|
te provoaca sa gandesti
VALOAREA MORFOLOG cuvantului: pribeag ICA A CUVINTULUI sfanta
Pentru Paianjenu,
- de
DESTIN
la: 28/12/2004 18:47:53
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori) Tu aduci in discutie intrebarea, interesanta in felul ei...:
"Care a fost scopul peregrinarii (ratacirii)?... De ce e nevoie de voiajul asta?..." Am adus acest comentariu in atentia ta... "Ce zici, omule ?" #32333, de DESTIN la Tue, 28/12/2004 - 02:32 Daca Adam nu ar fi gresit,neamul omenesc s-ar fi inmultit prin cuvant. In aceasta privinta spune Sfantul Vasile cel Mare : " Ce zici, omule ? Este oare vreun lucru cu neputinta la Dumnezeu ? Oare Dumnezeu, care inmulteste neamul multor feluri de pasari fara impreunare, nu putea face acest lucru si cu neamul omenesc ?... " ( Exaimeron, Cuvantul 8 ) "Dumnezeu l-a facut pe om pentru ca sa se impartaseasca de bucuria de a fi in preajma lui Dumnezeu si de fericirea de a cunoaste, de a-L slavi pe Dumnezeu " . El este incununarea intregii zidiri, este o lume mica, cum spun Sfintii Parinti. Prin trupul sau, omul face legatura cu lumea vazuta, iar prin suflet el face legatura cu Dumnezeu. Sufletul nemuritor legatura eterna cu Dumnezeu. Omul a fost creeat sa fie faptura aleasa a slavei dumnezeiesti. Bibliography: Invatatura de credinta Ortodoxa. Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
"*Cind si de unde a aparut CLITORISUL - ca"piesa"..."Paianjenul,
- de
DESTIN
la: 29/12/2004 06:43:47
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori) Raspunsul meu la o intrebare a ta:
"Care a fost scopul peregrinarii (ratacirii)?... De ce e nevoie de voiajul asta?..." (scrisul in bold imi apartine) a fost: "Dumnezeu l-a facut pe om pentru ca sa se impartaseasca de bucuria de a fi in preajma lui Dumnezeu si de fericirea de a cunoaste, de a-L slavi pe Dumnezeu " . Daca Adam nu ar fi gresit,neamul omenesc s-ar fi inmultit prin cuvant. In aceasta privinta spune Sfantul Vasile cel Mare : " Ce zici, omule ? Este oare vreun lucru cu neputinta la Dumnezeu ? Oare Dumnezeu, care inmulteste neamul multor feluri de pasari fara impreunare, nu putea face acest lucru si cu neamul omenesc ?... " (Exaimeron, Cuvantul 8 ) "-Atunci de ce l-a creat Dumnezeu pe om de la bun inceput (...deci inainte de a fi cazut in pacat!...), parte barbateasca si parte femeiasca?!... fiecare fiind dotat din start cu toata "instrumentatia" necesara actului SEXUAL?!..." Raspunsul il gasesti in aceiasi bibliography precizata de mine... Redau un citat: "Dumnezeu l-a facut pe om pentru ca sa se impartaseasca de bucuria de a fi in preajma lui Dumnezeu si de fericirea de a cunoaste, de a-L slavi pe Dumnezeu " . Din ce eu am scris nu reiese o opozitie sau o negare a actului sexual!!! ce te-a determinat sa insiri aceste intrebari??? Tu te intrebi: "Ce e rau?... urit?... murdar?... pervers?... degradant?... etc... in actul SEXUAL... cind acesta este practicat intre sot si sotie (in limitele decentului)... si - savurat fiind de amindoi - contribuie la edificarea legaturii conjugale?..." Continui cu: "*Cind si de unde a aparut CLITORISUL - ca "piesa" componenta a aparatului genital feminin... daca nu a fost "proiectat" si plasat acolo unde este, cu unicul scop de a face actul sexual mai placut pentru femeie?... (..."Tehnic" vorbind, respectivul madular nu este citusi de putin necesar actului procreerii: cum isi justifica deci existenta?!...)..." Ca semeni am fost creeati in intregul nostru: El, omul este incununarea intregii zidiri, este o lume mica, cum spun Sfintii Parinti. Prin trupul sau, omul face legatura cu lumea vazuta, iar prin suflet el face legatura cu Dumnezeu. Omul a fost creeat sa fie faptura aleasa a slavei dumnezeiesti. Bibliography: http://www.math.dartmouth.edu/~dumitras/dragos/Credinta.html Invatatura de credinta Ortodoxa. Cine se teme de suferinta...va suferi de teama. Scrisoare
Nu numai timpul dar si spatiul e ireversibil, Tom Sentimentele vechi, care-au fost chiar si felul meu de fiinta isi cauta mormintul niciunde Am pierdut numai lucruri unice, singuratice, Tom Vezi, daca din zece se pierde al saptelea,- e o tristete si o melancolie.Daca dintr-o suta se pierde al saptezecilea,- e o durere si un vaer.Daca dintr-o mie se pierde al saptesutelea,- e o cutremuratoare moarte... Numai ceea ce se repeta are valoare, Tom Ceea ce e singur, ceea ce e unic nu are valoare Eu am pierdut numai lucruri fara de valoare, am pierdut numai ceea ce am iubit Cum stau intors spre mare, acum, vad citeva resturi de coloane grecesti, Tom, de piatra, acest material la indemina Din ieftinatatea lui, poate n-a stirnit pasiune si distrugere si astfel au ramas cit a mai ramas... Coloanele, presimt, ar trebui nascute dintr-o piatra mai fara valoare inca si ma gindesc la cuvinte, Tom Ele nu sunt multe,- par numai Ele sunt numai unul singur, unic si ireversibil... Da? Depinde in ce context judeci marginalizarea. In context informal, da, emigrantii pot fi marginalizati, dar cel mai adesea se marginalizeaza singuri fiindca se simt diferiti si romanii in special sunt foarte self-conscious. Etichetarea si marginalizarea sociala pe criterii de apartenenta nationala e interzisa prin lege in tarile pe care le-ai discutat, de aceea spun ca e vorba mai mult de o automarginalizare a celor care emigreaza.
(Nu vorbesc insa de tarile din Europa de Vest caci nu stiu, nu ma bag.) Economic iarasi sunt teoretic mai putin marginalizati decat acasa, chiar daca nu de la inceput. Si in context profesional sunt mai integrati decat acasa fiindca se pot afirma nu mai usor, ci mai aproape de valoarea lor (cuvantul cheie: munca, caci prin tarile acelea chiar e apreciata). Notiunea insa e foarte fuzzy si cred ca se aplica doar individual caci fiecare din afirmatiile mele poate fi sustinuta de experienta unora si combatuta de a altora, functie de "tabara" in care se situeaza fiecare, cum observa si Zaraza. Stiu insa cum e sa fi la un moment dat marginalizat, sa fi privit ca venind dintr-o tara perceputa ca necivilizata Ce pot sa-ti spun e ca experienta asta generatoare de frustrari depinde mult de nivelul la care au emigrat. De exemplu cei care au plecat mai intai la studii iar apoi au ramas razbat mai usor fiindca se invart in medii intelectuale in care cliseele astea trec repede, si fiindca vorbim de societati pragmatice care daca investesc intr-un om sau ii recunosc valoarea incearca sa si traga foloasele si il motiveaza ca atare. mi_cardio
Nu exista nici un document scris? Ne miram de asta? Pai,Hristos a spus nu "cititi ce V-am lasat eu", ci 'faceti toate cate v-am poruncit"...deci, cuvantul implinit...nu teoretizarea cuvintelor.Iar, Sfintele Evanghelii ne spun ca, Hristos a scris cu mana Lui: a scris pe nisip, ce? Pacatele celor ce se credeau drepti, care vroiau sa o omoare cu pietre pe femeia prinsa in adulter. Dar, mustrati de constiinta, au lasat pietrele caci...singurul fara de pacat, era...doar Hristos. Singurul care avea dreptul de a judeca...si nu a facut-o. Maria Ionescu a scris:
"Nu exista nici un document scris? Ne miram de asta? Pai,Hristos a spus nu "cititi ce V-am lasat eu", ci 'faceti toate cate v-am poruncit"...deci, cuvantul implinit...nu teoretizarea cuvintelor.Iar, Sfintele Evanghelii ne spun ..." Replică: acest şir contestă că acele patru evanghelii impuse de către Conciliul de la Niceea, ar putea intra în categoria scrierilor sacre. O scriere sacră are ca autor pe omul sfănt, iar omul sfănt, sau omul spiritual este cel care are legătură, o legătură de iubire cu Dumnezeu, omul realizat dpdv spiritual. 1. Nu există nici o dovadă că evangheliile ar fi fost scrise de astfel de oameni. 2. Dovezile prezentate anterior demonstreză că cele patru "evanghelii" nu au fost scrise de aşa zişii apostoli. 3. Despre aşa zişii apostolii nu se cunoaste nici o scriere care să dovedească faptul că ei au realizat legătura de iubire cu Dumnezeu, dar dacă tu cunoşti te rog să o prezinţi. Din peste aproximativ cincizeci de "evanghelii" false, care se pretindeau scrise de apostoli, si care circulau în Imperiul Roman, au fost alese exact patru; respectiv cele care corespundeau cel mai mult doctrinei lui Pavel, cum ea apare în diferitele epistole, care sunt atribuite acestuia. Cele patru evanghelii au fost declarate divine în Conciliul de la Niceea (325 e.c.) sub presiunea Împăratului Constantin si a bisericii alese de el. Alte motive pentru care au fost alese patru evanghelii (nici mai mult, nici mai putin), sunt expuse de celebrul episcop Irenaeus, care a refuzat istoria crucificării lui Isus, aşa cume este prezentată, ca fiind o erezie, fiind însă cel care expune doctrina pentru care trebuie să fie exact patru evanghelii, spunând: “Nu pot fi nici mai mult nici mai putin de patru pentru că există - patru zone ale lumii în care trăim, - patru vânturi principale… - iar cum stâlpul si temelia Bisericii (lui Isus) este evanghelia, se cuvine să avem patru stâlpi… - cum fiintele au formă pătrată si evangheliile trebuie să fie patru - acesta este si drumul urmat de Domnul nostru (!?)” (The Catholic Encyclopedia vi, 659.) Lista speculatiilor lui Irenaeus nu se opreste aici, ci făcând un arc de cerc se intoarce la cărtile ebraice găsind trei evenimente cruciale în istoria tribului lui Izrael, la care adaugă pe cea de-a patra, sosirea lui Isus ; deci… ? după logica sa… trebuie să fie patru evanghelii. Un motiv istoric pare să fie cel politic, si anume satisfacerea celor patru secte principale, independente, de orientare pavelinistă, fiecare posedând propria ei "evanghelie", secte pe care insă episcopul Irenaeus le consideră eretice, : " Fiecare din cele patru secte principale de eretici (de vreme ce ei au ales varianta crucificării lui Isus, aşa cum e ea prezentată), folosesc în bisericile lor una dintre acestea patru, pentru propria lor folosinţă. Matei la Ebioniti Marcu la “cei care-l separă pe Isus de Cristos” Luca la Marcioniti Ioan la Valentinisti.” Asa cum mărturiseste Enciclopedia Catolică, cele patru evanghelii canonice au fost fabricate exact pentru scopul de a contracara si combate “ereticii” (alte secte crestine timpurii) în timp ce treptat se dezvoltau si se defineau “sacrele” dogme ale bisericii (autointitulată) “ortodoxă”, ca de exemplu dogma Trinitătii. Sectele creştine timpurii se învinuiau reciproc de erezie, datorită doctrinelor contradictorii pe care le susţineau. ok,pleonasm e acolo dar uite ce scrie in dex "figura de stil ,(da definitia,bla bla apoi zice asa " ...intelesul propriu al al unui cuvant sau se asociaza cuvintele in asa fel ca sensurile vechi sa se imbogateasca,pentru a da mai multa forta imaginii sau expunerii prezentate." apoi da definitia de la "figura etimologica" si da exemplu "si-a trait traiul" de asemenea (asta zic eu ) cuv "figura" poate avea si sensul de expresie a fetei...nu l-ai folosit niciodata asa?
pe restul nu are sa le comentez,insa la ultima parte nu ma pot abtine sa nu zic cate ceva.Nu mi se pare normal sa zici ca habar nu am sa scriu si sunt total paralela cu literatura din moment ce tu te bazezi pe o singura chestie citita...chiar mi se pare absurda asta,ai mai citit si altceva din ce am scris?Imi cer scuze ca am parut ingamfata sau cum mai ziceai sus,m-am abtinut cat de mult am putut sa nu imi dau drumul la vocabularul de 2 lei pe care il pastrez pentru conflicte. Ok am inteles,in ochii tai nu sunt buna de nimic,I suck.... nu vreau sa ma laud dar mi s-a zis ca am talent la scris si chiar am castigat niste premii frumusele la dramaturgie si altele...nu intru in detalii... asa ca inainte de a imi zice mie ca sunt jalnica la literatura,poate binevoiesti sa citesti si altceva din ce am scris.Dar daca ai atata orgoliu in tine incat sa zici din prima "Aaaah m-am plictisit numai cand am vazut tilul" =)) n-ai decat... e ca si cand ai zice "marul ala are un gust oribil" numai cand vezi ca are cateva pete pe el ... anyway,vad ca devine deja o problema pe care o ai cu persoana mea... si totul de la tramvai=)) numai picky e de vina :)) P.s.titlul original daca il vrei ti-l dau pe mess,da' nu literar cum zice maaan asadar presupun ca nu o sa fie pe masura asteptarilor tale =)) cum justifica pruteanu "r"-ul ala dintre cratime????
gata, m-am informat: "Nu e infinitivul, e un condiţional cu valoare de imperativ. R-ul e doar o consoană de sprijin, pentru uşurarea pronunţiei, fără niciun(o) sens(valoare) morfologic(ă). "(pruteanu) asa deci! in cosecinta, daca pronuntz "fireaisafii", tre sa scriu "fi-re-ai sa fii", nu? caz in care se mai adauga o vocala de sprijin! mai-mai! mie-mi apare ca se scrie "fire-ai", asa cum am zis io! a fi (inf. scurt), fire (inf. lung) alt exemplu: a da, dare - dar(e)-ar boala!
!
- de
Intruder
la: 08/02/2008 00:08:06
(la: Premiile Literare Cafeneaua 2007 - Notele Juriului Sectiunea Poezie ) aici nu stau textele la borcan, stau in cestile de cafea.
azi o cafea cu zare pravalita-n cruci, maine o alta cu balci...mai o poshirca galbuie cu niste cartite...:P fiecare stam in patratele noastre si vedem diferit linia orizontului. unii percepem doar cativa nori rascoliti in timp ce altii strigam "uite tornada!" oare cand invatam sa discutam ca oamenii mari? pe cafenea nu exista oameni mari. probabil ca si adminul e un baietel cu pantaloni scurti care viseaza sori rasarind din monitor. omenirea a ajuns pana aici pentru ca nu s-a infranat de la nimic. ferice de cei care-si lasa imaginatia sa zburde pe campii elizee in loc s-o lege la gard. la inceput a fost cuvantul si-apoi au intrat toate pe usa. cafeneaua inseamna CUVANT. noi toti, punem cuvinte aici. le legam cu sfori si le manuim ca pe niste marionete. noi suntem manuitori de cuvinte si tot noi suntem spectatorii. cuvintele sunt ale noastre, unele margaritare altele- pietre de rau. pentru ca nu suntem maturi, aducem si pietre de moara. cu truda, da. pietrele de moara nu pot fi manuite si nu folosesc la nimic intr-o cafenea. nu ne ramane decat sa luam daltile si sa le sfaramam. le facem mici, le cioplim si le lustruim cu maneca hainei. altfel, vom fi nevoiti sa le caram inapoi si pamantul nu mai suporta alti Sisifi. o sa spuneti ca m-am gasit eu, ala impaciuitor, dupa ce am ajutat la caratul pietrei de moara. ok...dar am dalta, fratilor! dracu' stie de ce, dar tin la fiecare din voi. abia astept sa vina primavara aia mai repede si sa ne scuturam de astenii. asteniile sunt niste scuze excelente in perioada asta, deci sa profitam! propun sa ne dam mainile si sa ne pregatim de sfaramat. jos in vale mai sunt pietre de moara si-ale noastre toate. cariera de piatra, e-he!...ca mori ne cumparam la anu'! ...si ce m-a apucat de vorbesc in parabole? aaaaa...astenia, da. nu ti se pare ca suflii si acum in iaurt? ;)
filmul e puternic antisemitic = qed :( "in loc sa sublinieze valorile crestine ..." = wow, comisia ta de cenzori este pe modelul securitatii? Am voie sa pronunt cuvantul evreu? Ce alte cuvinte am voie sa spun si care nu am voie sa spun? Ce alte directive dai in producerea unui film? nu inteleg care-i problema ta. si nu sunt singurul... = daaa? si care mai sunt altii? Esti purtatorul lor de cuvant? da' problema ta care este? poate faptul ca nu sunt evreu practicant religios ? textul original în ebraică al Genezei, aşa cum apare el în cea mai cunoscută ediţie a Bibliei - "Biblia de la Ierusalim";
- o traducere în greceşte a Noului Testament, recunoscută ca fiind foarte valoroasă; - cea mai veche şi mai importantă traducere în engleză a textului Noului Testament, ce aparţine versiunii cunoscute sub numele "King James Version", publicată în 1611. hai sa zicem ca suntem ignoranti. presupunem ca nu stim ce e biblia si ce valoare are cuvantul 'original' pus alaturi de acest text. da' cum isi inchipuie cineva ca traducerea ii capabila sa respecte fie si partial ordinea literelor in text, astfel incat sa putem vorbi de unul si acelasi puzzle?
am si eu loc, intr-un colt al coltului?
- de
Sancho Panza
la: 11/01/2011 22:55:36
(la: coltul cafenelei din trecut) daca asta e "mare lucru in ziua de azi", ma bucur ca n-a fost asa si in ziua de ieri.
prefer cuvintele Sfantului Augustin: "trebuie sa cautam pentru a gasi si sa gasim pentru a cauta, inca" macar am constiinta impacata ca nu l-am votat niciodata
eu l-am votat si am constiinta la fel de impacata. aluzia e grosolana, Base a fost presedintele meu asa cum a fost si-al tau si n-are rost sa ne batem cu pumnul in piept care, cum si cu cine a votat. de ce va place unora sa aruncati pisicile moarte in capul altora, nu-nteleg...? de ex, eu spun ca tu l-ai votat si e cuvantul meu impotriva cuvantului tau. ...cu alte cuvinte, nu are nicio relevanta. subiectul consta in ipoteza (sustinuta de mai multi conteamporani, unii foarte nervosi), potrivit careia :
1.- poporul Izrael este popor negroid; 2.- cele 12 semintii sunt de culoare; 2.1..- tiganii provin din tribul Zebulon si urmează a -si regasi identitatea de popor ales ; 3.- negroizii se afla sub blestem din pricina neascultarii ; 4.- intre timp Roma ar fi inlocuit numele Mantuitorului si a promovat o imagine deosebita de cea autentica ; 5.- vom cunoaste Adevarul si Adevarul ne face liberi si entuziasti;Doamne ajhuta-ne sa cunoastem Adevarul. 6.- daca un orb conduce pe alt orb , cad amandoi in groapa; 7.- daca este cineva care vede bine ( chiar cu ochelari), poate sa ne priveasca de sus ( numai daca doreste sa ne ajute) , sa ne ridice din ignoranata si sa strivim confuzia sub picioare anvand pasii vietii luminati prin Cuvant; 8.- Hristhos are cuvintele vietii; 9.- eu unul am nevoie de Cuvantul vietii, am deci nevoie de Hristhos . 10.- cand primesti lumina daruieste-o si la semenii tai. 11.- sa ne calculam bine orele , sa facem lucruri care conteaza , intrucat ziua trece iute. Doresc sa se reverse peste sufletul fiecarui cafegiu Dragostea şi Lumina duhovniceaca pentru ca toti sa traimn cu satietate timpul daruit si sa ne bucuram in DOMNUL . Amin!. Doamne da -ne lumina. nu te mira, psalmistul in psalmul 119 timp de 175 de versete face tot felul de promisuni si declaratii iar in ultimul verset spune, " ai mila de mine ca ma ratacesc, ..." Si Dumnezeu are mila si de el si de noi, intrucat ii pasa de noi si de Cafeneaua .com. n-are a face nicio hipnoza cu fotbalul jucat in finala mai sus pomenita. daca n-ai urmarit meciul, foarte probabil de altfel,tin sa te informez ca echipa spaniola a avut mai mult noroc :)
la romani, ca tot pomeneai, e vorba doar de lipsa de valoare,nimic mai mult. adica in cuvinte mai sarace, poti sa le oferi si Luna de pe cer sau sa le faci case pe bulevard...rezultatele-s aceleasi ;)
AlexM
- de
carapiscum
la: 08/09/2004 17:58:33
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila) Mesia exista din vesnicie fiind de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant. El este fara de inceput si fara de sfarsit, altfel spus El este "inceputul si sfarsitul, alfa si omega". Prin urmare toate proorociile VT vorbesc despre El si misiunea Lui. Gasim in VT mai multe referiri la Sfanta Treime, din care face parte si Hristos, Cel ce avea sa vina pe pamant pt. a sterge pacatul stramosesc. Facerea 1, 26 si Isaia 6, 3 sunt doar doua exemple. Cel mai concludent este episodul in care Sfanta Treime se coboara in chip firesc, omenesc (sub chipul a trei tineri) la stejarul Mamvri, unde sunt intampinati cu cuvintele: "Doamne, de am aflat har inaintea Ta"...(adica desi erau trei persoane distincte, Aaron li se adreseaza ca uneia singure).
Ce am vrut sa zic prin toate acestea? Ca Hristos a existat din vesnicie, ca si Fiu al lui Dumnezeu, si ca la vremea hotarata EL A VOIT sa coboare pe pamant, n-a fost obligat. Dar vremea hotarata nu trebuie inteleasa ca fiind hotarata din afara, cum se pare ca intelegi tu, ci hotarata de STAREA SPIRITUALA A LUMII- deci nu e vorba de nici un destin prescris aici fiindca Dumnezeu a stiut dinainte ce va face omenirea, dar n-a voit sa-i incalce libertatea si ca atare n-a intervenit printr-un act dur ca s-o oblige la a respecta Legea caci n-ar mai fi fost atotdrept atunci. Pui intrebarea "cine e Isus atunci ca el nu este amintit nicaieri inainte de a lua forma umana?" Insa inainte de asta faci o remarca: "Isus a existat inainte de Isus deoarece el a coborat si a luat o forma umana." Tocmai in aceasta consta dualitatea Lui (Dumnezeu si om in acelasi timp), ca a existat dinainte ca Dumnezeu si Si-a insusit trupul omenesc in spatiu si timp. Dealtfel ar fi fost ilogic sa vina ca Dumnezeu in afara trupului omenesc fiindca faptura umana n-ar putea percepe formele spirituale si natura divina in maretia ei, ci ea poate sa o perceapa doar daca persoana divina se supune legilor firii/materiei/fizice. Cine este Iisus? Sper ca ti-am raspuns. Daca ai fi vrut sa se vorbeasca inca din VT despre Fiul ca venind si luand numele Iisus, atunci te inseli. Asta ar fi dus inevitabil la nasterea unei multimi nemasurate de Mesia contrafacuti fiindca si-ar fi luat de buna seama acest nume si s-ar fi folosit de el in scopuri personale (mai ales ca acest nume era intre cele mai uzuale la evrei). Spui apoi ca "a murit forma umana pe care a luat-o, deci nu forma divina, ca atare deicid= nimic". Paianjenul a incercat sa spuna ceva referitor la aspectele legate de crucificare si ce insemnau ele pt. condamnati- si pt. ceilalti. Tin sa punctez un aspect extrem de important la acest capitol: crucea era nu numai un instrument de tortura extrema, dar si un mijloc de lapidare a moralitatii persoanei respective. Si chiar daca acesta era un mijloc de ucidere legala la romani, evreii au adoptat destul de usor acest mijloc in practicile lor fiind mai feroce si mai drastic decat uciderea cu pietre in mijlocul pietei. De remarcat ca nici macar ei insisi nu doreau sa fie partasi la asa o executie fiindca mortul "spanzurat pe lemn" era considerat profanator pt. cei ce s-ar fi atins de dansul. Asta nu-i impiedica totusi pe curiosi sa se stranga ca la balci in jurul crucii. Prin urmare invinovatirea de deicid vine pe fondul interpretarii urmatoare: Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu care a venit sa mantuiasca lumea. Insa evreii, fiind sub jugul ocupatiei romane si dorindu-si un eliberator nu din chingile pacatelor ci din cele ale tiraniei straine, asteptau un reformator social, un fel de haiduc care sa-i dezrobeasca si sa intemeieze statul Israel in "pamantul fagaduintei". Prin urmare venirea lui Mesia s-a facut imediat subiect de dispute in chiar sanul Sanhedrinului, cei mai multi punand sub semnul indoielii persoana lui Hristos care, pe deasupra, se aratase in dese randuri impotriva practicilor lor invechite in faradelegi. Asta insemna subminarea puterii israelite, in opinia lor, si o incercare de substituire in persoana lui Mesia- ceea ce, sa fim obiectivi, era inacceptabil. Numai ca ei nu intelesesera ce fel de imparat venise sa fie acest Mantuitor, n-au inteles ca imparatia Lui nu este din lumea aceasta (cum El Insusi marturiseste in fata lui Pontiu Pilat). El le vorbea pe fata de o imparatie a sufletului iar lor li se parea ca vorbeste asa doar ca sa-i faca pe ei de rusine. De aici si invidia si rautatea lor (precizam ca nu e vorba de toti evreii, ci de mai marii fariseilor si carturarilor). Razbunarea pt. cuvintele Lui rostite cu indrazneala a fost posibila tinand sfat "ca sa-L omoare". Deci nu ca sa-L chestioneze, ci ca sa-L omoare! Inca inainte de a ajunge la judecata, soarta Sa era pecetluita. De ce au fost invinovatiti totusi de deicid? Sa citim la parabola lucratorilor viei: "33. Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe. 34. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele. 35. Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre. 36. Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa. 37. La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu. 38. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. 39. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis." (Matei cap. 21). Ce ne spune aceasta pilda rostita de Mantuitorul in chiar ziua intrarii in Ierusalim, cand se pregatea de patima Sa? Spune f. multe! Pur si simplu nici nu trebuie sa mai completez nimic. Dar ca sa revin la intrebarea de la care am pornit am sa mai dau un citat: "Doamne, iarta-i ca nu stiu ce fac." (Hristos pe cruce). Aparent evreii nu stiau ce fac. Oricum, nu toti stiau, asta e clar. Daca n-a fost evident ca instigatorii au dorit moartea Lui din dorinta de razbunare, atunci cum se interpreteaza acest text: "10. Fiindcă ştia că arhiereii Îl dăduseră în mâna lui din invidie." (Marcu 15)? Sigur ca ei n-ar fi putut sa ucida pe Dumnezeu, departe de noi gandul acesta, insa faptul ca si-au invartosat inimile si s-au impotrivit lui Dumnezeu Insusi cerandu-I moartea, desi faceau varsare de sange nevinovat si puteau (daca ar fi fost sinceri cu ei insisi) sa renunte la simulacrul de proces fie numai si pt. ca ar fi putut fi intr-adevar Dumnezeu, acest fapt zice multe despre moralitatea acelora si despre scopurile lor ascunse. Insasi ideea de ucidere a Celui Care le dovedise in atatea randuri ca este Fiul Omului, ucidere menita sa distruga trup si suflet deopotriva, este o idee indreptata impotriva Duhului Sfant si a voii divine. Scenariul tau e ca un film pt. copii, menit copiilor si conceput copilareste, nu te supara. In primul rand e doar un scenariu. In al doilea rand este gresit fiindca, daca prin absurd am accepta acestea, atunci nu se mai pune problema neimplinirii Scripturilor, ci aceea a nemantuirii omenirii! Pt. ca Hristos n-a venit (numai) ca sa implineasca Scriptura, ci ca sa desavarseasca omenirea. Proorociile despre El n-au fost date pt. ca mai tarziu in timp El sa le adevereasca, nu acesta a fost scopul lor, ci acela de a face cunoscute SEMNELE venirii/persoanei Lui, la fel ca si in cazul apocalipsei. Asadar nu proorociile sunt conditia venirii Sale, ci venirea Sa este conditia pt. care au avut loc proorociile. Afirmi ca: "intr-o discutie teologica trebuiesc lasate crezul religios personal si credinta in sine la o parte. Daca nu o facem, atunci discutia o sa aibe o natura "credincioasa" dar nu teologica ( teos= zeu, logos= a vorbi ) si atunci nu mai e necesar sa ne pierdem timpul despicand firul in 4." Teologie (din greaca) nu are intocmai sensul dat de tine. Theos inseamna Dumnezeu (zeu daca vrei tu neaparat) iar logos inseamna cuvant. Prin urmare teologie se traduce prin "Cuvantul lui Dumnezeu", adica Fiul lui Dumnezeu. Vorbirea "teologica" (vorbirea despre Dumnezeu) in afara crezului religios personal ("credintei in sine") este vorbire in afara lui Dumnezeu si nu mai este teologica, daca-mi permiti sa-ti atrag atentia. Poate fi cel mult "logica", va fi cu siguranta profana si, repet, in nici un caz despre Theos. Cum ai putea patrunde spiritual asa niste lucruri sau vorbi despre ceva ce nu cunosti si nu poti patrunde cu sufletul? Ca unde e loc numai de logica, nu prea mai ramane pt. simtirea interioara. Eu incerc pe cat posibil sa nu despic firul in 4, cum zici tu. Iti fac cunoscute unele chestiuni, daca vrei, dar sa stii ca n-am sa arunc margaritarele credintei in gura porcilor fiindca, asa cum zice Hristos, daca fac aceasta porcii se pot intoarce spre mine sa ma rupa. Eu iti spun o data, de doua ori, poate si de noua ori, dar dupa aia nu mai avem ce "teologhisi" impreuna, daca vad ca doar te prefaci a asculta ceea ce zic. Toti invatam cate ceva in viata asta, mai mult sau mai putin. Eu nu dau sfaturi nimanui, atrag atentia asupra unor lucruri si atat. Ca o fac cu ceva ravna, nu mi-e rusine si nu ma tem de reactiile nimanui. Fiecare va da socoteala si pt. tot cuvantul rostit, la vremea cuvenita. Ceea ce stiu spun cu tarie fiindca nu stiu de la mine insumi, ci de la cei care au experimentat timp de 2000 de ani si-au pus in valoare aceasta stiinta despre Dumnezeu. Eu doar vorbesc despre ele. Daca nici macar vorbele nu sunt suferite, atunci cum ar mai putea sa fie suferita viata dupa preceptele Scripturii?! ----------------------------------------------------------------- So far, so good. Sunt Adela Vasiloi
M-a interesat aceasta discutie, iar versiunea, care sustine ca cuvantul zana provine de la Diana sau Sfanta Diana imi este cunoscuta si imi pare credibila. Cred ca etapele, prin care a trecut acest cuvant au fost: Dziana (incercati sa pronuntati dz ca pe un singur sunet). Dzina, Dzana (cu semnul diacritic respectiv), si in sfarsit, Zana. Aceasta palatalizare este foarte familiara acelora, care cunosc graiul moldovenesc - eu personal cred ca nu am avut nevoie de albanezi, pentru a "inventa" dzana noastra. Probabil, au fost inventii paralele.In popor, si astazi se pronunta Dzana, fie ca e vorba de acele fiinte mitologice, fie de numele Zina. Aceiasi transformare au suferit-o cuvintele de provenienta latina zic, zi (moldovenii pronunta> dzac, dza). Tot astfel, ar fi putut proveni si Sanziana de la Sfanta Diana. In Basarabia, si azi putem observa in vivo palatalizarea in cuvantul Diana - copii din orase, bilingvi din frageda copilarie, pronunta DZiana in loc de Diana, dupa modelul rusesc - rusii pur si simplu nu pot pronunta altfel combinatiile lui "D" cu "i" si "e". Este una din greutatile, cu care se ciocnesc ei cand studiaza romana. Cu urari de bine, Adela Vasiloi
ACTUALIZARE
- de
zaraza
la: 26/11/2005 22:42:53
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura) POEZIE
1. http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul 2. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure 3. http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim 4. http://www.cafeneaua.com/node/view/3529 -alura"sa te urmez?" 5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? 6. http://www.cafeneaua.com/node/view/6497 -andleia "dorinta" NOU 7. http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret 8. http://www.cafeneaua.com/node/view/6280 -anisia"vanzatorule de iluzii" NOU 9. http://www.cafeneaua.com/node/view/6332 -antonia balan"fara tine mama" – NOU 10. http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie 11. http://www.cafeneaua.com/node/view/3227 - bryzzz"roaga-te, mama ,pt mine" NOU 12. http://www.cafeneaua.com/node/view/3006 -bryzzz-"incertitudine" NOU 13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3437 -chitz"dor de tine" 14. http://www.cafeneaua.com/node/view/6747 -cristi-chivu"de ziua ta" NOU 15. http://www.cafeneaua.com/node/view/4373 -cutia de chibrituri"padurea pierduta" NOU 16. http://www.cafeneaua.com/node/view/3855 -cutia de chibrituri"maicuta,stiu ca nu poti sa m-auzi" NOU 17. http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii 18. http://www.cafeneaua.com/node/view/3532 -danuta"ai sa ma ierti" NOU 19. http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche 20. http://www.cafeneaua.com/node/view/6712 -DeLaVega "o iluzie" NOU 21. http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta 22. http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor 23. http://www.cafeneaua.com/node/view/6611 -edit "pedeapsa" NOU 24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4795 -gianina"trecut in prezent" NOU 25. http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor 26. http://www.cafeneaua.com/node/view/4981 - Kprice "zambetul tau" NOU 27. http://www.cafeneaua.com/node/view/6501 -ica"as vrea" NOU 28. http://www.cafeneaua.com/node/view/6310 -ica"te caut" NOU 29. http://www.cafeneaua.com/node/view/6003 -ica"degeaba crezi" NOU 30. http://www.cafeneaua.com/node/view/5061 -ica "revino!" NOU 31. http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana 32. http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul 33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6666 -intruder"iubito m-am intors acasa" NOU 34. http://www.cafeneaua.com/node/view/5499 -intruder"messenger de seara" NOU 35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa 36. http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata 37. http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge 38. http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine 39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6705 -Lady Allia "cuvinte incalcite" NOU 40. http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata 41. http://www.cafeneaua.com/node/view/4910 - L0r3"sunt romanca" NOU 42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic 43. http://www.cafeneaua.com/node/view/3696 -lysa "blestemul iubirilor pierdute" NOU 44. http://www.cafeneaua.com/node/view/6262 -maan "dor-simplu" NOU 45. http://www.cafeneaua.com/node/view/6733 -maria palaria"balada celui negasit" NOU 46. http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... 47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise 48. http://www.cafeneaua.com/node/view/6232 -pantera neagra"spune-mi sa tac" NOU 49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6229 -pantera neagra"de-ai fi...aievea" NOU 50. http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? 51. http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand 52. http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari 53. http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat 54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri 55. http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape 56. http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind 57. http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc 58. http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea 59. http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere 60. http://www.cafeneaua.com/node/view/2902 -randunea "ma intreb" NOU 61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu 62. http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembrandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one 63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii 64. http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment 65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca 66. http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 - renegatu "417" NOU 67. http://www.cafeneaua.com/node/view/3762 - RUDY VALENTINO"geneza iubirii" NOU 68. http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) 69. http://www.cafeneaua.com/node/view/2802 -Sergiu Desi Seulean "nu zabovi" NOU http://www.cafeneaua.com/node/view/6479 -thanya "speranta" NOU 70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... 71. http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui 72. http://www.cafeneaua.com/node/view/3312 -tudor cristian"liniste in zare" NOU 73. http://www.cafeneaua.com/node/view/6669 -valeria tamas "ramai" NOU 74. http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani 75. http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei 76. http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! 77. http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III 78. http://www.cafeneaua.com/node/view/6390 -valeriu cercel"despre prostie" NOU 79. http://www.cafeneaua.com/node/view/5820 -valeriu cercel "sexului frumos" NOU 80. http://www.cafeneaua.com/node/view/2952 - zenmonk"liniste eterna" NOU PROZA 1. http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele 2. http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau 3. http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb 4. http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri 5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem 6. http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul 7. http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara". 8. http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia 9. www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire 10. http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi 11. http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de f amilie ciudat 12. http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit 13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul 14. http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul 15. http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe 16. http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Alina Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi 17. http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Alina Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi 18. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla 19. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea 20. http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) 21. http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) 22. http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)" 23. http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3) 24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4) 25. http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte) 26. http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) 27. http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor 28. http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura 29. http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust 30. http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor 31. http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonat 32. http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1 33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2 34. http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra 35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta 36. http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii 37. http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual 38. http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare 40. http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) 41. http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului 42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)" 43. http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia 44. http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim 45. http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan 46. http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii 47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios 48. http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala 49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi 50. http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele 51. http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici 52. http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza" 53. http://www.cafeneaua.com/node/view/6806 - Nonverba, "Ultimul fum de Marlboro" 54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota 55. http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu 56. http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 57. http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 58. http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 59. http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 60. http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul 61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x 62. http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii 63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii 64. http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) 65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii" 66. http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra s ferelor de carton 67. http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire" 68. http://www.cafeneaua.com/node/view/6802 - sebesthai - 3.14 - NOU 69. http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana 70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii 71. http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor" OBSERVATIE: renegatu s-a propus singur cu 417 http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 . l-am pus pe lista, pentru ca la o adica, n-am stabilit nici o regula cu autopropunerea si in plus, daca vrea neaparat isi face alt nick si tot se propune. in plus, textul nu e rau. nu e foarte cusher, recunosc, dar in fond stabilim valoarea unui text si nu modalitatile prin care acesta a fost propus. oricum, daca cineva are ceva impotriva, sa se pronunte! zaraza
Ce este Sfanta Traditie?
- de
Motzoc
la: 26/11/2006 18:53:58
(la: Prejudecati populare despre religia crestina) Sf. Traditie sau Sf. Predanie este invatatura data de Dumnezeu prin viu grai Bisericii si din care o parte s-a fixat in scris mai tarziu. Ca si Sf. Scriptura, Sf. Traditie cuprinde Descoperirea dumnezeiasca trebuitoare mantuirii noastre. Ea este viata Bisericii in Duhul Sfant, sau permanenta prezenta a Duhului Sfant in viata Bisericii.
Sf. Traditie a luat nastere inainte de Sf. Scriptura. In intelepciunea Sa, Dumnezeu a voit ca adevarurile Descoperirii dumnezeiesti sa fie date intai prin viu grai, spre a fi usor intelese si primite. Daca invatatura dumnezeiasca s-ar fi dat de la inceput in scris, credinta nu s-ar fi raspandit cu aceeasi usurinta si putere ca prin viu grai, cu care e inzestrat tot omul. Credinta se dobandeste si se intareste, la cei mai multi oameni, indeosebi prin viu grai. Sf. Apostol Pavel spune: „Credinta este din auzire, iar auzirea, prin cuvantul lui Hristos” (Rom. 10, 17). La inceputul Bisericii, invatatura a venit de la Dumnezeu prin Dom-nul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat. Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, era astfel invatatura si predica vie. Prin predica lor, Apostolii s-au facut si ei vestitori ai adevarului. Ei puneau la temelia credintei lor, si a acelora pe care-i converteau, aceeasi Evanghelie iesita din plinatatea cunoasterii vietii dumnezeiesti de catre Hristos, cu Care Apostolii petrecusera impreuna si in care traiau acum. Sf. Apostol Pavel arata ca predica apostolica este insusi cuvantul lui Iisus Hristos, rostit prin gura Sf. Apostoli: „Cum ,dar vor chema numele Aceluia in Care inca n-au crezut? Si cum vor crede in Acela de Care n-au auzit? Si cum vor auzi fara de propovaduitori? Si cum vor propovadui de nu vor fi trimisi?... Deci, credinta este din auzire, iar auzirea, prin cuvantul lui Hristos” (Rom. 10, 14-17). Insusi Mantuitorul a poruncit Sf. Apostoli sa propovaduiasca prin viu grai: „Drept aceea, mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-le sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua” (Matei 28,19-20; Marcu 16,15; Luca 9, 2). Sf. Apostoli insisi ne incredinteaza in scrierile lor ca ei n-au scris in cartile lor decat o mica parte din cate au primit de la invatatorul lor. Sf. Ioan, Ucenicul prea iubit al Mantuitorului, sfarseste Evanghelia sa cu aceste cuvinte: „Dar sunt si alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus, si care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca nici lumea aceasta n-ar fi cuprins cartile ce s-ar fi scris” (Ioan 21, 25). Acelasi Evanghelist Ioan declara intr-una din Epistolele sale: „Multe avand a va scrie, n-am voit sa le scriu pe hartie si cu cerneala, ci nadajduiesc sa vin la voi si sa vorbesc gura catre gura, ca bucuria noastra sa fie deplina” (II Ioan 1,12). Mantuitorul insusi n-a lasat nimic scris si nici n-a poruncit Sfintilor Apostoli sa scrie, ci sa propovaduiasca prin viu grai (Matei 28, 19-20). Mai multe pe:http://www.crestinsm-ortodox.ro ___________________ Eu sunt cel care sunt!
|
 loading... |
(la: Cum gandim?)
Nimic mai utopic, nimic mai neadevarat, deoarece romanii sunt un produs al dacilor, o ramura din trunchiul dac si prima lor civilizatie au primit-o de la daci, dupa cum vom vedea…
Elementul autohton dacic a ramas pe loc, în asa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu si pentru daci.
Cand ne gandim la fractiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri si stim ca acestia au dat civilizatia lumii, te cuprinde revolta gandind cat de gresit au deslusit unii istorici realitatea faptelor.
Vergiliu vorbind despre Daci, îi numeste genus antiqum terrae (cel mai vechi popor de pe pamînt) si terrae filli (fii pamantului) (Eneida, VI, 580). Si Servius spune acelasi lucru.
În Orient, dacii iau numele de Titani sau Giganti. Mai mult, Homer îi numeste “zei Titani” (Hymn in Apoli, 335, Hesiod, Theogonia, 630-668). Iar în Iliada, tot Homer le spune “protoparintii zeilor” si ai oamenilor distinsi, sau protoparintii parintilor nostri (Homer, Iliada, XIV).
“Si era peste tot pamîntul o singura limba”” (Moise, Cartea I) dar nu o numeste.
Psametus, unul dintre cei mai culti faraoni ai Egiptului, care a trait cu sapte veacuri î.e.n. spune:
“Am facut multe experiente în viata mea, ca sa aflu cel mai vechi popor pe pamant si ce limba vorbea acel popor; în sfarsit am ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a frigienilor, adica a pelasgilor si prin urmare acesta este cel mai vechi popor” (Herodot, Cartea II).
Dar cine sunt pelasgii?
O spune Diodor Siculo:
“Eu sînt pelasg, nascut din pamantul negru al Daciei” (Diodor Siculo a fost stranepotul Istrului si al Tisei, nascut în Carpati).
De la pelasgi ia numele fractiunea de popor dac, care a ajuns mai tarziu si în Italia.
Pelasg a fost o diviAvem noi constructia lor de fraza?
Avem noi pe: us, is, os si verbul la sfarsit, asa cum aveau romanii?
Nu, vorbim asa cum am vorbit de cand ne gasim pe pamantul acesta.
Noi pastram întreaga traditie, pe care alte popoare de aceeasi origine nu o mai au.
Italienii nu au traditia noastra si nici folclorul pe care-l avem noi. Se cunoaste ca este un popor nou.
Si daca lucrurile stau astfel, cum poate sa gandeasca cineva ca oamenii acestia, a caror rasa si limba era bine determinata, au amutit si au surzit, trebuind sa astepte 1.000 de ani, pana au venit peste ei romanii sa-i vindece de mutenie si sa-l învete limba romana?
Sa aruncam o privire la romani cine le sunt conducatorii:
235-238 de origine tracica MaximinTracul din Moesia,vorbea latina cu accent tracic.
249-251 de origine traco-ilira Decie(C.Messius Decius).
267-268 de origine traco-ilira Marcus Acilius Aureolus.
268-270 Marcus Aurelius Valerius Claudius din Sirmium.
270-275 Aurelian Lucius Domitianus Aurelianus din Sirmium.
272-282 Probus M. Aurelius din Sirmium.
………………………………………………………………….
293-305 Constantinus Chlorus tatal Sfantului Constantin Cel Mare.
305-337 Sfantul imparat Constantin Cel Mare,fiul lui Constantinus Chlorus si
al Sfintei Elena-daca de origine.
Constantin cel Mare, Sfantul Constantin Cel Mare, a fost si ramane una dintre cele mai mari personalitati ale Istoriei. Etnic si spiritual a fost straroman in cel mai clasic sens al cuvantului.
Sau, cu alte cuvinte, el este primul ? si probabil cel mai mare ? domnitor roman.
Crescut pentru a sluji si - posibilitatea nu se excludea niciodata in marile familii - pentru a conduce Imperiul Roman, cu multiple legaturi tracice - atat de sange cat si spirituale -, convertit la Ortodoxie dar pastrand in permanenta o linie diplomatica necesara, totusi fara a se departa de Dumnezeu, sinteza a geniului diplomatic si organizatoric roman si a entuziasmului si misticismului traco-ilir, Sfantul Constantin Cel Mare ramane o pilda de neegalat in toata istoria Imperiului Roman si a celui Bizantin de limba greaca.
El s-a nascut la Nis si a crescut in complexul mediu al traco-romanilor si protoromanilor aflati la putere in Imperiu. Ca sugestiv exemplu al sus-amintitei complexitati este faptul ca a trebuit, atunci cand tatal avid de putere si-a abandonat sotia - pe Sfanta Elena - sa se obisnuiasca a trai intre mama vitrega, fiica a lui Maximianus Hercules (deci tot traco-romana) si mama sa adevarata. Este de mirare cum, in aceste conditii vitrege, a izbutit sa devina crestin, cu o asemenea impresionanta dimensiune spirituala.
Ma opresc aici si intreb: unde/cine/care sunt conducatori straini?
Ce zici Tu:
"Cert este ca poporul a avut mereu un stapan si acesti stapani au fost intotdeauna din alt neam. Sa nu sariti in sus si sa spuneti ca "boierii români" au fost.. Nu au fost boieri români. Boierii Români sint o aparitie târzie in viata poporului român si ei au provenit la randul sau in marea majoritate din stapanii de neam strain care au fost asimilati de români."
Afirmatiile din comentariul mai jos postat sunt fara acoperire...
"mya si complexele nationale
#18555, de AlexM la Thu, 29/07/2004 - 21:40"
(va urma)
Bibliography:
Herodot:Historiarum Liberi IX edidit Henri Rudolph Dietsch. Editio altera Curavit H. Kellenberg vol. I Lipsiae, in Aedibus, B. G. Tenbueri, 1885;
Herodot:Traducerea româneasca publicata dupa manuscrisul gasit în manastiirea Cosula, de N. Iorga, Valenii de Munte. Tip. Neamul Rom. Soc. Pe actiuni, 1909, p. 553;
Dione Cassius: Historia romana, vol. I-V, Leipzig, Taubner, 1864;
Hoefer, tomes I-IV, ed. II, Paris, Hachette, 1865;
W. Froehner: La Colonne Trajane d’après le surmoulage exécuté à Rome en 1861-1862;
Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886;
A.D. Xenopol: Istoria Românilor din Dacia Traiana, ed. III, vol. I-IV, Iasi;
A. D. Xenopol: Materiale arheologice, vol. I si II;
Ph. Le Bas: Histoiire romaine depuis la fondation de Rome jusqu’à la chute de l’empire d’Occident, vol. II, p. 558, Paris, Didot, 1846;
Gr. G. Tocilescu: Dacia înainte de Romani, Tip. Acad. Rom, 1880, p. 594;
N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl, 1913, p. 1152;
Teohari Antonescu: Lumi uitate. Studii liiterare si arheologice, Iasi, Tip. Edit. Dacia, P. Iliescu si D. Grossu, 1901, p. 214
Columna lui Traian, vol. I-III, Iasi, Tip. Goldner, 1910, p. 271
Dionisiu Fotino: Istoria generala a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859;
Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituita, Iasi, Tip. Goldner, 1906;
Anton D. Velcu: Contributii la studiul crestinismului Daco-Roman sec. I-IV d. Chr.,Imp. Nat. Buc.;
Vasile Pârvan: Dacia. Recherches et découvertes aechéologiques, vol. I/1924, vol. II/1925. Buc. Cultura Nationala
Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.