comentarii

SEMENIC EUGENIAI profesoara manastireni


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ah, Eugenia!!! - de (anonim) la: 05/11/2003 13:01:38
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
dar eu o stiu de cand costa 75 de bani!, sau, mai tarziu, cand era proaspata si buna, si o luam din fata facultatii, cate 4 bucati...stomacul plin, crema proaspata...cu timpul s-a schimbat si ambalajul, si forma biscuitelui...ah, unde esti tu Eugenia?

fata de sticksuri, sa fim seriosi!
Eugenia - de sergiu la: 10/11/2003 16:59:49
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Mi se pare o intrebare extraordinara.
Septembrie 1977:
Ne intorceam de la munca 'voluntara'(culesul porumbului).
Eram baieti din anul 3 la ASE, intre vagoane de tren, obositi, ne-rasi, destinzindu-ne facind glume, fericiti ca ne intoarcem acasa.
Am observat o gagica misto din anul unu, fumind o tigara si uitindu-se la mine. Dragoste la prima vedere. Am invitat-o sa vina linga noi si i-am oferit o eugenie, pe care a acceptat-o.
Dati imaginea cu repezitorul prin luni de intilniri zilnice, ameteala dragostei si durerea buzelor de atitea sarutari pasionate, fuga spre vest, departarea, mii de scrisori, multi ani de despartire, in sfirsit revederea in vest, casatoria, copilul.
Acum sintem inca indragostiti, la zece mii de kilometrii de unde am 'spart gheata'... cu o eugenie.
"Vechea si eterna eugenia" - de (anonim) la: 11/11/2003 05:52:27
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
...Cred ca primul lucru la care ma gindesc atunci cind aud acest cuvint(eugenie " este trecutul demult apus .Colegii mei de breasla coboara in pauza pentru a cumpara ieftina dar "buna" eugenie care se pare a fi un bun mic desert .Ceea ce ma amuza ,este faptul ca unii vorbesc despre ea ca despre ceva "rau"(ma refer la gust).Daca faceti o introspectie asupra noii eugenii veti vedea ca pina si ea s-a schimbat ........alta crema ,arome,alti biscuiti mai siroposi(ar spune unii!)...
Pentru mine ea ramine un bun necesar atunci cind partea financiara are de suferit caci am ramas aceeasi desi vremurile s-su schimbat.
Deci ca si concluzie.....va invit la o eugenie ...Pofta buna!
Eugenia? Sufletul productiei - de lifeform la: 11/11/2003 11:22:53
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Eugenia? Sufletul productiei romanesti. Exista chiar si-n Canada si S.U.A.
"eugenia" - de (anonim) la: 12/11/2003 09:09:11
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Imi place la nebunie comentariul tau. Ce sa mai poveste trainica .... ca este adevarata...

Eu imi amintesc de "eugenie" ca era prietena buna cu "Covrigul de un Leu"..... care se pare ca acum este cel putin 20.000 lei.

Chiar vara trecuta am mancat o eugenie cu aceeasi placete ca in copilarie..... si placerea este cu atat mai speciala cu cat nu o pot cumpara in fiecare zii.

Daca imi amintesc bine m-am intalnit cu "Eugenia" cand am fost in Canada.... se pare ca si Eugenia... traieste la mare distanta de .... Romania.

Cu drag,

F N-E
#4028 (raspuns la: #3932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce amintiri va trezeste o eugenie - de (anonim) la: 16/11/2003 06:01:26
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Nu-i nevoie sa-mi trezeasca amintiri .Eugenii se gasesc la orice chiosc si astazi multi romani in pauza consuma eugenii chiar daca nu mai au gustul de altadata .
Este insa cea mai ieftina gustare ca si odinioara si multi romani nu-si pot oferi mai mult.
#4390 (raspuns la: #3338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eugeniile! :-p - de Daniel Racovitan la: 18/11/2003 08:35:10
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Cel mai mult regret eugeniile, bomboanele Cip si guma Gumela cu aroma de portocale! :))

Acum fara gluma: nu regret nimic.
Am detestat si detest din tot sufletul perioada "de dinainte". Copilaria fara griji, Nicolae Steinhardt, etc. nu le-am pierdut din cauza lui '89, ci in mersul natural al vietii...
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eugenia - de (anonim) la: 15/02/2004 04:39:47
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
eugenia... cand mai vad eugenii in cae un magazin polonez...italian...si sunt cam 2/1$.. imi aduc aminte de drumu din statia de autobuz pana la scoala..cand luam si mancam o eugenie... ce vremuri...din nefericire in canada e prea frig sa mai mergi pe jos...
Eugenii? :) - de darianne la: 05/03/2004 15:04:48
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Daniele! :) Eugeniile? Eugenii sunt peste tot si acum. Made in Timisoara by BegaPam SA. Ia cauta-le prin vreun magazin romanesc.
#11446 (raspuns la: #4598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eugen Coseriu - de belazur la: 25/03/2004 06:24:50
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
"Recursul facut de dumneavoastra la asertiunile Domnului Eugeniu Coseriu scoate in evidenta in mod clar genocidul etno/cultural pe care autoritatea comunista , dar comandata de la Kremlin, il practica in Basarabia. Va pot asigura de valabilitatea tezei genocidului etno/cultural a lui Eugeniu Coseriu, cu care si eu am facut un interviu in urma cu trei/patru ani , cu ocazia unui mare simpozion lingvistic. Am admirat geniul acestui mare om, mare savant roman care nu a incetat sa/si foloseasca prestigiul international pentru a apara interesele "nefericitei Basarabii", dupa cum afirma Domnia Sa cu multa tristete oridecite ori avea ocazia."

Va invidiez pentru faptul ca ati avut ocazia sa discutati cu Eugen Coseriu. Un savant de valoare, pe deplin integrat in Europa Valorilor, care revenea la bastina pentru a spune de fiecare data celor ramasi acolo lucruri simple de care acestia veau nevoie ("Noi suntem moldoveni, dar TOTI moldovenii sunt romani" - la intalnirea cu consatenii sai la Mihaileni)...

http://media.ici.ro/academia/com2003/pag_com03_0327.htm
http://www.contrafort.md/2003/108-109/index.html
#12798 (raspuns la: #12782) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eugenia si ... viermii - de mya la: 23/08/2004 18:22:43
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Foarte dragut subiectul asta, m-a distrat cu adevarat sa citesc toate mesajele.

Cel mai mult mi-a placut ala cu eugenia care a spart gheata pentru cuplul respectiv. Romantic...imi imaginez trenul, jegul...barbile nerase, gagica misto...si eugenia!

Eu tin minte cand eram la scoala cum luam cate una in pauza si o mancam cu fratele meu (juma-juma, frateste deh!). Uneori se vindeau insa in pereche si atunci eram mai fericiti. Nu prea aveam bani de buzunar ... Cand eram in bani ne faceam de cap cu cate o banana...mai tineti minte ciocolatelele alea mici sub forma de banane, cu jeleu la mijloc si invelite in poleiala galbena sau alba? Lux...ce sa mai...

Intr-o zi am gasit un vierme in una si mi-a trecut pofta brusc. Era veche rau probabil. Fratele meu a mancat viermele in fata mea cu pofta in timp ce se freca la burta ca dupa o masa copioasa (mereu ii placea sa ma scoata din minti!!!)...zicea ca e proteina pura ...ce mare chestie...Acum e biolog, e as in viermi si moluste, pesti si alte lighioane (da' nu le-a gustat pe toate, zau ca nu!).

Nostim foc subiectul, a fost inspirat moderatorul, jos palaria!
acasa, vorbim romaneste, limb - de MAY I la: 01/09/2004 19:49:37
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
acasa, vorbim romaneste, limbaj fara neologisme, inteleg doar ce vorbim noi sau alti romani prieteni, dar intre ei, la joaca ca si la scoala romaneasca de sambata (program patronat de Biserica) ei intre ei nu vorbesc DELOC romaneste, nici macar cu profesoarele. Dar noi continuam, daca pamantul este bun tot rasare ceva daca semeni. privind programul TVR international intelegem decat noi adulti iar cei mici intreaba cuvintele pe care nu le stiu.
in iasi se mai gasesc vechile eugenii - de (anonim) la: 08/09/2004 18:56:42
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
eugenia aia proasta de dedemult nu a disparut.am regasit-o in acelasi ambalaj de hartie pergamentata cu imprimeul aiurea si la pret mai mare decat celelalte eugenii din pungute si...cu aceeasi "calitate".nerecomandata nostalnicilor
#21356 (raspuns la: #3338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Axel, - de Hypatia la: 13/10/2004 15:13:11
(la: Eugenia)
Dar sunt unele subiecte, daca nu cumva toate, care trebuie discutate in primul rand din punct de vedere al eticii. Si daca noi suntem crestini, la ce etica ne vom raporta?
Pentru tine, asa ca imi esti simpatic, am sa incerc sa dezvolt punctul meu de vedere doar ca OM :
Fiind cele mai evoluate fapturi de pe Terra, oamenii trebuie sa fie in armonie cu ei insisi , cu semenii sai si cu lumea in care traiesc. Daca la cele mai multe dintre vietuitoare regula de baza este "selectia naturala"/ "legea junglei", oamenii sunt datori sa actioneze din alte resorturi , mai umane.
Omul impacat cu sine insusi este moral si nu ucide, nu face rau in mod intentionat. Or eugenia asta presupune.
Pe de alta parte, eugenia presupune mai mult perfectionarea genetica a materialului uman, dar nu va putea face nimic in planul spiritualitatii. Chiar daca s-a descoperit harta genomului uman. Ce bine ar putea avea omenirea de aici?
Hypatia
#24949 (raspuns la: #24917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"semenii nostri sunt diferiti...are dreptul lui la opinie"anisia - de DESTIN la: 03/11/2004 01:45:08
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Deara anisia,
tu precizezi in finalul comentariului tau:

"semenii nostri sunt diferiti. si fiecare are dreptul lui la opinie."

Un fapt cunoscut si acceptat de cei deschisi la dialog.

In comentariul pe care l-a scris Paianjenul, gasesti un raspuns in intregul sau,nu am sa mai insist asupra celor spuse de tine.

Citeste te rog aceasta tema si comentariile colegilor de cafenea, ce au participat la discutii astfel vei retine numai ce tu consideri ...doar suntem prin creatie liberi,nu?

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#27443 (raspuns la: #27299) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adela V. - de souris la: 05/11/2004 00:24:59
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
de ce crezi ca afirmatiile mele sunt contradictorii? eu vorbeam acolo de faptul ca ASTAZI sa invoci faptul ca religia obstaculeaza progresul stiintific e ceva depasit. Si de ce am spus asta? ca o reactie la cateva afirmatii care au fost facute aici in sensul ca religia tine omenirea in ignoranta,ca este daunator sa te preocupi de cele sufletesti pentru ca astfel tragi inapoi progresul speciei umane.

admitand,asa cum am facut-o,faptul ca biserica a gresit in urma cu cateva veacuri eu ma intreb cu cate zeci sau sute de ani am fi fost acum mai avansati daca ea ar fi fost mai maleabila?si unde ne-am situa acum? oare deja am putea avea case de vacanta pe luna?sau am putea clona copilul care a murit de leucemie.ori poate nu s-ar mai muri de leucemie...dar s-ar muri de ce oare altceva?ori poate, asa cum spunea ueit,nu am mai fi imabatranit,ar fi numai bunici de 20 de ani, si nepoti de 20 de ani ,si mame si tati de 20 de ani....toti veseli si voiosi ca traim in vesnicie pe pamant.
pentru ca acesta este idealul spre care tindem :sa cucerim universul sa-l avem tot pentru noi ca sa-l stapanim in vesnicie fara boli si fara riduri.

de ce crezi ca acea profesoara are o pozitie duplicitara? asa cum bine ai spus ea a informat copiii SI despre teoria creationista.nu crezi ca este un DREPT al lor sa fie informati si sa ALEAGA?? personal iti iei responsabilitatea de a lipsi propriul copil de posibilitatea de a ALEGE?
consideri ca e bine sa ia profesorul ori parintele o decizie IN LOCUL acelui om aflat la inceput de drum?
am auzit parinti care spun: eu ii spun fetitei mele totul despre sex la 7 ani ca sa STIE si sa ALEAGA dar nu li se pare la fel de drept sa le spuna la aceeasi varsta despre existenta lui Dumnezeu nici macar sub forma de poveste (cu asta se descurca ei mai incolo daca vor...)E un ex. care mi-a venit acum in minte.

personal nu am renuntat nici la frigider, si nici nu am de gand ,ba chiar mi-am luat si calculator :) dar nu cred ca de cand am frigider sau calculator am mai adaugat o centima in plus la rabdarea fata de oameni,toleranta si (nu vreau sa sune a "fudulie" ,cum spuneai) putina dragoste ce o am fata de semeni.

mi-am ales o meserie datorita careia "contemplu" zi de zi "trotuarul conditiei umane" si cred sincer -asta a propos de "fudulie"- ca o lume BUNA in care Dumnezeu a fost tras de barba din ceruri este o utopie iar cei care cred in asa ceva sunt.... prea fuduli :). este de ajuns sa te uiti in jur ca sa accepti ca fara Dumnezeu insemnam prea putin...

#27701 (raspuns la: #27626) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nemurire cu religia sau stiinta - de (anonim) la: 06/11/2004 12:19:01
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Pentru Souris.
“de ce crezi ca acea profesoara are o pozitie duplicitara? asa cum bine ai spus ea a informat copiii SI despre teoria creationista.nu crezi ca este un DREPT al lor sa fie informati si sa ALEAGA?? personal iti iei responsabilitatea de a lipsi propriul copil de posibilitatea de a ALEGE? consideri ca e bine sa ia profesorul ori parintele o decizie IN LOCUL acelui om aflat la inceput de drum?”
Te inţeleg, ca nu eşti de acord cu mine, fiind educată, cred eu, de mică în spiritul creştinismului. Spune-mi sincer, cand parintii iti povesteau despre Dumnezeu si iti expuneau miturile crestine, ei ti-au spus ca exista si teorii care neaga aceste mituri ? Nu prea cred, ca ti-au spus, oferindu-ti “sansa” de a alege, cand inca nici nu erai in stare sa alegi. Cu alte cuvinte, te-au indoctrinat, fără să-ţi ofere alte şanse. La fel, cred eu, procedează şi părinţii creştini de astăzi, încălcând grosolan drepturile copilului la informare, pentru care tu pledezi cu ardoare. Cât despre învăţătoare, ea le predă copiilor biologia, nu religia, de aceea trebuie să le expună punctul de vedere ŞTIINŢIFIC
şi nu povestea despre facerea lui Adam din lut. Dacă ar exista o “teorie” creaţionistă ştiinşifică, ea ar trebui expusă ştiinţific, nu sub chip de poveste, dar o asemenea teorie NU EXISTĂ. Acest lucru l-a afirmat aici pe site şi domnul care semnează Ueit, care i-a rugat pe adepţii acestei “teorii” să indice măcar o revistă serioasă de specialitate, care ar fi publicat vre-un articol despre această “teorie”, bazat pe această “teorie”. Nimeni nu a răspuns la aceasta, pentru că nu au ce să răspundă. Cât despre predarea religiei în şcoală, cred că aceasta este o încălcare a drepturilor copilului – copilul are dreptul la informare, dar nu la dezinformare. La vârsta, când el nu poate nici alege, nici, cu atat mai mult, a lua decizii.
“ASTAZI sa invoci faptul ca religia obstaculeaza progresul stiintific e ceva depasit. “
Oare? Am auzit cu urechile mele un popă, care spunea la modul serios, că “televizorul este ochiul dracului”. Mai mult decât serios – era aproape înfuriat. Crezi că e unicul? La fel se vorbea şi despre radiou, despre cinematograf şi alte invenţii ale spiritului uman, la fel era blestemat si afurisit teatrul, în timpuri ceva mai vechi. La fel, preoţii afurisesc pe furiş calculatoarele şi Internetul. De ce oare biserica ocupă mereu o poziţie critică faţă de tot ce este nou, faţă de tot ce îi poate aduce omului un plus de informaţie, de comfort, de distracţie, de bucurie? Pentru că lumea “este o vale a plângerii” şi trebuie să rămână astfel în continuare? Sau pentru că e cointeresată să ţină omenirea în patul lui Procrust al superstiţiilor creştine?
“admitand,asa cum am facut-o,faptul ca biserica a gresit in urma cu cateva veacuri eu ma intreb cu cate zeci sau sute de ani am fi fost acum mai avansati daca ea ar fi fost mai maleabila?si unde ne-am situa acum? “
Nu ştiu, ce ar fi fost, dacă biserica ar fi fost mai maleabilă. Nimeni nu poate şti, căci este o experienţă care nu a fost realizată. Dar ar fi continuat să trăiască şi ar fi murit de moarte bună savanţi, filosofi, artişti cu gândire lucidă, cu talente şi aptitudini extraordinare, care ar fi continuat să cugete şi să creeze până la adânci bătrâneţe. Am fi avut, poate, acces la comorile bibliotecii din Alexandria şi la monumente istorice nepreţuite, care au fost distruse cu barbarie.
“personal nu am renuntat nici la frigider, si nici nu am de gand ,ba chiar mi-am luat si calculator :) dar nu cred ca de cand am frigider sau calculator am mai adaugat o centima in plus la rabdarea fata de oameni,toleranta si (nu vreau sa sune a "fudulie" ,cum spuneai) putina dragoste ce o am fata de semeni”
Te felicit pentru calculator, este o fereastră către omenire. Într-adevăr, menirea calculatorului este alta, dar având posibilitatea să discuţi cu mai multă lume, să asimilezi mai multă informaţie, s-ar putea întâmpla să mai înveţi câte ceva, chiar în materie de comunicare, de toleranţă şi – de ce nu – ţi-ar adăoga şi ceva dragoste de oameni, cunoscându-i mai bine. Ar fi minunat! :) Nu ştiu ce meserie ai, că te face să te îndoieşti de neamul omenesc, eu una sunt optimistă, chiar dacă mă amărăsc uneori, contemplându-i. Principalul e să nu generalizezi. Viciile urlă, iar virtuţile vorbesc în şoaptă. De aceea observăm în primul rând viciile, şi abia pe urmă virtuţile.
Ai mai vorbit şi depre paradisul pe Pământ, unde toţi sunt tineri, fără riduri, fără boli, voioşi şi fericiţi, care ar fi un ideal pentru noi, indiferent dacă ni-l oferă religia sau ştiinţa. Uite că acesta poate fi un ideal doar pentru naivi, căci este imposibil, este o utopie. Omul este muritor, deoarece organismul uman se uzează, inclusiv creierul – “locaşul sufletului”. Probabil, ştiinţa va reuşi să “împingă” bariera morţii cu 100, poate chiar cu 200 de ani, dar nu o va putea nimici. Bine, şi dacă este imposibil, să ne mulţumim cu ce avem şi să ne străduim să facem din viaţa noastră o capodoperă, fiecare pe măsura talentelor şi aptitudinilor sale.
Cele bune, şoricelule!

Adela


#27929 (raspuns la: #27701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eugenia se fabrica la begapam - de (anonim) la: 23/03/2005 17:54:22
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Eugenia este inca in fabricatie la BegaPam (www.begapam.ro) in Timisoara. Urmeaza ca produsul sa fie imbunatatit si adus la o calitate mai conforma cu vremurile de acum.

Numele meu este Dan Ratiu si fac parte din echipa de consultanta care pregateste relansarea Eugeniei. Ne intereseaza sa aflam parerile dvs., atit in ceea ce priveste situatia de dinainte de '89 cit si cu privire la ce se intimpla acum.

Gasiti Eugenia in tarile in care va aflati? V-ar interesa sa o gasiti?

Si inca doua intrebari: Cind ati gustat pentru prima si pentru ultima oara Eugenia? In ce oras?

Astept cu deosebit interes raspunsurile dvs. aici si/sau pe adresa de email dan.ratiu@gmail.com

Multumim foarte mult pentru interes.

eugenia - de anelgia la: 23/03/2005 18:50:20
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Amintirea ei, a eugeniei, ma poarta inapoi in timp . RECREATIA MARE ,20 de minute,era suficenta sa merg linistita in piata Amzei si sa-mi cumpar o........ spirala cu crema de 0,50 de bani.V-o mai aduceti aminte? Eugenia nu mi-a placut niciodata.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...