comentarii

Vazandu-i


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cu deosebita placere descopar - de dogmatic la: 20/10/2003 05:57:20
(la: Viata gay...romaneasca!)
Cu deosebita placere descopar, pentru prima oara in viata, ca nu sunt singurul care am adoptat increderea in oameni 100%, de la bun inceput! Eram tentat sa-i judec la o prima azvarlire a privirii ... si rau faceam! In fine...ce nu inteleg este de ce particularizam discutia intr-o directie strict masculina?! Nu este deloc corect! De ce unei femei iar sta mai bine cu una-n pat decat unui barbat cu altul?! Oare patriarhatul de care femeile doresc atat de mult sa scape nu se mai supune admiratiei si nevoilor lor? Culmea este ca, transexualii despre care pomenesti, au un rating al dracului de mare in randul ambelor sexe! Statisticile confirma asta. Hmmm daca este sa disecam "indatoririle conjugale", multi vor fi surprinsi sa afle ca si barbatii sunt suflete ce au nevoie de un pic de tandrete si uneori supunere. Educatia ambelor sexe mioritice nelasand loc de tagada in ceea ce priveste fantezia. Iata asadar, prin opozitia dintre "sacru" si "profan" al acestui subiect, am înteles mai ales saracirea adusa "institutiei" numita familie, realizata de secularizarea unui comportament religios sau al unei doze de bun simt prost intelese. Scopul nostru este insa sa definim trasaturile specifice ale acestui tip de comportament, chiar si prin prisma experientei religioase, si nu sa ne oprim asupra numeroaselor ei variatii si diferente determinate de nevroze si idei preconcepute. Mi se pare absolut normal sa ajut pe cei care ajung la demersuri deseori disperate, datorate acestei vanatori homofobice. Chiar si datorita unor proaste "obiceiuri" dobandite in timp, guralivi ce reclama ar trebui sa se gandesca de doua ori inainte. De ce? Aici voi face apel la o, deja, celebra replica " Esecul tau in viata este datorat, esecului meu ... ca tata!" Responsabilitatea ii este pusa in carca numai individului...dar ceea ce acesta ascunde in trecutul sau nimeni nu se intreaba! Asta ar trebui sa "stupefieze" intai, nicidecum procentele de nefericiti. In micimea noastra judecam si condamnam efectul dar de cauza toti se fac ca ploua! Adolescentii...hmmm ei bine, nu de putine ori acestia reprimand instincte ce ii bantuie, ajung mai tarziu sa cada in crunte depresii ratandu-si viata. Reprimand creezi o forta ce izbucneste mai tarziu cu putere mai mare . Suicidul fiind insusi un efect! In cazuri ceva mai fericite, acestia creaza o familie si in cele din urma o desfac lasand in urma alte 2-3 vieti distruse, practic. Ce preferi? Fericirea ta ca mama vazandu-ti progenitura inhamat la o sharada ce dureaza cativa ani sau implinirea sufleteasca si lipsa de remuscari? Cat priveste de "baietii rai"...asta nu depinde de sexualitate, cherry! ESte un naiv acela ce crede ca romanii sunt mai rai decat francezii sau nemtzii. "Oameni intre oameni" este de capatai in acest caz.
#1704 (raspuns la: #1695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Filip Antonio - de Jimmy_Cecilia la: 10/02/2004 07:49:08
(la: Evreii si o manie curioasa..)
asta-i problema ta sa raspunzi, ca tu ai inceput sa dai citate de unul si de altul, nu ma intereseaza..
vazandu-te cunoscator, vroiam sa-mi explici, sa-mi lamuresti unele lucruri
nu stii, nu stii.. nu-i bai, amice
nu esti nici primul si nici ultimul scos din "citate" nu-si mai cunoaste copia..

dar tempereaza-ti un pic agresivitatea.. ce-i vina mea daca nu ma intereseaza copiile pe care le faci nu stiu pe unde...sau un subiect pe care incerci sa-l deschizi..

Diversiune? hai ca ma faci sa râd...
te-am intrebat (prima !) ceva, nu stii sqa raspunzi, nu-i grav, spune-o cinstit..

dar nu raspunde la intrebare cu o alta intrebarea iar apoi cu agresivitate..
#9349 (raspuns la: #9334) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MARTOR LA EVENIMENTELE DIN 1944 - de anita47 la: 14/02/2004 15:01:24
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Martor la evenimentele din august '44

Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman

Dupa batalia de la Stalingrad aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata. In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din Romania vor tatona obtinerea unor conditii de pace. Ei vor fi respinsi rand pe rand pentru ca occidentalii se vor incapatana in a respecta alianta cu Uniunea Sovietica si aceasta in special pentru tarile din Europa de est. Clasa politica romaneasca din acea vreme nu a inteles sa-si asume raspunderea tratativelor de pace, de aceea vor esua si tratativele ambasadorului Cretzianu la Ankara cu delegatii generalului Wilson si tratativele de la Stockholm cu Ana Kollontay, ambasadoarea sovietica in Suedia.


Un moment semnificativ al tratativelor de pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului Wilson. Dar sa-l lasam pe Nicolae Baciu sa relateze: "Voi semnala ca la acea data (aprilie 1944 - n.a.) autoritatile engleze erau in posesia unei importante scrisori adresate de avocatul Filderman, seful Comunitatii Israelite din Romania, catre principele Stirbey.

Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar" (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, München, 1983).

Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.


Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:


Rusii erau informati ca Romania doreste ca dupa armistitiu pe teritoriul sau sa stationeze trupe ale celor trei aliati si nu numai trupe sovietice.
Teritoriile romanesti cedate catre URSS la 28 iunie 1940 sa constituie subiect de negociere privind o retrocedare totala sau partiala catre Patria mama.

Comunitatea evreiasca din Romania, prin liderul ei, ramane fidela cauzei nationale a tarii.

La procesul pe care-l vor intenta lui Filderman, in 1950, comunistii vor utiliza scrisoarea drept cap de acuzare impotriva liderului populatiei evreiesti din Romania.


Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.


In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele "garzi patriotice" organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.


Inca din noaptea de 13-14 iunie 1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr. Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din Romania, dar si pe viitorul poporului roman. Mai mult, Filderman ii cere regelui ca Armata Romana sa asigure siguranta si viata evreilor in cazul unei retrageri germane. Regele este de acord cu liderul evreu, planul comunist nu este acceptat, ei vor incerca sa-l reia intr-o parodie esuata in dimineata zilei de 24 august la Bucuresti. In audienta de la Peles din 14 iunie 1944, au mai participat maresalul palatului, Al. Ghica, si secretarul doctorului Filderman, avocatul Grubea. Detinem continutul discutiei dintre rege si liderul evreu intr-o relatare pe care am primit-o, in august 1995, la Paris, din partea dr. Grubea.


Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: "Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).


Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.


Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii "insurectiei armate" de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.


Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21,30, din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.


Iata propriile mele amintiri asupra acestui eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa, Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti, Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap. 2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr. Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In jurul orei 22,30 a intrat dr. Filderman, insotit de un ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din Istanbul si altul, Sally Maier, reprezentantul Agentiei Evreiesti din Zürich. Cand Filderman s-a intors noaptea tarziu, era deja 23 august 1944. Zarurile fusesera aruncate. Ezitanta in a salva tara, clasa politica esuase. Regele Mihai si unii dintre conducatorii armatei mai sperau sa salveze ceva actionand cu abnegatie si devotament. In ceasul al doisprezecelea al istoriei, agentura comunista intorcea evenimentele in propriul sau interes si al stapanilor de la Kremlin. Noaptea totalitarismului fascist era inlocuita cu lunga noapte a totalitarismului comunist.
LUMEA MAGAZIN





Un tip la un bar, mort de b - de SB_one la: 06/03/2004 08:44:53
(la: Femeia)

Un tip la un bar, mort de beat, cu paharul in fata,
> > plingea de rupea pamantul. Vazandu-l asa de dezamagit,
> > barmanul il intreaba:
> > - Dar ce s-a intamplat?
> > - Pai, acum trei luni, a murit mama si mi-a lasat
> > 10.000$...
> > - Condoleantele mele...
> > - Acum doua luni, a murit tata si mi-a lasat
> > 25.000$...
> > - Imi pare rau, domnule, foarte rau...
> > - Luna trecuta a murit frate-meu si mi-a lasat
> > 50.000$...
> > - Vai, trei persoane dragi, in asa scurt timp...
> > - Si luna asta nu mai pica nimic... nimic... fir-ar sa
> > fie...
> >







SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#11476 (raspuns la: #11342) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tot preotii, saracii. - de (anonim) la: 26/03/2004 01:13:48
(la: Ce parere aveti despre preotii din ziua de azi?)
Si eu am aceeasi viziune fata de preoti, cred ca sunt doar un fel de prestatori de servicii religioase si mai putin "doctori" de suflete. Preotia, din pacate, tinde sa fie un fel de profesie liberala, in care se fac usor bani multi, si de cele mai putine ori nejustificati fiscal (un popa nu-ti da niciodata chitanta pentru un serviciu prestat - slujba de cununie, botez, inmormantare sau altele). Chiar, apropo, de ce nu li se impune si la preoti sa fie dotati cu aparate fiscale de marcat, din moment ce tot tonetarul este obligat sa le aiba (si biserica a fost transformata intr-un fel de SRL de catre preoti).
Am vrut intr-o zi sa cumpar niste lumanari sa merg la o inmormantare, mai dupa amiaza si am batut la portile inchise ale bisericii, iar dupa cateva minute de asteptare iese o femeie, o slujitoare a bisericii si imi spune ca este inchis. Revoltat ii spun ca Biserica nu este un SRL, si vazandu-mi revolta si indignarea a catadicsit sa vina sa imi vanda niste lumanari (si alea la suprapret, la 2 mii lei bucata, in timp ce la Mitropolie o lumanare costa 1 mie lei bucata). Dar va veni vremea Judecatii cand fiecare va trebui sa dea socoteala pentru faptele sale. Domnul sa ne aiba in paza, si pe noi, oile multe si ratacite, dar si pe pastorii nostri.
Elena - de carapiscum la: 08/10/2004 15:33:22
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Nu inteleg prea bine, ce sfaturi ceri sa-ti dam noi? Si de unde gandul asta fara pic de nadejde? Din ce ai scris tu, fara a vrea sa te laud cu nimic, esti mai crestina decat multi dintre noi, ca in timp ce noi ne chinuim sa descoperim noi taine si cunostinte despre Dumnezeu, tu, chiar si nesupravegheata de nimeni, te caznesti singura sa patrunzi in iubirea divina fara ipocrizie, fara prejudecati- asta dupa o viata atee, ceea ce e mai mult decat de admirat, este aproape o minune (o fi acesta rezultatul iubirii de mama si al rugaciunilor ei).

Intrebi de vreo terapie... Pai tocmai ai inceput-o si vad ca da roade. Stiu cat iti este de greu, stiu cat de mult te certi cu sinea ta si poate chiar cu Dumnezeu, stiu prin ce stari confuze treci uneori cand te simti mai aproape de El si ceva din afara vine si te indeparteaza automat... Asta e lupta cea mare pe care trebuie s-o duci fiindca dupa ce atata vreme diavolul ti-a tinut ascuns adevarul despre Dumnezeu, cand ti s-a desteptat constiinta el simte ca te poate pierde si atunci vine cu si mai multa forta sa te determine sa cedezi si sa revii la starea dinainte. Numai ca el nu stie ca tu acuma Il ai pe Dumnezeu de partea ta, adica stie dar iti sopteste pe la urechile simtirii ca te-a uitat si ca nu tine cont de tine fiindca esti pierduta dupa o viata dusa in afara Lui. Ceea ce-i total gresit, tocmai acum Il ai mai aproape de tine pe Dumnezeu si mai departe pe vrajmas.

De ce ti se pare aproape imposibil sa faci legatura directa si imediata cu divinitatea?! Fiindca esti la inceput de drum. Inchipuie-ti ca esti data afara dintr-o slujba si esti nevoita sa te reprofilezi. Cum crezi ca te simti intr-un astfel de caz, neputincioasa poate?... E ceva normal, orice inceput este cat se poate de greu. Dar sa vezi pe urma ce satisfactii o sa ai! Oricum e bine de stiut ca in drumul acesta al mantuirii exista mai multe trepte si fiecare in parte trebuie parcursa intr-un anumit fel si timp. Ai nevoie de f. multa rabdare, in primul rand, si sa fii incredintata ca ceea ce faci nu este in zadar, ca daca ai facut o fapta buna fata chiar de tine insati inseamna ca l-ai indatorat pe Dumnezeu, iar El nu ramane dator niciodata nimanui.

Am sa-ti scriu in cele ce urmeaza o intamplare f. veche pe care n-o stiu intocmai si cu lux de amanunte, insa i-am retinut pilda.

Cica trei copii au scapat dintr-un naufragiu pe mare si valurile i-au dus pana la tarmul unei f. mici insule inca necunoscuta de oameni. Acolo si-au petrecut multi ani pana au ajuns maturi. Ce era de remarcat ca toti trei, la o anumita ora din zi se strangeau si rosteau ceea ce pt. ei era o rugaciune mai mult decat simpla, o rugaciune aproape fara sens pt. un om modern (nu-mi amintesc acea rugaciune dar stiu ca era un joc de cuvinte f. interesant- sper sa ma jute cineva sa mi-o amintesc). In fine, intr-una din zile aparu la tarmul insulei lor o corabie de pe care coborara diferiti oameni printre care si cativa calugari ce cautau noi vanari de suflete. Si asa aflara acesti slujitori ca tinerii erau de f. multi ani acolo si ca n-aveau habar nici macar de notiunile elementare ale credintei crestine. Asa ca au inceput a-i invata toate fiindca auzisera rugaciunea lor precrestina si li se paruse puerila- si le-au predat rugaciunea Domneasca, "Tatal Nostru". Cand s-a apropiat ziua plecarii in larg a corabiei, tinerii au fost intrebati daca vor sa paraseasca insula si sa se intoarca in lumea din care plecasera candva impreuna cu parintii lor. Raspunsul lor a fost ferm: NU. La sorocul hotarat corabia a ridicat ancora si s-a indepartat de la tarm. Era exact vremea la care tinerii obisnuiau sa-si spuna rugaciunea. Numai ca dupa un timp calugarii de pe nava au ramas incremeniti vazandu-i pe cei trei tineri agitati cum gesticulau si alergau desculti pe apa ca si pe uscat dupa corabie. Cand in sfarsit au ajuns pe punte, toti i-au intrebat: ce s-a intamplat si cum de au putut ei alerga pe mare? La care ei au raspuns asa: - Noi oricand putem alerga pe mare daca vrem, dar acum s-a intamplat ca am uitat o parte din rugaciunea pe care ne-ati invatat si am alergat dupa voi ca sa ne-o mai spuneti odata si sa n-o mai uitam! La care calugarii au zis la randul lor: - Nu va mai trebuieste nici o alta rugaciune, spuneti-o in continuare pe cea pe care o stiti voi, ca noi, cu toata stiinta si priceperea noastra in ale teologiei, cu toate rugaciunile ce le rostim pe de rost ore in sir, de am fi pasit pe apa ne-am fi innecat de la primul pas! Nu voi aveati trebuinta sa fiti invatati credinta, ci noi.

Sper sa-ti fie de folos vreun cuvant ceva, dar si mai mult sper sa nu te dai batuta. Ai sa vezi tu pe parcurs ce de bucurii duhovnicesti vei avea. Si sa stii ca nu vorbesc de o bucurie asemanatoare cu aceea la implinirea vreunui gand de-al nostru lumesc, nu, eu vorbesc de o bucurie ce o vei simti izvorand din tine si revarsandu-se-n cascade peste toti ceilalti. Gustul biruintei asupra raului, placerea de a sta alaturi de oameni simpli dar onesti cum sunt majoritatea crestinilor, pacea care se va cobora ca o adiere sfanta peste inclusiv lucrul mainilor tale..., toate acestea iti vor aduce mai devreme sau mai tarziu pasiunea adevarata pt. Dumnezeu. Si cand ai sa-L gusti prima data n-ai sa-L mai uiti si n-ai sa mai vrei sa mananci altceva. Atat sa-ti mai amintesti in timp ce ai inceput sa alergi pe mare: "de cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui"!!! Asta a spus-o Hristos, "Dumnezeul necunoscut" pe care L-a predicat Ap. Pavel in Areopag. Si inca ceva, si cu asta inchei: "cui i s-a iertat mult, mult iubeste; dar cui i s-a iertat putin, putin iubeste". Tu iubesti fara sa-ti dai seama, si nu multe au fost femeile mironosite sau o Maria Egipteanca. Important e ca te afli pe un drum bun, al intoarcerii la Dumnezeu si al neintoarcerii la cele dinainte.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24475 (raspuns la: #24367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uneori e invers - de desdemona la: 10/11/2004 16:48:53
(la: Oare de ce ne iubim doar jumatatea din fatza?)
Poti sa vezi o persoana care e mai frumoasa din spate decat din fata. Mai ales cand expresia fetei e cea care strica imaginea. Cred ca spatele unei persoane e mai sincer (el nu se confrunta cu oglinda, machiajul) si din el vezi cat de ingrijita e persoana (daca se piaptana bine, daca se da cu gel si pe unde nu vede), daca are spinarea dreapta sau umerii cazuti. De ce nu se pun podoabe pe spate ? Fiindca e greu sa le aranjezi (fizic) si pe urma e greu sa le examinezi cand dispui de o singura oglinda fixa.

Am vazut ca la femeile cu par lung, fie ca il poarta in coada, in coc sau lasat, spatele este automat impodobit de parul lung sau de agrafa. De multe ori, vazandu-ma intr-o inregistrare video am preferat vederea din spate, expresia de moment a fetei putand sa strice armonia. Si totusi, nu cred ca e o asa de mare discrepanta intre 'fata' si 'spate' la multi dintre oameni, daca ei nu isi studiaza in mod special imaginea in oglinda. Pana la urma ele il exprima amandoua pe acelasi individ, si 'i se potrivesc'.

Nu cred ca poti 'rani' privirea altora doar prin simplul fapt ca nu te impodobesti. Daca esti murdar sau porti haine ponosite, poti sa deranjezi privirile altora, dar altfel, esti pur si simplu natural, si nimeni nu ar trebui sa se simta agresat de un 'look' natural.

Desdemona
Dublura din Diaspora a domnului Petru Russu - de Pettrusu la: 09/12/2004 14:06:30
(la: SCURT / 2 (concluzii in urma fraudei))
Domnule Petru Russu,
Va saluta cu respect Petru Rusu din Melbourne Australia, s-ar putea sa aveti aceasi surpriza pe care am avut-o eu in momentul cand am dat de mesajele d-vs, sincer credeam ca cineva scrie in numele meu dar facand un mic tur Google cu numele meu dar adaugand un s la rusu am gasit ca mai sunt Petru Russu nu numai eu.

Va felicit pentru ceea ce am gasit scris despre d-vs pe Google, nu am apucat sa citesc decat unele titluri deoarece am intrat doar de un jumatate de ora pe acest site, nou pentru mine, dar citindu-va mesajele, de-si sunt departe subscriu la 90% din ceea ce ati scris.

Surpriza mare pentru mine vazand numele meu atasat la mesajele d-vs a fost mare deoarece, am avut impresia la prima vedere ca cineva expune faptele PSD-ului in numele meu. Vreau sa va spun ca sunt si eu o victima a acestui partid stat care suporta hotii si hotiile, cu cat sunt mai mari cu atat mai bine pentru ei ca si cotizatiile sunt mai mari.

Am si eu cateva bombe intercontinentale pe care m-am abtinut sa le lansez (trimit) de aici in mijlocul campaniei electorale deoarece am promis Presedintelui Romanie Ion Iliescu ca daca v-a reconsidera o situatie cu care am ajuns la CEDO o sa le las uitate. Dar sincer sa fiu nu stiu cat ma vor tine balamalele sa le tin inchise deoarece tactica folosita de PSD-isti este de o curvenie rara.

Situatia mea este lunga, patru ani in Tribunalele din Romania, mi-au mancat timpul si bani si dupa patru ani de chin m-au si expropriat de proprietatea mea, va rog sa intrati pe Google cu numele, Petru Rusu, pettrusu, sau al firmei SC Natanael Com SRL Gherla al carui asociat majoritar am fost pana cand hotii PSD-ului m-au expropriat. A fost implicat direct si candidatul la presedentie A.N, stie toata Transilvania si toate comunitatile Romane din Diaspora despre faptele lor, este strigator la cer ca poporul Roman inca mai poate indura atata nedreptate.

Sincer am fost si sunt patriot, imi iubesc tara si neamul, am dovedit-o in multe randuri, mai putin in 08.08.1988 cand vazandu-ma fara viitor pentru familia mea, mi-am riscat viata sarind in dunare si lasand o sotie gravida de doua luni, care a fost mireasa cu trei luni inainte de acest gest disperat al meu de a scapa de comunism si de ideologiile lui Ceausescu care mi-au afectat tineretea. Acum dupa tratamentul primit in tara in care m-am nascut si dupa ceea ce citesc zilnic despre natiunea mea mi-e sila si nu vreau sa va mai spun de cine si de ce.

Domnule Russu nu v-am citit decat ultimele doua mesaje, gandim la fel, virsta, sunt mai tanar cu 6 ani ca d-vs, as vrea daca doriti sa ne cunoastem. Nu cred ca ati putea refuza o prietenie cu unul care va poarta numele si mai mult poate ne putem uni fortele pentru a deschide noi cai de lupta pentru dreptate, democratie reala nu mascarada sau matrapazlacuri PSD-iste si o relatie cred ca ar fi recomandata pentru noi.

Astept un raspuns on-line sau direct in adresa mea E-mail: pettrusu@yahoo.com.au

Regards
Petru Rusu >>>> Melbourne - Australia la 09/12/2004
#31218 (raspuns la: #31199) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horia D - de Ice Queen la: 20/02/2005 09:55:42
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
citindu-ti comentariul nu am putut decat sa mi te imaginez vazandu-te undeva deasupra tuturor,detinator al adevarului absolut si cunoscator a toate.mi se pare mie sau crezi tu ca poti hotara pt altii ce simt,cred sau isi doresc?sa incerci sa lovesti fiinta umana exact acolo unde si tu stii ca e vulnerabila,pt ca si tu ai fost poate lovit,doar de dragul de a spune ceva...nu stiu,mi se pare deplasat.un om cu adevarata valoare se poate schimba,poate chiar peste noapte,din cauza unui sentiment de o atat de mare intensitate,iar tu ne negi tuturor acest drept de a ne schimba oare?vrei de fapt,poate,sa ti-l negi tie si exersezi asupra altora?sau e chestia ca daca tu nu poti,nu pot nici altii?
#36920 (raspuns la: #36678) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
inca mai am rabdare, Lidia Z - de Tudor-Cristian la: 16/03/2005 19:26:50
(la: De ce critica femeile barbatii ?)
si incerc sa-ti raspund, chiar daca nu ai sa dai doi bani pe opinia mea pe care, in loc sa o respecti, o strivesti. Imi pare rau ca ai dat frau liber isteriei, in loc sa adopti o solutie din doua onorabile : puteai sa te abtii de la atitudinea ta inverunata, ori puteai sa analizezi la rece.

Acesta este un site creat pentru ca oamenii sa converseze, sa publice, sa citeasca, nicidecum sa iroseasca semne de exclamare, pareri definitive, intoleranta, dispret, superioritate. Am intrat acum, vazandu-ti reactia viscerala, in contul tau, sa vad daca ai vreun text publicat. Am vazut ceea ce ma asteptam : ca nu ai, dar in schimb te-ai apucat sa critici la greu (exact cum spun si eu in titlul conferintei pe care am deschis-o). Ma dezamageste faptul ca editorii de pe acest site nu cenzureaza aceste iesiri care denatureaza scopul unor publicari si transforma ceea ce ar trebui sa fie un fel de discutie in fata unei cafele virtuale, in revarsari de orgolii aprinse, intr-un semi-razboi total nejustificat.

Spui ca nu esti feminista, dar stii ce inseamna asta ? Te contrazici flagrant, pentru ca a fi feminista inseamna in primul rand generalizarea problemelor personale, ceea ce tu faci inca de la inceput. Ma intreb ce parere are sotul tau de tine, daca spui initial ca "Ce fac barbatii in timpul asta???…. se ocupa de probleme importante !!!!! ------>politica nationala si internationala, cupa de footbal din regiunea respectiva, conferintele cu amicii in fata unui pahar cu vin …....... ", pentru ca acum sa spui "Sint casatorita cu acelasi om de mai bine de 28 de ani, si in acesti ani m-am realizat atit ca sotie si ca mama avind in plus o viata profesionala bogata."
Cand ai fost serioasa ? Cand te-ai plans de toti barbatii (inclusiv de sotul tau, deci), sau cand spui ca te-ai realizat ca sotie ?
Eu, unul, nu am inteles, si ma indoiesc de faptul ca cineva (indiferent daca e barbat sau femeie), care are capul pe umeri, ar putea sa inteleaga ceva.

In continuare, vii si spui ca o femeie divortata este o persoana ranita. Sunt de acord, dar atentie : postura vulnerabila in care se gaseste acea persoana nu-i da dreptul sa judece pe altii. Suferinta nu-ti da dreptul sa-i faci pe altii sa sufere. Lipsa discernamantului reprezinta un lucru de acuzat intotdeauna, indiferent de pozitia persoanei aflate in aceasta situatie.
Sunt de acord ca trebuie sa fim mai atenti cu oamenii care sufera, nu am contestat asta ; dar au acesti oameni dreptul sa faca rau altora ? Asta e intrebarea. E numai o discutie... Si-apoi subiectul e "De ce critica femeile barbatii ?", nicidecum nu e vorba despre a intelege sau nu o persoana aflata intr-o situatie speciala, cum e divortul, de exemplu. De aceea spuneam si spun ca esti pe langa subiect. Raspuzi la intrebari nepuse, iar asta denota ca ai unele framatari interioare (e treaba ta ce ai, in fond), dar asta face ca la o tema propusa sa se discute despre altceva, creandu-se totodata si o impresie falsa asupra autorului.

Ironizezi, iei in batjocura textul meu, sugerand chiar ca ar fi lipsit de sens, ori ca ar contine greseli, dar... textul tau e plin de cacofonii, de cuvinte care nu exista in limba romana, de greutati in exprimare. Nu as fi spus nimic de aspectul asta daca nu aduceai tu aminte, facandu-te astfel sa te bati cu propriile arme.

La sfarsit, vii din nou pe langa subiect, si dai proba maxima a pornirii isterice : ... "ceea ce doresti este ca femeia in loc sa se plinga si sa sufere sa stringa din dinti si sa se sacrifice pe altarul « Casa si familie » si sa termine ciorba din farfurie ca-i place sau ca nu-i place."

Draga Lidia, eu nu vreau nimic, decat exprimarea unor pareri, oricat de contradictorii, dar civilizat si la tema.

Trimiterea din final la sotia mea este apoteotica : asta ar trebui sa aiba darul sa ma faca sa... Chiar asa : sa ma faca sa ce ?
Spune-mi si mie : ce relevanta are situatia mea personala ?

Imi vine sa si rad... Pentru curiozitatea ta, te informez ca, in buna masura, textul conferintei propuse de mine a fost influentat de cele povestite de sotia mea (patanii si rautati traite la serviciu).

Dar, ce rost are sa te fac sa intelegi ? Nu are nici un rost.

Mie imi pare rau ca am ajuns sa scriem astefel de "comentarii", in loc sa stam linistiti sa ne recream aici.

De aceea, imi cer scuze utilizatorilor, mai ales autorilor de pe acest site care, in afara de a fi chibit si a comenta de pe margine, mai si scriu cate un text.

Cam atat am avut de spus.
Te invit si la eseurile, la poeziile mele. Sunt curios daca vei mai avea reactii de tipul "Uuuuulaaaaaa….. mai pus pe fund cu asa o profunda cugetare !!!! De unde ai scos-o ???"

Of...

samadhi - de zaraza la: 27/04/2005 11:23:20
(la: Biblia musamalizata de papalitate sau nu?)
mama draga,

eu nu l-am vazut pe budha acum 2500 de ani, dar nici tu. deci de unde vii cu teoriile astea complet fanteziste? ti-am zis, da-mi argumente. tu doar zici: "eu stiu, si voi nu, daca nu ma credeti, mergeti in india si vedeti". pana una alta, vazandu-ti logica, nu cred ca e cineva dispus sa mearga in india sa-ti confirme spusele.

pana una alta, burta lui budha e semn de vitalitate, de om "bazat", in contact cu energiile terestre.

cat despre vegetarieni grasi, da, am vazut, asa ca daca teoria ta se bazeaza pe imposibilitatea unui vegetarian de a fi gras, think again.

zaraza
#45882 (raspuns la: #45876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oliver... si problema cu copiii - de rodi la: 05/05/2005 00:49:43
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Am uitat sa-ti raspund de ce ma tem eu.... Ma tem pentru ca nu-i doresc nimanui sa treaca prin ce treci tu acum, si din pacate o cultura homosexuala va duce la adoptarea acestui "life style", din gresala, de catre multi tineri ca tine. Si e posibil sa fie o cale fara intoarcere. Tu vrei sa treci la stilul de viata heterosexual. Cum ii vei explica prietenei tale inclinatiile tale homosexuale? Cum crezi ca va reactiona cand tu ii vei spune "stii... eu am fost homosexual si inca mai am fantezii homoerotice"? Fetelor homofile de pe acest forum,voi cum ati reactiona?
Oliver, ma intreb ce vrei tu defapt? Vrei sa scapi de aceste atractii, ori vrei sa le integrezi eventual intr-o viata normala de cuplu ( heterosexual ), desi stii ca asta e aproape imposibil?
Ca tot vorbeam de Jung... stii Jung a avut odata un pacient alcolic pe care a incercat, fara success, ani de-a randul, sa-l scape de meteahna. Dupa multe incercari, Jung a renuntat si i-a spus ca ultima lui sansa de a se recupera e sa aiba o experienta spirituala formidabila care sa-l faca sa renunte. Jung nu i-a sugerat exact ce fel de experienta anume, i-a spus insa ca nu mai are nici o speranta, si ca nu mai poate sa-l ajute. Vazandu-se fara ultima life-line, cu ego-ul la pamant, pacientul disperat s-a refugiat intr-un grup religios in Anglia, unde se pare ca experienta l-a transformat profund, facandu-l sa renunte la obsesia de a bea. Ce-a facut acolo nu stiu, si nu asta e important.
Ce e important e ca dupa Jung se pare ca orice transformare trece prin moarte (binenteles la figurat). Trebuie sa-ti dai seama mai intai ca nu mai ai nici o speranta. Abia apoi transformarea se poate produce cu adevarat. Nu stiu cum se poate face the easy way, la modul comfortabil, adica sa vrei sa te schimbi, dar sa crezi ca totusi s-ar putea sa-ti pastrezi cumva si fanteziile care te faceau sa te simti atat de bine odinioara. Deasemenea si experienta spirituala trebuie sa fie de magnitudine maxima (pe scara Richter... haha).Nu stiu, ai la indemana asa ceva?
Critica bârfei pure - de ondine la: 08/06/2005 15:25:08
(la: Barfa)
Remarca generala :
Epitetul "hormonal" mi se pare absolut geniaaaaaaal ! :))
Remarci la subiect:
Dupa o definitie sau dupa alta, probabil ca in ultima instanta cu totii suntem acuzabili de a "bârfi". Totusi, merita facuta distinctia intre bârfa si critica. Prima este blamata, cea de-a doua, cand e "constructiva", nu. O diferenta importanta ar fi ca barfa presupune intotdeauna ca persoana vizata nu este de fata, in timp ce critica, daca se vrea pozitiva, presupune exact contrariul. Insa nu neaparat toate comentariile pe care le facem in absenta celui vizat sunt barfe si nu critici. Critica poate fi si literara, nu? :))

La nivelul asta, cred ca o alta diferentiere se impune. As spune ca, in cazul criticii adevarate, observatiile sunt bazate preponderent pe ceea ce s-ar putea numi, la figurat, "cercetare fundamentala", mai mult sau mai putin obiectiva, in timp ce in cazul bârfei...Ei, in cazul bârfei resorturile sunt mult mai primitive - invidie, ranchiuna, oportunism, orgoliu, s-au enuntat aici mai multe, toate prin definitie subiective. Dar lista nu e exhaustiva.

O alta remarca ar fi ca bârfa este intotdeauna de mauvaise foi, in timp ce critica, dimpotriva. Dar cine poate sa identifice mobilul? De pilda, uneori, motivele de a bârfi sunt destul de naturale. In primul rand, introvertitii barfesc mult mai putin, in timp ce pentru extravertitii barfa este o forma de a-si transfera trairile in exterior, ceea ce pentru ei e o nevoie aproape permanenta. Si cum nu toata lumea e capabila de "cercetare fundamentala", comentariile care rezulta sunt...well, ca si persoana care le emite - mici, meschine, lovite de miopie intelectuala (ex. limitarea la a discuta detaliile vestimentare ale unei persoane, si nimic altceva, pentru mult mai mult timp decat ar putea avea sens o astfel de discutie). Nu ar fi neaparat un caz de mauvaise foi, desi pentru persoana vizata ar fi o calomnie. Asta nu inseamna nici ca e pe deplin scuzabil. E scuzabil numai in masura in care emitentul chiar nu e capabil de mai mult, si vorba ceea : de unde nu e...

La urma urmei, critica poate fi savanta. Bârfa insa, niciodata. De aceea, as spune ca in primul rand emitentul e cel care face diferenta.

Un om care nu se teme sa gandeasca nu-si permite sa-si iroseasca materia cenusie pe ultimele aventuri amoroase ale vecinei de la parter. Viata e scurta si nu ne putem permite sa ramanem prosti pe termen nelimitat. Bârfa este o pauza a intelectului; momentul cand creierul somnolent lasa anumite resorturi ale subconstientului sa-si faca de cap. Fenomenul e interesant si nu se reduce numai la bârfa, de altfel. A te uita la o telenovela este o pauza intelectuala cel putin la fel de "adânca", de exemplu.:)) Intr-o forma sau alta, probabil ca in final nimeni nu i se poate sustrage. Probabil ca si avem nevoie de asa ceva, din cand in cand, altfel ne-ar exploda capetele :) Totusi, forma de manifestare pe care o alegem poate spune foarte multe despre noi.

Ceea ce mi se pare deplorabil este nevoia constanta de a te proiecta in viata altora, si asta depaseste limitele unei pure extraversii. Ori fugi de ceva ce nu suporti la tine, ori stii ca, vazandu-ti de propria persoana, nu vei gasi absolut nimic interesant, si atunci trebuie sa cauti la altii...

Nu cred ca femeile barfesc mai mult decat barbatii sau romanii mai mult decat strainii. Ar fi prea simplu. Dar ma intreb daca nu cumva lucrurile pe care nu le iertam la ceilalti sunt in primul rand acelea pe care nu le putem suporta la noi insine...

PS Iar despre capra vecinului, un fenomen diferit dar mult mai interesant...in episodul urmator :) Asta chiar e ceva ce n-am mai vazut la alte natii desi, trebuie sa recunosc, triburile africane de ex. nu le cunosc prea bine. :))
"romanas"..... - de Belle la: 16/06/2005 15:55:53
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
eu cred ca tu exagerezi
si te mai si contrazici pe deasupra, ori e boala ori e viciu, hotaraste-te
nu prea inteleg legatura intre foloasele aduse societatii si "amenintarea" asupra instututiei matrimoniale
si cine poate defini "dragostea adevarata" etc etc etc
n-am mai citit de mult comentariile altora, dar pe-al tau l-am citit doar vazandu-ti nick-ul de utilizator, eram convinsa ca vei raspunde ceva la modul in care-ai raspuns
#55148 (raspuns la: #55124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paianjenul - de Intruder la: 17/06/2005 17:20:50
(la: "Clubul Cafeneaua.com")
(...) Lumea care forfotea pe strazi sau cei care priveau de la ferestre si din balcoane se minunau de asemenea vazandu-l pe imparat gol pusca si din toate partile auzeai spunandu-se: "Dumnezeule mare! Ce neasemuita imbracaminte! Ce frumoasa si nobila tesatura!''(...)
Si nu se gasea unul singur care sa marturiseasca fara sfiala ca, in realitate, nu vedea nimic inaintea ochilor si ca totul nu era decat minciuna si prefacatorie.(...)
Un copilas, care isi croia drum printre cei mai in varsta, se apropie de caleasca imparateasca si incepu sa strige cat il tinea gura:
- Cum de nu baga lumea de seama ca imparatul a pornit la parada in pielea goala?


(Hans Christian Andersen - fragment din Hainele cele noi ale imparatului; traducerea: Al. Iacobescu si N. Negru)

visible to the naked eye.
well done for popix.
#55326 (raspuns la: #54405) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Timiditatea - de Tofan Ana Isabella la: 04/07/2005 12:31:15
(la: Tmiditatea)
Ideea e ca in copilarie am fost cu mult mai timida decat acum,dar am anuminte momente cand ma incredere in mine si ma simt bine in pielea mea. La un moment dat am ajuns sa ma urasc atat pe mine insami ,cat si pe cei din jur,vazandu-mi numai defectele ,iar nu si calitatile.E o continua lupta cu tine insati.
#57902 (raspuns la: #57865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lipici - de zaraza la: 06/09/2005 13:03:18
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
Chestiile tale frumoase fara mesajul profund de transmis umanitatii se numesc, dupa parerea teoreticienilor artei, OBIECTE ESTETICE.

ai dreptate si nu ai dreptate cu obiectele estetice. uite, sa-l luam pe monet si gradinile lui. tablourile sunt frumoase, dar nu trasmit umanitatii nici un mesaj uimitor, nou si nemaiauzit. construiesc insa o STARE. te simti emotionat in fata lor, si ai vrea sa patrunzi in tablou si sa te asezi pe o banca, acolo, la soare. ideea si conceptul sunt elemente care te ajuta sa construiesti aceasta stare, sunt fundamentul operei. uneori nici nu mai sunt identificabile ca atare in opera finala, ramane doar fiorul.

pentru ca ne-am pornit de la spoerri, nu-mi place, caci la el nu vad aceasta sublimare a ideii, nu e nici un fior. e doar ideea, neprelucrata, netrecuta prin filtrul emotiei. resturile de la masa dau informatii despre cei ce au mancat acolo. da, si?

eu vorbesc aici despre felul cum inteleg eu arta, fara a avea pretentia ca emit reguli si dau verdicte.

despre intrebarea ta, cine e in masura sa puna reguli in domeniile artistice, probabil nimeni. cel care hotaraste la final e publicul, in conditiile in care creezi si pentru un public. daca arta ta are ca scop doar sa te exprime pe tine si ti se falfaie de public, atunci e inutil sa-ti mai pui problema. faptul ca te-ai exprimat, ar trebui sa fie suficient.

desi nu-ti prea pasa de public, mi-ar placea sa vad cateva din lucrarile tale. poate vazandu-le as intelege mai bine ce vrei sa spui.

zaraza
#69922 (raspuns la: #69486) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
banc de marti... - de Intruder la: 13/09/2005 12:01:19
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Bula, insotit de alti doi derbedei, se afla in apartamentul unei nimfomane, incercand sa satisfaca apetitul sexual al gazdei. La un moment dat, sotul doamnei isi anunta sosirea, trantind usa de la parter. In panica, doi dintre amanti apuca sa se imbrace, strecurandu-se unul in baie, altul in bucatarie, numai Bula, gol pusca, se ascunde in sifonier.
Cand sotul intra in casa, din baie iese un "mecanic" spunand:
- Doamna, robinetele sunt in ordine, le-am reparat.
Imediat, alt "mecanic" iese din bucatarie, raportand:
- Doamna, aragazul dvs. e reparat!
Cand se minuna inca de ciudatenia tehnicenilor fara scule si salopeta, din sifonier isi face aparitia un handralau in pielea goala, care vazandu-se privit cu ochii cat cepele, exclama:
- Ce, ba, n-ai mai vazut molie?

"Natura" umana - de rast la: 09/11/2005 16:30:30
(la: Autismul)
Am gasit pe net niste informatii despre aceasta boala. Emit ipoteza ca nu este o boala. Nu aruncati co bolovani (pietre) in mine, doar discutam.... Eu cred ca acesti copii "nu invata" regulile de comportament social, inclusiv un limbaj articulat. Ei raman "asa cum se nasc". S-ar putea sa nu fie o deficienta ci o "protectie". Ei "sufera", sau sunt fericiti asa cum sunt. Uite!!!! Pun pariu ca ei nu au "motivatie de viata". Toti oamenii au niste motive, mai mici sau mai mari, ca sa traiasca. Chiar daca unii isi propun, pentru a smulge vietii, cat mai multe placeri (bautura, femei, bogatii). Copii nu isi propun teluri. Ei, pur si simplu, "fac". Ma uitam odata la niste copii pe plaja. Faceau castele de nisip. Venea un val mai mare si... gata, munca lor de cateva minute era... in apa. Razand o luau de la capat. Dar daca, facem noi un document in Word si uitam sa-l salvam si vine o pana de curent... mama mama ce na enervam!!! :-)
Cand Iisus a spus "fiti asemenea copiilor" nu cred ca se referea la "puritatea si candoarea sufletului" copiilor ci se referea la aspecte ale fiintei umane, gen: motivatie de viata, scopuri in viata, a judeca si incadra faptele in bune si rele, etc.....
Ziceai ca "te scaneaza". Eu as incerca o experienta. Stand odata langa un astfel de copil, nu i-as vorbi nimic, dar l-as ruga in gand sa-mi aduca un pahar/cana cu apa. Oare nu cumva acesti copii comunica telepatic? Noi oaqmenii am uitat "limbajul" telepatic, comunicam doar prin "limbaj articulat". Dar se pare ca ne-am dezvoltat acest limbaj pe seama "pierderii" abilitatilor native de a "sesiza" anumite energii/ganduri.
O alta intrebare. Manifesta ei, aversiune pentru anumiti oameni? Cum se inteleg intre ei? Hmmmm!!!!! noi oamenii normali, cand intram in contact cu o alta persoana, discutand diverse chestii, manifestam fata de persoana respectiva oarecare aversiune sau simpatie, functii de anumite lucruri comune pe care le constatam (verbal).
Dar de ce sa nu reunoastem, sunt oameni, pe care numai vazandu-i, manifestam fata de ei simpatie sau antipatie. Nici la noi aceste "simtaminte" nu s-au atrofiat chiar total. Ele mai "functioneaza", dar nu la mai dam noi crezare.

radu s.
#86094 (raspuns la: #85994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan :-))) - de oanalaur la: 09/11/2005 16:37:58
(la: am si io o problema)
eu??? sa fac misto????
eu doar vroiam sa aflu mai multe amanunte. atatea lucruri interesante am aflat de cand am intrat prima oara pe cafeneaua.com! de ex.: motivele pentru care ar putea sa-ti creasca par in palma, o alta cauza a orbirii (vezi conferinta cu masturbarea), ca trebuie sa te speli pe picioare doar cand e luna plina (nu mai stiu cum se numea conferinta dar era ceva cu plictiseala cred), ca sotia nu face cu sotul ce face cu amantul, s.a.m.d.
problema e ca am ramas cu o gramada de nedumeriri:
-chestia cu parul in palma se intampla numai barbatilor?
-daca toata luna e innorat, de unde stiu cand sa ma spal pe picioare?
-etc.
asa ca, vazandu-te atat de simtitoare mi-am permis si eu sa pun cateva intrebari nevinovate. cum as putea sa dau sfaturi cuiva daca nu stiu toate datele problemei.
asa ca te rog sa te interesezi mai bine ce e cu cracanismul ala ca sa poti primi niste sfaturi pertinente.
:-))))
#86144 (raspuns la: #86116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...