Urca-te draga -n jos c-acum in sus te-ai scoborit

1.De ce nu faci asta?
Pentru ca nu simt sa fac "asta", iar daca sufletul meu nu da unda verde...prefer sa fac altceva cu adevarat bun si din suflet pana atunci.

2.Esti multumit de ceea ce faci?
Da, pentru ca intotdeauna mi-am ales drumul in asa fel incat sa nu-mi pot reprosa decat mie. Atata vreme cat ceea ce fac ma caracterizeaza si nu ma schimba in altcineva, atata vreme cat ceea ce fac vine din interior asemeni unei miresme de cafea care ma face sa zambesc, sa adulmec adanc si sa zambesc gandind: "mai vreau"...da, iubesc ceea ce fac.

3.Incepe sa faci ce-ti place, restul iti va fi revelat.
Da - stiu asta :).

4.Da, noi toti avem o misiune de indeplinit.
Sa fiu in fiecare zi un om mai bun decat in ziua care a trecut.
Sa fiu sotie si mama adevarata pentru dragii mei - sa fiu asemeni unui far care sa stie sa ramana pentru clipe grele si de cumpana chiar si cand eu nu e sa le fiu fizic aproape.
Sa daruiesc din suflet si neconditionat si sa ma bucur cand primesc inapoi.

5.Dragostea nu e o obisnuinta, un angajament sau o datorie - dragostea este.
"În dragoste nimeni nu poate leza pe nimeni, fiecare este răspunzător pentru ceea ce simte şi nu putem da vina pe altul pentru asta. Nimeni nu pierde pe nimeni pentru că nimeni nu posedă pe nimeni.
...
Dragostea nu este în celălalt, este în noi înşine; noi o trezim. Dar pentru trezirea asta avem nevoie de altul. Universul are sens doar când avem cu cine să ne împărtăşim emoţiile. - Paulo Coelho - Unsprezece minute"

...................

"Daca ma intrebi rezumatul "Jocului cu margele de sticla" o sa-ti pot povesti ca inca mai simt miros de pergament ingalbenit la umbra de maestru ce asteapta cresterea si inflorirea margaretelor."

astept doar sa numar petalele in miresme de pergament ingalbenit...si sper doar sa nu uiti vreodata "cum miroase desertul, ce miros au curmalii sau cate arome poarta vantul ce trage a furtuna."... - poate ai sa ne inveti si pe noi secretul parfumului care nu se poate uita...cand cineva pleaca...

"Daca de multe ori inteleg gresit un lucru se datoreaza poate si faptului ca puntea mea se pierde in ceata ce urca din abisurile visarii."

visarea este tabloul cel mai frumos al interiorului nostru. ea ne descrie clar ce fel de persoane suntem sau ce vrem sa devenim - ma indoiesc ca ar fi ceva gresit sa paseasca cineva in urma ta pe punte - ceea ce pare a ticai mereu a eroare e frumusetea sufletului tau "nu e corect sa fie atat de frumos" :).

"asprimea si zeflemeaua care se cern printre vorbe inseamna "fuga de realitate" caci din dorinta de a nu ranii, fandez, iti pun lama floretei cat mai aproape de nas si apoi ma las descoperit, las garda jos."

in varful floretei tale mereu se afla cate o floare gingasa de iasomie - asta deoarece cuvintele tale sunt intelepte si calde...departe de a stii rani...sunt doar pansament pentru suflet...

"Multumesc pentru ca existati "

:)...nu, eu iti multumesc pentru ca existi atat de frumos, iar eu pot astfel exista cu o atingere de suflet mai frumoasa decat pana acum...

eonii prietene...sunt intorsi, deoarece nici o mie de eoni de asteptare nu par a fi atat de multi cand astepti un prieten!

Apoi cum sa spui ca nu e daca "Obiceiuri de nunta la cangurii schiopi" incepe cu Draga? NU simti ca se-nmoaie sarea intre deshte?

PS: nu am inteles printre diacritice "n-aş săgeta" sau "n-am săgeata" în jos?

de pe Cafenea...

pentru ca stiu sa fie spontani
pentru ca stiu sa faca ziua mult mai frumoasa
pentru ca stiu aranja soarele in asa fel incat ploaia sa stea sa priveasca
pentru ca stiu sa daruiasca atat de frumos
pentru ca stiu pretui tot ceea ce face sufletul unui om valoros
pentru ca sunt copilarosi
pentru ca le place sa se lase tachinati si le place sa tachineze
pentru ca stiu sa lase umarul in jos cand e nevoie de el
pentru ca stiu sustine si da incredere
pentru ca sunt dusi cu pluta si nu se vor la mal
pentru ca stiu iubi frumos
pentru ca exista atat de frumos

pentru ca sunt dragii mei :) si pentru ca in felul acesta simt eu sa le multumesc pentru tot ceea ce sunt ei aici (si nu numai).

pentru ca exista atat de frumos

.............

http://www.youtube.com/watch?v=ubqLGkWyXpg

............

va multumesc pentru prietenia, zambetele si incurajarile voastre baieti...

Un barbat însurat avea o aventura cu secretara sa. Într -o zi, pasiunea lor s-a dezlantuit si s-au dus la casa ei; epuizati datoita unui sex nebun pâna târziu, au adormit, trezindu-se pe la 8 seara. Când barbatul îsi punea hainele, îi ceru femeii sa-i scoata pantofii afara si sa-i murdareasca cu iarba si pamânt. Desi intrigata, ea a facut asta; el îsi puse pantofii, se urca în masina si pleca acasa.
- Unde ai stat ?- îl întreba nevasta când intra.
- Draga, nu pot sa te mint: sunt încurcat cu secretara mea si am fost toata seara sa facem dragoste. Am adormit si nu m-am trezit pâna la ora asta.
Sotia lui se uita în jos, îi vede pantofii si îi spune :
- Ticalos mincinos !!! Ai fost sa joci golf !!!

Diana draga,

Surprindera ta e nejustificata, dai exemple de neologisme; e normal ca ele sa faca parte dintr-un fond lingvistic indo-european. Scuza-mi nedumerirea, dar consideri norvegiana o limba slava (sic!)???
A propos, termenii corecti sunt "slav(a)" si "latin(a)", in nici un caz "slavica" si "latinica"... Pentru o "pasionata de cuvinte" (cum te pre(z)/(t)inzi), sunt cam multe semne de intrebare la mijloc, nu crezi???

"FLACARI"
Virgil Carianopol

Sunt flacara, sunt jar, sunt para,
Merg printre oameni luminand.
Sunt ca o stea ce straluceste,
Dar nimeni nu ma vede-arzand.

Ard ca un codru ce nu piere
Sub flacarile ce-l incing,
Un codru care arde-ntr-una
Dar flacarile nu-l ating

Si ard, si ard, asa de-a randul,
Ca mii si mii de stele.
Ii luminez pe cei din preajma
Arzandu-mi visurile mele.

Stiu, se va stinge crud odata
Aceasta flacara, stindard
Da-mi pare rau ca se va stinge
Fiindca traiesc numai cat ard...


"TARE-AM FOST"...
Virgil Carianopol

Tarea-am fost, un om ca nimeni altul,
Un sucit mereu, un stramba-drum,
Mi-am dorit, cand eram jos, cu-naltul,
Iar de-acolo,unde sint acum.

Toata viata mi-o traii bolnava.
Am fost mare, atat cat eram mic.
Am suit cand am cazut din slava
Si-am cazut voind sa ma ridic.

N-am cerul la nimeni niciodata,
Chiar de-a fost sa rabd, in viata mea.
Am dat totul fara nici o plata,
Nevoind nimic sa mi se dea.

N-am lovit in nimeni.Mai-nainte
Am izbit in mine pentru-a sti
Cat ar fi durerea de fierbinte
Pentru-acel pe care l-as lovi

Am trecut prin toate totdeauna
Ne-nsemnat, mereu un suferind,
Un vulcan, afara stins intr-una,
Inauntru, insa, clocotind

Draga Alice,
Multumesc totusi pentru "Nivelul intelectual nu se "vede" ! Sa o iau strict personal?!:) Ei bine ma refeream la discutii purtate tete-a-tete... Neincrederea ta in oameni este evidenta. Eu nu sunt chiar atat de neincrezator poate si prin natura profesiei. Mesajul meu nu presupune abordari de psihologie colectiva care iau în considerare efectul de turma, ci constientizarea individuala. Pentru asta sunt instruiti politicienii! Toate cele spuse sunt comentarii personale, completate cu date din alte surse, care merita sa fie cunoscute, retinute si inregistrate in memoria fiecaruia sau de ce nu, colectiva a romanilor. Cauzele acestor violente de atitudine nu se afla în nu stiu ce homofobie atavica sau pe plan metafizic, nici în evolutia nenaturala sau naturala a comunitatilor ci în criza identitara a individului repercutata asupra intregii comunitati, în complementul acesteia. Mandria si solidaritatea comunitare pot atinge uneori forme paranoide. Iata si cazul unora dintre cei care si-au exprimat opiniile pe care, cu sinceritate, le respect. Uneori lipsit de instincte dar plin de obiceiuri inradacinate, omul(romanul), este mai ales, traditionalist. Evolutia societatii actuale indica aceasta trasatura de psihologie colectiva. Din pacate uneori exista o oscilatie evidenta intre constiinta colectiva si patologia sociala. Daca individul nu este motivat, atunci ce pretentii avem de la societate ca ansamblu!? Lipsit atat de mult de informatia necesara bunului mers al contiintei sale, individul incepe sa creeze monstri. NU doar unul am convins...ci cateva zeci! Mai caposi decat iti poti imagina ;)

Draga Daniel, tineretul roman nu stie engleza. Nici swahili. Tu? Stii engleza?

Draga valentinb, ai scris asa:

#1796 - Comentariu adaugat de valentinb la mar 21 Oct 2003 - 20:03 (...)orice OM care a pierdut 20 din membrii familiei la pogromul de la abator (...)adica acu o sa se gaseasca vreun doct care sa spuna ca marele iorga i-a indemnat pe legionari sa omoare evrei..(...)


**

1. Iata mai jos cate ceva care s-ar putea sa te intereseze. Si nu numai pe tine. Daca ai argumente care pot dovedi contrariul, le astept. Am spus argumente, nu vorbe aruncate degeaba.

(link la text http://www.geocities.com/alkimistul/ml/pogrom.html )

FALSUL "POGROM" DE LA ABATOR

-Profesorul universitar, Dir. al Abatorului, Radu Ieftimovici, spulberã legenda comunistã privitoare la "pogromul" de la Abator din Ianuarie 1941-

"Primele mistificari privind acest subiect, apartin ziaristului sovietic Ehrenburg in 1945, (intr'o conferinta la Atheneu), aplaudat de Ion Calugaru, Mihail Sadoveanu, C. I. Parhon, Traian Savulescu s.a., dand mana libera lui Nicolski si Draghici pentru exterminarea care a urmat. Au continuat cu acuze dl. Sandu David, presedintele uniunii Asociatiilor de Scriitori din Statul Israel, iar dintre romani: Marin Preda, Sergiu Nicolaescu s.a., au colaborat prin scenarii folclorice comuniste acuzand fara dovezi. In anul 1946, procuratura comunista se ocupa de Abator. Sunt chemati toti medicii si muncitorii angajati la abator in anul 1941. Faptele sunt intoarse pe toate fetele, se cauta neaparat vinovati sau tapi ispasitori, dar nu se gasesc si procuratura este obligata sa inchida dosarul. Dintre cei audiati, doar macelarul Horwat crede in pogrom, insa el nu era angajat al abatorului in 1941. In schimb, tinichigiul Segal, evreu, de buna tinuta morala, prezent acolo in 1941, declara ca nu a existat nici un pogrom. Cel cu declaratia falsa, macelarul, dupa cateva luni a fost numit in postul de director al abatorului.

Angajatii Abatorului Bucuresti, revoltati, au semnat o nota de protest impotriva mistificarilor pe aceasta tema in ziarele comuniste. Facsimilul acestui protest a fost inaintat ziarelor "Universul" si "Dreptatea", dar nu a mai fost publicat deoarece aceste ziare au fost reduse la tacere" (Zaharia Marineasa - "Pogromul de la Abator", in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994", pag. 144). Iata, mai jos, desmintirea angajatilor de la Abator in anul 1941:

D E S M I N T I R E
"Subsemnatii, medici veterinari si functionari ai Abatorului Capitalei, luand cunostinta de articolele publicate de ziarele "Romania Libera", "Tribuna Poporului" prin care se afirma ca in abatorul Capitalei au fost ucisi ovrei, si de campania care se duce pe aceasta tema, de natura sa discrediteze institutia si oamenii ce o servesc, dam cea mai categorica desmintire, afirmatiunilor facute si declaram pe proprie raspundere ca faptele enuntate mai sus sunt de domeniul fanteziei". Urmeaza semnaturile (37)

Facsimilul scrisorii si semnaturile (pentru cei interesati), au fost deja publicate in ziarul"Expres Magazin", Nr. 13, Aprilie 1992 (laolalta cu declaratiile prof. univ. Radu Ieftimovici), cum si in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994). Documentul in original: vezi arhiva ziarului "Dreptatea".

"In afara acestor desmintiri, se adauga argumentul cel mai important care nu poate fi contestat: cartea "Martiriul evreilor din Romania in 1940-1941", cuprinzand documente si marturii, editata de Centrul de Studii al evreilor din Romania in anul 1991, cu un cuvant inainte al Sefului rabin Moses Rosen, carte care are 327 pagini, din care 16 pagini cu fotografii, si in care nu se gaseste nici un cuvant despre existenta vreunui abator.

D-nii Norman Manea, Andrei Pippidi si istoricul Francisco Veiga (intr'o istorie recenta, aparuta la editura "Humanitas"), fiind vorba de o denigrare planificata, nu tin seama de aceste dovezi si continua dusmanos cu acuzatiile asupra unor evenimente care nu au existat.

Despre evreii morti in timpul zisei rebeliuni, acesta fiind un capitol separat, "Cartea Neagra", editata in 1946 de Comunitatea evreilor din Romania, recunoaste conditia de beligeranti, adica cea de luptatori a evreilor in rasturnarea regimului legionar si nu de simple victime ale antisemitismului; numarul evreilor fiind neinsemnat fata de numarul legionarilor morti in evenimentele din Ianuarie 1941. Cercetand cu amanuntime evenimentele din timpul zisei rebeliuni, nu vom descoperi nicaieri vreo condamnare adusa vreunui legionar pentru fapta de a fi ucis un evreu, desi stim cu totii ca Antonescu s'a luptat mult sa descopere o astfel de proba incriminatorie.

Se cunoaste de asemenea ca legionarii au fost ocupati cu apararea institutiilor publice in contra loviturii de Stat antonesciene; in plus, ca si in Revolutia din 1989, ca de altfel in orice situatii de aceeasi factura, periferia orasului, prin elementele ei, isi aduce o contributie violenta si haotica". (Zaharia Marineasa - ibidem -).


2. "Marele Iorga" a fost in anii deceniilor 2-3 din secolul trecut unul din cei mai virulenti antisemiti romani. Relatiile sale foarte bune cu A.C. Cuza, fondatorul gruparii "Liga Apararii Nationale" al carei unic scop era lupta impotriva evreilor, sunt cunoscute.


3. Doritorilor le stau la dispozitie cu lucrari istorice in format electronic sau tiparit. Printre altele,

"Holocaust in Romania?" (editat colectiv, 2001)
"Industria Holocaustului" (N. Finkelstein, 2001)
"Holocaustul: martori oculari sau legile naturii?" (2000, carte interzisa in 2002)
"Miscarea legionara si evreii" (Flor Strejnicu, 2002)

Mai puteti consulta si linkurile

*Atitudinea legionarilor fata de evrei:
http://www.geocities.com/alkimistul/ml/atit_evrei.html
*RESPONSABILITATEA VIOLENTELOR ANTISEMITE DIN ROMANIA (1941)
http://www.geocities.com/alkimistul/ml/resp.html

Acestea se afla puse in pagina mea, daca vi se pare, firesc, ca nu prezinta prea mare incredere, puteti cauta aceleasi texte si din alte surse.

Toate, inspre aflarea ADEVARULUI cel adevarat. Fara sa se supere nimeni.

Semneaza: un nevrednic, dar mandru urmas al "neandertalienilor legionari" Noica, Tutea, Cioran, Eliade, Gyr, Crainic, Steinhardt, Nicolau, Dimitriu, Cantacuzino, Polihroniade si multi altii ca ei.


Bogdan
http://ro.altermedia.info, cealalta fata a realitatii

(asta daca vei mai intra pe site sa citesti).Intreaba-mi prietenii de sunt materialista!Intreaba-i pe cei ce au venit aici,alaturi de mine si m-au facut de ras(nu toti)!Intreaba-i pe cei care mi-au batut la usa in Franta fara a ma anunta ca vin!I-am dat afara?Nu!Ce au acum?Un salar,o casa si un prieten mai putin:eu!Pt. ca eu am ramas aceeasi,mai jos poate si m-au uitat!Im-i ajut tara pt. ca trimit ajutoare,ca daca trimit bani intra in buzunarele altora!!!!!!!Pe cine sa ajut?Pe cei care uita?Nu vb. de mine,dar is-i uita familia,radacinile!Vrei si tu sa te ajut?Pot sa o fac!Nu mi-e greu!Dar daca apoi incepi sa furi,sa jignesti si sa-ti faci tara de ras?Sa te dau afara?Mai bine ramai unde esti!
Si da!E mai greu!Ca aici esti singur nu cu mama si tata sa-ti spuna:lasa puiule ca trece(cum sunt sigura ca ai fost invatat).Lucrez,ca asa-i romanul,si pana a fi respectat ai mult de munca.Nu sunt studenta,cu toate ca as-i vrea,dar nu am timp,lucrez si urc,in fiecare zi o treapta,si daca pot,si altii cu mine!Alexandra

Dragi cititori, contribuitori, romani de acasa si din strainatate,

Mesajul meu de mai jos a fost mai mult ca o destainuire, ca am tinut si tin detalii din astea in suflet si n-am avut ocazia sa le pun pe masa. Dar se pare ca unii sint de acord si au observat tendinte similare in comunitatea romana din strainatate. Trebuie sa fim atenti, pentru ca nu toti romanii expatriati sint asa; am intilnit si oameni foarte de treaba, care venisera din R numai de o luna. Oameni dintr-o bucata.

Ce vreau sa adaug este ca ceilalti romani, a caror atitudine lasa de dorit, au devenit tinte a criticii noastre. Eu am un principiu: daca gasesc ceva care eu consider gresit, si daca vreau sa anunt puncte critice, imi impun sa ma gindesc tare de tot sa propun si metode de remediare. Citeodata nu gasesc, si atunci decizia e grea daca sa critic sau nu, ca ma gindesc, ce se obtine din asta? Deci, ce vreau sa spun, e ca daca ii criticam pe unii din compatriotii nostri, propun sa incercam sa gasim feluri in care am putea remedia situatia. La nivel personal, social, politic, universitar, samd. Ce ziceti?

De exemplu, un scenariu fictiv. Ma intilnesc cu D-ul M, roman si el, si dupa citeva schimbari de opinii imi dau seama ca el cade in categoria de "romani nefericiti fara motive adevarate" (RNFMA). Ce fac? Incerc sa inteleg de ce M este asa de negativ. Incerc sa ramin intelegator, si sa nu ma las atras intr-un conflict. Spun niste fapte adevarate: el zice ca fructele nu au gust. Eu spun ca are dreptate, ca fructele de la supermarket intr-adevar nu au gust, in special iarna cind sint aduse de la 17000Km distanta. Dar, eu am fost la ferma cutare in Septembrie, si am gasit mere si prune cu un gust de poti sa faci gem ca acasa ("ca acasa" intotdeauna merge cu categoria RNFMA). El nu crede, eu zic. Uite, in Sept. iti aduc un borcan cu gem, si daca nu e "ca acasa" ma scuipi in gura! Si, daca totul merge bine, la costul unui borcan de gem, poate ca d-ul M va parasi categoria RNFMA? E posibil totusi ca M o sa-si zica in sine: ce vrea asta sa obtina de la mine? E gay/tilhar/securist/fanatic religios? De ce e asa de prietenos cu mine? Foarte suspicios! Atunci e greu sa convingi omul ca singura agenda ascunsa pe care o ai e sa-i imbunatatesti viata lui si in acelasi timp sa repari reputatia romanilor de peste hotare.

Problema e ca dupa un eveniment rar ca asta, o persoana nu-si schimba atitudinea sa fundamentala catre viata. Dar cine stie? Aproape ca sun ca un misionar, nu?

Numai bine,
Relu

Vezi, citeodata e prea dificil sa intervii. Cred ca urmatorul principiu din punct de vedere al binelui ar fi sa ii tu insati un exemplu pentru ceilalti romani, si sa nu-ti apleci fruntea. Am o prietena care e mai in contact decit mine cu comunitatea romana. De fapt si sora-mea e. Si ea cind se afla in compania unor romani ca si aceia pe care i-am descris, cu toate ca e de acord cu atitudinea lor, ea doar tace cind ii aude ce spun. Eu, in schimb, ii iau la intrebari: de ce cred ei ca lucrurile sint asa proaste? Si, sub deghizarea unuia care nu a auzit asa timpenii inainte, le cer referinte exacte, si apoi, dupa ce m-am hotarit ca mi-au dat indeajuns material, le spun parerea mea, in acord cu ceea ce mi-au spus ei. De exemplu, cind aud: 'Canada nu are nici o istorie, arhitectura e stupida, si muzeurile sint de rahat' eu zic: 'Te inteleg; cind erai in Austria, ai fost la muzeul cutare? E fain de tot si intradevar nu se compara cu cel din Toronto' 99% din cazuri nu au fost la nici un muzeu. Dar se pling ca, daca le pica fisa sa mearga, muzeul e acolo.

Cam asta poti face, cu unii. Dar daca intr-adevar ajungi in compania cea mai de jos (hoti, tilhari), atunci poate e timpul sa te intrebi cum ai ajuns in asa companie. Cind am ajuns in Austria am fost intr-un lagar de emigranti (pensiune) in Linz. Erau doua echipe de hoti: albanezi si romani. Hoti profesionali; furau si vindeau la 1/2 de pret. Fiind acolo la inceput fara drept de lucru, n-am putut sa ma mut, si i-am observat. Pe aia nu poti sa-i schimbi, e parerea mea. Dar dupa ce am gasit de lucru, m-am mutat in oras, departe de anturajul acela. Inchipuieti, un roman de-al nostru, cind eram in pensiune, mi-a furat un aparat de foto pe care il adusesem sa il vind pentru un coleg de lucru (austriac). Sub pretextul ca vrea sa se uite la el, la luat in camera la el. A doua zi a disparut cu citiva altii, si cu aparatul care nici nu era al meu. A trebuit sa platesc colegul pentru un aparat care nici macar n-a ramas cu mine. Da, un compatriot drag de-al nostru.
-R

draga moncher, acum suntem la faza de adunat propuneri si cristalizare de idei

dupa aia le punem in practica

Draga mea Catalina, in bancuri si anecdote lucrurile nu se iau in serios.
Sper ca ai sezisat ca e vorba de o glumitza!?

Dragi colegi de forum,
Sfatul primit dela o persoana cu experienta il voi pune in aplicare, asa ca scuze, dar voi sterge toate postarile care nu sunt legatede subiect.

Ce-i tot dai in sus si jos cu evreii?...
Nu m-am legat nici o clipa de faptul ca e evreu.

Mercondas draga... habar n-ai despre ce vorbim.... E o gaura de securitate, de tip SQL-inject, care poate fi exploatata la distanta in completa anonimitate, de exemplu ca sa obtii drepturi complete de admin, sau chiar toata baza de date...
Capra vecinului? Nici dusmanilor nu le doresc o astfel de gaura.

Am observat acolo o preferinta pentru fotografiile de o estetica pura, stil tablou postmodernist. Majoritatea nu exprima vreo idee in sine, nici vreun sentiment, pur si simplu estetica de dragul esteticii, compozitie grafica, deturnarea obiectelor reale pentrua a le tranforma in forme grafice. Sunt foarte placute la vedere, decorative, dar nu te fac sa gandesti, ( asa cum face Luneta ;) ), si nici nu te imbie sa cauti mai departe dincolo de fotografie...

Premiul I m-a dezamagit.
Premiul II e superb, are ceva de tablou de Rubens...
Cu premiul III n-am rezonat in nici un fel.

Iarna in Manitoba

Azi, decembrie 11 2003

Ies afara pe la 7:30 ....brrrrr -32 C cu vintul care bate voios de la nord - bineinteles ca doar n-o bate de la tropice Sarmi draga imi zic-
Masina, ca stau in apartament si nu am garaj subteran... este acoperita cu un strat compact de gheata de un deget, dar nu de un deget parizian ( vezi blogul Parizian )ci de un deget manitoban , adica grosut, plinut si bine hranit cu fast food.
deci, ma apuc de curatat voioasa si incerc sa execut miscarile deja arhicunoscute:sus /jos dreapta/stinga (ma refer la curatarea masinii nu la altceva - de ce va fuge mintea hei?) pina o curat atit cit sa vad prin geamuri;
Intre timp motorul miriie fericit dupa ce a stat la curent toata noaptea - ca aici punem masinile la curent(prize) ca altfel nu le mai dezgheata nici Dumnezeu dimineata...

Intru in interior,(am masina manuala cu 6 viteze) si incerc sa bag intr-a intiia - merge ca si cind ai avea untura in transmisie, deci o mai las sa miriie(masina) pentru inca 5 minute...Intre timp sunt in intirziere - dracu a planificat asa un frig dintr-o data! - ieri a fost "numai" -20 C !!!
deci pornesc, dar inainte de a va decrie drumurile si parcursul va voi descrie cum este imbracata o "lady de manitoba " :)
Pantaloni de ski, caciula care aici se numeste 'tuc',manusi de eschimosi, piele si blana, bocanci 1/2 kg unul,parka cu puf de gisca.Se pare ca sexul nu mai conteaza la -30 ca tot nu te gasesti prin haine.Nu se poate deosebi o femeie de un barbat de la 2 metrii.
Acum, dupa ce am dezmortit masina si soferul(dupa atita miscat nici nu am nevoie de alt exercitiu)hai la drum.
Hei, pai voi aia din RO va plingeti de drumuri si gropi, pai sa veniti aici in Manitoba(e in Canada undeva intre Toronto si vancouver... daca trebuiesc precizari).Mi-am schimbat arcurile de pe spate de 2 ori in 3 ani, ca ei tot repara vara (sezonul este luuuung de 4 luni si tot curata gheata iarna(8 luni).Deci, dupa ce esti "incalzit' se trece la faza "calarotie la servici cu minimum consum de gaz si minimum cazaturi in gropi".Peisajul este cumplit, totul este alb-gri(ca pun sare si nisip sa nu ne dam naibii unii intr-altii),soferii sunt grabiti si de obicei cam nervosi(dar asat nu este nimic nou) iar intersectiile sunt foarte alunecoase.
Singurul lucru care salveaza pictura este cafeaua fierbinte pe care o savurez in masina, scotindu-mi delicat manusa ca o suba din cind in cind...

Sa fiti fericiti

Sarmi

si, sistematizat, acum s-o fac n-am vreme...
Data fiind parea imediat mai jos (ce draga mi-e, o spun), imi vine-n cap un gand de-al papadiei, postat aici je ne sais quand, despre Diasporeanu’ si iubita lui, Mellinndda ...
Ca cine-s papadia, Diasporeanu’ si Mellinndda, iar n-am vreme sa va zic, decat ca-s prieteni intre noi.
Care "parere", iara n-am s-o redactez ...ci va promit c-am sa ma-ntorc sa spun exact ce simt cand s-o cristaliza in mine, gand comun de-alice-camelie-mellindda-diasporeno-papadie.
Dau legatura: Imm?