasesti si exemple referitoare la tematica ta. Se pare ca doar noi, romanii, ne punem la colt atit de dur de cum indraznim "sa ne plingem" cu ceva. Altii au inceput (de mult) sa-si cunoasca interesul, si chiar canadienii de origine prezinta reportaje si scriu articole nu tocmai magulitoare pe marginea discriminarilor.

O completare acum la lunga ta lista (pariez ca pe-asta n-o stiai) : acum trei ani numai, ministrul emigrarii propusese o lege prin care noii imigranti sa n-aibe drept de lucru in marile orase (Toronto, Vancouver, Montreal, Calgary...) in primii citiva ani. Nu-i gluma si-ar trebui sa te simti magulit : in fond, idei de genul asta a avut (si le-a aplicat cu "succes") Ceausescu-al nostru :)))
PRIME - de Dinu Lazar la: 13/07/2005 22:16:41
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Azi s-a dat in functiune in Bucuresti studioul foto PRIME , pornit din munca, banii si pasiunea unor visatori de la Softpedia.
Bravo lor!
Sunt convins ca vom auzi de ei in fotografia romaneasca.

Mai multe detalii sunt la http://forum.softpedia.com/index.php?s=b697e0cb2e1e41d88e7f2dbdd2847bf8&showtopic=67276

Citeva imagini de la vernisare: www.fotografu.ro/prime
#59433 (raspuns la: #59296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...