comentarii

VOI PRIMII RASPUNS


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
adevaratul raspuns - de (anonim) la: 30/08/2004 13:07:18
(la: Ce fac cu viata mea)
Adevaratul raspuns este ca nu exista un raspuns. Asta e conditia umana pina la moarte, a intreba si a nu primi raspuns. Ca o rana fara vindecare. Exista mici trickuri cu care poti avea senzatii diferite pe termen scurt. O analogie este cum te poti desprinde de gravitate: poti sari in loc, poti merge in avion, poti cobori cu parasuta, dar eventual, tot cu talpile pe pamint ajungi. De intrebarea esentiala nu scapi. Sintem niste creaturi chinuite din fire.
Athos...Din nou profit... - de nanu la: 29/10/2003 04:28:19
(la: Antisemitism)
..de subiectul deschis de tine pentru a repeta intrebarile puse doamnei JCC(pe car probabil a avut "taria de caracter sa le stearga").Sper ca aici nu voi fi banat pe baza unor "motive iluzionare":
1)Ne puteti descrie in ce an inaintea lui 1989(dupa cum sustineti) ati parasit Romania?
2)In ce imprejurari a fost facut acest lucru avand in vedere ca :
-dupa cum va exprimati nu sunteti evreica
-nu va aflati in Germania(deci cred ca nu sunteti nici de origina germana)
Din cate stiu numai aceste doua nationalitati/rase sau cum doriti sa le numiti au fost "comercializate" de fostele guverne comuniste ale Romaniei
-dupa cum singura "va mandriti" , sunteti descendenta a unei familii de legionari(asta insemnand o "baza sociala nesanatoasa" in acele timpuri,care era tratata in alt mod decat "parasirea tarii").
Lucrurile par interesante.Eu consider ca,in cazul dvs.(dat fiind ca la intrebarea directa a doamnei/domnisoarei Ingrid inca nu reusiti sa dati un raspuns) se pot gasi anumite "gauri negre" in trecut care sa explice atitudini prezente sau viitoare.
S-mi pare bine ca,stergand mesajul meu original,dovediti ca doriti sa ne dati niste "conferinte" si nu sa intretine-ti un dialog.Lucru pe care de altfel l-am si prevazut.
Cu multa stima.Nanu

Pentru Athos.
Tu crezi ca voi primi raspuns?Eu pariez ca nu.

Semanat....Porthos.

Intre timp JCC sau JJC(parca are importanta,tot sustine ca ea...nu este ea) a raspuns ca ,va raspunde la intrebarile mele numai pe privat(e clar ca nu este in trecutul ei numai o "csingura gaura neagra" ci mai multe pe care se jeneaza sa le dezvaluie).
JCC,nu ma intereseaza raspunsul tau pentru panoul meu de trofee!Ci pentru ca sa vada si alti forumisti ce se ascude(daca se ascunde ceva!) in spatele raspunsurilor pe care nu le oferi.si in spatele "ideilor" aruncate in forum.
#2515 (raspuns la: #2482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu nu pot sa spun ca am invatat lectiile despre Dumnezeu - de sorin_1967 la: 19/11/2003 14:29:11
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Da, e trist cand vezi copii in asemenea situatii. E chiar usor sa iti pierzi bruma de credinta pe care o ai in asemenea situatii. Eu personal continui in bruma mea de credinta sa cred ca exista un motiv rational, pentru Care Dumnezeu ingaduie asta, dar asa cum am mai spus, nu ai toate datele ca sa judeci asta. Da, si Dumnezeu poate mai mult, asa ca cei care vedeti asta, rugati-va neincetat, postiti si poate dupa ani de zile veti primi raspuns la intrebari, daca nu va dati seama pina atunci. Legat de lauda cu Domnul, toti suntem binecuvantati, trebuie sa ne dam seama doar de asta. Fiecare are un dar, fiecare e unic in felul lui, fiecare e frumos in felul lui, cam asta e parerea mea. Daca m-am laudat imi cer scuze, nu am avut intentia, pe undeva scrie : "unii se lauda cu carutele lor iar noi de laudam cu numele Domnului Dumnezeului nostru" ,asa ca nu prea imi fac mari probleme daca se pare ca ma laud cu numele Domnului nostru, atita timp cat nu consider ca ma ajuta doar pe mine, ceea ce nici nu incerc sa fac.
Ca sa revin la Dumnezeu, da, imi este de ajuns Dumnezeu, fiindca asta cuprinde totul. Ca sa vad mai mult, ca sa simt mai mult, trebuie sa dau mai mult si voi primi mai mult. E ca si dragostea: din ce dai, din ce ai mai multa. Asa e cu Dumnezeu dupa parerea mea si nu numai. Da ca sa iti arat ca nu sunt in contradictie nici cu tine si nici cu Cioran, pot sa iti spun, da vreau mai mult decat Dumnezeu: vreau pe Dumnezeu la propria lui putere. "Cine are urechi de auzit sa auda" .
Ma intreb ca prostul daca a ajuns cineva sa il cunoasca pe Dumnezeu in viata asta ca sa poata sa spuna ca vrea mai mult. Desigur sunt constient ca este un joc de cuvinte la Cioran, cam asta fac filozofii.

Regards,

Sorin
#4750 (raspuns la: #4659) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu prea e timp... - de Madalina la: 19/11/2003 19:42:24
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Chiar daca sunt din nou de acord cu tine, totusi nu pot sa ma abtin sa comentez acea "asteptare" si acel "poate" din mesajul tau...
Stii, Sorin, cind esti in situatii limita cum e cea descrisa anterior nu e timp pentru a "astepta ani de zile si poate(subliniez acest "poate" pe care l-ai folosit) primim raspuns"!!
Copilul acela, familia aceea are nevoie de ajutor atunci cind apare criza nu dupa...ani!
Intra intr-un spital de oncologie (ca in orice spital, de altfel) si ai sa realizezi cita nevoie e de Dumnezeu "la lucru" si nu "in asteptare"! Pentru oamenii aceia nu e timp de asteptare, ca si pt. multi altii!
Iar cind am adresat intrebarea "iti ajunge Dumnezeu?" nu a fost doar un "joc de cuvinte" ci ma refeream la faptul de "a-ti fi Dumnezeu de ajuns in forma actuala" Si asta nu pt. tine personal, caci ti-am spus e egoist sa il vrei numai pt. tine, ci raportat la tot ce e in jur, la suferinta din jur, la miile de maini intinse spre cer.
Daca esti multumit din punct de vededere spiritual (sau macar cit de cit, asa cum intr-un fel imi pari) asta nu iti da dreptul nici o clipa sa bagi capul in pamint ca sa-ti astupi urechile la strigatele altora si sa impaciuitor sa spui "E bine! Stie El Dumnezeu ce stie...Are El motivele Lui rationale pt. care e atita suferinta...!!" Ba din contra pe mine ma ambitioneaza sa vreau mai mult de la Domnul! Si repet nu pt. persoana mea strict...

Cit despre motive de lauda...Vorbeam la modul general si nu la unul strict privitor la persoana ta. Dar, oricum mi-au placut precizarile tale...
Si inca ceva ...Sa stii ca imi place sa invat lectii de la Dumnezeu...mai putin insa cind "procesul de invatare" se face cu "duritate". Poate acum, in forma asta e mai clar ce am vrut sa spun cu acele "lectii".

Mady.
e varza tata - de johnsonprof la: 21/12/2003 22:55:40
(la: Invatamantul din ziua de azi)
prof. antr. ION FLORIN johnson_prof@yahoo.com
e varza tata - imbuibam copii cu tot felul de informatii care vor fi sau NU necesare -- dar nici o problema ce noi nu tot la fel am fost - ce mama dracu sa invete si ei -- va rog sa puneti """"""
o sa vin peste cateva zile cu o compunere a unei sportive de exceptie si de altfel o eleva de nota 10 care a asternut pe o foaie ce gandeste ea despre scoala de azi--
DAR NICI O PROBLEMA CA BECULETU ALA CARE AR TREBUI SA FACA CLINC -
ADICA ACOLO SUS LA CAPETELE LUMINATE NU SE APRINDE NICIODATA - SAU POTE PRIMESC RASPUNS -MAI AVEM DE ASTEPTAT SA TRECEM PRIN TOTI PASI TRANZITIEI HAI PA
Rugaciunile Parastaselor: Nedumeriri - de (anonim) la: 03/01/2004 09:20:37
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna ziua!

Am citit cu interes explicatiile privitoare la invataturile si practicile Bisericii Ortodoxe in legatura cu cei care au murit. Totusi, am cateva nedumeriri la care m-as bucura sa primesc raspuns din partea pr. Iulian.

Eu sunt inginer de profesie si, daca totul merge bine, spre sfarsitul anului imi voi termina teza de doctorat in inginerie electrica. Pe langa aceasta, sunt foarte pasionat de citit. Printre altele, am citit si Biblia, deoarece cred ca orice om, care se respecta si vrea sa aiba o buna cultura generala, trebuie sa o citeasca. Orice s-ar spune despre ea, Biblia a fost si este cea mai raspandita si citita carte din lume, a influentat cel mai mult omenirea si doar un ignorant in materie de cultura poate sa spuna ca nu este interesat sa o citeasca.

Dar, sa revin la subiect. Mi se parea normal ca explicatiile pe care le-ati dat sa fi fost sprijinite de niste texte din Biblie. Prin urmare, as dori sa aflu ce argumente biblice aveti cand faceti urmatoarele afirmatii:
- sufletul trece in lumea duhurilor (...) si, acolo, el e "sfâsiat" de o lupta interna a sa. (...) Sufletul se va gasi in fata iubirii lui Dumnezeu care va arde toate aceste atasamente
- Biserica are o suma de rugaciuni in pragul mortii si imediat dupa moarte. Aceste "rugaciuni" (...) ajuta sufletul pe acest drum
- omul, din cauza acestei strânse uniri intre trup si suflet, sufera o "desfacere" treptata
- referitor la aceasta "desfacere", "desprindere" treptata a sufletului, Biserica are o suma de traditii, pentru care face slujbele parastaselor la 3 zile, la 40 de zile, la un an (am enumerat doar acele termene pentru care traditiile converg)

Invatatura Bibliei este ca "orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori" (Deu 17:6, Mat 18:16, 2Co 13:1, etc). Biserica Ortodoxa spune ca invatatura si practicile ei se bazeaza pe Biblie si pe Sfanta Traditie. Cum se procedeaza, insa, atunci cand Biblia si Traditia (sau traditiile, asa cum ati mentionat) nu converg, ba chiar exprima opinii contrare?

Cum raspunde Biserica Ortodoxa la acuzatiile protestantilor si neoprotestantilor, care spun ca ritualurile pentru cei morti sunt de origine pagana si au fost imprumutate din religiile orientale?

Cand este vorba de deosebirile dintre Biblie si Sfanta Traditie, cum se aplica invatatura apostolului Pavel din Galateni 1:8-12?

Cata greutate au principiile biblice in invatatura Bisericii Ortodoxe? Exista principii biblice care astazi sunt depasite, sau Biblia continua sa ramana autoritatea suprema, cand este vorba de credinta crestina?

V-am scris din punctul de vedere al cuiva care este in cautare sa se documenteze atat cu privire la invataturile bisericilor traditionale (ortodoxa si catolica), cat si cu privire la invataturile bisericilor protestante si neoprotestante.

Am acasa mai multe traduceri ale Bibliei: romana, franceza, engleza si spaniola. Pentru varianta romana, prefer traducerea facuta de Cornilescu. Chiar daca nu este populara printre clericii ortodocsi, consider ca limbajul este mult mai apropiat de limba romana moderna, care se vorbeste astazi in Romania, decat cel al traducerilor care poarta sigla Sfantului Sinod de la Bucuresti. Mai mult, aceasta traducere se poate gasi si in format electronic, devenind astfel si mai interesanta cand se doreste gasirea rapida a locurilor in care Biblia trateaza un anumit subiect.

As dori sa stiu, de ce Biserica Ortodoxa se incapataneaza sa accepte traducerea lui Cornilescu, care a fost un student si absolvent eminent al Facultatii de Teologie ortodoxa din Bucuresti, si continua sa puna in vanzare traducerea lui Gala Galaction si alte traduceri de acest gen, care utilizeaza o limba romaneasca arhaica, plina de exprimari slavone, pe care nici acum 150 de ani nu le mai gaseai in limba romana vorbita in popor si care fac lectura Bibliei deosebit de plicticoasa si neatragatoare. Este oare o strategie a Bisericii Ortodoxe Romane prin care urmareste sa-i tina pe oameni departe de Biblie, astfel incat preotii sa poata da orice fel de invataturi, fara ca cei care-i asculta sa-i poata verifica? Daca nu ai o traducere a Bibliei in limba pe care o vorbesti zilnic, cum se pot implini cuvintele din Ps 119, care spun "Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău. (...) Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!" ?

M-as bucura daca as primi raspunsuri la aceste intrebari.

Cu respect,
Tavi
#7552 (raspuns la: #7485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asa stiam si eu - de (anonim) la: 20/01/2004 09:32:37
(la: Hopuri la server)
dar cind incerc sa ma logez primesc raspunsul "utilizatorul sau parola gresite". Atunci incerc sa primesc din nou parola prin e-mail si primesc urmatoarea eroare:
Fatal error: Call to undefined function: mail() in /home/virtual/site2/fst/var/www/html/luneta/modules/user.module on line 281
:-(
#8230 (raspuns la: #8227) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hypatia#8587 - de anita47 la: 29/01/2004 09:44:06
(la: A existat holocaust in Romania?)
Recunosc ca mesajul tau e cam confuz!
1)"Hepatya" scrie acest mesaj catre "Hepatya"?
2)Ce numesti tu gafa?Oare gafe care au costat zeci de mii de vieti omenesti(eu nu stiu cate,acesta va fi una din misiunile comisiei) se pot numi "gafe"?
3)Cine suntem "noi care avem greselile noastre"?(parca exista vreo etnie,popor,natie,rasa care nu au greselile lor?Cu totii suntem oameni).
4)Probabil ca nu vrei sa ne povestesti despre "greseala ta".Dar s-a pierdut o viata din cauza acestei greseli?
5)Daca nu ne spui care a fost greseala,cum vrei sa-ti raspundem la intrebarea:"dar oare este chiar atat de grav?"
Cu stima(si inca derutat pana la primirea raspunsului tau!)
anita47
#8591 (raspuns la: #8587) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un prim raspuns - de Mihai D. la: 17/02/2004 16:02:12
(la: Supoziţii ale gandirii conservatoare)
Ma simt flatat de atentia pe care ati acordat-o eseului meu, cu intampinari precise si cu dileme pe care marturisesc ca si eu le incerc.
Voi incerca sa punctez cat pot de riguros problemele pe care ati avut amabilitatea sa le ridicati:
1. "scaparilre interpretabile" de care vorbeati exista in fiecare doctrina politica, doar ca gandirea conservatoare are un comert mai bun cu precaritatea, ea recunoaste ca raul este o chestiune extrem de reala, ca inteligenta este o raritate (chiar si la oamenii inteligenti, care nu sunt constant destepti), ceea ce nu inseamna ca logica (,) conservatoare cultiva ambiguitatea intre bine si rau. Aceasta ambiguitate exista in realitatea efectiva a zilelor noastre si a avea un raport realist cu dificultatile distingerii dintre bine si rau , cred, este o calitate.Pe scurt, conservatorismul nu incurajeaza ambiguitatea dar o recunoaste si evita sa prescrie foarte tusat distinctii forte intre bine si rau. Aceste distinctii poate exista, dar nu cred ca este igienic sa le postulezi. Au facut-o altii, precum marxistii sau jdanovistii epocii negre sovietice. O aperceptie fidela a realitatii presupune circumspectie si prudenta, asta cred ca face conservatorismul;
2. vorbiti in al doilea rand de memorie si identitate pierduta;asta marturisesc ca este si pentru mine o imensa problema: cum refaci cultura memoriei dupa o trauma istorica mutilanta? cum recapacitezi energiile colectiva si individuale in reconstructia acestei memorii? Dar nu cred ca reactia la pierderea de care vorbim este unilateral constructia unei normativitati rationale; nu cred ca "recunoasterea traditiei" de care amintiti dvs. se poate face (dupa dilutia ei) doar pe calea discursului rational si procedural; pe de alta parte cred intr-o refacere a traditiei dupa o indelungata trauma, cazul comunismului fiind aici mai mult decat un exemplu. Dar ceea ce am intentionat sa sustin in textul meu este acest lucru: ca transmiterea comunitara a unor date apartinand memoriei colective si traditiei nu se face pe cai imediat rationale, transparente rational, jocul semnificatiilor in marele joc social urmeaza cai netranscriptibile procedural; sunt multiple rationalitati nicidecum una singura;
3. Von Mises ca si Hayek sunt promotorii, intr-adevar, al unei dimensiuni a gandirii conservatoare; ei, in modernitatea tarzie, au fost preluati si de libertarieni, ceea ce ar putea parea un paradox, dar nu este: conservatorii nu sustin de pilda statul minimal ci statul limitat, ceea ce este altceva;statul limitat este acela caruia i s-au pus granite constitutionale puterii sale potentiale, cel caruia i s-au limitat din capul locului posibilitatile abuzive de extindere a puterii, dar el--in gandirea conservatoare--ramane un reper, o sursa de stabilitate si siguranta, un garant al continuitatii si al memoriei comune, un paznic al institutiilor si-al dreptului raport intre ele.
4. raportul capitalism-conservatorism are ca supozitie comuna acordul institutional asupra sferei individuale, singura datoare sa-si construiasca prosperitatea (statul conservator nefiind unul asistential). Doar insul poate concura pe piata iar proprietatea este valoarea fundamentala pe care se intemeiaza ambele. Ceea ce le desparte este ideea de piata totalmente libera, in care doar comportamentul economic furnizeaza normele uzitate. Conservatorismul apreciaza ca o atare unilateralitate este reductiva si pune in umbra alte dependente pe care indivizii le recunosc: valorile comune, practici nationale, relationari intersubiective ale actorilor economici. Comportamentul nu este niciodata liber in sens deplin si niciodata conturat strict de interese economice. Iar utopia pietii perfect libere este (acum, in epoca multiculturalismelor dar si a resuscitarii extremismelor nationaliste si religioase) usor stranie.
Inca o data multumiri pentru promtitudinea de care ati dat dovada dar si pentru pertinenta si atentele dumneavoastra observatii.
Cu stima Mihai D.
#9865 (raspuns la: #9784) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salutare - de (anonim) la: 27/03/2004 10:48:01
(la: singuratate)
Scuze dar tocmai am citit ce spuneai tu despre singuratate.
de ce spui ca "cea mai grea singuratate e langa persoana pe carew o iubesti!!!!!!!!!!subliniez :langa"
Sper ca primesc raspuns
Adresa mea este helge.ulveseter@c2i.net
Daniela
#12910 (raspuns la: #4363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oare viata are sens...prin atatea lacrimi? - de (anonim) la: 19/08/2004 22:53:59
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
intradevar aceste esecuri si dezamagiri te pot darama...dar intrebarea este, mai are sens sa luptam...acum cand credem in viata atat de linistita si perfecta in lumea de apoi , atunci de ce sa nu sinucidem cu totii? ce sens mai are viata, si cu ce scop traim....intrebari la care vom primi raspuns tot apoi....asteptarea te distruge...
#19990 (raspuns la: #19251) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"mai are sens sa luptam...acum cand credem in viata..." - de DESTIN la: 20/08/2004 01:04:51
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Un anonim...:

"intradevar aceste esecuri si dezamagiri te pot darama...dar intrebarea este, mai are sens sa luptam...acum cand credem in viata atat de linistita si perfecta in lumea de apoi , atunci de ce sa nu sinucidem cu totii? ce sens mai are viata, si cu ce scop traim....intrebari la care vom primi raspuns tot apoi....asteptarea te distruge..."

Viata este un dar oferita noua oamenilor prin creatie.Gandirea ,spiritualitatea fiintei umane,intelepciunea sunt capacitati ce ne caracterizeaza pe fiecare din noi.

Cele exprimate de tine unde le putem clasifica...?

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#19994 (raspuns la: #19990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin si darul... - de AlexM la: 23/08/2004 19:58:34
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
..care nu a fost dat. Un raspuns ar fi un dar pentru ca omul primeste ceva, si primeste pe degeaba. Omul a pus o intrebare "atunci de ce sa nu sinucidem cu totii? ce sens mai are viata, si cu ce scop traim....intrebari la care vom primi raspuns tot apoi....asteptarea te distruge..."

Intrebarea este logica dar raspunsul ei este greu de dat. Si in orice caz, nu este agreat de invatsatura crestina care condamna sinuciderea. De ce este condamnabila sinuciderea in invatsatura crestina? Ei.. aici e aici. Ca omul incearca sa scape "pedepsei" pe care i-a dat-o D-zeu, facandu-si veacul pe aceasta lume? Ar fi o presupunere a mea , presupunere care numa pe jumatate ar fi acceptata de "dreptcredinciosi" si "dreptpropavaduitori". Numa treaba ca "omul e trimes sa-si faca veacul pe aici ca pedeapsa" ar fi acceptata de acesti dreptcredinciosi si dreptpreacuvantatori (sic !). Chestia ca D-zeu ar pedepsi pe amarashteanul care se sinucide nu le-ar conveni (zic io) pentru ca ar arata un D-zeu crud si nemilos si nu un D-zeu al dragostei si milei. Incurcate-s caile Domnului, nu?

Cu stima,

AlexM
#20179 (raspuns la: #19994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Intrebarea este logica..."AlexM, - de DESTIN la: 23/08/2004 23:43:43
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
AlexM,multumesc de raspunsul ce l-ai dat,se pare in locul meu...
Ce zici tu:
"Omul a pus o intrebare"

"atunci de ce sa nu sinucidem cu totii? ce sens mai are viata, si cu ce scop traim....intrebari la care vom primi raspuns tot apoi....asteptarea te distruge..."

Ce nu inteleg eu,cum poti cataloga ca logica intrebarea sus citata...?

Nu este vorba numai de o sinucidere...acolo se vorbea de o sinucidere in masa...

Eu nu am refuzat a raspunde,insa am considerat intrebarea deplasata...si am apelat la acel comentariu.

Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20196 (raspuns la: #20179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iertare parinte, - de carapiscum la: 04/10/2004 18:48:45
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Recunosc ca am fost ambiguu in a-mi exprima cea de-a doua nedumerire. Nu ma refeream la problemele socio-umane privite prin prisma credinta-religii. Am vrut sa spun ca exista, dupa cum bine stie oricine, o mare cantitate de informatii "de ultima ora" prin care se incearca adeverirea existentei altor vieti/vietati pe alte planete sau in alte sisteme solare. Deasemenea, cercetarile ultimilor ani cu privire la originea vietii pe planeta Pamant au luat o amploare deosebita ceea ce a dus la o crestere (zic eu) alarmanta a numarului de teorii stiintifice care nu numai ca nu vorbesc de o creatie primordiala, dar inca si evolutia la scara planetara o privesc ca pe un indelungat proces fizic din stari inferioare la stari superioare, mai exact ca pe niste transformari extraordinare de schelete, modalitati de viata si hranire, mijloc de locomotie s.a.m.d. Mi se pare f. clar un aspect si anume acela ca biserica crestina in general n-a adoptat o pozitie fatisa vis-a-vis de lucrurile amintite si ca mijloacele de "combatere" (?) a agresiunii stiintei fata de religie au ramas cam rudimentare, ca sa zic asa. Sigur, n-o sa incepem noi crestinii acuma sa ne separam de restul lumii si n-o sa ramanem surzi la noile descoperiri stiintifico-tehnice. Insa ce se poate face pt. a nu ne abate de la datoriile noastre crestinesti ramanand fideli principiilor lui Hristos in contextul despre care am pomenit?

Va multumesc pt. primul raspuns, a fost la obiect si sincer nici nu stiu daca se pot spune prea multe. Cred ca ramane la mila si dreptatea lui Dumnezeu sa le cerceteze si sa le judece pe toate.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24159 (raspuns la: #23847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un arab batran - de Belle la: 14/12/2004 14:21:22
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Un arab batran traia langa New York. Ar fi vrut sa cultive cartofi, dar
era singur si garbovit. Fiul sau studia in Paris, asa ca decise sa-i
scrie un email sa-i explice problema.
"Draga Ahmed, sunt foarte trist ca nu pot planta cartofi in gradina
noastra. Sunt convins ca daca ai fi fost aici, m-ai fi ajutat si am fi
sapat toata gradina. Al tau tata" Ziua urmatoare primi raspunsul la
mail.
"Draga tata, te rog nu te apuca sa sapi in gradina. Acolo am ascuns
"CHESTIA". Al tau fiu, Ahmed" La 4 dimineata se trezeste arabul cu CIA,
FBI, Armata si Rangerii in gradina. Cauta si scotocesc fiecare milimetru
din gradina, dar nu gasesc nimic. Dezamagiti insa, pleaca toti. A doua
zi primeste arabul un mail de la fecior:
"Draga tata, sper ca intre timp gradina noastra sa fi fost sapata sa
poti cultiva cartofi. Mai mult decat atat nu am putut face pt tine. Al
tau fiu, Ahmed"

#31619 (raspuns la: #31221) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cat mai costa o iubire - nimeni - de dianet la: 23/02/2005 08:25:35
(la: cat mai costa o iubire)
Vreau sa inteleg si eu un lucru. Nu e prima data, si probabil nici ultima, cand aud sau citesc ceva de genul acesta. Poate sunt doar ceva mai grea de cap. Iubirea costa? Iubirea se cumpara si se vinde? Iubirea e o marfa? Nu inteleg de ce optica generala asupra iubirii este exclusiv economie de piata, ceva de genul "freaca-ma pe spate, ca sa te frec si eu pe spate". Sau poate mentalitatea de comert cu orice e la moda. Insa nu am cum sa alatur cei doi termeni (comert si iubire; sau comert cu iubire), pentru ca sunt incompatibili. Sau cum zicea nenea Antoine de Saint-Exupery (citat aproximativ): "Prietenii se gasesc foarte greu in ziua de azi. Pentru ca oamenii s-au obisnuit sa cumpere lucruri de-a gata de la pravalie. Si inca nu s-au inventat pravaliile de prieteni.". Si eu cred ca cele de mai sus sunt foarte valabile si in iubire. Pana la urma, ce costa? Iubirea? Sau posesivitatea, confundabila foarte tare cu egoismul (dorinta de a primi raspuns la sentimentele tale)? Acelasi Exupery mai spunea: "Iubirea se ofera, fara a astepta nimic in schimb. Si este bunul cel mai de pret, deoarece nu poate fi furat. Cine ar vrea sa fure ceea ce oferi de bunavoie?".
Deci, va rog sa ma lamuriti: cum ramane? Iubirea e o marfa de vandut/cumparat sau nu?
anisia :) - de Belle la: 21/03/2005 19:59:38
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
nu mai fac nimic iau totul de-a gata ...

asta ca sa nu-ti dau primul raspuns care-mi statea pe limba ca-mi da daniel cartonas ;))))
#40166 (raspuns la: #40165) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scrisori - de fefe la: 07/04/2005 01:32:47
(la: au murit scrisorile?)
Daca cineva din toata Cafeneaua a scris vreodata scrisori, eu cred ca as putea publica citeva volume cu toate scrisorile care le-am scris in toata viata mea. Stiu simtamintul, si pot spune ca a scrie un email este poate doar cu un pic mai putin personal decit a scrie o scrisoare de mina. Dar in acelasi timp viteza unui email nu se poate compara cu viteza unei scrisori. De multe ori scrii o scrisoare si pina ajunge la destinator tot ce ai scris poate ca nu se mai aplica chiar asa. In schimb prin email poti primi raspuns tuturor intrebarilor tale in timp viu, binenteles daca cel care ii este destinat iti raspunde inapoi in aceeasi zi. Apreciez enorm de mult faptul ca in vremea aceasta cind toti incepem sa ne schimbam adresele de rezidenta mai des decit faceau parintii nostri, adresa de email poate ramine aceeasi, deci sintem de gasit. Tocmai zilele astea am dat peste o veche prietena caruia i-am pierdut urma. Sint sigura ca a apreciat emailul de la mine tot la fel de mult cum aprecia pe vremuri scrisorile scrise de mina. La urma urmei continutul conteaza cel mai mult. Este o arta in a scrie scrisori de mina, si nu toti stiu sa o practice cu aceeasi maestrie. Tin minte cind scriam scrisori iubitului meu, cautam sa gasesc hirtia cea mai fina posibila, ornamentata exact cu modelele care imi placeau mie cel mai mult, o parfumam, si foloseam cea mai perfecta caligrafie. Tot procesul era ca o productie a celei mai importante capodopere. Dar pina la urma cuvintele erau cele care iti lasau impresiile cele mai adinci. Ah, si inca un lucru. Eu cred ca de cind cu internetul, oamenii scriu mult mai mult decit scriau pe vremuri.
Teodora, - de Gabi M la: 22/07/2005 13:19:13
(la: Penibilul)
daca mergi pe fire de discutii, la metode de afisare, se poate vedea ca, primul raspuns penibil din conferinta nu a fost pentru tine, ci pentru Cico. Cu toate astea, ramine penibil, indiferent cui a fost adresat. La fel ca si al doilea!
#60761 (raspuns la: #60748) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...