YRES ARI XAXAQ

In ultimul timp aria 'bunului simt' se restrange tot mai mult, dupa cum si 'cei 7 ani de-acasa' (ani in care parintii chiar s-au ocupat de tine) sunt istorie.

Majoritatea se lasa in voia instinctelor, pt singurul principiu cultivat este "fa ce-ti place".

In lumea noastra toate lucrurie bune se obtin cu efort. Majoritatea nu mai e dispusa sa faca acest efort, sa fii egoist si sa faci rau nu cere nici un efort, nici nu trebuie invatat - asa ne nastem.

O persoana lipsita de bun simt a ajuns sa fie numita 'open minded', chiar daca mintea ii e atat de deschisa ca ii pica creierul afara.

Aruncarea la cos a politetii a fost si o reactie gresita la limbajul foarte curtenitor si protocolar al secolului trecut, aparuta cam o data cu 'revolutia' muzicii rock. Eu totusi prefer o politete ipocrita mitocaniei sincere.

Observati ca un lucru rau il putem detecta si dupa faptul ca induce o nepasare (nesimtire) fata de semeni:
- muzica proasta e data tare;
- fumatorilor li se pare normal sa te afume;
- etc

A avea bun simt presupune a te gandi si la cei din jur.

Aria Rossinei din Opera Barbierul din Sevilla cantata de Magda Ianculescu

Este nevoie de:

6 kg gogoşari
2 l de apă
1 l oţet
500 g zahăr sau 3 până la 5 linguri de miere
foi de dafin după gust
un mănunchi de frunze de ţelină
piper boabe după preferinţă,
boabe de muştar
4- 5 rădăcini de hrean
ramuri de mărar şi cimbru
ceapă sau usturoi după gust
aspirină

gogoşari întregi în oţet diluat:
Se aleg gogoşari de mărime medie, se verifică să nu fie loviţi, să fie perfect sănătoşi. Se spală bine după care li se taie codiţa apoi se înţeapă cu o furculiţă în căteva locuri şi se pun într-o cratiţă suficient de mare să poată fi opăriţi.

gogoşarii tăiaţi...:
După ce au fost spălaţi, li se indepărtează cotorul cu seminte şi eventualele porţiuni lovite, stricate, apoi se taie beţişoare sau rondele (după preferinţă) înguste de circa 1 cm si se pun într-un vas emailat, încăpător.

Restul procedeului se repetă aidoma ca-n reţeta precedentă, (gogoşari umpluţi cu struguri) doar că printre gogoşarii întregi ori tăiaţi în borcane se vor pune şi frunzele de ţelină.

:P spor la muncă gospodinelor! ...şi poftă bună la iarnă când vor fi muraţi.

Precum frumos ai aratat in preambulul la-ntrebare, pe artizanul ce picta la-nlocuit treptat un tehnician cu o cutie neagra si-un buton.
Nu pana la extinctie, dar aproape.

Acuma, dintre tehnicienii nou-veniti, pe unii faptul ca aceasta tehnica nu era chiar de tot simpla, i-a ajutat in aspiratia de a deveni artisti, la randul lor. Caci nu-i asa, cu-atata sansa de-a gresi-i mai mare, cu-atat mai mult precizia tinde sa devina Arta.

Ceea ce ne arata cat de multa Arta-i in selectarea unei poze reusite, dintre cateva zeci ce pot fi programate sa se traga-ntr-o secunda...
Arta are un pret, iar pretu-i dat si de Timpul investit in crearea ei, printre multe altele.

"Va disparea oare aparatul foto clasic?" Nu, asa cum Ford nu l-a ucis
pe Lamborghini (n-am gasit ceva mai cronologic potrivit-iertare!) cu-a sa banda rulanta.
Va deveni rarisima Camera cu argint? E zic ca Da. Si va fi scump si fancy s-o folosesti, peste vreo douash-cinci de ani.

Caci "time is money", iar eu si gloata vrem finete maxima la preturi minime si cat mai repede si cat mai mult! paine si circ acuma vrem, c'atat ne duce sfera aproximativa ce ne-am aflat cu ea pe umeri.

musical background: aria lui Randy McDonald, playing loud, cu un superb cor de-avocati. La pupitru, un PR (public relations), nici alb nici negru, nici "om" nici muiere, nici de dreapta nici de stanga, cu-n discret tatuaj abia vizibil prin tuxedo, de culoarea unui galbior verde.

precizarea nu era necesara :)))
dar, daca tot ma inciti, si vorbim despre stimabilii din Uniunea Scriitorilor, sa iti spun asa in treacat ca aveai nevoie doar de doua carti publicate ca sa devii membru la ei pe vremea lui Ceasca. ce presupunea asta? ca puteai fi vreun amploaiat la Cultura (oriunde in aria universitara, presa, invatamant, edituri etc) sau Stiinta (catedre, cercetare etc) pe PILE si conduceai un colectiv de oameni inimosi care primeau cu bucurie sarcina de partid sa scrie o lucrare in grup. cine semna? nenea shafu'! la doua experiente creatoare de genul asta, avea acces in lumea zeilor. bine, ca zeii astia aveau si placeri mundane pe langa ambrozie si nectar, e alta treaba. de fapt, cui nu i-ar conveni sa aiba infrastructura alora de la Uniune? ia sa il intrebam pe Miron Cosma, de pilda. case de creatie, case ale scriitorilor, cabane la munte, la mare, si cate un meci in deplasare daca erau ascultatorii fideli ai postului de radio-teve "Cabinetul Doi" Channel. am avut scriitori profesionisti, Daniel, si inca avem. cu ce scriau insa? ma tem ca nu cu cerneala, extract de plante sau sange(aia din puscarii) ca tot romanul nascut poet. ci cu ode. vezi cazurile clinice Paunescu si Vadim.

---------------
"moda e pentru cei care au ceva de ascuns. Regina la B4" :))

Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html

Tema era marinaru` si primaru`.
Despre pesedeu si consilieri deschideti o dixcutie separata.
Daca vezi ca nu poti, te retragi si faci scandal, nu stai patru ani ca prostu sa dai interviuri ca ce ai face daca ai fi lasat in pace.
Sa fim seriosi.
Ori faci, ori nu faci si pleci demn si lasi pe altii sa incerce.
Jenant.
De fapt e scandalos.
Trebuia sa faca orice tinind cont de ce se intimpla.
Nu trebuia sa se bage de la inceput, stia cum e jocul si melodia din start.
Care e problema?
Ca solistul avea voce dar era zgomot pe scena si nu s-a auzit aria?

Watching time go and feeling belief grow
Rise above the obstacles
People beseech me
But they will never teach me
Things that I already know
I know

Dreams that I have shattered
May not have mattered
Take another point of view
Doubts will arise though
Like chasing a rainbow
I can tell a thing or two
That's true

You've got to believe in yourself
Or no one will believe in you
Imagination like a bird on the wing
Flying, free for you to use
OK baby

I can't believe they stop and stare
And point their fingers doubting me
Their disbelief suppresses them
But they're not blind
It's just that they won't see

I'm a believer, I ain't no deceiver
Mountains move before my eyes
Destiny planned out I don't need no handout
Speculation of the wise

nush sa traduc!:(

shi vorghesti matali-acolo, ar sa nu-ntzaliaga niminea.
sh-ari sa triaca driept codu' nost' siecret.

haida sa-mi traiesti, mai, neamtzuli!

cred ca Jay primeste e-mailuri de la aceleasi persoane ca mine lol
de parc-ar fi prima data cand constat viteza si "aria" de raspandire a bancurilor cu originea romania ;)

citindu-ti mesajele ma gandesc adesea la tine ca la o persoana ce vrea sa vada cu tot dinadinsul soarele fara a tine ochii deschisi. nu stiu care a fost scopul editarii ultimului tau mesaj aici dar ce stiu e faptul ca exista in el destul de multe inadvertente pe care le poti descoperi, numai sa vrei asta, citind de pe un site (http://www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel48.htm spre ex.) informatii legate de gnosticism, ce a fost, cand s-a format, ce a propovaduit si cum a fost combatut de Biserica primara. n-am sa ma lungesc dandu-ti explicatii legate de acesta ci am sa concluzionez doar spunandu-ti ca exista enorme greseli in invatatura gnostica, o invatatura sincretista, un fel de ghiveci, de amalgam fara gust si forma certa. dealtfel chiar si descoperirea textelor pomenite de tine vine in ajutorul intelegerii ariei de care s-a folosit acest curent sectar care nu este nicidecum infatisat ca unul ce are legatura cu invaturile Bisericii Apostolice. este o erezie ca toate celelalte sprijinita pe teze gresite si interpretari sterile. ce e mai rau e faptul ca aceste texte sunt considerate originale in sensul ca ar fi scrise de persoane sfinte ce s-ar fi aflat in preajma lui Hristos. dar uitam asa usor ca inca din timpul vietii Mantuitorului au existat schisme si voci care I-au rastalmacit invaturile? uitam ca pana si intre Apostoli au existat unele disensiuni si neintelegeri care au fost mai apoi rezolvate IN SOBOR? da, soborul episcopilor a avut si are menirea de a tine credinta dreapta, nealterata si nedistrusa de viermele trufiei sau al neintelegerii. acele texte sunt vadit contrare invaturilor Scripturii si de aceea n-au fost admise in canonul ei. si da, sunt originale, dar in sensul ca apartin unor persoane ce au trait in primele secole, persoane ce s-au considerat destul de sfinte si de mature dpdv teologic pt. a da sentinte si a explica relatia noastra cu Dumnezeu prin prisma unor idei preconcepute si subiective.
un aspect f. f. important imi pare a fi faptul ca nu-ti pui o intrebare pe cat de decenta pe atat de simpla: cum se face ca aceste texte au fost combatute de atatia oameni sfinti ai Bisericii, in timp ce adeptii lor n-au fost decat cativa, chiar si aceia fara a avea un numitor comun? adica ti se pare normal sa dam crezare unor texte, cum am mai zis, indoielnice (de calitate indoielnica, nu cu vechimea indoielnica!) si sa ne indoim de mesajul biblic actual fiindca cineva s-a opus mediatizarii lor? pai bine mai, pana si o carte cu continut fanatic (nu neaparat religios) sau care incearca sa scimbe invataturile bune si folositoare de veacuri va intampina o rezistenta acerba chiar in zilele noastre, pt. ca cenzura functioneaza si trebuie sa functioneze daca vrem sa avem traditiile si invataturile vechi de milenii.
zici urmatoarele: "creştinismul s-a transformat într-o instituţie ce avea în frunte o ierarhie pe trei niveluri: episcopi, preoţi şi diaconi care se dădeau drept păzitorii singurei "adevărate credinţe""... cum sa se transforme intr-o institutie cand ea exista deja inca de pe vremea Apostolilor? citeste istoria bisericii, dragul meu, si vezi ca Andrei, primul chemat de Hristos in ceata Apostolilor, a propovaduit cuvantul in partile Dobrogei de azi hirotonind episcopi. la fel au facut toti Apostolii, pe unde au trecut au pus episcopi, preoti si diaconi. si ca sa te convingi de adevarul acesta citeste in Faptele Sfintilor Apostoli despre primul act martiric mentionat dupa crucificarea lui Hristos, act pastrat in aceasta Biblie pt. unii fara valoare. e vorba de martiriul Sf. Ap. si Arhidiacon Stefan. vezi ce spune el acolo si gandeste mai profund inainte de a trage concluzii. apropo, vezi ca pana si diaconia era o treapta cu subtrepte, asadar sistemul exista deja pe vremea cand probabil nici nu se scrisesera macar acele suluri (cu valoare istorica si fara valoare teologico-dogmatica pt. crestinism).
in plus mai tine cont de acestea: -"manuscrise copte scrise in sec.3-4 in dialect sahidic" (gnosticismul a fost combatut pe la mijlocul secolului al doilea); -"par a fi traduse din greaca". asadar nu sunt chiar asa de originale cum se spune. apropo, ca tot am ajuns la capitolul vocabular, pana si in limba romana cuvantul "original" poate sa insemne nu numai originea (de la...) ci si originalitate, adica noutate.
mai multe despre toate acestea numai daca va fi necesar. astept si de la altii ceva completari, nu ma lasati singur sa ma lupt cu balaurul asta, please! :}}}
just me

multumesc mult pt. fragmentul asta, pare ca explica o buna parte din ceea ce se cheama "tiganie". ce vreau eu sa te intreb e urmatorul lucru: cum se face ca desi un institut european de cercetari atrage atentia asupra unui (sa-i spunem) posibil pericol, alte organizatii, la fel de europene si de titrate (cum sunt cele pt. drepturile omului sau ale minoritatilor) se infierbanta ori de cate ori se aude despre niscaiva tulburari in care sunt implicate minoritati? vedeam anul trecut la televizor cum se faceau razii ale poilitiei si jandarmeriei prin diferite arii in care se constituisera astfel de clanuri si-mi puneam imediat intrebarea: cum de s-a ajuns la asa ceva? ce-au pazit pana acum domnii purtatori de uniforme? nu duc dorul vremurilor de altadata, dar parca era ceva mai multa frica de "sectoristi" si mai multa atentie se acorda aspectelor legate de infractionalitate. insa cum sa faci lege intr-o tara a faradelegii? cum sa nu fie posibile, imi zic, astfel de intamplari cand un politist il baga pe infractor pe-o usa iar pe cealalta, dupa ce a platit "vama", iese nestingherit afara in aceeasi zi? imi amintesc in acelasi timp de vremurile surprinse de Eminescu: "cum nu vii tu Tepes Doamne"... pe atunci, daca cineva se incumeta sa fure ceva era tras in teapa, asa ca de frica prajinii noduroase batute in dos isi tinea apucaturile in frau. si cred ca n-a uitat nimeni ce s-a intamplat imediat ce s-a aflat de rapunerea miseleasca a lui Tepes: cum a disparut cana de aur de pe marginea fantanii...! asta spune parca si mai multe, nu-i asa? este frica de rigorile legii cea care ar putea tine in frau destinele unei tari cum e Romania?
just me

Glumesc , bineinteles . Si iar in forma de gluma :
Pai daca Tacitus asta a spus asa , asa o fi fost .
Hai sa fim seriosi . Cu o floare nu se face primavara . Aparitia lui Iisus ar fi fost un eveniment de o atat de mare importanta , ca m-as fi asteptat ca vreme de cateva zeci de ani , toti istorionii sa scrie numai de el .
Si doar nu a fost asa .Dealtfel sunt indoieli privind veridicitatea spuselor lui Tacitus :

Citesc in

http://www.infidels.org/library/modern/scott_oser/hojfaq.html

un articol scris de un oarecare (sau nu) Scott Oser . Sincer , nu stiu cine este el si in ce masura ne putem baza pe spusele lui .
Si Scott Oser asta spune asa :

"Tacitus and Jesus
In his Annals, Cornelius Tacitus (55-120 CE) writes that Christians
"derived their name and origin from Christ, who, in the reign of Tiberius, had suffered death by the sentence of the procurator Pontius Pilate" (Annals 15.44) ".
Two questions arise concerning this passage:
1. Did Tacitus REALLY write this, or is this a later Christian interpolation?
2. Is this really an independent confirmation of Jesus's story, or is Tacitus just repeating what some Christians told him?

Some scholars believe the passage may be a Christian interpolation into the text.

….there is excellent reason to suppose that Tacitus is merely repeating what Christians said about Jesus, and so can tell us nothing new about Jesus's historicity. "

Toate indoielile astea si in plus legendele celor 20 de Mintuitori (cum se inghesuie cu totii sa ne mintuiasca , dom'le) , ma intaresc in convingerea mea ca Iisus nu a existat .
Sorry , indeed ...No harm intended .

DESTIN ,

In postarea mea catre Dumneavoastra , facusem un fel de rezumat al postarilor mele anterioare . La urma urmei nu am caderea sa "sustin" nimic despre Tacitus . Doar nu am fost acolo in mod personal .Citez doar ce am citit pe net . Chestiunea principala este , nu daca a existat sau nu Iisus , ci daca era de origine divina . Ca cunoscator al limbii ebraice , specificasem in postarile mele anterioare nepotrivirea dintre originalul in ebraica din VT (Isaia(7:14)) si traducerea gresita , cu intentie , dupa parerea mea (scuze) din NT (Matei (1:23)), referitor la "virginitatea" Mariei . In continuare reproduc fragmente din postarile mele anterioare .
Dar inainte de a face asta voi adauga ceva nou :

Acelasi Isaia(7:14) pe care se bazeaza Matei (1:23) {referitor la "virginitatea" Mariei } , se adreseaza lui Ahab , regele imperiului Iehuda , spunandu-i ca nasterea lui Emanuel (Dumnezeu e cu noi , in traducere) are drept scop de a arata ca Dumnezeu se impotriveste asediului intiat de dusmanii evreilor asupra imperiului Iehuda. Cu alte cuvinte e vorba de un eveniment localizat in timp - regenta lui Ahab . Iisus s-ar fi nascut mult mai tarziu , de aceea proorocirea nu se refera la Iisus .

IN CAZUL ACESTA , MATEI (1:23) GRESESTE NU NUMAI PRIN TRADUCEREA ORIGINALULUI (vezi in continuare) CI SI PRIN LOCALIZAREA LUI IN TIMP .

Fragmente din postari anterioare :

1. Despre nasterea Mantuitorului in Vechiul Testament
#16609, de Muresh la Wed, 23/06/2004 - 10:59

Detin Biblia in traducerea romaneasca precum si originalul in ebraica .
Nasterea Mantuitorului e preconizata in Isaia 7:14 .
"De aceea Domnul insus va va da un semn: Iata fecioara va ramane insarcinata , va naste un fiu , si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).
Traducerea in romaneste este exacta cu o exceptie foarte importanta .
Cuvintul "fecioara" ar fi traducerea cuvintului ALMA din original .
"Alma" insemneaza "domnisoara" , sau "fata" . Conditionarea viginitatii nu este amintita .
In Noul Testament , Matei 1:23 scrie:
"Iata , fecioara va fi insarcinata , va naste un fiu , si-i vor pune numele Emanuil" , ... cu trimitere la Isaia 7:14 .
Intre Biblie si Noul Testament nu exista concordanta in aceasta chestiune. Avand in vedere ca Biblia in ebraica este originalul , inteleg ca traducerea este inexacta ."

-------------------------------------------------------

2. Alma pt #18690 de Paianjenul
#18772, de Muresh la Mon, 02/08/2004 - 03:18

... Traducerea mea e replica EXACTA a originalului .Care ar putea fi INTENTIA "autorului" , as putea banui . Traducatorul , insa , a hotarat sa nu traduca "mot a mot" . Data fiind importanta virginitatii ca semn de puritate fizica si sufleteasca , dupa cum era conceput pe vremuri de mai toti oamenii , s-ar putea spune ca traducatorul si-a asumat o responsabilitate neindreptatita .Eu insa cred ca e foarte posibil ca traducatorul nu era dezinteresat . La urma urmei nu traduci "mot a mot" decat atunci cand nu ai incotro . Nu e cazul aici . Corespondentul cuvantului "ALMA" exista in toate limbile . Dupa mine exista o singura explicatie logica : Traducatorul a intentionat sa ne induca in eroare .
......................
In istoria omenirii exista vreo 20 de personajii a caror soarta a fost identica cu cea a lui Iisus . Cel mai vestit este Horus , egipteanul .
Toti astia s-au nascut din fecioare , au murit in mod asemanator cu Iisus si s-au sculat din morti .
-----------------------------------------------
3. Care Tacitus ? - Tacitus taciturnu' ?
#19714, de Muresh la Fri, 13/08/2004 - 12:02

...........

Citesc in

http://www.infidels.org/library/modern/scott_oser/hojfaq.html

un articol scris de un oarecare (sau nu) Scott Oser . Sincer , nu stiu cine este el si in ce masura ne putem baza pe spusele lui .
Si Scott Oser asta spune asa :

"Tacitus and Jesus
In his Annals, Cornelius Tacitus (55-120 CE) writes that Christians
"derived their name and origin from Christ, who, in the reign of Tiberius, had suffered death by the sentence of the procurator Pontius Pilate" (Annals 15.44) ".
Two questions arise concerning this passage:
1. Did Tacitus REALLY write this, or is this a later Christian interpolation?
2. Is this really an independent confirmation of Jesus's story, or is Tacitus just repeating what some Christians told him?

Some scholars believe the passage may be a Christian interpolation into the text.

….there is excellent reason to suppose that Tacitus is merely repeating what Christians said about Jesus, and so can tell us nothing new about Jesus's historicity. "

Toate indoielile astea si , in plus , legendele celor 20 de Mintuitori (cum se inghesuie cu totii sa ne mintuiasca , dom'le) , ma intaresc in convingerea mea ca Iisus nu a existat .
Sorry , indeed ...No harm intended .

--------------------------------

4. Pt. #19721 AlexM
#19723, de Muresh la Fri, 13/08/2004 - 16:19

"cand vorbim de C. Tacitus va rog".

Domnule AlexM , departe de mine gandul sa-l jignesc pe raposatul Tacitus , si asta din doua motive :
1. Nu l-am cunoscut pa raposatul in mod personal ,
2. Raposat fiind , el nu se poate apara si nu e drept sa fie atacat .
In orice caz nimeni nu-l invinovateste de rea credinta . Una din presupunerile Domnului Scott Oser in articolul lui este ca s-ar fi putut ca oameni interesati sa fi introdus in scrierile lui Tacitus pasajul cu pricina despre Iisus .Eu nu-mi iau raspunderea acestei supozitii . Dupa cum am scris , nu stiu FOR SURE care este credibilitatea Domnului Scott Oser chiar daca inclin sa cred ca are dreptate . "
***********

Asta e cam tot ,
Numai bine ,
M

Initial ma indreptai spre culcusul meu cu o ora inainte. Insomnia insa ma intoarse din drum si iata-ma aici!

Cand am adus in discutie acest subiect "sentimente" am gandit despre ele ca o energie si am sperat ca voi sau tu (cititorule!), indiferent cine sau care dintre voi , isi va expune modul de a intelege aceasta energie, de a o percuta, de a o aprecia sau nu. Am fost destul de explicita ca o definitie stiintifica nu ma intereseaza si nici aria lor de raspindire .
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!

sa nu-mi mananci gurita ca inseamna ca raman fara instrument de vorbire si atunci sunt o persoana pierduta! caci a ma pune sa tac... e ca si cum ma condamni la disparitie:_) heheh!
ma bucur ca v-a placut ideea. abea astept sa se trezeasca si sis (ca e oapte la ea acu) sa intre pe aparate si incepem sa strangem propuneri. de aceea mirelavus, baga ideii, sugestii!

ma gandesc ca pentru o mai usoara organizare scrieti asa: unde sunteti localizati, unde credeti/sugerati sa ne intalnim.
si vom strange toate sugestiile pana la sfarsitul anului, apoi vedem care este locatia cea mai central asezata in functie de aria de raspandire a cafengiilor!

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!

-Veniamin Kostaki (1768-1846), strănepotul lui Constantin Costache. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (între 1803 şi 1808; apoi, din 1812 până în 1842),“cel mai înalt prelat al bisericei noastre”, în secolul al XIX-lea.

Om de cultură, el a înfiinţat, în 1805, tipografia de la Mănăstirea Neamţului (unde şi-a tipărit şi propriile traduceri; acolo există un tablou al său de tinereţe, dinainte de a se călugări), Seminarul de la Socola (în 1803) şi multe alte şcoli.

Ctitoriile sale se regăsesc, desigur, şi în domeniul bisericesc: la Mănăstirea Secu a construit, în anul 1823, pe latura de NE, biserica Sfântul Nicolae, ridicată de călugării mănăstirii, având o turlă înaltă pe naos şi fiind zidită pe temelia vechii biserici de lemn de la 1785, care fusese mistuită de foc.

A mai construit aici, pe locul vechii sihăstrii a lui Zosim, biserica Bogoslovul, cu hramul Naşterea lui Ioan Botezătorul, sfinţită în 1832, care este ridicată din zid de piatră şi cărămidă, cu pridvor deschis, spre deosebire de vechea biserică.

În anul 1824, reface Mănăstirea Sihăstria, după ce fusese arsă de turci, în 1821.

La Mănăstirea Agapia ctitoreşte, pe latura sudică, Paraclisul cu hramul Naşterea Maicii Domnului.

Un tablou votiv al său se află în pridvorul Bisericii Trei Ierarhi, din Iaşi, alături de cele ale mitropoliţilor Varlaam, Dosoftei şi Iosif Nanicescu.

Tot Mitropolitul Veniamin Kostaki este cel care a fost iniţiatorul construcţiei Catedralei Mitropolitane din capitala Moldovei unde îşi are, de altfel, şi mormântul, lângă Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

La bătrâneţe, Veniamin a demisionat din funcţia de Mitropolit şi s-a retras în pustnicie la Mănăstirea Slatina, unde s-a şi stins.

Veniamin Kostaki nu a fost numai un înalt cleric, ci şi un om preocupat de frământările politice ale vremii.

Între 1 ianuarie 1807 şi 26 iulie 1812 a fost caimacam al Moldovei, împreună cu mai mulţi boieri (aceasta este cea mai lungă căimăcămie din istoria Moldovei !).

Cea de-a doua sa căimăcămie s-a desfăşurat între 29 martie 1821 şi mai 1821.
Mitropolitul Moldovei a fost şi un adept fervent al Eteriei.

El a sfinţit, la biserica Trei Ierarhi, steagul organizaţiei greceşti şi l-a binecuvântat pe prinţul Alexandru Ipsilanti, pe care îl vedea, la 1821, ca pe un eliberator.

Această atitudine l-a ajutat pe Mitropolit să obţină anularea anatemei aruncate de Ţarul Petru cel Mare asupra familiei lui Lupu Costache.

Iată ce scria istoricul francez Edgar Quinet la moartea fostului mitropolit al Moldovei:

“Suflet de o castitate îngerească, frumos şi plin de maiestate, cum n’ am văzut alt bătrân în viaţa mea. Când mitropolitul Veniamin, îmbrăcat în splendoarea bisericei sale orientale, se înfăţişa îmbrăcat cu vestmintele cele aurite, cu pletele-i de zăpadă şi în valuri pe umeri, poporul vedea într’ânsul pe însuşi sfântul patron al Moldovei”.

În încheiere, un fragment din testamentul lui Veniamin Kostaki; vorbe care exprimă un crez de o viaţă:

“Toate mijloacele câte împrejurările m-au înlesnit, le-am întrebuinţat spre ridicarea naţiei…”.

Ramura Boldur-Lăţescu:
-Iordache Kostaki Lăţescu-Boldur, stră-stră-stră-nepotul lui Lupu Costache.

S-a născut în 1798, la moşia Hudeştii Mari, din ţinutul Dorohoi, ca fiu al armaşului Ioniţă Costache şi al Zoiţei Crupenski, descendentă a Movileştilor şi rudă cu familia Cuza.

A urmat Şcoala de cadeţi din Petersburg şi Theresianum-ul, şcoli militare unde aveau acces numai vlăstarele aristocraţiei.

A fost agă, vornic de Ţara de Sus, polcovnic, comandant al Divizionului de cavalerie de la Iaşi (în 1830), mare-hatman, mare-vornic, inspector general al miliţiei Moldovei şi s-a ocupat de educarea corespunzătoare şi de bunăstarea militarilor.

La iniţiativa sa ia fiinţă, în decembrie 1856, Şcoala Militară din Iaşi.

A fost căsătorit cu o Rosetti, apoi cu o Balş.

Numele de Lăţescu provine de la una dintre moşiile familiei, Lăţeştii (numele ar putea fi denaturat din Lănţeşti; iar moşia ar putea fi cea primită, de către Sima Boldur, de la Ştefan cel Mare, după ce acesta îi învinsese acolo pe polonezi, în 1497; actualmente moşia se află pe teritoriul Republicii Moldova).

Testamentul hatmanului Iordache, care a murit la 9 februarie 1857, este foarte interesant, atât ca sursă genealogică (prin enumerarea copiilor care îl moştenesc), cât şi pentru faptul că oferă informaţii în legătură cu averea imensă deţinută de el la momentul respectiv (avere care, de altfel, s-a risipit foarte repede, în decurs de numai o generaţie: după 40-50 de ani, moşia de cca 30000 ha a ajuns în proprietatea unui fost arendaş, de origine armenească).

Iordache Kostaki Boldur-Lăţescu a înfiinţat la Hudeşti o Şcoală Costăchească, care a funcţionat iniţial ca şcoală de dascăli, şi a fost autorul a numeroase acte de caritate faţă de ţăranii de pe moşiile sale. Ion Ionescu de la Brad scrie, despre el, în Agricultura română în judeţul Dorohoi: “Proprietarul de la Hudeşti este considerat omul cel mai drept şi mai binevoitor către ţărani”.

Din această linie descind, astăzi, doamna Manuela Cernat, critic de film şi domnul Gheorghe (Iordache) Boldur-Lăţescu, fost deţinut politic, profesor universitar la A.S.E., doctor inginer, specialist în teoria deciziilor economice (întemeietor de şcoală) şi autor al unor importante cărţi cu profil memorialistic, dedicate crimelor regimului comunist (“Genocidul comunist în România”, în trei volume).

D-l Gheorghe Boldur-Lăţescu este fiul colonelului de cavalerie, Ioan Boldur-Lăţescu şi al Marinei Stroici, descendenta marelui cărturar Luca Stroici, membru al Dietei poloneze, rudă apropiată a Movileştilor şi traducătorul în limba română a Rugăciunii Domneşti, Tatăl nostru (traducerea lui este foarte aproape de forma în care se rosteşte rugăciunea la ora actuală).

Multe alte personalităţi de prim rang au ascendenţă Costache.

Printre acestea, Grigore Gafencu (mama sa, Raluca Costachi, era o Costache atât după mamă, din ramura Pătrăşcan, cât şi după tată, din ramura Talpan) şi Nicolae Iorga (înrudit cu neamul Costăcheştilor prin bunicul său matern, un Arghiropol).

Un fapt inedit este, conform mărturiilor de familie, acela că, prin intermediul rudeniei cu Simeon Movilă, Costăcheştii se înrudesc cu familii nobiliare poloneze şi, de departe, cu familia de Bourbon şi cu toate marile familii domnitoare ale Europei.

Stema familiei Costache, întocmită conform tradiţiei de familie pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui de-al XIX-lea136 , arată astfel: un scut spintecat, pe care se află, în partea superioară, pe fondul smaltului jumătate roşu, jumătate azur, un vultur căruia nu i se văd ghearele şi care are, deasupra capului, o coroană.

În partea inferioară, pe fondul smaltului de aur, se găseşte o mână cuirasată, ţinând în pumn o ramură verde, o spadă şi o cruce. Deasupra scutului se află o coroană contală, totul fiind acoperit de o mantie princiară.

Preocupat fiind de istoria familiei Boldur-Costache, am cules informaţii din diferite surse.

În timp, am simţit nevoia unei reorganizări a datelor şi a unei comparaţii între diferitele unghiuri de receptare. Astfel, lucrarea încearcă să atragă atenţia asupra unor elemente prea puţin folosite, până acum, în aria demersului istoriografic.

Studiul genealogic, oricât de pasionant, nu poate avea finalitate în sine.

El este cu adevărat roditor doar atunci când contribuie în mod semnificativ la îmbogăţirea cunoaşterii istorice.

Filiaţiile şi înrudirile pot rezolva multe necunoscute şi pot clarifica multe dintre abordările istoriografice insuficient fundamentate.

Finalitatea ideală a spiţelor genealogice este realizarea unui portret cât mai puţin trunchiat al societăţii din epoca la care ele fac referire.

Genealogia are şansa şi datoria de a îmbina viziunea sincronică, cu cea diacronică.

Lucrarea de faţă se doreşte o încercare în acest sens.

Am urmărit rădăcinile şi traseul istoric al uneia dintre cele mai interesante familii ale boierimii moldovene, la studiul căreia îmi propun să revin.

Probleme precum continuitatea dintre Boldureşti şi Costăcheşti vor provoca şi în continuare vii polemici în rândul specialiştilor.

Alte elemente, precum rolul jucat de Lupu Costache în 1711, merită o mult mai concentrată atenţie. Ceea ce se desprinde cu deosebită claritate este rolul esenţial pe care marile familii boiereşti, prin personalităţile lor de marcă, l-au avut în istoria Moldovei şi a Munteniei.

Studiul aprofundat şi imparţial al istoriei lor, în cadrul căruia genealogia poate avea un aport de primă importanţă, va avea ca efect tocmai acea mult căutată facilitare a realizării unui portret cât mai fidel al epocii şi societăţii în care elitele boiereşti deţineau rolul conducător şi, în plus, va înlesni înţelegerea structurilor şi factorilor determinanţi ai regimului boieresc de la noi.

Bibliography(continuare):

Informaţii obţinute prin bunăvoinţa domnului prof. univ. dr. Gheorghe Boldur-Lăţescu, descendent direct din Gavriliţă şi Lupu Costachi.

Adeptul tradiţiei este şi colonelul Ilie Culişniuc Olaru, un pasionat cercetător al Costăcheştilor.

Spiţă considerată de Ion T. Sion, în studiul citat, drept o exagerare a lui Iordache Mălinescu, din 1842, spre slăvirea Mitropolitului Veniamin Kostaki (opinie în linia lui Gheorghe Ghibănescu)


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Da, se intampla deseori ca discutiile sa se inversuneze, unii isi pierd calmul, altii deviaza vadit de la subiect sau se baga precum musca in lapte fara sa "isi fi facut temele pentru acasa" (adica sa citeasca cele ce s-au spus ulterior in cadrul acelui subiect).

Multi considera asta ca fiind sarea si piperul dialogului. Controversa insa, poate la fel de bine sa fie interesanta si cand schimbul de replici este bazat pe respectul fatza de opinia celuilalt, pe intentie de dezvoltare a polemicii in sensul acoperirii unei arii mai largi de semne de intrebare.

Asta in ceea ce priveste continut si calitate.

Daca m-as referi la logistica, ar fi interesant sa avem posibilitatea a vedea pe ce subiect se afla utilizatorul online. Nu de alta, dar ca sa ne putem aduna mai multi la un loc si participa la discutii. Nu de multe ori s-a spus , sub diferite forme, ca ne fug ochii in stanga si dreapta tot dand click sus si jos pentru ca prinde firul discutiilor.

Cam atat, din partea-mi! Si multam' de intrebare!

Mai laso "dracului" cu aderarea la stiinte oculte, ca noi nu vrem sa ne intoarcem in epoca Inchizitiei, stii?!
Noi nu vrem sa producem generatii de fanatici, asa cum produce islamul de exemplu.
Si nici nu vrem sa ajungem sa inlocuim "dictatul de SUS, de la partid" cu ce si cum sa credem cu dictatul de la biserica a ce si cum sa credem.
"Cine uita istoria risca sa ii repete greselile" - presupun ca stii maxima asta.
Una este sa-ti declari copii crestini si cu totul alta este sa DECLARI RELIGIA ca materie obligatorie de studiu, cu efecte asura mediei ganerale la sfarsitul clasei a VIII-a.
Eu inca sustin sa ziceti mercy ca sunteti platiti de la buget sa va spuneti povestile din care sa invete copiii ce greseli nu trebuie sa repete, ca sa nu continue razboaiele religioase si nici macar impuenrea suprematiei unei anume religii sau a alteia - si cam atat.

Pentru Hypatia, "Care e problema?" - iti spun eu care e problema
Cand am fost intrebat despre apartenenta la o confesiune religioasa recunoscuta in Romania, mi s-a spus ca Religia va fi o materie de studiu cu caracter OPTIONAL nu OBLIGATOIRU si nici de cum ca facand parte din "trunchiul comun al ariei curriculare" cu efecte asupra mediei generale la sfarsitul clasei a VIII-a, cum am mai spus.
Vreau sa cred ca undeva acolo in forurile dvs. superioare se face totusi distinctie intre o temetica optionala, predata la nivelul gimnazial si optiunea pentru studiul efectiv - atunci cand elevul doreste sa mearga la scoala de catiheti.
Cu alte cuvinte sa fie CLAR: EU NU DORESC ca fiu meu sa ramana corijent pentru ca nu ar fi stiut sa recite al nu stiu catelea verset din Evanghelia dupa Matei! Una este sa am cunostinta despre ele si alta este sa le invat pe dinafara!
Conform Constitutiei si libertatii de credinta - nu ma poti obliga dumneata, cu aria dumitale "curriculara" sa invat pe dinafara evangheliile nimanui!

Nu cred in radacina raului ci mai degraba proasta gestionare a abilitatilor native ce s-au deteriorat in timp si au devenit diabolice si contagioase.Cred ca D-zeu a vrut ca o credinta sa fie o cale sper El...o lumina pentru toti prin intermediul unui stil de viata...dar a degenerat in prima faza prin insusirea si pervertire de catre om a calitatilor puse in noi de D-zeu,ajungandu-se la conceptul de goim ....adica noi...evreii si restul ...curcanii de pe masa recunostintei!In prezent in Orienul Mijlociu s-a uitat lectia Holocaust dar se fac bani frumosi pe asta.Vorba aia...esti antisemit ...demonstreaza ca nu esti!