comentarii

VARSTA FERICIRII FARA MINTE


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Incasii si telenovelele... - de mya la: 19/08/2004 14:11:49
(la: De ce scriu ziarele doar tampenii)
Buna,

Pe oameni ii pasioneaza senzationalul asa ca vor cumpara mereu reviste de scandal, ziare de duzina...ca sa mai iasa din cotidianul lor cel gri, banal si anost. D-aia absorb pe nerasuflate si emisiunile de genul..."Vip", "Viata vedetelor" si altele...stiti ca sa-si mai scalde privirea observand viata altora ca de a lor sunt satui pana in gat. Norocul fotografilor de scandal ca exista "gloata" care cere revistele ca altfel ar muri de foame toti (inclusiv trusturile de presa respective).

Aici lucreaza legea cererii si a ofertei. Ia sa nu mai cumpere nimeni reviste de handicapati...sa vezi cum se reorienteaza si trusturile. Dar traim in epoca de piatra inca, nu vezi ca oamenii se ghideaza mai mult dupa instinctele grosiere (sex, circ si mancare in gura cat mai multa...un fel de substitute ale fericirii).

Nu am pretentia acum sa citeasca toti "Dilema Veche" zi si noapte...aia care vor, o fac si nu au boala televizorului, prefera sa puna mana pe o carte (a propos, nu ti-a raspuns nimeni la subiectul despre carti - tipic!). Iluminarea maselor se face in secole lumina...asa ca o sa mai dureze.

Eu personal ma uitam la televizor relativ putin cand eram in tara. Ma calasem mai mult pe CNN, Discovery, Animal Planet, TV 5, Pro 7 si History Channel. Imi mai aruncam cate un ochi si la Fashion TV (ca fetele, deh...). Cum dadeam la romani cum ma apuca durerea de cap. Ma distra Dinescu, Stelian Tanase ma facea atenta si Iosif Sava (regretatul) ma atragea in mod deosebit, din cauza invitatilor. Varstele pelicului era alta interesanta iar Memorialul Durerii era de neratat (da-l dadeau tarziu in noapte, comunistii nenorociti!). Era nasol ca trebuia sa ma duc la birou a doua zi. Ce era insa interesant era faptul ca multi dintre fostii mei colegi urmareau emisiunea si puteam sa comentam cu orele/zilele (ce vremuri...eheiii!).

Acum...de cand umplu prin lume am ajuns sa ma uit din ce in ce mai putin la televizor. Prefer sa ascult posturile de radio (si imi aleg ce vreau, pe gustul meu...paleta e extrem de variata). Ideea de baza e ca invati limba noua (a tarii respective) mult mai repede daca o auzi mereu in creier...asa...televizorul iti distrage atentia, te ia valul cum s-ar zice).

Daca vreau sa vad ceva anume la tv - vad pana la urma fiindca sunt sute de posturi, gasesc ceva daca imi pun mintea. Continui...culmea sa urmaresc documentare mai mult (istorice, despre animale si de calatorie). Dar de regula prefer sa-mi umplu timpul iesind in natura, e mult mai relaxant. Daca e sa aleg intre cele doua natura castiga de fiecare data.

Televizorul/radioul/calculatorul ajung pana la urma sa fie ca niste gauri negre...iti pierzi orele/zilele/viata cu ele fara sens. Tre' sa stii cand sa te opresti ca sa nu ajunga dependente. Astea fiind zise...te las si ma scol de la computer, pauza a luat sfarsit. La munca tovarasi!

Bafta si sper ca ti-am fost de folos macar asa...ca idee. Sunt gusturi si gusturi. Una care se uita cu placere la telenevele s-ar plictisi sa caste ochii la ... "Viata incasilor" de exemplu, clar!

;-)




Ceea ce aveam eu in minte - de gabriel.serbescu la: 08/11/2004 22:37:29
(la: Interzis interzisul)
Ceea ce aveam eu in minte nu era neaparat o cercetare sau un studiu, cu atat mai putin ¨reprezentarile sociale ale legalitatii la adolescenti¨, pentru ca deja discutia s-ar situa in sfera oarecum anosta a unor termeni arizi.
Mi se parea in schimb evidenta confuzia intre valori pe care am resimtit-o noi toti, cel putin la varsta pubertatii. In acelasi timp insa, in nici un moment, (cel putin nu in cazul grupului meu de cunoscuti, amici/prieteni) nu ne-am gandit sa protestam la un mod atat de general, incat sa emitem ca ar fi bine sa fie ¨interzis interzisul¨.

In cazul primului grafitti, cel cu tauromachia, e evident ca aceasta reprezinta un simbol cultural: cine se gandeste la Spania ii vine foarte probabil in minte imagine unui toreador.
Atunci in procesul asta de a deveni spaniol, copii de gradinita incep sa se joace de mici cu coarnele unui taur, cu cape colorate, asimileaza astfel ceea ce ulterior ii va diferentia fata de nemti sau de francezi.
Din diferite motive insa, exista o parte a tinerilor care ridiculizeaza un astfel de obicei, il considera crud si barbar, iar atunci nu judeca doar un obicei raspandit- corida, cat o trasatura culturala. Vulgar spus, isi taie un pic craca, pentru ca se redifinesc ca spanioli fara toreadori, o imagine cumva absurda.

Dintr-o astfel de perspectiva, a obiceiurilor perpetuate de o societate, curatenia germanica de exemplu, proverbiala cumva, este agasanta pentru spaniol. Acestuia NU ii este interzis aruncatul de tigari pe jos, si din chestia asta si-a facut un obicei frecvent.
Un alt lucru interzis este strigatul sau vociferatul in locuri publice, si in general suntem atentionati de mici sa nu o facem, lucru care nu se va intampla in Peninsula, unde de mici copii se arunca pe jos in magazine, tipa, alearga, se rastesc, intr-un cuvant nu sunt reprimati sub nici o forma. Respectiv NU le este interzisa nici o pornire naturala.

Lucruri din astea aveam in cap, dar cred ca nu le-am formulat prea bine, sau am facut-o atat de genaral incat inclusiv acum simt nevoia sa bat campii, decat sa recunosc deschis ca e conferinta proasta.
#28118 (raspuns la: #28106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Formulele fericirii - de Danila Prepeleac Jr la: 28/06/2005 21:00:41
(la: Adevărul o fundatură , minciuna un alt labirint - file de jurnal)
Simona anomiS, numele rezultat imi aduce aminte de botanica (sic!)

1. Definitia majoritatii celor emigrati inainte de ’89.
“sanatate rezonabila, loc de munca cu o leafa cit de cit decenta, locuinta in care nu te ploua..., "bomba" pe care poti conta sa te deplasezi de la punctul "A" la punctul "B", mincare "pe saturate", apa calda la robinetul din baie si... hirtie igienica la toaleta?...

Acest stil defineste automultumirea care nu creeaza nici progres si nici fericire celor din jur! Produsul acestor tipuri de oameni necesita ... “multa hirtie igienica la toaleta”. Tipul Al Bundy. Nu-i va deranja ca locuinta si masina creeaza cele mai mari stress-uri ale omului modern (taxe, intretinere, imprumuturi bancare, etc.). Ei zic ca sunt cu adevarat fericiti! Si trebuie sa-i credem!

2. Fericire in stil american. Iata cum imi definea un prieten nivelul de fericire in Florida (SUA). Avea un prieten american, John. La un moment dat acesta a inceput sa fie foarte nefericit, parea ca i se innecasera toate corabiile. De ce credeti? Colegii lui John trecusera barcile pe motoare de 200 cai putere si rideau de el ca ramasese cu 100 cai putere (omul avea o jena financiara). Acesta este tipul de om care nu va dormi linistit pentru ca vecinul are “o capra mai laptoasa”.

3. Definitia fericirii pe termene: “daca vrei sa fi fericit o zi taie un porc, pentru o saptamina cumpara un computer nou, pentru un an insoara-te, iar daca vrei sa fi fericit o viata construieste-ti o gradina.”

4. In sens biblic. Da totul saracilor si vei fi cu adevarat liber!

Chiar nu mai lipseste nimic? Astept si alte definitii!

Cand eram mai mititel si ca virsta si ca minte, o tanti care se ocupa cu tot felul de horoscoape si citit in “orice”, mi-a spus ca “sunt pe aceasta lume ca sa invat ce este umilinta”. Nu prea am bagat de seama pentru ca la acea vreme nici nu prea stiam adevaratul sens al cuvantului. Tirziu, cand ca am fost lovit tare si nedrept, am avut ca o revelatie, aducandu-mi aminte de acea tanti si de o serie de intimplari in care am cazut de fazan pe nedrept, incepind cu scoala primara. Iata ca probabil am fost dotat cu o fire “speciala” pentru ca unele evenimente trecute le consider (acum) niste copilarii dar care pe mine m-au afectat teribil, poate chiar schimbandu-mi viata. Citind cele scrise de “cafegii” imi dau seama cat de multi suntem.

Pentru sufletele supuse in permanenta incercarilor umilitoare, definitia fericirii e cu totul alta. Pentru ei va exista “sentimentul de vină, vina celui sătul, care totuşi mai crede celui flămând şi însetat”. Responsabilitatea fata de cei din jur ii va face sa accepte “mediocritatea combinată cu siguranţa”, etc. Poate ca nu vor fi fericiti decit in unele momente din viata. Fericirea va veni mai mult ca “impulsuri” de apreciere din partea societatii sau a familiei, “suficiente pentru a-mi reda speranţele şi încrederea”... Printre aceste “suflete nelinistite” se afla creatorii de valori, umane si chiar materiale.


P.S. Cuvintul pasarela este mult utilizat in Bucuresti. Gara de Nord “a ajuns”, de-alungul anilor, in buricul tirgului. Trecerea peste liniile de cale ferata, dintr-un cartier intr-altul se face pe pasarele care sunt destinate numai pietonilor (la intrare si iesire sunt scari). Am vazut ca multe pasarele au aparut si pe drumul national Bucuresti-Ploiesti. Daca zici pod, automat se duce omul cu gindul la masina, tren, caruta, bicicleta plus oamenii care trec pe acolo.
#57105 (raspuns la: #56783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
soro mintea nu m-ajuta si-a - de cosmacpan la: 20/02/2006 22:36:56
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
soro mintea nu m-ajuta
si-am pierdut un gand prin iurta
te pusei la microscop?
anamneza fac pe loc?
cand am zis asa ceva?
Soro nu te supara.
si apoi o spun cinstit
io te cred, si negresit:
esti dracoasa, firoscoasa
peste tot ambitzioasa.
si apoi tu sa nu uiti
si pe ea sa o descantzi
ca doar spui ca-i capricioasa:
nu te ia, nici nu te lasa,
doar te fierbe si te-agita
si duminica iti strica.
ia sa caut io in cos
sa gasesc ceva zemos
unde-s doua hai si trei
sa te vad de-unde le iei:

Kigdalele
Dulce-mi soptesc: "Sfioase si fecioare,
Noi in trei mantii verzi ne invalim,
Ca perlele-n cochilia lor tare.
Si-n miezul nostru, cat de dulci sa fim
Si cat de-alese pentru cel in stare
Sa sparga-asprimea noastra - aferim!
Ne place sa fim aspre si amare
Cat suntem inca tinere dar stim
Ca varsta curge, si-ar fi de mirare
Tot aspre si fecioare sa traim;
Si-atunci deschidem inima in soare
Si, proaspata cu drag ne-o daruim
Oricui o vrea, cand trece pe carare!"
Iar eu strigai: " O, gingase migdale,
Marunte giuvaiere si ispite,
Ma uit cum stati in verzile mantale,
Cu mare sfiiciune invalite,
Si puful vostru subtirel si verde
Imi aminteste dulcele obraz
Al unui copilandru ce ma pierde;
Iar ochii lui, pare ca s-ar fi tras
Din cele doua jumatati prelungi
Ce-alcatuiesc intreaga-va faptura;
Iar unghiile lui imi par atunci
Croite pe masura voastra pura.
Chiar necredinta voastra e un har
Caci chiar daca-mpartina-n doua-adese
Vi-i inima nehotarata - dar
Ramane alba, fara ca sa-i pese,
Si miezul ei sta pururea curat,
Ca perla in cochilia-i de jad.


#107292 (raspuns la: #107281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
diferenta de varsta - de cristinelu la: 29/10/2006 18:05:53
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
De ce oare ne luam dupa idei preconcepute? E mai comod? Ne ajuta in vreun fel?Eu cred ca nu. Consider ca dragostea poate exista indiferent de diferentele de varsta, etnie, rasa s.a.m.d.Totul e sa ai minte si sa nu cazi in extrema geloziei. Ar fi multe aspecte ce merita discutate pe aceasta tema.Daca e sa discutam partea sexuala a relatiei, aceasta e cea mai "perisabila", daca-mi permiteti. Banuiesc ca stiti la ce ma refer...
**** - de proletaru la: 11/04/2009 13:50:47
(la: Invatatoarea severa a fratilor mei mai mici)

Am citit ingrozit aceasta mostra de text. E buna ca dovada la tribunal in cazul in care "se sinucide" careva in jurul tau.
Sa facem o scurta evaluare...

"[...] Ii asezam frumos in banca, aveam catalog, tabla, aratator, imi puneam niste ochelari gasiti prin casa si incepeam, zi de zi, in vacante, aceleasi ore [...]"

- Nevoia de ordine, meticulozitatea cu care iti pregatesti "instrumentele de tortura", planificarea, ritmicitatea, ritualul chinului la care urmeaza sa iti supui victimele sunt parte a unui scenariu infiorator. Ritualul e parte a terorii, a sadismului, a supunerii victimei, asezarea ei intr-un scenariu fara iesire. Iti aduci victimele in situatia de a nu putea alege, de a nu avea alta optiune decat a participa la setea ta de a domina, de a avea putere asupra lor. Tortionarii isi leaga victimele si doar dupa aceea incep sa le "prelucreze" deoarece in conditii normale ei au un complex de inferioritate pe care trebuie sa il compenseze.

Monstruos mi se pare faptul ca acele fapturi, dincolo de jocul diabolic sunt rudele tale. Suferinta lor iti alimenteaza orgoliul, setea de putere. Asta sugereaza un fel de "exorcizare" a unui rau care ti s-a facut in interiorul familiei. Posibil ca doar tu sa fi suferit si de aici nevoia de a-ti pedepsi fratii ca mecanism de echilibrare a balantei de echitate. In contrapartida nevoia asta semnalizeaza dezechilibrul, o malformatie a personalitatii, un gol imens in preocupari si status. Asemenea simptome si rezultante sunt efectul unei copilarii chinuite, prezenta unui parinte extrem de dominator si dezechilibrat, incapacitatea de a relationa normal, frica si supunere. Poate ca nu au fost decat unele din aceste elemente insa doar combinatia de asemenea "ingrediente" duce la un rezultat de aceasta natura.

"[...] Eu, o adolescenta responsabila [...]" - e vorba de parerea despre tine ca erai responsabila sau, altfel spus, proiectia pe care acum o faci asupra ta - asa cum vrei sa fi fost - cerea o prescriptie de rol de tip "adolescenta responsabila". Acest lucru nu este nici pe de parte ca la varsta aceea ai fi fost sau nu asa. Doar o "instanta" independenta poate spune ca erai sau nu ceea ce vrei acum sa fi fost.

"[...] Rad acum dar atunci eram severa. Puneam note mici si le dadeam teme grele. Cea mai grea tema ,cred, a fost sa scrie o poezie![...]" - Cum spuneam, un intreg ritual de tortura, de manifestare a nevoii de putere. Simteai nevoia sa le dai o "lectie" sa sufere si ei cum ai suferit tu pentru ca altfel ar fi fost nedrept.

Nu mi se pare bizar sa vad, sa observ aceste mecanisme la un grup de copii jucandu-se intr-un asemenea scenariu. Grav este faptul ca ceea ce ai scris este rodul unei minti mature, un scenariu "crosetat" acum, la varsta matura. Dialogul, detaliile nu sunt simple amintiri ci compunerea unei regii si a unei scenografii actuale, un aici-acum.

'[...] Ma respectau prea mult, altfel m-ar fi intrebat daca eu stiam sa scriu poezii [...]"
- Nu puteau sa puna intrebari. Ei erau victimele, asupritii, chinuitii, terorizatii, schingiuitii. de regula, victimele nu intreaba de frica ca sa nu supere si mai rau calaul.
Propozitia: "Fratele meu era un picut mai curajos, cea mica era cat pe ce sa planga" edifica si mai mult starea victimelor.

"[...] M-am asezat la "catedra", am deschis o carte si-i urmaream discret. Minute bune si-au dat coate, s-au foit, imi aruncau priviri, au rontait stiloul, au avut apoi nevoie la baie, le-a venit si foamea, foaia le ramanea in continuare alba [...]"
Urmarirea, catedra (pozitia privilegiata - marcatorul de status), linistea, zbuciumul acelor copii probabil erau sursa fericirii tale.
"[...] - Nu iesiti la joaca pana nu scrieti o poezie! E chiar atat de mult ce va cer? Sunteti premianti amandoi si NU STITI SA SCRIETI NISTE VERSURI?[...]" - Sadism, dominare, santaj emotional ... plina casa cu "delicatese"...

"[...] Am simulat enervarea si nerabdarea [...]" - Nu ai simulat-o ci chiar erai. Spui ca o simulai pentru a pastra aparentele ceva de genul... "doar ne jucam".

"[...] Aceeasi tema aveam sa o dau si baietilor mei, cam tot cand aveau opt, zece ani. Le am si acum si le scot uneori din cutiuta cu emotiile cele mai frumoase.[...]" - Intr-adevar, acestea sunt amintiri frumoase. Tu torturandu-ti fratii, copiii. Nu ma mir ca ai putut sa simulezi rolul de canceros, de sfanta, de umila, de razvratita. Personalitatea ta este cauza si "izvorul" acestor roluri macabre, acestor scenarii torqemadiene.

Finalul e edificator: apar trofeele acestei munci laborioase, materializarea chinului : CONFESIUNILE victimelor.
"Poezie",
"Sora mea mai mare",
"Mama mea",
"Copil de zece ani".
Cred ca un psihiatru s-ar ingrozi!
Pe bune, cazul lui Fritzl mi se pare "apa de ploaie".
Fiecare varsta are frumusetea - de Daniel Racovitan la: 04/09/2003 05:16:36
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
Fiecare varsta are frumusetea ei, nici una nu semana cu celelalte, si are particularitatile ei. Ideal e sa stii sa iei ce e mai bun din fiecare etapa a vietii.
Viata si moartea - de ninel la: 13/10/2003 13:18:16
(la: De ce nu 120 de ani??? sau sa imbatranim intinerind?,, :-)))
Referitor la dialogul dintre Athos si JCC, eu il sustin pe Athos. Adica prefer o viata scurta si de calitate unei viete lungi, sanatoase si sterpe. Sanatatea este doar o iluzie ce prelungeste infricosatoarea intalnire cu moartea. Ce conteaza in viata este bilantul final pe care si-l face fiecare inainte sa moara. Daca in pragul mortii, unul nu are regrete majore despre trecutul sau, si are chiar si cateva amintiri frumoase, conteaza mult mai mult decat daca a trait 30, 50 sau 100 de ani.

Se pare ca pentru multi sanatatea este o conditie primara, dar tristul adevar este ca sanatatea si viata lunga nu garanteaza calitatea vietii. Ai putea zice ca o viata mai lunga ne da posibilitatea de a avea mai mult timp in a realiza ceea ce dorim noi de la viata, dar eu sunt de parere ca daca n-ai "trait" viata pe care o doresti pana sa zicem pe la 45 de ani (+/-10), o viata mai lunga nu va schimba cu mult bilantul final, ci doar va adauga (poate) mai multe regrete. Am stabilit varsta de 45 de ani pentru ca sunt de parere ca parguirea mintii se intampla cam intre 25-35 de ani cu mici exceptii, si inca 10-20 ani ar trebui sa fie de ajuns unui om sa-si gaseasca locul in univers si-n viata. Anii dupa sunt doar un bonus si nu un tsel final.

Zici:

"Muschii se « topesc » nervii si organele se slabesc, pielea devine mai atona, vasele sanguine au tendinta sa se infunde, metabolismul se incetineaza, humorul se intuneca si libido se adoarme.."

Muschi avem prea multi, altceva ii trebuie omului mai din abundenta. Faptul ca nervii si organele slabesc, vasele sanguine se infunda, iar metabolismul incetineaza, ar trebui sa ne aduca aminte ca suntem totusi muritori. Pielea devine mai atona demonstreaza doar ca frumusetea este trecatoare. Humorul se intuneca si libido-ul se adoarme pentru ca in sfarsit fiecare om accepta ca de fapt tot singur este pe pamant, iar prietenii si dragostea nu sunt decat amagiri placute pentru trecerea timpului. Mai ramane o singura forta ce are puterea sa balanseze apunerea trupului: cugetul in patrunderea lui nelimitata. Ce nu am descoperit inca este daca si cugetul este o amagire, dar sunt aproape convins ca nu este posibil sa aflam raspunsul la aceasta intrebare.
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



Pentru JCC - de nanu la: 29/10/2003 07:21:30
(la: Datorita lui Tolanici)
Cine vorbea soro(observi ca la rugamintea ta nu te mai "domnesc".Probabil insa ca in curand vei invoca faptul ca est "agresata".Esti ca o "carticica deschisa",fara surprize) de 4-5-6 clone?
Cu fiecare mesaj dai dovada ca ai mintit sustinand ca nu esti cine ce esti!Penibil si patetic.Sa fi nevoita sa minti pentru a sustine niste idei antisemite.
Tu chiar crezi ca cineva poate fi urmarit de persoana ta?
Si poate in vise?Ce fel?Chiar ca te supraestimezi!
Nu cred nici macar ca ai ce aprecia la propria-ti persoana!Dar mite sa "mai provoci" lipsa de somn!Rasul de pe lume(mai ales la o anumita varsta.).

Nu e acesta subiectul la care JCC a scris ca ea nu este JimmY Cecilia?
Interesant de ce a sters acest mesaj!Si,admitand ca nu este ea,cum de cunoaste situatia materiala a acesteia din urma?
Eu nu stiam faptul ca acest personaj are o fabrica sau ca are multi bani!JCC era la curent!Patetic si penibil!!
si mai pretinde ca cineva sa duca cu dansa "discutii" de bun gust!De ce?sa auzim alte minciuni?
#2538 (raspuns la: #2531) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Glossă - de Zamolxe la: 08/11/2003 17:53:57
(la: ROMANIA)
Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.
Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

Antisemitism - Lucian Sarbu - Revista Electra - de talusa la: 11/11/2003 02:47:40
(la: Israelul, dupa Codrin)
=====================================================================
Trebuie sa recunoastem ca o abordare a temei antisemitismului ii sperie pe multi, si asta pentru ca avem de-a face cu un subject care e de natura sa sperie pe unii
Ii sperie deoarece in sinea lor se stiu antisemiti, dar conventiile
sociale ii obliga sa-si doseasca optiunile.
A scrie pe tema antisemitismului e foarte periculos pentru
acestia, deoarece exista permanent pericolul sa spuna, involuntar, ceea ce cred cu adevarat.
Pe unii ii sperie din principiu, fiindca o singura virgula pusa gresit te poate transforma, in ochii diversilor vanatori de vrajitoare care bantuie si pe la noi, in "antisemit".
Alcatuirea unui intreg numar al unei publicatii - fie ea si electronica - pe tema antisemitismului poate da frisoane fiindca e foarte probabil sa se gaseasca unele minti incete care sa te acuze fie ca esti "vandut" fie ca, dimpotriva - daca numarul respectiv nu
dovedeste suficienta "vigilenta" - ca esti tu insuti... antisemit.
Antisemitismul pare a fi, la ora actuala, o tema de care au voie sa se atinga numai intelectualii verificati si para-verificati, cu cariera deja pusa la punct.
Pe noi tema antisemitismului ne intereseaza pur si simplu deoarece e paradigmatica pentru un anumit tip de gandire a(supra) excluderii celuilalt.
Caci primul pas pe drumul antisemitismului iI facem atunci cand evreul de langa noi devine Celalalt. Acest Celalalt poate locui langa noi fie la Bucuresti, pe aceeasi strada, fie la lerusalim - pe aceeasi planeta, si totusi sa devina Celalalt.
Dupa ce devine Celalalt, evreul nu va mai fi scos din evreitatea sa. 0 gandire antisemita e obsedata de scoaterea la iveala a evreitatii, indiferent de pret. Cineva care gandeste antisemit ar spune despre o Ana Pauker ca a fost mai intai evreica, si abia apoi o
persoana nefasta. 0 gandire non-ansemita va pastra amanunte cu evreitatea deoparte, ca unul din multe altele (Inaltime... varsta... greutate...) retinand principalul: Ana Pauker
a fost, pur si simplu, una din persoanele nefaste pentru istoria Romaniei.
0 gandire antisemita va emite o propozitie de tipul: "Evreii au batjocorit soldatii romani care se retrageau din Basarabia." Cineva care nu gandeste antisemit va spune doar: "Anumiti cetateni romani de origine evreiasca s-au dedat la acte de batjocura impotriva armatei
romane aflata in retragere." In acest fel, responsabilitatea acelor acte revine, cum e si firesc, statului roman care nu a stiut sa si-i faca pe anumiti evrei din Basarabia cetateni de buna credinta. Cu ce sunt acestia vinovati?!
Pentru antisemit, evreul poate fi doar acuzat, nu si disculpat. Spre deosebire de antisemit. AntisemituI este justificat, i se gasesc scuze. Bunaoara, Eminescu era antisemit pentru ca evreii impanzisera tara cu carciumi. Fara indoiala, citind textele poetului national suntem de acord ca acesta era unul dintre motivele principale pentru
care era Eminescu antisemit. De altfel, toata lumea, in epoca, il zugraveste cat mai grotesc pe evreul-carciumar (cine nu-si aduce aminte de nuvela lui Caragiale). In schimb, evreului nu i se da voie sa spuna ce l-a impins sa fie carciumar, nu are voie sa se disculpe. Pentru antisemit, e de la sine inteles ca evreul nu putea
decat sa paraziteze cu alcool blanda si taraneasca natie romana, pentru ca asa era el: parazitar.
Antisemitul se considera in permanenta in devenire, zicand cu tarie despre sine ca, daca e antisemit, atunci a devenit antisemit, fiind impins la asta chiar de catre evreu; si ca va inceta sa mai fie, cand evreul va inceta sa-l mai supere. Cu alte cuvinte,
antisemitui isi aroga un fond bun, uman, calduros, pe care numai confruntarea cu evreui l-a preschimbat, vremelnic, in ceva violent. In schimb, evreului nu i se concede onoarea devenirii: evreul-suparator nu este suparator fiindca va fi devenit asa, ci fiindca asa e el,profund rau de la natura. Chiar si daca ar fi sa traiasca izolat pe o insula.
Relatia cu Celalaltul-evreu e vazuta de antisemit ca una pur chirurgicala: evreui trebuie
extirpat. Fie ca extirparea va insemna transportarea evreului cu trenurile mortii sau scoaterea sa de pe piata de munca. Evreul trebuie exclus din raza noastra vizuala.
In acest fel, problema violenta a antisemitismului devine de fapt parte integranta din problema, mult mai vasta, si de imensa actualitate, a excluderi. Si cum majoritatea modurilor de excludere sunt atat de subtile si de perverse, problema antisemitismului isi
sporeste importanta deoarece, asemeni proceselor dintr-un laborator, ne poate avertiza asupra pericolelor pe care le aduce cu sine orice gandire care exclude.
Caci primul pas pe drumul gandirii care exclude il facem atunci cand vecinul de langa noi devine Celalalt. Bunaoara, cand noi devenim elita, iar el simplu vecin.
Exista patru feluri de antisemitism.
-Cel fatis.
-Cel inconstient
-Cel institutionalizat
-Cel inventat
=====================================

P.S.Recomand celor interesati sa consulte si lucrarea Prof.Universitar GEORGE VOICU despre "Teme antisemite in discursul public"(n.a.)
#3943 (raspuns la: #3941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De Lucian Sarbu, revista Electra - de anita47 la: 18/11/2003 05:41:42
(la: Ce este antisemitismul?)
Trebuie sa recunoastem ca o abordare a temei antisemitismului ii sperie pe multi, si asta pentru ca avem de-a face cu un subject care e de natura sa sperie pe unii
Ii sperie deoarece in sinea lor se stiu antisemiti, dar conventiile
sociale ii obliga sa-si doseasca optiunile.
A scrie pe tema antisemitismului e foarte periculos pentru
acestia, deoarece exista permanent pericolul sa spuna, involuntar, ceea ce cred cu adevarat.
Pe unii ii sperie din principiu, fiindca o singura virgula pusa gresit te poate transforma, in ochii diversilor vanatori de vrajitoare care bantuie si pe la noi, in "antisemit".
Alcatuirea unui intreg numar al unei publicatii - fie ea si electronica - pe tema antisemitismului poate da frisoane fiindca e foarte probabil sa se gaseasca unele minti incete care sa te acuze fie ca esti "vandut" fie ca, dimpotriva - daca numarul respectiv nu
dovedeste suficienta "vigilenta" - ca esti tu insuti... antisemit.
Antisemitismul pare a fi, la ora actuala, o tema de care au voie sa se atinga numai intelectualii verificati si para-verificati, cu cariera deja pusa la punct.
Pe noi tema antisemitismului ne intereseaza pur si simplu deoarece e paradigmatica pentru un anumit tip de gandire a(supra) excluderii celuilalt.
Caci primul pas pe drumul antisemitismului iI facem atunci cand evreul de langa noi devine Celalalt. Acest Celalalt poate locui langa noi fie la Bucuresti, pe aceeasi strada, fie la lerusalim - pe aceeasi planeta, si totusi sa devina Celalalt.
Dupa ce devine Celalalt, evreul nu va mai fi scos din evreitatea sa. 0 gandire antisemita e obsedata de scoaterea la iveala a evreitatii, indiferent de pret. Cineva care gandeste antisemit ar spune despre o Ana Pauker ca a fost mai intai evreica, si abia apoi o
persoana nefasta. 0 gandire non-ansemita va pastra amanunte cu evreitatea deoparte, ca unul din multe altele (Inaltime... varsta... greutate...) retinand principalul: Ana Pauker
a fost, pur si simplu, una din persoanele nefaste pentru istoria Romaniei.
0 gandire antisemita va emite o propozitie de tipul: "Evreii au batjocorit soldatii romani care se retrageau din Basarabia." Cineva care nu gandeste antisemit va spune doar: "Anumiti cetateni romani de origine evreiasca s-au dedat la acte de batjocura impotriva armatei
romane aflata in retragere." In acest fel, responsabilitatea acelor acte revine, cum e si firesc, statului roman care nu a stiut sa si-i faca pe anumiti evrei din Basarabia cetateni de buna credinta. Cu ce sunt acestia vinovati?!
Pentru antisemit, evreul poate fi doar acuzat, nu si disculpat. Spre deosebire de antisemit. AntisemituI este justificat, i se gasesc scuze. Bunaoara, Eminescu era antisemit pentru ca evreii impanzisera tara cu carciumi. Fara indoiala, citind textele poetului national suntem de acord ca acesta era unul dintre motivele principale pentru
care era Eminescu antisemit. De altfel, toata lumea, in epoca, il zugraveste cat mai grotesc pe evreul-carciumar (cine nu-si aduce aminte de nuvela lui Caragiale). In schimb, evreului nu i se da voie sa spuna ce l-a impins sa fie carciumar, nu are voie sa se disculpe. Pentru antisemit, e de la sine inteles ca evreul nu putea
decat sa paraziteze cu alcool blanda si taraneasca natie romana, pentru ca asa era el: parazitar.
Antisemitul se considera in permanenta in devenire, zicand cu tarie despre sine ca, daca e antisemit, atunci a devenit antisemit, fiind impins la asta chiar de catre evreu; si ca va inceta sa mai fie, cand evreul va inceta sa-l mai supere. Cu alte cuvinte,
antisemitui isi aroga un fond bun, uman, calduros, pe care numai confruntarea cu evreui l-a preschimbat, vremelnic, in ceva violent. In schimb, evreului nu i se concede onoarea devenirii: evreul-suparator nu este suparator fiindca va fi devenit asa, ci fiindca asa e el,profund rau de la natura. Chiar si daca ar fi sa traiasca izolat pe o insula.
Relatia cu Celalaltul-evreu e vazuta de antisemit ca una pur chirurgicala: evreui trebuie
extirpat. Fie ca extirparea va insemna transportarea evreului cu trenurile mortii sau scoaterea sa de pe piata de munca. Evreul trebuie exclus din raza noastra vizuala.
In acest fel, problema violenta a antisemitismului devine de fapt parte integranta din problema, mult mai vasta, si de imensa actualitate, a excluderi. Si cum majoritatea modurilor de excludere sunt atat de subtile si de perverse, problema antisemitismului isi
sporeste importanta deoarece, asemeni proceselor dintr-un laborator, ne poate avertiza asupra pericolelor pe care le aduce cu sine orice gandire care exclude.
Caci primul pas pe drumul gandirii care exclude il facem atunci cand vecinul de langa noi devine Celalalt. Bunaoara, cand noi devenim elita, iar el simplu vecin.
Exista patru feluri de antisemitism.
-Cel fatis.
-Cel inconstient
-Cel institutionalizat
-Cel inventat
=====================================

P.S.Recomand celor interesati sa consulte si lucrarea Prof.Universitar GEORGE VOICU despre "Teme antisemite in discursul public"(n.a.-Nanu)

=================

Tin minte ca bunica-mea din M - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 08:08:49
(la: Scutecele)
Tin minte ca bunica-mea din Moldova ne facea. Sunt delicioase! :)
Multumim pentru reteta, cred ca o vom incerca in premiera "di Craciunul aista" :)
o sa tin minte si va rog sa t - de nicolina la: 27/12/2003 13:36:13
(la: Urarea mea ptr. voi)
o sa tin minte si va rog sa tineti si voi minte ca daca aveti drum prin nord, trebuie sa ne faceti o vizita. si in prealabil sa contactati kkuunnsstt@yahoo
#7301 (raspuns la: #7298) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hrana pentru inima si minte - de (anonim) la: 09/01/2004 15:55:35
(la: O noua denumire pentru "blog"?)
De ce nu "hrana pentru inima si minte" ? E pe romaneste.
#7866 (raspuns la: #7689) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Jurnalul fericirii" - Nicolae Steinhardt - de david la: 21/02/2004 09:04:01
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
"Jurnalul fericirii" - Nicolae Steinhardt (monahul Nicolae Delarohia)
i-a luat Dumnezeu mintile? - de overload la: 27/02/2004 18:12:01
(la: Ion Luca Caragiale, natia romana si exilul in Germania)
Parerea mea e ca i-a luat Dumnezeu mintile. Din ce-am observat eu, la batranete oamenii isi amplifica conceptiile de viata pe care le-au avut, nu mai sunt capabili de schimbati majore in comportament si in personalitate. Prin urmare moartea omului e ca o concluzie si ca un rezumat al vietii sale.

Prin urmare, daca Caragiale s-a autoexilat, si a ales sa moara intre straini, a fost fiindca nu s-a regasit pe sine in neamul romanesc. Poate a facut prea multa baza, poate ne-a batjocorit prea mult, nu stim.

Eu ma mint ca se poate si ca - de (anonim) la: 20/03/2004 15:57:03
(la: Se poate trai fara iubire?)
Eu ma mint ca se poate si ca nu am timp. Ca sunt o femeie independenta ce pune cariera in fata unei familii. Si uite asa realizez ca ma mint cu disperare sperand ca atunci, in acele momente de solitudine deplina ma voi crede! De fapt, banal si trist am avut parte si eu de o dezamagire...Ca si voi ceilalti. Dar sa stii ca nu se prea poate fara iubire. Eu ma intreb insa iubirea e vesnica? Eu am avut parte de una efemera!
The trinity:Marx,Engels,Lenin.....CIOCU' MIC !!! - de (anonim) la: 21/03/2004 16:53:00
(la: America, o tara comunista?)
Draga Adacartianu,
Am citit textul tau,ma intreb CE cauti in America daca nu-ti place si colac peste pupaza o mai numesti si ...comunista?Iti place Franta,apoi cine te opreste sa nu te duci si sa-ti faci viitorul acolo? ori daca ai,precum spui nostalgii romanesti,intoarce-te acasa si incearca sa-ti faci un viitor sub DON Corleone Iliescu(un real comunist,altfel bun ...baiat)si gasca lui de mafioti din guvern,niste fosti securisti si curpupisti,poate le simti lipsa.
Ca sa ajungi sa critici USA iti trebuie o gramada de ani in carca si o gramada de experienta de viata ce azi NU o ai deloc,asa ca ....CIOCU MIC!!!
Ai doar 25 ani si este exact virsta la care am venit eu aici,ciudat insa dar ne deosebim....eu la acea vreme nu-mi venea sa cred ca sint aici si eram in culmea fericirii fara un cent in buzunare si fara sa ma gindesc macar(inca) la ce voi face din mine!!!!Eram in delir,imi venea sa pling si sa urlu pe strazi ca-s liber si fericit asa cum sint,fara perspective de nici un fel!
Am trait comunismul din marele PLIN de a face ...TOTU...cum spunea ...marele conducator si erou national si ...incult si imbecil de 4 clase primare.Tu ce ai trait sa ai tupeul de a da cu parul intr-o tara care te-a acceptat azi sa traiesti in ea si sa-ti faci un viitor precum viselor tale?Poate ar fi bine sa te trimita inapoi,sint f.f.f.multi care vin aici si DORESC asta dar au nesansa sa fie ex-patriati,ori trec prin mari greutati sa aiba un green-card ori cetatenie,si apari tu,aiurea cu aere de artista si le dai pe filosofie si ginduri marxist-leniniste dar in final iti convine sa traiesti aici...cel putin pe moment pina-ti vine mintea la cap si vei alege CE TARA e potrivita gusturilor tale!Ce-ar fi sa dai cu banul?Cade pe muchie(f.RAR dar se intimpla),ia un revolver si joaca ruleta ruseasca tot cu gindul la o alegere....
Hai sa ma gindesc....deci 25 ani..hm,asta inseamna ca te-ai nascut in1979..you're just a baby to me.la virsta asta cam plina de elan tineresc si muncitoresc si plin de critici si creieri ce zbirnie de filosofii grandioase este cam normal sa gindesti in spiritul partidului,eu eram deja cu actele depuse la Iorga si treceam prin cacat cu secu,mai tirziu nu puteam pleca sa cumpar o piine ca eram filat si urmarit.Crezi ca-mi ardea de filosofii?Si eu sint artist si chiar realizat ,din arta mea traiesc eu si sotia,mai citeste alte texte despre mine la cafenea si afli mai multe.
DAR cind am venit aici nu am venit cu aere de artist,de fapt am muncit la docuri la inceput in port,am fost si messenger in Manhattan si pictor de firme si lucrat in diners ca bus-boy si lucrat la Metropolitan museum la stock services(magazie) si nu am facut arta ca atare dar am studiat in prostie si cu bursa la Art Students League of NY,am fost apoi si artist de b.d.si avut faima etc. si azi de 7 ani sint artist in advertising si ilustrez reclame comerciale pt. Tvnea USA.Un drum lung parcurs in ..23 ani si ca si altii de pe forum care traiesc aici de zeci de ani cam STIM cum e treaba pe la noi prin tara!!!!
Sa vii insa cu astfel de conceptii mi se pare deplasat si total IMATUR!!!Dar cert e un lucru:
NU iti convine ori place unde traiesti,pleaca inapoi de unde ai venit ori in tara pe care o admiri cel mai mult si lasa-ne in pace cu ale noastre caci avem destule pe cap si nu cred ca mai e nevoie de o alta ineptie si filosofie si aere boeme si nemultumiri ,oare chiar poti dormi noaptea cu gindurile astea ce le ai in cap?

Asta am avut de spus si oricit de dur as fi poate e necesar ca cineva sa te trezeasca la realitate....wake up and smell the coffee.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps : Nu stiu de ce dar o vorba veche de-a lui Napoleon Bonaparte mi se pare potrivita subiectului tau:

"You run in defense and you run in offence,when you have nowhere to run
you die."



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...