comentarii

Volumul pana de gaita si povestile ei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pt anonim si paradox - de ionel la: 20/01/2004 12:27:50
(la: Emil Cioran - viziune asupra vietii)
anonim> Mintea cu care ai inteles e aceeasi minte cu a unuia care crede in paradis.

Nu stiu daca esti sincer in afirmatia de mai sus sau nu, dar daca esti, condoleantele mele.

anonim> Deci nu pleca de la concluzii. Incearca sa intelegi ca mintea nu poate sa iasa din ale ei.

A crede in forte supranaturale fara nici o dovada nu este o concluzie? Eu nu sunt absolut convins de inexistenta acestor forte, dar sansa existentei unor asemenea forte este asa de mica incat amenintarea unei eternitati in Iad nu ma inspaimanta nicidecum intru supunere fara cercetare.

Hai totusi sa presupunem ca exista o forta supranaturala care a creat universul. Pe ce baza pot unii sa traga concluzia ca aceasta forta ar avea vreo dorinta cu privire la comportamenul omului? Incercati, daca puteti sa argumentati oarecat, sa nu va bazati prea mult pe basme si povesti precum Biblia, Koranul sau Talmudul.

ParadoX> Ateul intradevar nu crede in nimic dar accepta din prima aceasta "credinta" fara sa caute, fara sa se zbata.De obicei aceia sunt oameni cu un grad de inteligenta ceva mai scazut.

QED. Stimabile, desi voleul dumitale e mai mult un lob, am sa interpretez tirada ca o acuzatie personala. Eu nu am zis niciodata ca-s ateu. Is agnostic cu tendinte puternice ateistice ;-) Sa stii ca am cautat multi ani si nu am renuntat inca, dar nu am gasit nimic pana acum decat mituri, povesti, inselaciuni si manipulari psihologice. Reciproc, asumanind ca tu esti crestin (ori evreu ori musulman), ai cautat vreodata daca credinta ta are vreo baza solida sau e doar o himera inradacinata prin frica, repetitie si conformism? Si daca ai cautat, ce anume te-a convins ca tu esti mai breaz decat un ateu ori un agnostic?
#8244 (raspuns la: #8171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
metoda comparata - de enigmescu la: 10/08/2004 05:47:33
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
eh, inca o gaselnita de moment. ai luat literal ceea ce era de inteles literar. "e usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune"... si te-ai bagat la fel ca "sora" ta geamana unde nu-ti fierbe olita. e treaba mea cum si ce vorbesc cu altii. esti si tu purtatorul de cuvant al Alicei?
nu vezi mai departe de lungul nasului tau. bagi masinatiuni peste tot, vorbesti de masti si te sprijini pe aceasta scotandu-mi niste pasaje din contexte diferite... ce sa mai imi bat capul cu tine, esti un chinuit si impotent mental. nu stii sa faci diferenta nici macar intre piciorul tau stang si cel drept. poti sa-ti iei capul si sa joci fotbal cu el.
da, reafirm ce am afirmat: "apreciez usurinta cu care te deschizi fata de noi, in majoritate niste straini pt. tine, si faptul ca incerci sa-ti expui parerile trecute doar prin filtrul propriilor experiente. ai un "curs" lin al expunerii si asta te defineste". asta nu inseamna ca apreciez CONTINUTUL ideilor lui. am apreciat stilul si curajul lui de a vorbi deschis, nu si ordinariile insirate acolo. pt. mine sunt fapte nedemne de conditia de om integru si ca atare el/ea nu este unul dintre acestia. dar daca el este o "ea", atunci lucrurile sunt usor de explicat si tot ce a scris pana acum sunt numai povesti nemuritoare- ca tot s-a laudat ca e un Creanga modern. sunt povesti inventate de o artista... cand am mai auzit ca merge prin bisericile din Moldova sa vada arta... s-o creada mnealui ca arta asta s-a facut in afara credintei, asa cum tu crezi ca ce faci aici se cheama lucru in slujba credintei.
bafta si...insir-te margarite!
just me
#19481 (raspuns la: #19479) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de anisia la: 30/08/2005 23:42:39
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Morala...daca nu poti sa faci bine pana la sfarsit...mai bine las-o moarta :(( ce inseamna "pana la sfarsit" in povestea cu pricina? sa-i fi dat cate o pereche de pantofi de fiecare data cand i se toceau? si ce este mai bine: sa nu ajuti deloc de teama ca cel ajutat se va invata in brate, sau sa ajuti putin pe fiecare, atat cat iti permit puterile? povestea spusa de tine are o fisura. caci vina nu o poarta bogatul. e vina lui ca saracul s-a intepat in ciob? de ce nu a fost mai atent pe unde calca, avand in vedere ca se stia din nou descult si cu talpile fine?
stiu, poate par putin rea, dar nu sunt! sunt doar realista. pentru ca povestea spusa de tine mi-a amintit de o persoana careia i-am dat de 99 de ori si cand nu i-am dat a suta oara, m-a urat pe restul vietii. dar asta e alta poveste.
ideea este, ca sa revenim la subiect, ca omul bogat ar fi trebuit sa-l invete o meserie sau sa-i ofere o munca saracului. astfel l-ar fi ajutat pana la capat, cum spusesi. adica pe termen lung. si tot astfel s-ar fi apropiat inca un pas in asemanarea spirituala cu El. caci El nu ne da painea gata coapta din cuptor, ci ne invata cum sa cultivam graul, cum sa cernem faina, etc.
#68684 (raspuns la: #68677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mai invatati! - de Aidon la: 09/09/2005 14:19:41
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Am citit cu interes ce s-a scris pana acum iar intamplarile povestite de cativa sunt interesante dar observ ca multora le este teama de asa ceva de aceea imi permit sa spun ca NESTIINTA produce teama, recomand sa mai cititi cate ceva din cartile cu adevarat stiintifice luati legatura cu oameni care stiu ce inseamna viata cu adevarat si nu va va fi frica de gunoaiele ca "mama omida & compani". Stiinta adevarata te conduce spre credinta in Dumnezeu si aceasta iti da intradevar putere sa invingi raul. Eu personal sunt convins de existenta magiei dar ea este mult inferioara astrologiei si multor altor ramuri ale parapsihologiei. Am cunoscut persoane carara li s-au facut farmece dar care au stiut unde sa caute ajutorul si el a venit. Biserica in general se ocupa cu o parte din acestea dar este mult prea ingradita ca sa poata face fata acestui amalgam de vrajitoare iesite ca ciupercile dupa ploaie. De legat sa stiti ca se leaga de toti "daca nu crezi nu se leaga vraja de tine", ba din contra daca tu esti pe un drum deja gresit nu mai simti ca cineva ti-a mai dat un sut in fund si ai mai facut cativa pasi inainte unii chiar se bucura pe moment. Ca o incheere va sfatuiesc sa mai treceti pe la biserica ca nu are ce sa va faca rau si apoi nu te obliga nimeni sa stai cat are popa program sunt cateva momente importante pe care intre orele 10 si 11 le prinzi din plin la orice biserica si asta intr-adevar te protejeaza impotriva farmecelor iar daca aveti probleme mergeti la preoti cu har si cereti un Sf. Maslu si nu uitati daca vi se cere bani pentru a dezlega cine stie ce vraja schimbati vrajitoarea ca nu e cea care te poate intr-adevar ajuta.
din comentariile primite, mai - de A_Carmen la: 16/09/2005 16:53:24
(la: Divortul, un esec?)
din comentariile primite, mai ales din ultimile, intrevad o concluzie (cel putin pentru mine). anume ca divortul reprezinta un esec indiscutabil, o partida pierduta, daca nu in fata celuilalt, cel putin in fata ta.

una peste alta, cred ca la un moment dat am sa ajung la asta...
ma intreb cum am sa trec peste toate. n-am sa mai pot avea niciodata aceeasi curatenie (daca am avut-o vreodata), aceeasi siguranta de sine, mandrie, forta de a infrunta viata. cam aici vad sa ajunga "urmarile", ca sa zic asa, ale acestui pas. urmari in mintea mea, caci probabil ca n-am sa se las sa se vada in exterior.

... stateam si ma gandeam: daca pana la divort, fiecare poveste difera de celelalte, fiecare "drama" are alta infatisare, dupa aceea consecintele par sa fie similare
asa sa fie, oare?

"Nu exista pranz gratis" (Murphy)
latu - de alex andra la: 20/10/2007 08:11:31 Modificat la: 20/10/2007 08:13:58
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A TREIA)
Chiar asa s-a intamplat !
Ore-n shir te-am asteptat:P:P:P
Pan'sa vii la povestit,
Nu stiu cum, am adormit:)))

Acu stau si te-astept zile
Pan' te-ntorci de prin exil:(
Da povestile tu zi-le !
Ca le-aud si fara "fil"*


*Asta-i in french, ca sa zic asa:)))Sau wireless, mai pe intelesul japonezilor:P:P:P

Ciao ! Have a nice trip !
#246583 (raspuns la: #246579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:D - de lafemme la: 05/02/2008 11:15:39
(la: poveste cu un tel-PARTEA 3, pct.b)
ay ay sir! gata tu... ma pornesc io pana s-o gata povestea di tot, da... alta data ca azi m-o pocni o lene... numa de teluri nu-mi arde...

oricum... io pot sa-ti dau verde? ca cica am predilectie pentru culoarea asta... :P
LA - de Intruder la: 15/07/2008 14:14:10
(la: Remi - sau eu la persoana a treia....)
copilaria i-a fost o valiza.
mereu pregatita sa plece de ici-colo cu pasi prea repezi si prea mari pentru o fetita firava cu doruri adanci de bunici cu ochii calzi si brate pline de grija si iubire - singurele brate care au crescut in ea fara sa o raneasca... - o ajutau sa se prinda de ele, cu ele, prin ele, prin ea...


probabil ca de-aici surplusul. nu sunt sigur daca "ea" nu a fost pan' la urma mai castigata ca altii...nu stiu dar as vrea.

hmmm...imi amintesc de Remi, Vitalis, Sufletel...si cainii (am uitat cum ii chema)...si vaca! :)))
mi-a placut "Singur pe lume"...cred ca si din cauza cainilor. eram asa de prost (6-7 ani...stiam sa citesc bine)...incat am plans cand au murit animalele alea...si batranul.
buon...plangeam eu si la capra cu trei iezi, pe la 4 ani...pana a schimbat mama povestea. am fost un copil tare prost uneori. :))))
horica, alea 3 ore... - de Jimmy_Cecilia la: 17/10/2008 18:08:16
(la: Trancaneala 11)
mai adaugi inca 4 la ele, pt dus la aeroport la plecare si intoarcere, daca nu si mai mult..
nu poti merge in fiecare saptamana...

stiu ca francezii au asociatii-amicale in mai multe orase, dar info precise nu am, unde, ce si cum...
am calatorit cu unul in avion pana la dubai si povestea omul
#352664 (raspuns la: #352656) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mao - de zaraza sc la: 24/10/2008 11:37:31
(la: Cum a devenit Isus un Christos)
Mie mi se pare ca unii oameni vor sa impuna cu orice pret credinta sau o anumita credinta, si atunci infloresc anumite aspecte, pana se ajunge la povesti. Si asta se simte...

Eu zic ca exista niste legi peste care nu se poate trece. Sau se poate trece in anumite conditii. Legi care tin de puterea psihicului, a convingerilor personale. In sensul asta, se poate spune ca oamenii sunt dumnezei, ca doar Dumnezeu este peste tot!...In fapt, omul nu-si cunoaste puterea (credeti in mine si veti face aceste lucruri si chiar altele mai minunate - spune Isus).

Am observat ca nu exista aceasta demarcatie intre bine si rau. Orice are doua fatzete - una luminoasa si una intunecoasa. Suntem obisnuiti sa gandim ca trebuie sa alegem binele. Facem bine si ne miram ca ceva scartaie. Dar e drept ca e de preferat asa, decat sa fac rau, cand vad ca eu nu ma aleg cu nimic.
Si asta pentru ca urmarim niste scopuri materialiste...dar in spatele a tot stau particulele care au o existenta probabilistica. Fizica cuantica e un domeniu care pune pe ganduri multi oameni.

#355040 (raspuns la: #355034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de petretuteavsnietzsche la: 12/07/2009 22:41:27
(la: Despre nunti)
neplacute. cu muzica penibila de ex. SAU cu volumul pana la Dumnezeu si napoi.
#461235 (raspuns la: #461234) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 02/02/2013 14:25:40
(la: Coleg dintr-a opta)
Baby "a inhaita" in acest context trebuie inteles ca "nomenclaturista" ca ai fost sefa de grupa la pionieri, o exagerare menita doar sa produca un zambet.
Chiar si "repetentii" aia erau niste "ingeri" nu "criminali" ca suntem in clasa a 8-a.
Si inca ceva, majoritatea "savantilor" prin asta intelegand "varfurile" din diferite domenii, au fost loaze la scoala asta reprezentand chiar un mare avantaj caci nu le-au fost insuflate prea temeinic "standardele" vremii si astfel au putut sa gandeasca liber si sa descopere lacunele sau chiar sa infirme in multe cazuri ce se stia pana atunci.
Repetentia la scoala nu prea are relevanta caci si din cei toba de carte nu au ajuns celebrii anonimi.
Eu am ti-am luat subiectul din zbor si am batut saua ca sa priceapa iapa. Aoleu sa nu-mi zici ca te-am facut iapa... asa e zicala Si ca sa fie clar era vrba de adevaratii nomenclaturisti care se bat cu caramida in piept ca sunt arhanghelii de dreapta ai luptei impotriva comunismului, pur si simplu ca asa se prezinta ei.
E cum ar veni Terente care se stie ca atunci cand era "nervos" nu putea sa-si plece capul ca ii venea pana in barbie. Si asa se spune ca multe doamne si domnisorae au prins drag subit de canotaj, caci "criminalul" se ascundea prin stufarisurile Baltii Brailei. Si trageau fetele la rame disperate pierzandu-se prin tot felul de coclauri doar-doar le-o "ataca nelegiuitul". Norocoasele reveneu despletite, cu hainele zdrente si plangand... de fericire de numai chirurgical li se putea sterge ranjetul de satisfactie.
Si acest Terente sa vina sa spuna ca el n-a iubit decat platonic... ;)))))
Iar "mititeii" este doar omologul la "ungurenii", tine doar de nume si nu de vreo calitate anume a persoanei pe care au as fi vrut s-o scot in evidenta.
Te pup dulce ca si pana acum desi dupa povestea cu Paula simt cum imi cam planeaza "fluturii prin burta"... ;))))
#640370 (raspuns la: #640365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum a invins o taranca Securitatea - de zabriski la: 15/01/2004 12:46:59
(la: Pentru monumentul unei femei monumentale)
Imi cer scuze, nu mi-am dat seama ca n-am dat detalii. Se stie ca in puscariile comuniste au murit cu miile. Elisabeta Rizea n-a murit sub tortura, dar pentru mine e unul dintre simbolurile rezistentei anti-comuniste din Romania.

O taranca de la munte care a invins, singura, Securitatea - asta a fost Elisabeta Rizea. Satul ei, Nucsoara, nu a putut fi colectivizat niciodata. “Imi faceam cruce cu limba in cerul gurii si ma rugam la Dumnezeu sa ma ajute sa nu spun nimic”, spunea intr-un interviu. Au torturat-o, au condamnat-o, au supravegheat-o 30 de ani si n-a spus nimic. Nu a scos o vorba despre rezistenta in munti, organizata la sfarsitul anilor ’40 de “partizanii” (cum le spunea ea) Arsenescu si Arnautoiu, desi a fost un om-cheie al miscarii anti-comuniste. Dupa cum spune si anuntul “Academiei Catavencu”, pentru un singur sat, Nucsoara, “Securitatea a mobilizat timp de zece ani cel mai mare numar de securisti pe cap de locuitor din intreaga istorie a represiunii”.

Interviurile cu Elisabeta Rizea pe care posturile de televiziune le-au difuzat dupa ’90 au tulburat multi oameni din Romania - printre ei, si pe mine. Am vazut atunci o femeie batrana si plina de verva, care povestea cu o seninatate coplesitoare cum au chinuit-o comunistii si cum i-a invins pana la urma. I-au smuls si parul din cap, dar n-au reusit s-o clinteasca.

S-a scris mult despre ea - Humanitas a publicat cateva carti, Alina Mungiu a scris in colaborare cu Althabe Gerard un volum, “Secera si Buldozerul: Scornicesti si Nucsoara. Mecanisme de aservire a taranului roman” in care analizeaza, comparativ, comportamentul oamenilor din satul Elisabetei Rizea si din cel al lui Nicolae Ceausescu.

Cand a murit, si “The New York Times” a dat o stire. Pe Internet n-am gasit, la o prima cautare, mare lucru. Aveti mai jos cateva link-uri. O sa va mai dau detalii, sper eu lamuritoare. Initiativa “Academiei Catavencu” mi se pare de exceptie. As crapa de satisfactie sa vad pe soclul lui Lenin statuia unei taranci incapatanate, care a dat de furca politiei politice un deceniu incheiat. Si tare as vrea ca istoria noastra sa fi fost plina de Elisabete Rizea. Daca avem numai una, s-o stie atunci toata lumea.

http://www.romanianleader.com/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=284
http://www.romfest.org/rost/rizea.shtml
http://www.romfest.org/rost/oct2003/erizea.shtml
http://www.ziaruldeazi.ro/faptdivers.asp
http://www.nytimes.com/2003/10/10/obituaries/10RIZE.html?ex=1074315600&en=0b20088e538ce4f5&ei=5070


#8110 (raspuns la: #8082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Articolul din ACADEMIA CATAVENCU - de bodo la: 26/02/2004 21:19:01
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
ACADEMIA CATAVENCU a publicat, miercuri, 25.02.2004, informatii inedite despre "treimea" Roberts-Dick-Gaetan si un scenariu potrivit caruia candidatul romano-american este un pion impotriva lui Theodor Stolojan, prentru a determina un tur doi intre Adrian Nastase si C.V. Tudor. O femeie ar obtine voturi de la electoratul feminin si de la naivii prooccidentali din tabara Stolojan. Ca naivi prooccidentali nu se prea gasesc in tabara lui Nastase. O campanie profesionista o poate aduce pe candidata respectiva la un 7 procente, ceea ce poate stabili, in clasamentul final, locul trei pentru Stolojan. Despre personajul principal aflam ca ar avea o avere de 500 de milioane de dolari, ca si-a pus antena de satelit la negru ca sa nu plateasca foarte mult si ca anuntata suma de campanie, 15 milioane de dolari, fie nu este a ei, fie este, caz in care spera sa-i deconteze ulterior. Dick Morris nu este nici el ceea ce pare, adica un superconsulant vanat de orice politician care si-ar dori sa ajunga presedinte. In acest moment, „marele strateg” american este intr-o scadere de credibilitate la Washington. Dar, inainte de declin, a apucat, in 2000, sa livreze Romaniei un scenariu de succes, finala Iliescu-Vadim. In ceea ce-l piveste pe Victor Getan, aici lucrurile sunt mult mai limpezi, desi este vazut la Washington ca un personaj tulbure. In urma unui mic test de inteligenta medie, se pot trage niste concluzii cu privire la legatura dintre Gaetan si fosta Securitate. De mentionat ca, in momentul emigrarii in SUA, Gaetan se numea Andronescu si ca si-a schimbat numele in urma unui proces. Dupa Revolutie, s-a impritenit cu Dumitru Mazilu, a incercat sa intre sub pielea lui Corneliu Coposu, a trecut, meteoric, prin tabara „vatrasilor”, fiind prieten cu senatorul PUNR Adrian Motiu si facand lobby in SUA pentru Gheorghe Funar, a luptat impotriva ambasadorului Alfred Moses, asa cum astazi lupta impotriva lui Michael Guest.

Tradatorul lui Clinton cauta clienti romani
Dick Morris e la fel ca vedetele de la Cerbul de Aur, vin la noi dupa ce si-au trait traiul si si-au risipit malaiul, cand mai ciupesc un ban cu bruma de glorie care le-a mai ramas. In acest moment „marele strateg“ american este intr-o scadere de credibilitate la Washington. Aparitia volumului de memorii semnat de Hillary Clinton i-a mai tras lui Dick Morris un bobarnac, fota Prima Doamna neavand cuvinte magulitoare pentru fostul prieten al sotului ei. Realizarea cea mai mare a lui Dick Morris este contributia la victoria lui Bill Clinton in fata lui Bush senior. Partea nasoala si ruptura dintre Bill si Dick a intervenit in urma unui scandal de presa care a aratat ca Morris avea legatura cu o prostituata, Sherry Rowlands careia, ca sa se dea mare, ii povestea discutiile cu Clinton si chiar o lasa sa asculte conversatiile secrete. Discursurile pregatite pentru Hillary Clinton ajunsesera sa fie citite in premiera de aceasta Sherry. Cand s-a aflat toata tarasenia, Bill Clinton i-a intors definitiv spatele, iar Dick Morris a inceput sa critice administratia pe care a servit-o sa ajunga la putere. Deh, tarie de caracter. Incepand cu acest scandal, credibilitatea lui Dick Morris a scazut si el si-a cautat de lucru pe afara, prin alte tari, profitand doar de o parte din CV-ul sau, adica de realizarile de pana la scandalul cu prostituata. In preajma alegerilor din 2000, Dick Morris a fost consultat, prin Victor Gaetan, de Virgil Magureanu in legatura cu candidatura ridicola la Presedintie a lui Marian Munteanu. I-a spus ca nu are nici o sansa si, prin urmare, nu au mai batut palma. Dar americanul a mai avut contacte de taina si cu alte forte politice. Chiar a furnizat un scenariu de succes: finala Iliescu -Vadim. Beneficiile din aceasta finala au fost clare: Ion Iliescu a devenit salvatorul natiunii si toata lumea buna, speriata de perspectiva castigului lui Vadim s-a dus sa-l voteze!

Alt actor, aceeasi piesa cu final patriotic
Daca un scenariu a mers o data, de ce nu ar merge si a doua oara, cu o distributie usor schimbata? Adica de ce nu s-ar duce lumea sa-l voteze pe Nastase ca sa scape tara de perspectiva lui Vadim? Cum s-ar putea realiza acest scenariu de turul doi? Prin „redistribuirea“ voturilor din primul tur, prin prezenta unui candidat care sa ciupeasca semnificativ de la Stolojan, astfel incat el sa ajunga pe locul trei, in vreme ce Nastase si Vadim se califica pentru finala. Bun scenariu! Dar cine ar putea sa ia voturi numai de la Stolojan si nu si de la Nastase? De pilda o femeie din SUA, care ar putea promite marea cu sarea. Ca oricum nu ajunge presedinte si nu trebuie sa-si tina promisiunile! O femeie ar obtine voturi de la electoratul feminin si de la naivii pro-occidentali din tabara Stolojan. Ca naivi pro-occidentali nu se prea gasesc in tabara lui Nastase. Asta ca sa va servim, in acelasi pret, si putina analiza politica! O campanie profesionista o poate aduce pe candidata respectiva la un 7 procente, ceea ce poate stabili, in clasamentul final, locul trei pentru Stolojan. Femeia din SUA a fost deja identificata in persoana doamnei Lia Roberts despre care vom vorbi in ultima parte a articolului. Pentru ca pana atunci va prezentam un alt personaj cheie al acestei afaceri, o mai veche cunostinta a revistei noastre, Victor Gaetan.

Mic test de inteligenta medie
1. Securitatea a trimis multi oameni afara, inainte de ’89, pentru diverse actiuni, cu diverse acoperiri. Una dintre cele mai bune acoperiri pentru un „infiltrat“ este, trebuie sa o recunoastem, o Galerie de Arta. E un loc public, poate veni oricine, poate servi de „casuta postala“ si, de asemenea, de „casierie“. Tranzactiile cu tablouri pot ascunde foarte bine fluxuri de bani. Ce mai, o Galerie de Arta e o excelenta casa conspirativa. Victor Gaetan are o galerie de Arta in Washington, Galeria Alex, undeva intr-o zona buna. Pentru concluzia corecta veti obtine cinci puncte!

2. Visul de aur al oricarei agentii de spionaj (chiar si al spionajului romanesc) este sa plaseze un pion in miezul clasei politice din tara tinta si, astfel, sa aiba acces la diversele informatii pe care nu le-ar putea obtine in alt mod. Sau chiar sa poata influenta, intr-o oarecare masura, decizia politica din tara respectiva. Sa reusesti sa determini casatoria unui agent de-al tau cu fiica unui om politic american este un vis! Victor Gaetan este casatorit cu Eleanor Kennelly, fiica fostei membre a Congresului SUA, Barbara Kennelly. Si aici aveti ocazia sa castigati cinci puncte daca ajungeti la concluzia corecta!

Gaetan isi face oare numai datoria?
Cu punctele in buzunar, mergem mai departe. In mediul romanesc din Washington Gaetan este cunoscut drept un tip tulbure, fost lobbyst iliescian imediat dupa Revolutie, luptator, aproape la propriu, impotriva dizidentilor si inainte, si dupa. Dar gata pentru orice fel de misiuni in patria muma. De mentionat ca, in momentul emigrarii in SUA Gaetan se numea Andronescu. Si-a schimbat numele in urma unui proces. „Baietii“ stiu de ce.Unul dintre oamenii de care s-a atasat Gaetan dupa ’89 a fost Dumitru Mazilu. Nu stim daca a fost o relatie personala sau una, sa zicem, institutionala! Dar a incercat sa intre si pe sub pielea lui Corneliu Coposu, reusind sa pacaleasca niste oameni. De altfel, exista niste scrisori ale Seniorului in care acesta afirma clar ca Victor Gaetan este un mincinos si ca tot ce a declarat in numele sau sunt pure inventii. Le putem aduce la proces! Apoi, Gaetan a trecut, meteoric si prin tabara „vatrasilor“, fiind prieten cu senatorul PUNR Adrian Motiu si facand lobby in SUA pentru Gheorghe Funar. Dar luptand si impotriva ambasadorului Alfred Moses, daca va mai aduceti aminte. Asa cum, in zilele noastre, Dick Morris a pornit o campanie impotriva lui Michael Guest. Nu stim pe ce cale au ajuns sa se imprieteneasca Gaetan cu Morris, dar cartea ultimului, aparuta recent la editura ziarului Ziua, a fost prefatata de primul.

Gerontofilia salveaza Romania?
Ei, acesti doi oameni sunt temelia campaniei electorale a doamnei Lia Roberts care a anuntat ca va arunca in lupta 15 milioane de dolari. Deci, cu atat ar cumpara ea voturile romanilor. Oare e vorba de o simpla inabilitate prin aparitia in discutie a sumei sau e vorba de o miscare intentionata, ca sa ameteasca adversarii? Sfatuita, probabil, de sefii de campanie, Lia Roberts a si spus ca vor veni atacuri din partea PSD. Aceste randuri nu sunt un atac PSD! Sunt doar un efort de a intelege mai bine resorturile acestei candidaturi. Odata iesita in arena publica, doamna Lia Roberts trebuie sa spuna despre ea absolut tot. Cum a facut banii, ce drum a parcurs pana aici, tot, absolut tot. Si, mai ales, daca inainte de ’89 a activat in vreo organizatie a exilului sau a fost pur si simplu „adormita“? Nu trebuie sa-i mai spunem noi uzantele, doar traieste in SUA, acolo unde transparenta in campanii e maxima! Sigur, e explicabila prima casatorie cu un cetatean american, voia sa plece din tara si sa calatoreasca. Nu conta ca domnul Arnold este un om mult mai in varsta decat ea, dragostea nu cunoaste obstacole. Ramasa vaduva, doamna Lia, inca tanara si nelinistita, s-a orientat tot spre un om in varsta. Joseph Grier Roberts, veteran din al doilea razboi mondial a fost cel de-al doilea sot care a lasat-o, pentru a doua oara vaduva. Si mostenitoare. Joseph avea 87 de ani anul trecut, cand a murit, pe 7 aprilie, intr-un spital din Las Vegas. De la cei doi soti, Lia mosteneste multi bani. Potrivit reporterilor speciali care au publicat un amplu reportaj de la fata locului, ar fi vorba de 500 de milioane! De dolari.

Ne va da sau nu ne va da doamna din NEVADA?
Poate va amintiti, imediat dupa victoria lui George W. Bush a aparut numele Liei Roberts ca ambasador sigur al SUA in Bucuresti. Pentru a obtine acest post Lia a facut o serie de eforturi, i-a determinat pe oamenii politici din Nevada sa o sustina.

Dar Administratia SUA a preferat un excelent diplomat de cariera. Poate de aceea il ataca, acum, Dick Morris pe Guest? Intra in contractul de campanie? Doamna Lia nu s-a resemnat si, pentru ca a reusit sa adune un milion de dolari fonduri pentru campania republicanilor, a fost aleasa presedinta organizatiei din Nevada. Adica omul care da telefoane si aduna cotizatii. De altfel colegii de partid stiu de mai multe luni ca Lia va candida la Presedintia Romaniei. Doar noua ni s-a dat impresia ca decizia a fost luata recent dupa sondaje de opinie si chibzuinte electorale.

Da, trebuie sa stim tot despre doamna Lia. Doamna Lia este zgarcita. Cand ai 500 de milioane de dolari ai cel putin un sofer si o masina potrivita cu averea. Doamna Lia conduce un Mercedes model mai vechi si locuieste intr-un cartier obisnuit, intr-o casa fara personal de serviciu. Ba, mai mult, dupa cum sustine un roman intors din Nevada, si antena parabolica si-ar fi montat-o la negru! Bine, putem zice, e o femeie care nu si-a pierdut capul cu atatia bani. Ar fi laudabil. Dar doamna Lia chiar este zgarcita! A initiat o bursa in amintirea tatalui sau care a fost defavorizat in cariera din cauza plecarii fiicei in SUA. Asta se obisnuieste, sunt zeci de societati americane si sute de oameni bogati care fac donatii si dau burse studentilor. Doamna Lia a initiat o bursa pentru un student din Romania (bursa a avut doua editii). Bursa, pe un an, este in valoare de cinci sute de dolari. Nu pe luna, pe an! Asta, scuzati-ne, nu e bursa, e un mic bacsis cu care nu te mai si lauzi!

Intrebare de zece puncte
Si, cu toata zgarcenia ei, Lia Roberts anunta ca arunca in lupta 15 milioane de dolari. In acest caz exista doua posibilitati: ori banii nu sunt ai ei, ori spera sa-i scoata ulterior. Daca nu sunt banii ei, atunci ne gandim unde duc firele urzite de Victor Gaetan. Daca, insa, sunt ai ei si ar vrea sa-i recupereze, atunci chiar e nasol. Din salariul prezidential, in nici un caz nu va putea sa puna atatea milioane de dolari la loc. Atunci. Din ce? Si cine raspunde la intrebarea asta obtine inca zece puncte. Faceti totalul. Cat aveti? Douazeci de puncte? E clar, nu sunteti votant de-al Liei Roberts!
Articolul este preluat din Academia Catavencu
#10738 (raspuns la: #10659) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De unde si pana unde avem noi - de Nico la: 17/05/2004 12:14:01
(la: Cine suntem noi, romanii?)
De unde si pana unde avem noi romanii monopol asupra curajului, dorintei de independenta, incredere in viitor, darzeniei, si multe altele?
Nu incetam sa ne credem buricul pamantului, dar ratam toate ocaziile posibile de a dovedi ca nu suntem cu nimic mai prejos de alte natii!
Mai treziti-va din amorteala si puneti creierul "si osul" la treaba (nu mai visati la miei si porci gratuti de Paste si Craciun); dupa aceea mai vorbim.
Traiesc in USA si am prieteni de pe toate continentele. Fiecare aduce cu sine aceeasi mandrie de apartenenta la o anumita cultura si incearca la inceput sa scoata in evidenta calitati specifice rasei proprii, dar dupa un timp cu totii uitam de toate astea si ne traim vietile cum putem mai bine fiecare. Impaunarea nu miroase a bine mai ales cand nu reusesti sa-ti sustii afirmatiile cu nimic altceva decat cu povesti sau o istorie care departe de a fi unica si extraordinara, cateodata mai este si distorsionata!
Exista caracteristici specifice fiecarei rase este adevarat, dar fiecare individ este unic. Nu judecam o natie numai dupa un Iorga ,Eminescu, Einstein sau Hitler, acestia sunt exceptii (bune sau rele).
Sper ca vreodata sa auzim si pe altii vorbindu-ne de bine, nu doar pe noi insine!
Pane Bogdane - de Jay la: 25/05/2004 12:19:54
(la: Icoana ei)
Pan, tu esti individul care mi-a "taiat" viatza la poezie,ro.
Cu un comentariu rautacios.
As fi vrut sa scriu ca :

"îmi curg iaduri de iubire
pe pământ."

e demagogie nu poezie insa nu pot sa fiu rautacios.Ai fost si ai ramas
unul din cei mai valorosi poeti de internet.(limba Romana)
Tu si profesorul de sport...:-) ...Anton.
Va urez succes si cat mai multe volume publicate.

Balauru.

P.S. eu sunt un cititor care are ca hobby ...scrisul amator pe internet.
Unul din multele.Nu am avut niciodata pretentii de scriitor sau poet
si sunt foarte pragmatic,adica nejignibil :-).That's all.
-------------------------
B free just B
Cred că din toată povestire - de (anonim) la: 08/08/2004 18:26:42
(la: MARINARUL)
Cred că din toată povestirea, cea mai frumoasă este metafora asta:
tacerea ce se auzea pana la cateva mile departare.
Sper să fie originală.
Domnule Alex, ceea ce povest - de gabriel.serbescu la: 11/08/2004 13:05:15
(la: Ce parere ai despre administrarea autonomica regionala?)
Domnule Alex,
ceea ce povestiti dumneavoastra imi umple sangele si plamanii de aerul tare al continuitatii romane pe meleagurile carpatice, de la Tisa pana haaat, departe, insa imi lasa buzunarele la fel de goale ca si pana acum.
Si nu e nimic mai frustrant decat sa stiu ca zona in care m-am nascut, (Banat) nu poate prospera pentru ca ¨este imoral ca o regiune a Romaniei sa se dezvolte in detrimentul alteia¨ - ca sa citez un oarecare om politic roman. Adica e imoral ca vecinul sa aibe mai multi bani, sa fie mai instarit sau mai arvunit, pentru ca daca unu se sclada in saracie, trebuie sa o faca toata tara.
Si mai e un lucru frustrant, sa stiu ca la imparteala bugetara, desi o regiune a produs mult, primeste putin, si o regiune care nu a produs nimic (din lene si nesimtire) primeste tot, doar din cauza faptului ca de acolo vin voturile.
Nimeni nu vrea faramitarea Romaniei, domnule Alex, si discursurile patriotice sunt inutile. Administrare autonoma inseamna in primul rand ca banii produsi de tine sa-i reinvestesti conform prioritatilor, iar nu dupa cum dicteaza un centru, a carui unic blazon e portretul lui Iancu sau Mihai Viteazu.


#19565 (raspuns la: #19511) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Hai sa va povestesc cateva di - de mya la: 08/12/2004 19:05:50
(la: Frizerii bucuresteni, mai stilati ca niciodata)
Hai sa va povestesc cateva din experientele mele la coafor, in Romania. E interesant, zau.

Acum vreo 15 ani, mi-a venit asa brusc pe chelie, ideea ca mi-ar sta bine blonda. Drept care m-am dus la Hotelul Bucuresti cu o caruta de bani la mine si am gasit o tanti care sa-mi vopseasca parul in suvite dar exact cum i-am explicat eu. Trebuia ca parul in final sa nu arate a par vopsit (ca se pierdea tot farmecul, nu?) ci a par decolorat de soare. Asa incat tipa m-a vopsit de trei ori (in suvite), cu trei nuante de blond, din ce in ce mai spre culoarea mea naturala (saten roscat). Aia a fost unica mea experienta in ale coafor-ului incununata de succes. Mi-am vopsit si sprancenele tot atunci, fiindca cu parul blond si sprancene saten inchis as fi aratat sinistru. Domne' chiar imi statea bine, serios vorbesc. Ce nu-mi placea era ca se luau golanii pe strada de mine si imi stigau ineptii despre blonde (glumele de santier pe care le stiti)

Dupa vreo cateva luni, timp in care parul a crescut si eu am incercat alte "doamne" coafeze (aia de la Hotel Bucuresti era prea scumpa pentru mine, deh)...mi-a trecut elanul brusc si am vrut sa revin la culoarea mea naturala. Ma saturasem de glume cretine si era si destul de frustrant sa tot schimb coafezele, nici una nu-mi facea in cap ce voiam eu. Buuun. M-am dus la coafor-ul din cartier si le-am zis ce vreau. Totul a fost in regula...vopsit, spalat, etc...pana sa se usuce parul...arata totul normal. Dar cand parul s-a uscat, am observat ca toata lumea din coafor se holbeaza la mine cu mana la gura (ca la tara, stiti gestul). Aveam parul verde inchis (in loc de saten roscat). Soc. Noroc ca stateam la 2 minute de casa (au fost cele mai luuuuungi 2 minute din viata mea!). Imi venea sa merg in maini ca sa nu se vada, nu...nu m-am intalnit cu nimeni (cu un caine da' ala nu se pune).

Vopseaua fusese veche si coclise in parul meu, asta a fost explicatia savanta. Inutil sa va zic ca si-au dat cu parerea zeci de "doamne" coafeze, cliente, etc. Nu se mai termina cosmarul, io voiam doar sa plec si sa scap de acolo! Nu am platit nimic (nici bacsis) si am revenit dupa fix o saptamana (saptamana in care am stat ascunsa in casa) ca sa mi se revopseasca parul. A iesit bine, spre bucuria mea sincera!!!!

Culmea e ca tortura nu s-a sfarsit aici. Nu stiu ce-mi vine si dupa vreo 6 luni imi zic...ia sa-mi fac si eu un permanent (primul si ultimul din existenta mea pe acest pamant!). Numai ideea de permanent imi suna cam aiurea...cum adica permanent? Pai cum, tine asa la nesfarsit...ma rog, suna sinistru. M-am dus la un coafor si am cerut un permanent foooarte slab, asa...sa fie parul putin ondulat (parul meu e putin ondulat dar nu destul in mintea mea de atunci). Tanti in cauza era foarte in verva ca nu stiu ce eveniment avea in familie (nunta, botez, nu mai retin). Nu prea era atenta. Eu i-am povestit ce patisem cu 6 luni in urma. Oricum mi-am zis ca trebuie sa o tin sub observatie mereu ca sa nu imi faca vreo prostie in cap. "De ce ti-e frica nu scapi!" M-a lasat prea mult cu solutiile de permanent in par (parul lung) si am iesit in final exact la Tina Turner (jur!!!). Mi-a ars parul pana la radacina! Si-a cerut iertare de 100 de ori da' ce sa mai fac? Nu puteam sa ma pieptan sub nici o forma (par uscat, umed, ud de tot), mi se rupea pieptanul in par. Daca va zic ca aratam ca Tina Turner cand avea ea coama aia in cap...poate va aduceti aminte.

Dupa o saptamana (timp in care imi faceam ceva de genul coc da' iesea ceva de genul coc d-ala supraetajat ca nasa la nunta, Doamne...ce vremuri de trista amintire!!!) m-am tuns numarul doi (fratele meu, carea avea plete ma lua mereu la misto, fiara, voia sa-mi faca poze pentru posteritate dar am refuzat cu demnitate!). Atunci am jurat ca nu mai calc in viata mea intr-un coafor si asa a fost. De regula ma tundeam singura (si le tundeam si pe prietenele mele si toti din jur) asa ca m-am specializat intre timp iar cu vopsitul sau permanentul am terminat in viata asta si pentru eternitate!

Sotul meu s-a gandit sa se tunda inainte de cununia noastra, in Romania. L-a tuns un frizer d-asta din descrierea de mai sus ("Sa va fie de bine!") si pozele de la cununie sunt crunte! Are capul tesit cand te uiti din profil, parca e cioplit in stanca. Trebuia mereu sa-i zic ca se uite la aparatul foto, din fata arata mai de Doamne ajuta...cat de cat. Acum il tund eu, avem o masina automata meseriasa si face minuni (nu mai zic de banii economisiti).

Mesajul a fost prea lung (stiu!) dar am avut chef sa scriu. Poate v-ati distrat citindu-l insa pentru mine astea sunt amintiri de genul...din epoca de piatra. Dar nu m-au marcat psihic ;-).



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...