comentarii

Tudor Arghezi - doua capre


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Tudor Arghezi - dorele - de philo la: 03/02/2010 18:32:24
(la: Sfantul Eminescu)
... Arghezi a scris cel mai, cel mai:

" Păşiţi încet cu grijă tăcută, fraţii mei,

Să nu-i strivim făptura, nici florile de tei.

Cel mai chemat din toţi şi cel mai teafăr.

Şi-a inmuiat condeiul, de-a dreptul în Luceafăr.”

( Tudor Arghezi )


Cel mai teafăr la minte, căci fragil fizic era.
Sunt multe zvonuri legate de boala care l-a ucis, dar pentru mine este clar ca ceeace i-a adus sfîrşitul a fost dragostea de oameni şi sensibilitatea sa.
#522500 (raspuns la: #522404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru gigi2005! - de kradu la: 17/03/2005 23:50:17
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Ai harul de a spune povesti, si de a scrie o cronica!
Rindurile tale mi-au adus in minte calvarul buniciilor mei! Momentul zilei cind acestia nu au mai avut cum sa-si achite cotele si ..cu..hambarul gol.........toata munca de o viata, furata si....
sii dimineata cruda de a doua zii cind am vazut peste albul fetei de masa
fetele lor batrine si ochii stinsi! Pentru ca speranta nu mai era, si visurile lor de tinerete fusesera si ele furate!

Raspunsul la intrebarile pe care ni le punem poate fii gasit la adresa:
http://www1.ournet.md/~paulgoma/securitatea.html

Ori pentru cine vrea sa incerce: "Rinduri pentru Colegul Anonimus"!


Dar………
Inceputurile:
Ne spui ca ; pun intrebarea: -De la cine cumpara acest bunic pamantul?
Si am sa gasesc si raspunsul: Lenesii, betivii, scursurile i-si vindeau pamantul ori casele. Aceasta categorie de rebut social, lenesi, si betivi vor forma o clasa sociala paupera cu multi copii si fara resurse care va imbratisa repede doctrina comunista, si mai ales chintesenta sifilisul ei “EGALITATEA” tuturor. Credinta acestor scursuri ca comunismul le va pune un furtun cu mancare la extremitatea bucala si unul la cea anala s-a dovedit teoria cea mai populara, dar nu numai! Dictatura proletariatului venind cu binescunoscuta lupta de clasa! Ura unora impotriva altora! “Ura impotriva CHIABURIMI”, a intelectualitatii a micului mestesugar, a elitei, a burgheziei, a prvaliei private, a cizmarului si a frizerului din afara cooperativei……“Scursura” trebuie sa urasca pe cel harnic, pe intreprinzator, pe antrepenor, pe bunicul tau pe al meu, pe oricine muncea si prospera! Aceasta patura de “Scursuri” cu “origine” foarte sanatoasa a creat rasadul si pepieniera, PMR si a securitatii! Noii recutii ai structurii PMRisto-Securiste, “omenii noi” sunt fortele oarbe, si criminale, de o bestialitate feroce, marcand profound perioada de instaurare a comunismului, colectivizarea agriculturii, trecerea de la democratie la dictatura comunista, exterminarea elitei, manipularea intelectualitatii utilizind chiar SI pe marii ei tradatorii (Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi,) si crearea de intelectuali proprii si “Lingai” ai PMR printre care se remarca cu deosedire,
Nina Cassian, Dan Desliu, Maria Banus, si monstrul Mihai Beniuc. Crearea omului nou , teroarea permanenta, canalul, la stuf, Gherla, munca patriotica, UTM, coltul rosu, domiciliul fortat, ce vorbesti pe strada si ce vorbesti acasa, haina neagra de musama a securistului, cadavrele de pe strada impuscate ca “dusmani ai poporului”, nationalizarea, infometarea, cozile interminabile la paine, lapte, cartelele, lozincile, rusificarea din scoli,
si lozinca “Cine nu e cu noi, e impotriva noastra”!

Sursa:
Dar acesta scursura sociala de lichele provine de oriunde, de la marginea tirgurilor, de la sate, din commune si din metropola! Scursura (formata din drogati, betivi, lenesi, bolnavi mintali) se creaza in orice societate si ea exista ca atare, prin mila societatii.
Si acum exemplul cel mai elocvent:
Bunicul lui Ion Iliescu are si el o casa la marginea Oltenitei! Sarac si puturos are totusi o casa si se pare ca scrie si frumos adica caligrafic! Deci cineva l-a trimis la scoala! Uneori mai lucreaza el copiind acte la primarie dar de obicei sta in circiuma unde se plinge si injura neegalitatea sociala! Si pina la urma si aceasta putoare batrina isi va vinde casa si se va instala linga Podul Grand in Bucuresti unde tinarul UTEmist Iliescu va lua lectiile de baiat de “cartier”.
Acelasi bunic e primul care da lectii tinarului Ion Iliescu despre egalitate, lupta de clasa, dar mai ales de ura impotriva celor care AU pentru ca sunt harnici! Aceasta ura impotriva propietatii nu l-a parasit pe renumitul om politic nici la cei 75 de anisori!
…..
Raul a venit de est prin tradatorii din tata-n fiu ca Iliescu si Roman dar a venit si de oriunde! A pune vina pe taranime e o mare greseala! Cei ce l-au votat peIliescu au fost oamenii nostrii de la bloc care dupa ce au fost pensionati la virste “fragede” au tot asteptat ca milogii se dea ceva ori cite ceva, devenind dependenti, exact ce si-a dorit si Iliescu! Caldura, apa, chiria si mai ales costul acestora ramane o problema de nerezolvat practice cu toata propaganda politica a guvernantilor! Aceleasi probleme, aceeasi dependenti, aceeasi oameni, si in politica si pe strada!



Prezentul:
Paunescu, si Vadim lingaii gumarilor lui Ceausescu, elitele de azi! Si nu numai ei!
O tara il priveste la TV pe “Generalul Plesita” cum povesteste modul cum il schingiuia pe Dl. Goma! Sii reactii? Intr-un fel calaul Plesita e privit cu un fel de simpatie de catre telespectatorul Roaman! Nimeni nu se ridica pentru justitiesi pentru pedepsirea calaului! De ce oare?

La asta ramane sa-mi raspunde-ti voi!

Cu stima si s-auzim numai de bine!
“K”.

#39762 (raspuns la: #39208) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tudor Arghezi - de andleia la: 15/06/2005 21:22:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Cina

În frig şi noroi
Trec hoţii-n convoi, câte doi,
Cu lanţuri târâş de picioare,
Muncindu-se parcă-n mocirli de sudoare.
Fiertura e gata.
E seară. E ploaie.
O lingură grea, cât lopata,
Dă ciorba din doua hârdaie.
Câţiva au ucis,
Câţiva ispăşesc ori un furt, ori un vis.
Totuna-i ce faci:
Sau culci pe bogaţi, sau scoli pe săraci.
Livizi ca strigoii şi sui,
Strâmbaţi de la umeri, din şold si picior
În blidul fierbinte, cu aburi gălbui.
Îşi duc parcă sângele lor.


Flori de mucigai

Le-am scris cu unghia pe tencuială
Pe un părete de firidă goală,
Pe întuneric, în singurătate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat împrejurul
Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan.
Sunt stihuri fără an,
Stihuri de groapă,
De sete de apă
Şi de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Când mi s-a tocit unghia îngerească
Am lăsat-o să crească
Şi nu mi-a crescut -
Sau nu o mai am cunoscut.

Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară.
Şi mă durea mâna ca o ghiară
Neputincioasă să se strângă
Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.



De-abia plecaseşi

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?


Jignire


Nepretuind granitul, o, fecioara!
Din care-as fi putut sa ti-l cioplesc,
Am cautat in lutul romanesc
Trupul tau zvelt si cu miros de ceara.
Am luat pamant salbatic din padure
Si-am framantat cu mana de olar,
In parte, fiecare madular,
Al fintei tale mici, de cremene usure.
1880-1967
Zmaltandu-ti ochii, luai tipar verbina,
Drept pleoape, foi adanci de trandafiri,
Pentru sprancene firele subtiri
De iarba noua ca-a-ntepat lumina.
Luai pilda pentru trunchi de la urcioare
Si daca-n sani si sold a-ntarziat
Mana-mi aprinsa, eu sant vinovat
Ca n-am oprit statuia-n cingatoare
Si c-am voit sa simta si sa umble
Si sa se-ndoie-n pipaitul meu,
De chinul dulce dat de Dumnezeu,
Care-a trecut prin mine si te umple.
Femeie scumpa si ispita moale!
Povara-acum, cand, vie, te-am pierdut,
De ce te zamislii atunci din lut
Si nu-ti lasai pamantul pentru oale?

"Inima este împărţită în două atricule şi două testicule" - de cosmacpan la: 30/08/2008 13:40:24
(la: de unul singur........)
Bacalaureat 2008
*Inima este cel mai importatnt organ genital al omului.
Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.
In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost.
Vitoria lipan plangea cu lacrimi la gasirea oaselor barbatului sau.
Drumetii veneau la Hanul Ancutei pentru a minca si a bea vin din ulcicile noi ca alea vechi erau sparte!
Un profesor intreaba o eleva:cine a scris poezia "Luceafarul" la care ea spune Tudor Arghezi.
Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.
Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.
Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa.
In "Sobieschi si romanii" autorul descrie cum o mina de plaiesi au rezistat asediului perfid al puternicei armate din Iasi . In final, plaiesii, se predau in mod eroic, lasind cetatea neamtului.
Desi s-a ocupat mai mult cu turismul, Calistrat Hogas vorbea latina la perfectie.
Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia de la Rovinari.
Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: "Da-mparate!"
Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."
La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula.Un elev raspunde(in scris):"Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet..si pe Paula nici nu o cunosc!"
*Detectiva buna, vitoria lipan a descoperit ca sotul ei a murit cu capul spintecat
Mihai Eminescu si-a intitulat poezia "Din valurile vremii..." vrand sa sugereze vremea si apoi nu a mai continuat titlul din nu stiu din ce motiv s-a razgandit si a inceput strofa I.
Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze...
Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.
Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
Balada e o specie a liricii populare inventata de Ciprian Porumbescu.
Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.
*Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.
Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.
Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.
Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.
În romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.
Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
Nechifor Lipan statea " pe spate cu fatza in jos"
Profa: In ce tip se incadra Otilia Marculescu? Eleva: In tipul ingerului a fetei blonde. Profa: Asta ai citit tu intr-o carte? Eleva: Asta am spus-o eu din proprie initiativa
Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
De ce se numeste nuvela "La tiganci"? Raspuns : Localitate in care se petrece actiunea este La tiganci.
Profesorul : "Ce stil functional are acest text?" Elevul: " Stilul articol"
Prof: cum moare Dinu Paturica? Elev:... Prof: A murit intr-un mod simbolic... Elev:... Prof(NERVOS): Haide, mai, baiatule, cum a murit? Elev(SPERIAT): L-A CALCAT CARUTA!!!!
*** - de munteanu rodica la: 07/02/2013 12:53:46
(la: Roz, negru)
peska, peska... - de Baby Mititelu la: 07/02/2013 10:00:16
"Greii" s-ar plictisi de moarte fara de noi, usureii...chiar nu-mi imaginez ce si-ar spune.

poate ceva inteligent de genul:
" * - de Baby Mititelu la: 07/02/2013 10:05:50
Pe mine ma ingrijoreaza puterea prostimii."

UITE şi eu ştiu să dau copy-paste dar, menţionez ca stiu versurile pe de rost de mult, de mult...deci sunt foarte culta-n cap.Si NICIODATA nu mi-am dorit excluderea cuiva ,nici nu cred ca se poate .Fiecare se exclude singur chiar si atunci cind o face adminul.
deci:

Zdreanţă
poezie [ ]

de Tudor Arghezi

L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.

- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mâncat!"
"Stai niţel, că te dezvăţ
Fără mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte."
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
"S-A FACUT A DRACULUI!"
#640648 (raspuns la: #640620) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
renumitul comunist: tovarasul Marin Sorescu - de (anonim) la: 17/04/2004 02:06:13
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
Pentru cine a citit numai un vers, numai o fraza, pentru cine aerul din jurul vorbelor nu inseamna mai mult decit spatiu, spatiul dintre existenta si etern, pentru cine n-a fost in prezenta acestui "monstru" artistic am sa va fac introducerea la realitatea politica, valoarea umana si esenta universala a acestui unic ginditor de origine romana.
Un om de statura medie, foarte modest, inbracat curat cu o privire rece si ratacita, degete galbene de fumat, zimbet protectiv de om batrin, cuceritor fara vorbe, numai prin prezenta, adorabil de simplu si magnific de complex. Pentru mine, Marin Sorescu este alaturi de Geo Bogza, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, prima dragoste.
Dragostea de literatura, de viata, de religie.
Cu siguranta ca aveti dreptul sa va indoiti de integritatea lui, insa de neingaduit crucificarea postmortem.
Daca singurul motiv ar fi invidia si tot sinteti cam tirziu "in gara", domnilor !
"Trenul de Ploiesti a plecat de la linia 4" !!!
Din California, cu vesnica admiratie, Ara.

NU - de The Alchemist la: 27/05/2005 11:02:07
(la: E admis sa inseli?)
Categoric NU ... nu exista "motive" care sa-ti dea dreptul sa inseli ... Vrei pe altcineva! lasi actualul partener si treci la altul!
Sau unora le place sa fie "mielul care suge de la doua capre :))"
NU - de The Alchemist la: 27/05/2005 11:03:12
(la: E admis sa inseli?)
"mielul care suge de la doua oi"
sau
"iedul care suge de la doua capre"
:))
ma scuzati :))
Tudor Arghezi - de lipici la: 02/08/2005 10:33:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seara

Un paianjen, ca un neg
Umbla lung in sase peri
Abia-l vezi si e intreg
Cu nevoi si cu dureri

Vine de la munca lui
Nu se-nseala de picior
Il asteapta colo-n cui
Casa prinsa de urcior.

Nu ma vede, nu ma are
Nu ma stie de nimic
De ce-oi fi atat de mare?
De ce-i el atat de mic?
zaraza - de rac la: 02/10/2005 12:50:01
(la: carti care v-au refuzat)
Poate ca nu e cazul sa te intreb asta, dar face parte din subiectul tau: sa vorbim de poezie. De poezie? Da.
Ce poeti considerati buni de publicul cititor relativ educat, vorba ta, nu ai putut digera? Si tu, si ceilalti, daca-mi este permis.

Cateva exemple la mine: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Marin Sorescu, dar mai sunt si altii.

Dintre cei preferati (indiferent daca au recunoastere sau nu), pe primele locuri sunt mai toti poetii simbolisti (Minulescu, Bacovia, Macedonski), la care adaug cu drag pe Nichita Stanescu, Adrian Paunescu.
Dintre straini, ador Esenin.

Sigur, Eminescu ocupa un loc aparte, nu se poate amesteca cu nimeni.

Mosh Craciun.... - de Andre29 la: 24/12/2005 19:18:32
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
este pe drum... si ii va gasi pe toti cafegii, in toate locurile din lumea larga unde viata i-a purtat... l-am rugat, oriunde ati fi, sa va aduca sanatate, liniste, caldura in suflete si in casa, speranta pentru cei care au nevoie de ea, rabdarea pentru cei ce nu au si increderea pentru voi toti. O seara magica va doresc... depinde de noi sa vedem magia :)


_____
de prin carti adunate - de baba la: 03/01/2006 13:15:00
(la: zece intrebari)
Cel mai mult m-au interesat raspunsurile la a 5-a intrebare. Martin Eden a fost si sprijinul meu in studentie. Dar fiecare varsta are reperele ei.
La a 3-a intrebare as raspunde cu un citat din Tudor Arghezi, poate cunoscut mai putin de cei tineri.

(El) vazu ca vorba "maestre" starneste
O inviorare, parca-i frantuzeste,
Si la batranete si la tinerete
...
Cei chemati cu vorba care i se spune
Infloresc in sine-ndata. Ce minune!
Cum le zici "maestre" in ce-aveai de spus
Gatul li se-nalta de trei ori mai sus,
Omul e mai ager, mai vioi, mai sprinten,
Ca un roib agale, indemnat de pinten,
Si Pacala-si spuse: "Vorba asta scurta
E ca mangaierea porcului pe burta.
E cu farmec dulce si, din stramb ori ciung,
Simti ca te lateste si te face lung.
Insul se mandreste, limba-i se deznoada
Isi ia vant si vesel, da-n nadragi din coada.
Mai, ce bine-mi prinde!
Am aflat si harul
Sa-mi pui in picioare bine si magarul,
Cum ajung acasa, vad cu cat ii este
De fudul auzul, si-o sa-l strig: Maestre!"

Astept si alte intrebari din placerea de a va citi raspunsurile.

Cele mai bune chestionare le-am gasit in "Jurnal"-ul scris de Max Frisch. Cum chestionarele nu au titlu le voi cita doar prima intrebare (desi prima intrebare nu e si cea mai buna, ea reflecta subiectul abordat).
Ch1. Sunteti sigur ca va intereseaza intr-adevar mentinerea speciei umane daca dumneavoastra si toti cunoscutii dumneavoastra nu mai exista? De ce?
Ch2. Casnicia constituie inca o problema pentru dumneavoastra?
Ch3. Deplangeti soarta femeilor? De ce?
Ch4. De regula, stiti ce sperati?
Ch5. Daca aduceti pe cineva in situatia sa-si piarda umorul (de pilda pentru ca i-ati lezat sentimentul de rusine) si daca atunci faceti constatarea - omul acesta n-are umor; socotiti ca dumneavoastra aveti umor pentru ca radeti acum de el?
Ch5. Urati banii lichizi? De ce?
Ch6. Va socotiti un bun prieten?
Ch7. Va puteti aminti la ce varsta vi s-a parut de la sine inteles ca ceva va apartine, respectiv ca nu va apartine?
Ch8. Va este frica de moarte? De la ce varsta? Ce faceti impotriva acestui lucru?

Sperand ca v-am trezit un pic interesul pentru Max Frish, va promit sa transcriu oricare dintre chestionare, daca e cineva interesat.
poeziile preferate - de un nasture la: 02/02/2006 19:55:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
Înapoierea cheii

Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

Tristeţea, ea,
nu este gând
ea lucru este.

Mănânc-o, dacă ai cu cine!
Durerea vieţii
e un lucru, -
nu contemplarea lui.

Mi-e dor
să potsă nu-mi mai fie dor
de tine.

Nichita Stanescu

De-abia plecaseşi

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? de Tudor Arghezi

Mai gasim poezii frumoase si la Ion Barbu , Marin Sorescu , Bacovia.samd.
Carti, carti, carti...pentru toate varstele... - de cosmiK la: 02/04/2006 10:53:27
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Poate o sa va surprinda ceea ce va voi spune acum dar mie inca imi place sa citesc Povesti nemuritoare. Si stiti de ce? Pentru ca asa am descoperit placerea de a citi.
O carte buna e pentru mine un prilej de inaltare, de incantare sublima si de cele mai multe ori e ca un balsam, ma calmeaza, ma linisteste. Sunt carti care ma emotioneaza pana la lacrimi, carti care ma fac sa tresar, carti care ma fac sa rad in hohote.
Carti de capatai ar fi multe si fiecare din ele mi-a marcat existenta mai mult sau mai putin. As enumera doar cativa autori: Mircea Eliade cu "Maitreyi" si "Nunta in cer" sau cu proza fantastica "La curtea lui Dionis", "Sarpele", "Intoarcerea din rai" si nuvela "La tiganci", Camil Petrescu cu-a sa drama "Jocul ielelor", Ionel Teodoreanu cu ciclul "La Medeleni", Mateiu Caragiale cu-al sau "Crai de curte veche",H.R. Patapievici cu al sau "Zbor in bataia sagetii", Gabriel Liceeanu cu "Jurnalul de la Paltinis", Surorile Bronte cu "La rascruce de vanturi", "Jean Eyre", John Fowles cu "Iubita locontenului francez", Paulo Coelho cu "Alchimistul", "Veronica se hotaraste sa moara" si multi altii...
Ca poeti imi plac Eminescu cu "Epigonii", "Luceafarul", "Floare Albastra", "Memmento mori" etc si etc..., Alecsandri cel "vesnic tanar si ferice" cu ale sale "Pasteluri", George Cosbuc, Octavian Goga cu poeziile din volumul "Ne cheama pamantul", Tudor Arghezi cu poezia "Testament", George Bacovia: "Plumb, "Lacustra" ...Vasile Voiculescu :"In gradina Ghetsemani", Ion Barbu: "Oul dogmatic", Labis cu "Moartea caprioarei", Nichita Stanescu cu "Leoaica tanara, iubirea"", "Elegia a opta, Hiperboreeana"...
Imi place Caragiale care e mereu actual si "la moda". Si da, mai imi plac unele proverbe si zicale romanesti.
Deja am spus prea multe si poate ar trebui sa las loc si pentru altii. :)
angel eyes - de Belle la: 15/06/2006 20:36:39
(la: Ati emigrat? Multumesc.)
misto! adica in strainatate nu conteaza ce ai in cap daca stii ce si cum sa scrii in CV... cel putin asa se intelege din ce-ai spus.

lasand la o parte faptul ca in orice domeniu oricand pot lua nastere greve si proteste si nu vad ce legatura are asta cu a-ti face meseria cu placere, mai ca-mi vine sa-mi pun traista-n bat si sa ma duc si eu in america ;) probabil ca vizele cu drept de munca stau agatate in copacii de pe str. tudor arghezi din bucuresti si oricui i se scoala sa mearga in america sa se faca profesor e doar o chestiune de a avea chef sau nu....
#128080 (raspuns la: #127987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tudor arghezi - de onutza la: 15/08/2006 18:09:53
(la: Cele mai frumoase poezii)
Eram atat de obosit
Si sufeream.
Eu cred ca sufeream de prea mult suflet.
Pe dealuri, zorile
Isi deschideau pleoapele si ochii inrositi de nesomn.
Pierdut am intrebat:
Soare, cum mai simti nebuna bucurie de a rasari?
Si-n dimineata-aceea fara somn,
Cum colindam cu pasi de plumb
Intr-un ungher ascuns am dat de-un leagan.
Paienjeni isi teseau in el maruntele lor lumi,
Iar carii macinau tacerea.
l-am privit cu gandul larg deschis.
Era leaganul in care-o mana imbatranita azi de soarta mea,
mi-a leganat intaiul somn sau poate-ntaiul vis.
mi-am pipait cu degetele, ca un orb trecutul
si fara sa-nteleg de ce, am inceput sa plang.
Eram atat de obosit
De primaveri, de trandafiri,de tinerete si de ras.
Aiurind ma cautam in leaganul batran cu mainile pe mine insumi
Ca un punc.
carti bune - de princess la: 27/01/2007 10:31:00
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartile care mie mi-au marcat existenta?!Sunt cateva carti mari ale omenirii,cum ar fi Stendhal-''Rosu si negru''-un roman al secolului 19 care pe mine m-a fascinat;Dumas-''Contele de Monte-Cristo'',o carte din care intotdeauna ai ceva de invatat,indiferent de varsta;Chariere-''Papillon''-zguduitor;sigur-Marin Preda-''Cel mai iubit dintre pamanteni'' si mai sunt multi...
Mie mi-a placut in mod deosebit Eminescu-poeziile lui dar in special proza si dramaturgia.Ce vremuri...Liceul...de care intotdeauna imi amintesc cu placere...
Am citit niste comentarii despre Tudor Arghezi...Intr-adevar s-a spus despre el ca e putin cam bolovanos,dar cine ar putea uita artele poetice ale lui?!!''Flori de mucugai'',''Testament'' si atatea altele...
Eminescu cel special -Inscriptie - de Muresh la: 03/06/2007 22:56:58
(la: Cucoşul vestise o noua zi.)
Păsiţi incet cu grijă tăcută, feţii mei,
Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei,
Cel mai chemat s-aline, din toţi, şi cel mai teafăr
Si-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr.
(Tudor Arghezi, Inscriptie pe amfora LUI. (Eminescu)
#202647 (raspuns la: #202569) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de munteanu rodica la: 03/03/2009 19:19:55
(la: Frustrari)
"Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
"S-a făcut a dracului!"

Tudor Arghezi
Areal - de impreuna2006 la: 15/04/2009 14:03:27
(la: Ceasul de apoi)
Tudor Arghezi
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/ceasul.php



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...