Stefan cel mare

nu stiam ca printre razesii lui Stefan erau si olteni... dar nu m-ar mira la cat de mare le este dispersia :)...

RIDICA-TE STEFANE
SI VEZI-TI FIII,
ca viata in lume e grea.

Credinta VESNICA
Patriei NOASTRE
JURAM MARIA TA.

de esti tu, acela, nu-ti sunt mama eu...

credeti ca mama vorbea serios?
eu cred ca doar dorea sa-l ambitioneze...

si alt banc suna asa:
prima lupta cu turcii: stefan ii ,termina' pe toti
a doua lupata: identic
armistitiu intre mama lui stefan si turci:il inchid in castel
a treia lupta: identica cu prima
Stefan spune: dar voi nu stiti, dragii mei turci ca mama mai si doarme?!

pe Stefan Iordache :)
Patapievici

Edgar Papu scria:
"ne deschide o poarta atit de larga asupra planetei,incit nu cunoastem nici un alt poet roman care sa -l fi egalat in aceasta absortie uriasa de spatii,de pamanturi,de oameni...Stefan Baciu de pretutindeni si de la noi."
La rindul sau fiul Scheilor brasovene nota in cartea "Insemnarile unui om fara cancelarie:"
Iata, asadar,ca acolo unde nimeni nu se astepta,va apare un Lucian Blaga la care un poet roman din Honolulu,ajutat de-un poet venezuelan din Caracas,a lucrat cu sarg si cu dragoste,ca sa redea vocea adevarata a celui ce a facut din Curtile dorului,nu numai un simbol,ci si o arhitectura de cuvinte si idei,mai puternica decat toate oprelistile si revizuirile de care a avut parte in viata.
Voi incheia cu acest poem,pe care l-am scris la Rio de Janiro in anii'50,cind Blaga era batjocorit si condamnatla tacere;
Elegie pentru Lucian Blaga
Ultima oara,pe-o strada insorita la Sibiu,
Ar fi putut,ar fi putut sa fie
Si la Berna sau la Viena.
Am schimbat citeva cuvinte si ne-am spus la revedere
poate la Paris,poate la Lisabona,in gind.
Cadeau pasari mari,fumurii,in toamna accea.
Pan murise de mult
si-o naframa de doliu nevazut flutura peste Sibiu
flutura peste Tara.
Ne-am strans mana
cand de fapt ar fi trebuit sa ne stergem o lacrima;
pe-o strada insorita,toamna la Sibiu,
inmanusat,palarie occidentala,
ultimul mare poet al Tarii
imi spunea
la revedere.
Undeva,pe-o strada pustie din Sibiu
statuia aceasta a ramas sapata in aer."

Da' de unde Stefan, conferinta ta abia incepe sa se incalzeasca...:) N-ai de ce sa iti faci griji, este tot atat de "sexy" ca si celelalte.
(vorba aia, inca nu i-am facut reclama "full" in newsletter, colegi.ro, liste de discutii, etc..)

Cred ca ar fi foarte interesant sa ne povestesti cum a fost cu ziarul contra lui Ceausescu. Cum v-a venit ideea, cum ati planuit actiunea si de ce a esuat?

..................................................................................
"nobody is perfect; I'm nobody"

Stefan,
a fost la TVR Int ( pina acum vreo sapt)un serial: Adio, Europa ; reprezenta teroarea comunista dinaintea lui Ceausescu si la inceputurile lui. Rupt din viatza.
Urmarindu-l, m-a apucat groaza; am realizat prin ce am trecut(noi totzi)... sau de ce am scapat!

L-ai vazut? Si daca da, ce parere ti-a facut ?


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

Stefan, chiar asa? S-a inscris in PSD ca sa-si continue cariera, destinul, un scop? Papa Geoana, fost general de securitate si Mirciulica isi continua destinul in PSD? Imi pare un pic suspect...oricum, nu asta discutam noi aici, dar nu m-am putut abtine. Daca e baiat destept, sigur ca vede, nu cred ca inteligenta e problema lui cea mai mare...

Eram curios care este raportul tau cu Romania, fiindca eu traiesc de multi ani in US si mi-am creat o Romanie virtuala in care pot sa ma simt bine independent de ce se intimpla in Romania reala. Acolo, si copii mei se simt romani, desi sunt nascuti aici. Aceasta Romanie o voi iubi neconditionat. Realitatea insa...

Grupul Virtual Real? Interesant nume...how come?

Stefan cel Mare in razboi cu turcii, inaintea unei
> > batalii. Fiecare tabara era instalata pe un deal. La
> > un moment dat, un strajer intra la Stefan in cort si
> > ii spune speriat:
> > - Maria Ta, turcii au adus un tun pe dealul lor!
> > - Nu-i nimic, infige un steag in pamant...
> > Zis si facut. Nu trece mult timp si vine iar istericu:
> > - Maria Ta, inca un tun!
> > - Mai pune un steag ma...
> > Si asa mai departe...
> > Turcii au adus 100 de tunuri, pe dealul moldovenilor
> > erau 100 de steaguri. Baiazid se uita prin binoclu, se
> > scarpina in cap si nu intelege ce se intampla.
> > Nu stie ce sa faca si mai bine se retrage. Gata,
> > pleaca, ma rog...
> > Peste 20 de ani, erau pe Coasta de Azur Stefan cu
> > Baiazid la un cockteil. Turcul intreaba:
> > - Ia zi ba Stefane, de ce ai facut ma faza aia cu
> > steagurile? Pentru fiecare tun al meu tu ai infipt un
> > steag in pamant?
> > - Am vrut sa-ti arat ca mi se falfaie..




SB
................................................................
Infinitul e mare, mai ales catre sfirsit.
(W. Allen)

Nici eu nu cred ca Stefan Musat al Moldaviei, supranumit "cel Mare" si mai recent "cel Stant" isi merita aceste atribute.
A fost un lider viteaz, e drept, si un bun strateg. A fost un diplomat iscusit si un "crestin" adevarat. Dar nu el a fost cel mai valoros domnitor. Iar ca sa fie considerat "sfant" asta mi se pare ceva exagerat.
Ce sa spunem atunci de Alexandru cel Bun, sau de Dimitrie Cantemir?

Bine ai revenit, Stefan!

Am sa relansez discutia cu o intrebare: crezi ca exista o prapastie intre diaspora si romanii din tara? Personal sesizez doua tabere aflate intr-un relativ conflict de opinii.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York

Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

Nu cred ca exista roman intre 3 si 100 de ani care sa nu fi auzit de Stefan cel Mare.
Oare de ce tocmai el, cand tara noastra a fost onorata de atatia multi alti domnitori demni de toata lauda si mandria neamului nostru.
Se spune ca El a fost cel care a intrunit toate calitatile unui domn perfect si se pare ca nu a fost doar o legenda .
Toate argumentele pozitive inclina in defavoarea celor negative.
Eu am incredere in istoria poporului meu, in paginile nemuritoare scrise de atatea ori cu sange sau cu sudoarea fruntii inaintasilor mei ,ma mandresc cu ea , sunt mandra ca sunt urmasa de-a lui Stefan si nimeni si nimic nu ma va face vreodata sa-mi schimb parerea .
Cei care incearca sa carcoteasca si sa nege anumite valori indiferent de ce natura ar fi ele, in acest caz vorbind despre unele istorice, spirituale, morale, nu sunt decat niste neispraviti.
Lasati-ne in pace cu nihilism-ele voastre.
Credeti ca ati fi mai fericiti daca Stefan cel Mare nu ar fi declarat si Sfant?
Credeti ca lumea in care traim ar fi mai curata si mai generoasa daca acest lucru nu s-ar fi infaptuit?
Aiurea !?
Suntem o natiune de negativisti care critica lucrurile ca sunt, pentru ca sunt asa cum sunt, si care condamna ceea ce nu exista in sensul ca de ce nu exista.
Pacat de noi ,pentru ca am fi baieti destepti!!!

Stefane, iti scrie Gabriel Costache ! Ultima data ne-am intalnit la Tel Aviv, daca-ti mai amintesti (cred ca era prin 1996-1997)! Ai mai tinut legatura cu Misu? Mi-e dor de un pescuit in Delta in 3 (eu, tu si Misu), asa cum faceam odinioara ! Daca vrei sa-mi scrii foloseste gabriel_co_za@yahoo.com. Acum sint in Africa de Sud si revin in Romania prin octombrie 2005!
Sa ai un An Nou fericit si cu multe realizari !
Toate bune si La Multi Ani !

"Papa Stefan II a murit de apoplexie dupa trei zile de la alegerea sa ca papa. Nu se afla pe lista oficiala de papi ai Vaticanului."

... lucru firesc de altfel, deoarece a murit inaite de consacrare, deci nu a fost papa de jure.

___________________________________________________________________
Fereste-ma Doamne de mainstream.

In data de 1 Septembrie Radio Transilvania a implinit 10 ani.

Stefan Banica Jr. in concert:
http://vanceadorin.blogspot.com/

Pareri ?

- Domnule Stefan Dinu
desi uneori ciudat pentru mine,punctul dvs. de vedere e interesant si probabil bine argumentat juridic,cea ce in situatii serioase e foarte important.
"... ma intereseaza lupta impotriva pirateriei in domeniul fotografiei... am avut o tentativa de initiativa de a forma un nucleu al asociatiei fotografilor ..."
- si pe mine ma intereseaza faptul ca pe dumneavoastra va intereseaza si as fi curios cum ne-am putea vedea,intalni,vorbi, eventual impreuna si cu altii interesati de acest subiect ? Parca citeam nu demult despre o initiativa legata de un club,sindicat,asociatie,poate exista interes si pentru noi membrii,daca... (?) stie cineva o adresa ,un telefon...
"...Ca sa aiba sens si consistenta aceasta initiativa, eu cred ca trebuie sa ne concentram pe fenomenul de furt masiv de fotografie existent in piata presei scrise...Nu ar trebui sa ne excitam numai cand vine vorba de fotografiile noastre, ci mai ales sa stopam masiv furtul de afara. Asta poate ajuta cel mai mult comunitatea foto romaneasca..."
- Cred ca aveti mare dreptate si nu numai in cea ce priveste doar presa ci in general tot ce se tipareste in tara asta,brosuri, pliante, fluturasi,reclame si tot felul de alte tiparituri facute de agentii babane pentru clienti superbogati,agentii de turism superprocopsite, banci,case de asigurari,mari retele de distribuitie care folosesc as spune cu inconstienta imagini "imprumutate" de pe internet fara nici o durere de cap. Spun:inconstienta,fiindca asa este.Aceste firme nu ar face niciodata asta in tarile lor de origine,fiindca i-ar costa mult mai scump decat cateva sute sau chiar o mie doua,date unui fotograf care sa le execute comanda.Aici la noi,se adreseaza unei agentii sau unor "graficieni"care imprumuta cu dezinvoltura, recadreaza, cropuiesc, aplica doua,trei efecte pe deasupra,schimba cate ceva pe ici pe colo ca sa nu mai semene izbitor cu originalul si vand clientului supermultumit produsul.Nici o neliniste,nici un comentariu,nici o problema; liniste si beneficii pentru toata lumea.Cine mai are nevoie de fotografi in conditiile astea ?
... m-a impresionat placut faptul ca pe unele din fotografiile folosite pentru panotajul stradal era precizat numele fotografului. Cred ca obligativitatea publicatiilor de a indica numele fotografului sau agentia vanzatoare ar reduce drastic pirateria. Numai ca o asemenea initiativa nu va aparea din senin. In lipsa unei entitati care sa apere activ drepturile tuturor fotografiilor, din tara si de afara, nu o sa facem altceva decat sa ne lamentam si sa ne plangem de mila.

lory
multumesc Stefan pt. ca te/ai oprit aici
Lory

Care esti pe aici Stefan, Stefanita, Nene Fane...
La Multi Ani si-un gand de bine!