comentarii

STRIGAM


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Striga fata de-mparat Intrud - de cosmacpan la: 27/02/2006 01:26:25
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Striga fata de-mparat
Intrudere m-am gatat!
Sa ma iertzi Maria Ta,
zise Mitza copilitza,
Am gresit! dar voi pleca,
si-n pribeaga io voi sta
sa-ti aduc voinic in casa
sa se-aseze apoi la masa
drumu-i lung, zapada-i mare
n-am ciubote in picioare
lung ii drumul, lunecush
io ma-ntorc acush, acush.
ca o gripa aviara
cu flacaul subsuoara
cu bujori in obrajori,
drob de sare, de-a spinare
si minunate salatzi
de la urs de prin poietzi
ca-n poiata nu-i gaina
si nici ratza, c-are vina
nu-i gasca nici curcutza
ca le-a pus la teleguta
care e ca o carutza
numai ca e mai micutza.
si-o plecat si striga tare:
hai la salatzi de vanzare.


UN strigãt izbeşte în ea - de condorT la: 27/07/2007 00:09:53
(la: Minciuna)
N-am inteles.
Boxerul boxeaza - nu striga.
Poate fetica striga?
La 20 de ani mai e fetica?
Pina cind fetica e fetica?

"Diferite forme ale ecoului"

Io stiu o forma
se numeste "ecou"
altele nu stiu.
Uneori ecoul face avalanse
dar atunci avem avalanse
si nu ecouri
In orice caz ma impresioneaza muzicalitatea povestirii
cred ca e trista
amu mi-strist si io
si nu stiu de ce
strig..tare! - de impreuna2006 la: 05/10/2008 12:07:02
(la: Loc de ţipat în surdină)
Când te doare prea tare...ca ai cladit un castel de nisip...
Când e nedrept...ca vanturile ce vin din toate partile vor sa-l darame...
Când ai strânge de gât pe cineva...pentru ca nu vrea sa te asculte...
Când nu poţi să spui...neimpliniri si neputinte...
Când te sufoci de obidă...ca nu stii ce sa faci...
Când ţi-e silă...de intrebari aiurea...
Când ţi-e milă...ca nu poti sa opresti vantul sa nu mai bata...
Când îţi tună şi-ţi plouă...de nu mai poti nici sa gandesti...
Când îţi trăzneşte...de-ti vine ca tampu sa zambesti...
Când nu poţi altfel...strigi,da! alergand printre poeme,sufletul sa il dezgheti...
nu, pentru ca ar trebui sa strig: - de cosmacpan la: 12/12/2008 13:51:46
(la: Despre INVIDIE!)
Invidia sunt EU!
Pe timpuri se striga "Imparatul e gol" si se schimba lumea...
Astazi fac pe dracu-n patru sa ma schimb ca sa ajung lumea din urma...

Dar la urma urmei ce este invidia?
Poate fi ea separata? atata timp cat este intrinsec legata, si visceral traita...

a avea curaj...greu de spus...
Uniti pina in 22 - de (anonim) la: 21/09/2003 06:35:37
(la: Satanism in Romania)
A fost unitate, dar de tip transee (sa ne gindim la timisoreni din 16 pina in 22 decembrie )Tin minte ca la sfirsitul anului '89 deja unora li se striga cu dispret : Douajdoistilor! Asta suna cum i-ai striga unui imbecil:Baaa desteptule!
#339 (raspuns la: #312) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fanfara! - de Alice la: 06/10/2003 03:45:44
(la: Firmituri de poezie)
...si sinapsele scaparara! Dar un picut, ca fereasra-i zidita. Si lumina nu-i urmareste pe cei ce fug de ea!
Zgomot? De la ciocan! Mai multa lumina strig, cu liliecii-n par.
Clap! Clap! Cineva in urma mea cu felinarul!!!:))))))
#739 (raspuns la: #732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
NU NE VINDEM TARA - de viking la: 10/10/2003 02:46:06
(la: Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare)
Imi vine sa rad... Grofii, minoritatile, strainii ne iau pamanturile.. NU NE VINDEM TARA se striga dupa 89. Credeam ca romanii au mai evoluat de atunci. Las' ca au vandut altii ce mai era de vandut si au bagat dolareii in propriile buzunare.

Parerea mea sincera: tot ce inseamna politica si politician in tara asta ar trebui bagat la puscarie. Si cei de la putere, si cei din opozitie care au inceput deja sa tremure la gandul ca vin alegerile si le trebuie si lor capatul lor de ciolan.

Evident ca exista multe interese in spatele noii constitutii, din partea celor care sunt la putere acum, si care probabil vor ramane in continuare. Si fiindca interesele mele se intersecteaza intr-o anumita masura cu cele ale lor, o sa votez cu un DA scarbit si o sa sper ca nu voi mai pleca in armata.

Ar mai trebui deschis un articol referitor la armata. Sincer. Sa vedem cine e de acord cu serviciul militar. Sa vedem cine e de acord ca din taxele si impozitele pe care le platim sa isi ia salariile burtosii si inapoiatii care lucreaza in armata.

50% din armata ar trebui trimisa acasa, sau mai bine sa faca munca in folosul comunitatii. Au supt destul. Si sa ne lase naibii in pace sa ne vedem de treburile noastre.

Cam asta este parerea mea despre serviciul militar. Cam asta este de ce ma duc sa votez constitutia.
#993 (raspuns la: #942) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ca sa spun drept! - de Alice la: 13/10/2003 09:42:52
(la: De ce nu 120 de ani??? sau sa imbatranim intinerind?,, :-)))
Ma jucam si eu pe-aici, sarind intr-un picior.
Vazui ca papadie67 zis-a ceva ce amandoua am inteles diferit (desi nu stiu nici acum care a priceput si care nu! Dar asta-i papadie-al nostru si nu va lammuri in nici un fel problema!):)
Dup’aia m-am amuzat incercand un comentariu (cam shukiu, vorba sus-numitului!)cum ca degeaba teoretizam ce-ar trebui sa simtim!
PS. Mi-s clare definitiile, parol, si nicand n-am zis ca tie nu ti-ar fi....Saussure, Benveniste si altii ma fac de mult sa strig "j’en ai par dessus la tête!"...Fiindca nu-i pricep, ii detest.:)
#1162 (raspuns la: #1146) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu voi continua!! - de Alexia la: 17/10/2003 07:20:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
AM CANTAT"
Virgil Carianopol

Am cantat cat am voit
Nimenea nu m-a oprit
Am iubit cat am putut
Orice dragoste m-a vrut

Toata tara cat e ea
Am purtat-o in vremea mea
De la munte pana la pom
Intr-o inima de om

Unii-au dat cu vorba-n mine
Astazi poate li-i rusine
Altii multi cati au trecut
Nici macar nu m-au vazut

Impacat acum salhui
Stau in trenul timpului
Si astept plutind in zbor
Halta unde-am sa cobor

Nu blestem,nu strig, n-arat
Nu-ntorc capul indarat
De era in altfel dat
Nu stiu daca-as fi canta

"NU"
Virgil Carianopol

-Hai cu mine-alaturi, mi-a strigat
Timpul dinapoi care tacu.
Pot sa-ti dau ce nimeni nu ti-a dat!
Am raspuns fara tristeti: -NU!

-Iti dau aur, daca vrei, mi-a spus,
Timpul urmator care ma vru.
Ai orice daca-mi vei fi supus!
Am raspuns cu indarjire: -NU !

-Hai cu mine, mi-a strigat Minciuna,
Stiu lumini ce nimeni nu le stiu
Am sa-ti dau ce vrei, intotdeauna!
Am raspuns ca si-nainte: -Nuuu !

-Esti nebun, mi-a spus Nefericirea,
Am sa-ti stau-nainte... si-mi sezu!
-Du-te! ma-mpinse Stralucirea.
Am raspuns si de-asta data: -Nuuuu !

Cat mi-as face viata de amara,
Ca oricarui care ma ceru
Tuturor ce nu sunt pentru tara ,
Voi raspunde totdeauna: -Nuuu !


#1538 (raspuns la: #1167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns - de ofemeie la: 20/10/2003 05:16:48
(la: Poezii proprii)
Un suflet
Un suflet in noapte
Priveste in sine
Si-si numara-n soapte
Al pasului topire

Schimbare de ganduri,
Noapte prea rece
Si-si plimba prin vanturi
Ideea ce trece.

O fereastra!Si uitarea
Revine calm,adormind tacerea;
Un suflet is-i striga chemarea
Si-n brate isi strange uitarea.
Alexandra
#1700 (raspuns la: #1686) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Curios lucru - de Alice la: 20/10/2003 09:24:07
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
cum ai pus paranteza cu "ce te lauzi" la timp!:):):)
"alo, aici nu-i biblioteca" mi-a spart auzul de nenumarate ori in librarii.
Cand bat anticariatele (chiar si pentru izul de carte veche!)e...cam la fel.
Exista niste lucruri mici (ca fraza asta rostita cu scarba si cu mainile-n sold!)in Romania care-mi trezesc pitici dementi in creieri si care-mi striga, cam de doua ori pe an: "fugi, cat mai poti, si inca ai cu ce!":):)

Gabi si Pifu’ lovit-au fix in moalele sufletului meu batucit de uitare!
#1719 (raspuns la: #1709) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din pacate, chiar asa a pornit jocul - de gabi la: 22/10/2003 02:24:23
(la: Politica = arta inca nestapanita de "profesantii" romani)
Sau mai corect spus, cacialmaua.
Intr-o zi geroasa de Ianuarie, in '90, cascam gura prin Piata Victoriei, impreuna cu alte vreo cateva sute de insi, curiosi sa vedem de ce striga niste grupuri "jos Guvernul, jos FSN-ul, jos comunistii!". Atmosfera s-a-ncins (a fost incinsa premeditat?) asa ca la un moment dat, Premierul de-atunci, ulterior "demisionat" de mineri, a iesit in multime, s-a cocotat pe un TAB si ne-a asigurat pe toti ca FSN-ul are ca rol NUMAI organizarea alegerilor din Mai, la care NU va participa in nici un chip, deoarece nu se va constitui niciodata in partid politic. Lumea s-a calmat si-a plecat acasa, iar rezultatul l-am vazut in Mai.
Tot in acel Ianuarie, FSN-ul s-a scuturat de putinii indivizi de buna-credinta si corecti care se-ntamplase sa i se alature in Decembrie.
"Jocul" a pornit asadar practic din start (pleonastic vorbind) cu "activisti de mana a 2-a sau a 4-a, lichele si profitori, mincinosi si "dalmatieni" in imensa lor majoritate.
Iar de-atunci nu mi se pare ca s-a schimbat niciodata ceva fundamental, inclusiv in perioada '96-2000.
#1848 (raspuns la: #1744) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Toamna, - de Alice la: 24/10/2003 02:41:06
(la: A venit toamna...)
aleg amintiri cum faceam odinioara cu fasolea bunicii: una buna - colea-n bolul asta alb!, doua rele - la gunoi!
"Hei, Alice, veti striga, d’aia nu inveti niciodata din greseli", imi veti zice si n-am s-aud nimica!
Toamna, Dumezeu ma uluieste iar, aratandu-mi ca inca-i sunt draga: un zambet de nicaieri in suflet, un fado portugues...
Inca un an in documente, toamna. Dar inca unul nu-i semn de dram de-ntelepciune-n plus.
Toamna lupt sa nu-mi pierd frunzele. Au pis aller, sa nu ma piarda ele pe mine, in judecata mult prea aspra.:)
Toamna-i o gutuie galbioara in care tocmai mi-am infipt dintii...
Vreti?
pai da! - de ofemeie la: 27/10/2003 07:38:56
(la: duplicitatea francezilor)
Ia uite ca eu ii cunosc pe francezi.e drept,nu-i iubesc pe straini dar noi ii iubim?Oare nu suntem noi cei care ii denigram pe forumuri?Ei isi apara teritoriul si ii inteleg pt. ca strainii ii fura si strainii ii duc de rapa!In Romania asi face acelasi lucru!In Romania pe strazie e rasism,pt. ca noi strigam:"ia uite ba babuinul",nu in Franta.Francezii vorbesc dar respecta,noi vorbim si denigram!Ghici ghicitoarea me:cine e mai bun?Cine poate ramane cu,capul sus si cine trebuie sa-l plece?Alexandra
La Fille ainee de l' Eglise - de papadie67 la: 27/10/2003 22:38:38
(la: duplicitatea francezilor)
Franta a fost odata o Mare Putere. E-adevarat, n-a fost niciodata Singura Putere, asemenea vechilor Romani (din Roma, nu Roman) sau actualilor americani (pentru cat timp?...alta tchorba).

Nici o fosta mare putere nu se impaca usor cu statutul de "fosta". Cazul Portugaliei (sec 16-17), Spaniei (17-18), Angliei (20), Germaniei, Japoniei si Rusiei mai recent si pt mai scurt timp, al Americii (cand? om vedea, dac-om trai!).

Este normal si omeneste ca si Franta, la randul ei, sa-nghita greu galushca.
Atata doar ca Franta nu-i ca nici-o alta fosta mare sau mica putere. Franta este Unica, asemenea (ce ironie!) poporului evreu! Franta a fost, este si Trebuie neaparat sa fie unica, fie pe-atlazuri fie "ds la merde". Y' a pas pareil...on est Frrancais!
Si asta deoarece francezii, cum zicea deGaulle despre el insusi, "ont une certaine vision de la France". Eh bah tant mieux!

Atata doar ca actualmente Franta a ajuns in penibila postura (de care nici macar nu pare a fi constienta si lasandu-se stimulata de-aplauze de mana a treia) de-a striga "gare au feu!" in timp ce se joaca, duplicitar, parshiv si lash, cu chibrituri. In Algeria, de 'fro cativa anisori buni, in Orientul Mijlociu mai nou si mai cucurigat, in fosta Yugoslavie mai deunazi si cel mai de rahat...

...vorbind eu mai sus, bunantzeles, de "politici de stat" si nu de popoare sau indivizi simpatici care se-ntampla sa ne fie prieteni.
#2320 (raspuns la: #2313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mea culpa! - de Alice la: 14/11/2003 02:24:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Intrebarea n-ar mai fi parut, probabil, o capcana daca as fi folosit cu prudenta cuvantul "meserie". M-am referit exclusiv la partea de suflet a talentului, la acel "nu’sh ce" care-ti striga "acuma, repede, clic!"...
Exista un fotograf, imi scapa numele momentan, care e renumit pentru pozele de nuduri in grupuri imense de oameni. Am citit ca, de curand, a convins cateva sute de femei sa pozeze goale intr-o...gara! Si-aici e tot marketing, sau pur si simplu carisma personala? Am vazut fotografiile...nimic vulgar! Senzatii insa, cu duiumul, inclusiv un gand de revolta impotriva "obraznicului"...
#4201 (raspuns la: #4196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
exemple de derbedei: cei care - de Daniel Racovitan la: 14/11/2003 06:15:36
(la: Solidaritatea intre derbedei)
exemple de derbedei: cei care pica ceara pe batrane in noaptea de inviere, cei care spre distractie se arunca in tine si-ti striga "uita-te ba pe unde mergi", cei care comenteaza in gura mare despre o femeie de langa ei "ba ce cracanata e asta", cei care intra cu picioarele pline de noroi intr-o expozitie de arta, doar asa, de distractie, si exemplele pot continua

"revolutie"? ce revolutie e in a picura ceara pe o batrana sau a jigni pe strada o femeie?

#4227 (raspuns la: #4222) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ipostaze si implicare - de Madalina la: 15/11/2003 10:53:10
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Cred ca pe Dumnezeu il putem "vedea" in trei ipostaze: bun, rau si indiferent. Desigur e important si la ce ne raportam cind facem asta...
Dumnezeu rau e...non-sens, dar Dumnezeu indiferent e cea mai dureroasa ipostaza!
Caci practic, noi nu avem nevoie ca Dumnezeu "doar sa existe" ci sa se si implice! Permanent!
Daca ceva sta in puterea mea sa fac si prin asta as schimba o stare de lucruri in mai bine, si totusi nu o fac, simt ca ma fac,de fapt, partasa la raul care exista!
E ca si cum as veni seara tirziu spre casa si undeva in drum vad scena unui viol si aud victima strigind ajutor, dar trec mai departe si imi vad de drumul meu...Si nu fac nimic! Atunci, cred ca sunt la fel de vinovata ca si violatorul insusi!

Pe de alta parte, Dumnezeu, in cele mai multe situatii actioneaza prin oameni...Intrebarea e citi dintre noi sunt gata sa raspunda chemarii? Citi dintre noi s-ar duce in Burundi, de exemplu, sa participe la alfabetizarea copiilor de acolo? Citi fac donatii in scopuri caritabile, citi se implica, citi ajuta, citi se sacrifica pt. scopuri nobile, pt. altii?
Sa fie doar un "joc" divin?! - de Madalina la: 15/11/2003 11:22:20
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Daca viata se reduce la doar un mare test de credinta din partea lui Dumnezeu, inseamna ca Dumnezeu nu face altceva decit sa joace un fel de joc dur "al sortii si al mortii" dupa spunea un scriitor.
Dar ma intreb, pt. ce acest test, cind majoritatea dintre noi il picam? Nu chiar El spune: "ingusta e cale si putini vor patrunde"?
Citi dintre noi cer un asemenea test? Citi dintre noi ar mai cere inca o viata in asemenea conditii?
Oare chiar asa, viata sa se reduca doar la suferinte determinate de "testele" divinitatii? Joaca Dumnezeu un fel de sah cu noi, numai dupa cum ii place?
Caci, daca ar fii asa (Doamne fereste!)inseamna ca va conta doar ce vrea El si nimic din ce aspir eu! Si atunci unde e libera vointa, daca totul e limitare, frustrare, obedienta?
Pai noi oricum suntem slabi... Dumnezeu tocmai aici se reveleaza in neputinta noastra...Steinhardt spunea "ajuta Doamne neputintei mele"...
Si mai e ceva sunt foarte multi oameni carora putin le pasa de Dumnezeu, de dumnezeire si de credinta, si crede-ma sunt f. bine si fericiti! Asa dupa cum sunt si foarte multi oameni care au facut din cautarea lui Dumnezeu sensul propriei vieti, insa au o viata mizera si nenororita rau!
Avem injur mozaicul complet de situatii!
Eu totusi cred ca viata e mai mult decit un test divin, ca eu insemn ceva, cit de mic,mititel in ochii lui Dumnezeu, ca El ma aude cind strig catre El si pot prin rugaciune, credinta si purtare sa schimb macar un pic din starea mea de "pion" in jocul divin...!!
#4310 (raspuns la: #570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...