comentarii

a-si incerca norocul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
la vita in italia - de (anonim) la: 07/03/2004 06:31:23
(la: Viata in Italia)
in mod normal la vita e bella, dar daca cumva nu ai unde sa dormi chiar si in italia ninge acum la campie...
important sa vorbiti o limba italiana cat de cat literara.aici au multe dialecte in fiecare regiune.
si de asemenea sa aveti noroc si banuiesc aptitudini:ca rabdarea ,perseverenta,umilinta.Eu sunt a doua oara aici in nord .prima data doua luni acum 3 ani la prieteni.nu am gasit nimik concret.,,dezavantajul,, meu ca nu am invatat sa repar masini,sa lucrez pe santier.avantaje ca am muncit in comert si alimentatie publica.
nu m-am intors disperat .dupa 2 luni totusi pentru a-mi pastra validitatea pasaportului.mi-am dorit mult sa revin si soarta a facut sa se intample.
am cautat permanent si am ramas deschis la ,,okazii,,
uite ca vara trecuta pritre alte lucruri(in viata tot timpul avem de ales,de luat decizii)a venit ocazia unei burse pe un an aici.
si vor mai exista .fiti pe faza.
revenind aici.pentru mine este ca adoua casa si chiar ma distreaza ca greutatea cu limba italiana este ca e mai simpla decat credem. vorbesc engleza si inteleg franceza. aveam tendinta sa ma corectez in engleza.fals.mai putini italieni vorbitori de engleza decat acasa.asa ca ma exprim in romana ,asteptand totodata comfirmarea sau adaptarea in italiana literara incercand sa si memorez cuvantul .am si un dictionar,iar cand nu cunosc ceva imi notez si invat.
viata este frumoasa.depinde la ce te raportezi.cum pentru romani o slujba,partenerul si pritenii sunt cele 3 elemente daca gasiti de munca restul vin de la sine.
eu stiu un site pentru voi www.stranieriinitalia.com si versiunea romana www.romaniiinitalia.com
Succes si nu incercati la inceput cel putin sa va faceti mai multe cunostiinte straine ,nu romani .pentru a nu fi dezamagiti si pentru o integrare reusita.
sper ca v-am fost util si incurajator.
Adrian
a_onaca@yahoo.co.uk
Padova,IT
incredibil dar... poate previzibil - de Bogdan Dumitru la: 09/03/2004 14:26:59
(la: Va place O-Zone?)
hi alice,

cuvintele dintr-o melodie sunt mult prea des fara sens... ceea ce conteaza e rima, ritmul si poate cateva "cuvinte cheie" care, desprinse din context, "suna bine", aduc ceva extrem de familiar si usor de retinut... e.g. "dragoste", "sms", ochii tai"... lait-motive.

se aplica si la melodiile americane/ englezesti/ etc... de la versuri pana la numele formatiei... spunea cineva: "auzi ce nume de formatie, !!"... dar "smashing pumpkins"?? ("zdrobind dovleci")

tot ce conteaza e sa prinda melodia, sa aiba un ritm care sa se potriveasca cu ce doreste 90% din public in momentul ala... ceea ce, e un merit;)... fie stii sa iei pulsul lumii, fie ai noroc;)...

anyway asta se refera la hit-urile de moment, care sparg piata si apoi mor incet sau repede... o-zone a fortat nota cu "dragostea din tei" dar se pare ca a mers bine figura...

bottom line: nu stiu daca are sens sa incerci sa vizualizezi metafora... pentru ca nu cred ca ei au vizualizat-o in the first place;)... e mai probabil sa fi aruncat pe piata o chestie "take it or leave it"... and people took it;)

pe curand,
--bogdan


#11702 (raspuns la: #11209) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anton - de (anonim) la: 11/03/2004 00:55:48
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Am plecat din tara acum trei ani. Am rabdat si dupa revolutie, alaturi de atatia romani. Ca toti de prin tara, eram cu slujbe (nu una), scoala, si imi aduc aminte cu durere ca ma imprumutam de la un salariu la altul (multi nu prea au nici macar norocul asta). Ma simt bine ca de cand am ajuns in State sa uit cand iau salariul pentru ca imi administrez venitul foarte bine si imi creez un credit fara de care nici o institutie financiara nu se uita la tine. Nu mai dau spaga nici la doctor, nici la alimentara...ceea ce in tara din pacate nu calculam la salariu dar realizam ca incet-incet, "nu avem marunt" ma afecteaza si ma face sa ma simt penibil asteptand restul ce mi se cuvine. Aici democratia si legile se aplica si nimeni nu risca sa-si piarda slujba pentru cativa centi.
Cu parere de rau, inca citesc ziarele si ma minunez cum familiile din Romania pot fi asa de dezbinate incepand cu bautura, certurile din casa, tipete si batai, crima dintre fii si parinti...
Nu mai pun ca guvernantii care inca-si aranjeaza culcusul inainte de a pleca din pozitia tinuta cu strasnicie, au comfortul moral si financiar sa nu treaca prin ce trece muritorul de rand.
Un exemplu a ceea ce fac guvernantii americani, inainte si dupa alegeri este sa ajute pe cei in nevoie folosind toate posibilitatile legale si relatiile la dispozitie; acel om ii va face reclama gratuita si in urma faptului, guvernantul va avea cateva voturi in plus.
Mi-e dor sa vin in tara dar nu de romani mi-e frica, ci de tigani. Ei ne-au dezbinat si ne e teama sa ne unim intr-un autobuz cand suntem buzunariti sau pipaiti pentru ca nu stim cati dintre ei sunt in jurul nostru. Ei nu se dau in parti de la contraventii de tot felul si stim foarte bine ca ne rad in nas ca nu vor sta prea mult pe la sectie sau in tribunale pentru ca banul le rezolva pe toate. Aici, da, pot spune ca am prejudicii, asa cum are neamtul cand aude de romani si se gandeste la tigani. Poti sa le spui ca nu sunt romani? NU! Legea le da cetatenia romana si asta ne duce de rapa.

Atata timp cat pana si ziarele "mototolesc" imaginea Romaniei ca sa aiba ziarele franceze ce barfi, nu ma intorc in tara sa imi stric buna dispozitie si vacanta pe care cu greu am castigat-o!

Aici sunt romani care vor sa aiba relatii de prietenie cu alti romani (de obicei sunt singuri, fara familie sau cu frati prin tara) dar sunt si alte familii care au problemele lor si desi personal am incercat sa-mi impun macar un telefon pe luna, de complezenta, dupa mai mult de doi ani, cat ai avea bunavointa, prost sa fii sa nu realizezi ca "dragoste cu de-a sila nu se poate". Taiati de pe lista de prieteni, incercam sa implementam traditiile noastre aici, chiar recent am oferit martisoare trimise de mama, colegilor si sefilor de serviciu. Unii dintre ei incearca cate o expresie romaneasca (adevarul ca le aleg pe cele usoare) si intotdeauna mi-am afirmat originea fara a-mi fi teama de prejudecati sau rusine.
Am un prieten roman care vrea sa mearga la scoala dar mai trebuie sa munceasca un pic la engleza si-l ajut. Dar si el are vointa. Daca unul ar fi "hais" si altul "cea", am ajunge la concluzia generala ca romanii din diaspora nu sunt uniti. Padure fara uscaturi?

Bafta la viza loteriilor sau pe orice alta cale legala!
viata in Canada.... - de (anonim) la: 13/03/2004 21:05:59
(la: Romani in strainatate)
Locuiesc in Canada de 5 ani... In afara de Romania si Canada n-am mai vazut si altele, asa ca nu pot spune "e mai bine" sau "e mai rau" decit in alte parti. Singura comparatie pe care as putea s-o fac este intre Canada si Romania dar nu cred ca asta va intereseaza.
Am observat ca v-a mai raspuns cineva, ader la sfatul lui cu privire la mersul la ambasada Canadiana din Spania (banuesc ca trebuie sa fie una prin Madrid), nu v-as sfatui sa incercati altceva, riscurile sunt prea mari. Odata venit aici legal aveti dreptul la ajutor social (daca Doamne fereste e nevoie), asigurari medicale (mai putin dentare) de care in general e nevoie si nu sunteti pus in situatia de a cauta de lucru la negru care, cu toate ca de la distanta pare ireal, vazut de aproape este cit se poate de periculos si riscant. Am citit chiar zilele trecute un articol intr-o publicatie locala in care povesteau cite miini si picioare se taie anual prin padurile candiene si cite vieti se pierd ca urmare a accidentelor...
Despre viata de aici... trecind peste "problemele culturale" care sunt mai mult sau mai putin importante, de la om la om, viata de zi cu zi poate fi oriunde intre baietii care fac administrare de system sau baze de date pentru bancile importante si au biroul la etajul ics intr-un zgirienori si pina la homeless-ii care dorm in cutii de carton la baza aceluiasi zgirienori... Cu alte cuvinte: sunt meserii care se cauta si meserii care nu se cauta, calificari care iti asigura gasirea unui job in mai putin de o luna si calificari pe care le uiti complet si te apuci de altceva dupa ce ti-ai cautat de lucru sase luni, ai mai stat pe welfare inca sase si ai facut cursuri de recalificare. Mai intervine putin si norocul dar din experienta mea personala norocul e mai mult o functie de cit de indaratnic esti cind e vorba sa-ti schimbi stilul de viata.
Va pot recomanda un site pe care-l apreciez foarte mult, e al unui roman din Timisoara venit aici si care-i "mentorul" majoritatii romanilor care au venit aici (www.thebans.com). Exista citeva restrictii: "intemeietorul" site-ului lucreaza in IT, deci site-ul si in general cei care se plimba pe acolo sunt persoane care lucreaza in IT. "Computeristi" cu alte cuvinte. Daca nu sunteti unul dintre ei sfatul meu ar fi sa cautati romani care au calificari asemanatoare cu ale dumneavoastra sa aflati de la ei cit de usor le-a fost sa-si gaseasca de lucru, cit de multumiti sunt de serviciul care-l au si cit de mult le place viata in Canada cu resursele financiare de care beneficiaza pe urma acelui serviciu. Am constatat pe pielea mea, care pentru mine e cea mai pretioasa piele din lume, ca totul graviteaza in jurul serviciului ca generator de venituri, daca-ti aduce cit trebuie atunci ai acces si la cultura, femei, istorie, bautura, arta, masini, excursii, droguri, jocuri pe computer, filme, pornografie, etc, functie de care va sunt pasiunile, cu alte cuvinte: de toate pentru toti.
#11993 (raspuns la: #11746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Duduie Lizuca, Incerc sa m - de ikoflexer la: 13/03/2004 22:33:52
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Duduie Lizuca,

Incerc sa ma abtin de la un comentariu despre al lua si pe Patrocle daca mergeti in Ro, sa va pazeasca :)

Serios acum. Si eu am vizitat Ro de curind dupa 13 ani. M-am asteptat la foarte rau. Dar nu a fost chiar asa de rau cum mi-am inchipuit, cel putin nu din toate punctele de vedere. De exemplu unele vinzatoare si chelneri au avut o atitudine ireprosabila, iar altii... sa nu mai spun.

As spune ca renteaza (sufleteste) sa faceti vizita impotriva retinerilor. Un singur sfat ma aventurez sa va dau (pentru ca ati cerut oricum). Aveti grija cum va impartasiti opiniile acolo, pentru ca multi nu vor intelege ce vreti sa spuneti oricum, chiar si daca au numai intentii bune. Traind in Ro in saracie si disperare, unii de pe o zi pe alta, altii pe pensia parintilor, il face pe om nerabdator si judecator aspru.

Cind veniti inapoi scrieti-va parerea aici :) Sintem curiosi.

- ikoflexer
#11995 (raspuns la: #11925) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La subiect: pentru Andre Morariu - de relu la: 17/03/2004 20:48:23
(la: Romani in strainatate)
Domne Morariu!

Subiectul acestui forum este de ce am plecat din tara. Hai sa mai adaug un motiv pentru plecarea mea din tara, asa ca ceea ce spun in frazele urmatoare sa fie la subiect: am plecat ca sa nu mai aud bazaconii precum dumneata te incumeti sa raspindesti. Din cite am inteles d-ta ai ajuns la concluzia ca nu e de trait intr-o anumita tara dupa ce ai vizitat-o pe termen scurt ca turist. Adica daca ne indragostim de piramide automat tragem concluzia ca e e fain de trait in Sahara, iar daca nu ne place un satulet de munte ca nu e nimic de vazut ca turist nu e de trait acolo? Nu sint de acord cu comentariul d-tale din toate punctele de vedere, si nu numai din logica falita pe care o folosesti. Ce prostii vorbesti d-ta de romani pe ajutor social? Te-ai intrebat vreodata citi romani sint pe ajutor social in Canada? Iti pot spune ca e unul dintre procentajele cele mai mici pe toti emigrantii. Si asta am observat eu in cei 13 ani de cind sint aici. Si nu numai eu, dar si altii (de alta nationalitate) intotdeauna au facut un comentariu special cind au aflat ca sint roman despre cit de lucratori sint romanii in general. E alta situatia cu mamele sau tatii pensionari care au venit aici in Canada sa se reuneasca cu copii lor; unii sint pe ajutor social si de ce nu? Si-au facut datoria si au lucrat toata viata deja. Tot dai cu biciul ca d-ta nu ai apelat la ajutor social. E bine si ma bucur ca viata ti-a dat matale sanatate si noroc ca sa nu trebuiasca sa apelezi la ajutor social. Dar nu se stie niciodata, si nu iti doresc sa afli cum e (nu ca eu sint pe ajutor social, ca nu am de ce). Mi se pare foarte aroganta atitudinea dumitale, si foarte lipsita de simpatie pentru cei mai oropsiti dintre noi.

Pe de-o parte te miri ca vor romanii sa vina in Canada, iar pe de alta parte vorbesti numai de Quebec. Apropos, Quebecul e numai o parte a Canadei, si este foarte diferit in Quebec decit in restul tarii.

Hai sa-ti spun eu numai citeva motive pentru care un roman ar pleca din tara cu directia Canada:
unul din nivelele de trai cele mai ridicate din lume
crima putina (nu-ti cumperi pistol de la magazinul de carne)
sistem social (incluzind asistenta medicala) avansat -- as vrea sa va aud cum va-ti bate joc de asistenta sociala a Canadei daca faceati cancer la prostata (Doamne fereste) si-ar trebui sa scoateti din buzunar vreo 30 de mii de dolari (sau mai mult) pentru tratament. Aici e gratis.
CETATENIE CANADIANA IN PATRU ANI! -- not bad eh?
pasaport Canadian cu care poti merge in colturi ale lumii unde la sigur esti maltratat in minutul in care ar afla ca ai pasaport american
din momentul in care ajungi aici esti tratat ca o fiinta umana, nu ca un auslander (cum se mai intimpla in anumite tari)

As putea continua cu lista, dar ma opresc aici. Sa nu ma intelegi gresit! Nu incerc sa arunc cu noroi pe alte tari. Fiecare tara are avantajele si dezavantajele ei. Dar nu accept aluzia d-tale la Canada ca ar fi o tara fara avantaje.

Iti propun ca in viitor sa fii mai atent cu aceste comentarii care numai stirnesc vrajba si nu ajuta pe nimeni. Nu e nevoie de mai mult trollism decit avem deja.

Mindru de a fi Canadian la orice ora din zi si din noapte,
- Relu
#12303 (raspuns la: #12270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
concluzii....?!?!? - de Ivy la: 23/03/2004 14:34:44
(la: Viata gay romaneasca)
Am incercat sa-mi dau seama daca la discutia asta a participat si partea feminina...si am ajuns la concluzia ca doar barbatii .."bataiosi" au umplut 2 pagini cu mesaje. Si de aceea ..m-am gindit sa compensez cumva.:- )

Ce a fost placut la cititul mesajelor..a fost faptul ca au fost scrise de minti ..destepte. Faptul ca a existat contrazicere nu m-a mirat deloc..ca doar ..verbul "a contrazice" ne caracterizeaza pe noi romanii...Si nu e rau deloc, doar sa nu ajungem a ne lua de par..
Dogmatic si Papadie..serios acum, relatia voastra incepuse sa mearga din ce in ce mai bine..si in final tot suparati ati ramas...Acum, fara gluma, amindoi aveati dreptate...de ce sa il acuzam pe Papadie de lipsa tolerantei??? El nu a spus ca nu ii tolereaza pe homosexuali..a spus ca nu i-ar accepta in viata lui..si e de inteles. Are un copil, si e firesc sa spuna asta..La fel ca el gindesc si eu..in anumite momente..Am si eu copii si cind vine vorba de gay people si in minte am copiii mei si am ideea ca la un moment dat ar putea avea unul din ei nesansa de a fi alaturi de astfel de oameni care sa le sugereze o anumita .."incercare", atunci am aceleasi ginduri ca si Papadie. Da ce e atit de rau in a spune nu ii plac, ca nu ii vreau linga copiii mei, ca nu vreau sa le spun copiilor mei ca e ceva normal...Ii tolerez..dar asta nu inseamna ca ii iubesc ca ii consider normali..desiiiiii... in urma cu ceva ani am lucrat in domeniul filmului in Canada. Am fost la interviu, doua..interviuri..."nice people"..am zis eu dupa interviu..Am fost angajata..Am inceput lucrul, am inceput sa cunosc oameni..si am inceput sa incerc sa-mi dau seama cu cine lucrez..Treceam prin stari ciudate...si anume in citeva zile am aflat ca regizorul era gay, seful meu direct era gay...production managera era gay...ce sa mai zic...intrasem bine...Eram proaspat sosita din Romania, cu anumite idei in cap, cu o fetita mica mititica acasa...Desi ma consider un om destupat la minte, citit..ma rog..in primele zile ma trezeam ca nu vreau sa ating anumite lucruri cu care ei umblau, nu doream sa fac conversatie, ii priveam cu interes...mare interes...purtari poate anormale ar spune unii, sau purtari ale unui ignorant ar spune altii...Mergeam acasa si imi cautam alt job de zor..Au trecut lunile, si am invatat sa ii privesc normal...da..am invatat sa privesc normal..Cu regizorul am schimbat retete culinare, si am stat la povesti, eu punind o multime de intrebari..printre care si..cum a realizat ca nu este atras de femei...Desigur nu am sa contrazic teoriile lui Dogmatic pentru ca se pare ca stie ce spune, si fara a fi citit ceea ce spune Dogmatic intotdeauna am gindit ca e ceva gresit cu ei..medical..Insa conteaza si mediul din care vin, si viata care au dus-o si influenta celor de linga ei. Mi-am dat seama din povestile colegilor mei de serviciu. Toti au avut pe cineva cu aproape 20 de ani mai mare care a fost linga ei si care a ajutat in luarea deciziei. Minunata mea colega gay chiar mi-a tinut o "prelegere" despre cit de minunat este sa ai o relatie cu o femeie.."sint mai blinde, mai intelegatoare..mai..mai" Sincer, daca pe ei ii ascultam cu oarece interes..ei bine la discutia cu ea nu am stiut cum sa fug mai repede..Ma simteam ciudat si incercam sa ii spun ca o inteleg dar uite ce ..noroc pe mine ca am dat peste un barbat absolut blind si nu a trebuit sa caut o femeie..hmmmmm :-) funny nu?...dar daca aveam 16 ani si un anume stres legat de barbati, poate ca m-as fi gasit tentata sa caut blindetea unei femei...dar ma rog trebuia sa am lipsa si oarece ...ce spuneai tu Dogmatic ca se produce..o schimbare...ma rog..chestii medicale, tu stii mai bine"... Deci tine totusi de a fi "normal " si "anormal", nu?
Am lucrat aproape un an in acel mediu, a fost ok si incepuse sa-mi placa. Oscilam..La work ii priveam, lucram impreuna si ..habar nu am de ce dar cuvintul "anormal" nu imi venea deloc in minte. Iesita pe usa companiei nu puteam decit sa spun"ANORMAL, ANORMAL....DOAMNE TE ROG SA-MI FERESTI COPIII"
Canadienii le spun copiilor de 6, 7, 8 ani ca e normal. Vecina mea imi spunea intr-o zi cum i-a explicat ea fetitei ei de 9 ani ca e normal daca mai tirziu va dori sa aiba o iubita in locul unui iubit. Ca exista si astfel de familii si este absolut normal. Vecina mea e avocat ..si oare de ce ma asteptam la alta explicatie de la ea?
Dogmatic, poate imi spui tu..e bine ca eu sa ii spun fetitei mele care are 11 ani ca e ok?
In Vancouver, anual se face parada gay-lor. In toti anii am stat departe de locul respectiv, dar anul asta am nimerit pur si simplu in mijlocul paradei. Am uitat total si am ajuns cu masina chiar in mijlocul paradei...Dogmatic, draga prietene...imi vine sa spun acelasi lucru pe care Papadie l-a spus cu atita foc..."ca i-as fi impuscat"...ma rog..e dur..e foarte dur..nu..dar sincer m-as fi dat jos din masina sa pocnesc pe citiva din ei..uffff ce am simtit atunci..Copiii nostri au inceput sa puna intrebari...Prieteni nostri gay erau cumpliti..mergeau tinindu-se de mina si se opreau in fata masinilor sa se sarute cu foc, erau imbracati ..aiurea...imi venea pur si simplu sa-mi leg copiii la ochi..dar am fost calma..si nu am repetat decit ca ceea ce vad e un lucru anormal...DA, ANORMAL...Imi propusesem sa le povestesc cindva cu alte cuvinte...ceva care probabil ar fi placut celor ca tine Dogmatic (si eu ma includ in acea categorie, dar inainte de a fi avut copii..SERIOS, EU AS FI GINDIT TOTAL CA SI TINE INAINTE DE A AVEA COPII) Dar atunci pe loc, in masina fiind, le-am deschis geamurile copiilor si le-am spus sa se uite, le-am spus ca e gresit, si le-am mai spus ca este exact ca si povestea cu drogurile, ceva neeacceptabil, ceva foarte gresit(probabil ca nu e la fel...dar oricum..parada aia mi-a pus o ceata totala pe brain)..
Stii Papadie, simt si acum in momentul asta ura ce am avut-o in dupa-amiaza aia..i-am urit pe toti chiar si pe cei care au fost draguti cu mine si m-au ajutat in primul meu job...so, am uitat total desi am spus ca nu am sa uit niciodata cit de buni au fost cu mine si totusi in momentul ala nu am vazut altceva decit copiii mei si frica de ce va urma in viata, si gindul.."cum sa ii feresc"..ehhhh
Ce naiba am vrut sa spun totusi in mesajul asta lung...aaaa, pai cred ca am vrut sa spun:
1. mesajele voastre au fost absolut superbe tocmai pentru ca erau puncte de vedere diferite
2. parerea fiecaruia depinde de ..momentul la care se afla in viata. Nu ai copii, esti doar tu si sotul/sotia...atunci nu te impiedica sa spui ca nu ai nimic impotriva loc, ca esti prieten, ca te vizitezi, ca ..ii consideri oameni normali. Esti la acel moment al vietii in care ai copii ..ei bine atunci te schimbi total si incepi sa gindesti un pic altfel, incepi sa spui..."hei...e ok, dar sa stea departe de mine..treaba lor, alegerea lor atita timp cit nu ma afecteaza pe mine...cit despre vizite...pai ce sa discut cu ei...ca mie mi-ar place sa am in vizita cupluri ca si mine"..si ma rog..nu doar astea sunt "mpmentele" in viata...sunt o multime altele..deci raspunsul fiecaruia depinde de unde e cu cine e ...in ce pozitie e..:-)
3. cafeneaua e aici si e superba..sintem aici la o cafea..nu? ne spunem parerile, citim parerile altora, avem de invatat sau nu..pentru ca stim deja tot...mai aflam cum e bine sa investesti sau cum nu...despre America, Franta..ce mai e pe acasa...adica mai stam la o cafea in timpul lucrului. (eu ...ca de exemplu :-)..ca acasa nu mai avem vreme...dar ne amintim de discutii de la cafenea...so...Daniel Racovitan..multumiri pentru "inventie".

cu stima pentru toti

Ivy
#12697 (raspuns la: #9665) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
experientza. - de miramash la: 30/03/2004 03:49:51
(la: Ce se intampla cu romanii, cu voi?)
Unul dintre lucrurile cele mai ciudate ale umanitatzii este rebeliunea din perioada adolescentzei, care ne face sa ne judecam parintzii si pe cei de virsta lor, le gasim toate nodurile din papura fiindca cel mai des ne amintesc ca suntem tineri. Si noi consideram ca este o jignire, o luam ca pe un ultraj fiindca suntem in cautarea recunoasterii maturitatzii (fizice a celor care fug dupa "femeiusti") si intelectuale a celor ca tine. Pot sa-tzi spun ca din nefericire nu vei fi niciodata mai inteligent decit astazi, virsta de 15-25 ani este cea mai intensa din punct de vedere intelectual, de aceea si facem studiile cele mai importante, care vor determina cursul vietzii noatre. Deci baiete, felicitari, esti la apogeu. Iar cei care itzi amintesc ca eshti tinar o fac din doua motive.
1.pentru ca ei nu mai sunt ... si
2. fiindca ar vrea sa fie.
Dupa perioada asta de apogeu intelectual, ceea ce ne face sa avansam este "experientza", care la multzi tzine loc de intzelepciune, faptul de a vedea in mod repetat diverse fapte si consecintzele lor creaza in mintea noastra ideea de regula, ceea ce ne face mai repede sa intzelegem care va fi urmarea, sau cunoaste mai bine personalitatzile pe care le intilnim zi de zi. Sa ai un soi de declick un "deja vue" de citeva ori pe zi, sa stii de cinet-ti place si de cine nu, de cine ai incredere sau nu...dupa 2 minute. Pentru ca ai mai avzut asemenea personaje deja si stii ce au facut sau la ce sa te astepzi din partea lor.
De ce crezi ca ne imprietenim din ce in ce mai putzini cu cit inaintam in virsta? NU mai avem nevoie sa petrecem timp cu ei pentru a-i cunoaste si intzelege, am vazut deja fiecare arhietip, stim ce are sa urmeze. Ii stim deja pe cei buni sau rai, lenesi sau mincinosi dupa o aruncatura de ochi sau o fraza, un gest.

Drept sa-tzi spun , dupa ca mi-am urit indelung parintzii pentru ca mi-au reamintit ani de zile ca sunt tinar, astazi, cind nu mai sunt imi asasinez in acelasi fel copii, spunindu-le in acelasi mod stupid, cum tzi se spune si tzie, ca suntezi tineri si ca avetzi multe de invatzat, etc...
Singurul lucru pe care incercam sa-l marcam este ...viatza ne face mai intz.. aproape era sa spun intzeleptzi.... nu, doar experimentatzi si incercam noi parintzii sa ne substituim experientzei voastre. ceea ce rezulta in plictisitoarele sfaturi ...si ai sa vezi tu ....si....fa cum itzi spun eu... Totzi spunem "ce nu ash dasa mai fiu tinar( 18 ani) cu mintea de azi...
Dupa toata chestia asta voiam sa ajung la faptul ca ce vad eu la Ro, dupa 60 de ani petrecutzi mizerie de de 3 generatzii , este ca standardele romanului au scazut asa de mult incit ceea ce vizeaza este "telefonul de 20 milioane" si chestii de astea.
Am uitat in totalitate ce inseamna demnitate. Cuvintul a ajuns aproape arhaism. Am uitat ce inseamna respect.

Ca sa construiesti ceva trebuie sa ai idealuri, sa ai un plan, si cel mai important cu cine sa il duci la bun sfirsit. Bineintzeles fondurile... Dar daca unul singur dintre toate cele 4 lipseste, nu ai sa reusesti sa faci ceva. fara plan nu stii incotro mergi, fara ideal nu stii unde sa te opresti, fara oameni ... ceea ce iese de pe urma unor diletantzi iar fara bani...ca si cum ai vrea sa construiesti un porshe cu piese de dacie.
Deci daca reusesti sa le pui pe toate 4 la un loc, crede-ma mai ai nevoie de un element, timpul... pe urma ai nevoie de a reinstaura adevaratele valori ale societatzii, ne intoarcem la mindrie natzionala, la cinste si morala, la ... o gramada de idei si idealuri care se construiesc sau reconstruiesc in timp de generatzii. Si vezi tu, toate se pot rezolva asa cum doresti tu in urmatorii...30 de ani (daca ai noroc) cind tu ai sa fii mai batrin decit sunt eu acum si ai sa-tzi pisezi copiii cu sfaturi ...
Vezi tu, toate se pot face dar zinele bune nu exista.
Si inca ceva, pe vremea noastra se spunea "nu tot ce zboara se maninca" eu pot sa-ti spun ca " nu tot ce este scris este si adevarat".
"popoarele tacute, fara istorie" sunt poapoare cu multa istorie dar prea istovite

Si sa ma marturisesc, ash vrea din tot sufletul sa am dinnou 18 ani...dar cu experientza de acum.



#13025 (raspuns la: #12957) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre romanism - de Stefan Niculescu-Maier la: 30/03/2004 16:29:30
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Revin la "Cafeneaua" dupa o pauza, si vad ca am doua mesaje noi - asta ma bucura!

Intrebarea legata de romanism este mai complexa si ma simt inclinat sa-i raspund "pe bucati".

Ceea ce mi s-a intamplat inainte de 1989 s-a intamplat multor oameni. Norocul meu este ca am incercat sa fac ceva impotriva regimului si am si supravietuit acestei incercari. Astazi, desi nu sunt blazat, sunt cu constiinta oarecum impacata pentru indrazneala de atunci. M-a costat enorm si nu mai pot repara acel trecut, dar astazi privesc acea istorie ca pe o parte din destin si o accept ca atare.

Dezamagirile de dupa 1989... le privesc ca pe o lectie pentru ceea ce am de facut de acum incolo. Nu poti astepta de la altii sa faca una sau alta. Daca nu-ti place lumea in care traiesti, n-ai decat sa incerci sa o reinventezi, sa propui reguli noi, sa te lupti pentru ele. Sa fii in competitie.

Spun cu placere ca sunt roman, dar nu iubesc tot ce este romanesc. Cer permisiunea sa nu spun ce nu iubesc. Nu-mi este dor de Romania, pentru ca Romania este tot timpul cu mine in limba pe care o vorbesc, in amintiri, in gesturi cotidiene. Sunt, ca majoritatea celor plecati, "marcat definitiv" (fara sa fiu neadaptat la lumea in care ma aflu in prezent). Ma stradui in mod activ sa ajut Romania, ori de cate ori am aceasta posibilitate. Spre deosebire de tinerete insa, cand mi-as fi sacrificat viata pentru tara mea (am si facut-o, dar din fericire am scapat) azi privesc lucrurile cu raspunderea unui tata care vrea sa dea o sansa copiilor lui sa-l foloseasca pe post de bunic intr-o buna zi. Deci incerc sa ajut Romania de pe pozitiile unui om de afaceri - onest, dar echitabil, fara romantism sau teribilisme.

#13044 (raspuns la: #12077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si pentru cei care l-au uitat - de Florin si atat la: 07/04/2004 14:22:17
(la: Imnul national)
Si pentru cei care l-au uitat si vor sa nu le mai fie rusine sau nu mai vor sa fie ignoranti, duceti-va la site-ul de mai jos si hraniti-va 'patriotismul' de pe internet.:))))

http://romania.asinah.net/en/wikipedia/d/de/desteapta_te__romane_.html

Incercati sa-l cintati in engleza...:)

Personal cred ca versurile indeamna la patriotism ieftin, nu este la pas cu vremea, exclude minoritatile nationale, inclusiv cele de religie diferita de crestinism,se refera la un neam de somnambuli...ce mai, imi pare bine ca nu mai simt o datorie sa-l cint. Sa fiu sincer, de la versul al treilea il uitasem. Noroc cu internetul...:). Si nu mi-e rusine sau sint ignorant. Am o scuza totusi...nu mai traiesc in Romania.
Datoria fata de tara nu cred ca se poate exprima in a cinta din bosogi un imn si sa fii mindru penru asta.
Sint sigur ca sint unguri, macedoni, nemti, tigani etc. care iubesc Romania foarte mult. Multi dintre aceste minoritati si-au dat viata pentru tara. Daca as fii unul dintre ei m-as simti exclus sa am un imn national ca 'Desteapta-te... mai Ioane'.

Numai bine
Florin si atat
P.S. Cunosc versurile dar nu mi le mai aduc aminte...:)
Esti ceea ce fotografiezi - de Dinu Lazar la: 07/04/2004 15:34:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Pentru ca in acest peisaj exista cineva care ar fi la baza operator profesionist sub-acvatic, n-ar fi lipsit de interes o conversatie mai specializata. Cum se faceau filmarile pe vremea lu” Nea Caisa si cum se fac acum. Cat costa un house Ikelite, poate 5000 cu accesorii.
Si cum se face ca acel profesionist nici macar nu a incercat asa ceva."

Pai sa incercam cu sfirsitul. Nu am incercat sa fac asa ceva pentru ca pentru mine imaginile subacvatice si de pestera si vulcanice si aeriene au avut mai mult valente documentare; am dus si eu manechine la muntele de sare si la Vulcanii noroiosi si la focurile veshnice si in pestera, dar sub apa nu m-am gindit ca s-ar putea face fotografii de moda sau de advertising, ca cele realizate de CB.
Nu pot sa zic decit cu o vizibila unda de invidie, bravo lui.
Altfel, am facut multe scufundari si in Mediterana ( in Maroc, la Nador si Melila, unde am facut filmarile subacvatice la "Bratele Afroditei" in regia lui Mircea Dragan,) si in Marea Rosie, si in marile tropicale; am facut citeva mii de fotografii cu un Rollei 6x6 cu carcasa Rolleimarin si cu un Nikonos III; dar nu am scos niciodata la iveala acele imagini, pentru ca nu am avut aparatul critic sa-mi dau seama daca e ceva de capul lor.
Sub apa totul ti se pare mirific, straniu, interesant, unic si altfel ; esti tentat sa apesi mereu pe declansator si sus iti dai seama ca ai expus niste flapsuri.
Cum se faceau filmarile pe vremea lu nea caisa si cum se fac acum?
Pai daca ne referim la Romania, acum 30 de ani cind eram eu scafandru, atunci se mai faceau filmari subacvatice, cam la citeva mii de metri de pelicula pe an, acum nu se fac de loc, din cite stiu.
Dotarea pe care o aveam era cam la nivel cu ce era in lume la ora aia; aveam un aparat de filmat pe 35 mm Aqvaflex, etans, cu turela de obiective, cu carcasa de magneziu, cu propria butelie de aer si detentor ( in interiorul carcasei se pastra o presiune pozitiva indiferent de adincime, sa nu intre apa).
Aparatul, cu acumulatori, aripi de stabilizare, 120 m de pelicula, avea in aer cam 80 Kg; echipamentul meu, costum etans, avea cam tot atit, cu doua rinduri de butelii de otel si toate cele necesare;sub apa totul era ca un fulg si exista numai inertia care era uriasa.
Daca la asta mai adaugam si doua reflectoare etanse de cite 30Kg, ne dam seama ca era o chestie.
Noroc ca la filmari eram doi operatori de obicei ( la "Bratele" era Tibi Lazar de la Sahia si cu mine) si erau si doi mecanici de camera, adica asistenti pe uscat.
Acum sigur ca tehnica a evoluat imens, exista carcase destepte in care intra aparate minuscule si care pot filma pe video incredibil de bine, exista aparate digitale si carcase etanse in aproape orice magazin din Bucuresti. Cred ca cu un pret de sub o mie de dolari se poate lua o carcasa cu care se pot face filmari sau fotografieri de calitate sub apa pina la 10 metri adincime, adica pina la limita scufundarii in apnee.
Ar mai fi un costum decent de calitate labe-masca-tub-centura de plumb si vesta si pantaloni scurti de neopren de 8mm, totul cam pina in 800$.
Problema e ca la bazin ce poze sa faci, Marea Neagra are vizibilitate sub apa de un metru sau doi, in riurile si lacurile interioare nici nu poate fi discutie sa faci poze... unde sa te scufunzi, in lacurile alpine? ca sa faci ce? Muntii de cutii de conserve ?
Tot in marile calde ramine de facut poze...
Pentru ca sa faci fotografie subacvatica de mare calitate trebuie muncit imens... pai noi nu stim sa facem in general poze la un mar pe masa, dar sub apa.
D`aia bravo lu` CB.
Si cind vezi revistele de specialitate si vezi calitatea uluitoare a imaginilor subacvatice si unde s-a ajuns, iti cam vine sa te lasi.
Si nici nu mai zici ca ai facut si tu o data.
Cam asta e...
#13458 (raspuns la: #13357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru amoore - de desdemona la: 09/04/2004 05:08:22
(la: Automobile si soferi)
Draga Adelina,

In Anglia m-am ferit de tren, pentru ca nu merge prea bine si costa prea mult (mai ales in ultimul moment). Desi in 4 ani am luat trenul doar de vreo 4 ori dus-intors (jumatate din aceste ocazii fiind create de drumul la aeroportul Manchester) totusi am reusit sa prind un tren care a mers pana la jumatatea drumului si pe urma a fost inlocuit de un autocar ;-)

De fapt eu nu am incercat sa fac apologia transporturilor publice din Anglia ci mai degraba sa ma plang ca in Franta e si mai rau. Am calatorit mult si am vazut multe de peste tot. Si stiu ca masina e o necesitate (uneori pentru timpul economisit alteori pentru ca nu exista alta alternativa). Dar cand esti fara servici si nu ai venituri si trebuie sa te duci in cel mai apropiat oras mare (la 30 de km de unde stai) doar ca sa te duci la niste intruniri cu consilieri ANPE (agentia nationala pentru munca din FR) de doua ori pe saptamana, ai vrea sa poti sa iei un tren sau un autobuz (chiar daca merge o ora in loc de jumatate). Si, 'mai placut', daca trebuie (doamne fereste) sa mergi la Paris la consulatul roman, nu ai de ales decat sa iei TGVul caci alte trenuri nu exista pe acea ruta. Intr-un final, constati cu uimire ca un dus-intors cu un avion (Ryanair) pana la Londra te costa mai ieftin decat un banal dus-intors cu trenul la Paris (doar 350 de km mai incolo). Efectul acestui monopol al transporturilor 'nationale' e cel mai puternic asupra celor mai saraci. Evindent, daca ai venituri de cel putin 1000euro pe luna, te poti gandi la un bilet TGV fara sa iti dea fiori. Deci am ceva motive sa regret National Express-ul.

In ce priveste carnetul de soferi britanic, ar trebui sa stiu cat de greu se obtine, caci am avut de suferit de pe urma lui. Am dat examenul (proba practica) de 5 ori pana sa-l iau, si (daca de doua ori recunosc ca am facut greseli suficient de mari din neatentie) de alte doua ori am 'picat' din cauza zilei din luna cand am sustinut acest examen. Dupa ce DSA (agentia de standarde ale conducerii) si-a facut 'cota' de trecuti (in a doua jumatate a lunii) devin foarte intransigenti si 'te pica' pentru greseli adesea discutabile. Plus ca, pentru a reusi totusi sa dau acest examen inainte de-a parasi tara, a trebuit sa dau telefon cam de trei ori in fiecare zi la DSA, pentru a 'prinde' un loc de examen inainte de 3 luni (rezultatul unei anulari facute de altcineva). Dupa mai bine de 110 de ore de condus si 5 teste, am obtinut si eu carnetul, si ma consider foarte norocoasa. Pentru ca -odata ajunsa in Franta- ar fi trebuit sa iau totul de la inceput.

Si dupa toate aceste aventuri, cand vad ce 'stil' au multi dintre soferii de pe continent mi se pare un subiect ingrijorator.

Scuze ca m-am lungit atat de mult.

Iti urez sarbatori fericite

Alice (Poreclita Desdemona)


***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
#13586 (raspuns la: #13480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Money,money,money... - de Little Eagle la: 15/04/2004 16:01:15
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
A se citi textul meu ascultind cintecul scris de Pink Floyd.
Hmmm....joc la lotto de ani de zile si n-am cistigat nimic,mint cu vreo 20 ani in urma am cistigat 600$ si tare fericit am fost,mai ales ca nu aveam bani sa ma imbrac,iar altadata fiind in NY pe linga Bus Terminal,cam in aceasi perioada,am gasit pe strada 156$!
De atunci insa norocul banilor a disparut complet.
Dar desigur ca as dori sa cistig chiar si un sfert de milion la lotto,chiar si 1000$,sint modest ca fire,dar hai sa zicem ca as cistiga 1 million$ sau Euros.
Scenariul meu ar fi cam asa:

In primul rind nu m-as reintoarce in Ro.insa avind rude f. apropriate,le-as da 100.000$.

Apoi as da 100.000 la rudele mele de aici,americane din partea sotiei si nepoti
Apoi,as refinanta casa actuala si as cumpara casa vecinului de gard,si la fel as
cumpara restul de teren cu padure cu tot din jur si dupa ce as darima casa lui,
as avea cam 3 hectare de teren.As cladi o mica ferma si as lua in grija animale
fara stapini si as avea grija de ele si infiinta o org. de binefacere cu donatii modeste din care sa mentin org. si hrana pt. animale.
Deja am o gradina mare cu flori si la fiecare vara legume,rosii,vinete,castraveti
zuchini,ardei gras si iute,as face o si mai mare gradina si planta alti pomi fructiferi si nuci pt. veverite si face o livada mare atit pt. noi cit si pt. animale.
As avea deci pisici,ciini,rate,giste,gaini,animalele obisnuite ce de ani vin mereu,marmite,testoase,iepuri salbatici,pasari si as avea si niste capre,pt. lapte si brinza.
Desigur ca as face tarcuri sa nu se ia la bataie intre ele,dar as duce o viata ca de fermier si continua sa muncesc ca si azi in meseria ce am,lucrind strict de acasa e simplu sa vad de toate,si in plus,sotia care are in singe gradinaria si la fel dragoste pt. animale,va fi f. fericita .

Cred ca restul de 800.000$ ar crea acest vis posibil.De fapt si mai putin,as zice ca ar fi cam la jumate,si cu restul de 400.000$ as face donatii pt. ajutorarea animalelor si la diverse org. de binefaceri,cit si pt. pastrarea naturii
si mediului.
NU as incerca sa fac nici un profit din asta,iar din donatiile pt. ingrijirea animalelor ce voi ingriji,voi ajuta in continuare alte org. ce au nevoie de bani.

Un vis poate marunt multora,dar pt. mine ar fi un dar venit din cer!
M-au luat visele acum...inca nu s-a schimbat nimic,dar mult as dori sa-mi vad visul cu ochii.

Asta as face cu 1 milion $.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps: sintem vegetarieni,nu mincam nimic ce are un chip.
.....astept sa faceti misto de mine acum.
Adios muchachos
hazliu comentariu si noroc ca - de Dan Iancu la: 26/04/2004 01:48:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
hazliu comentariu si noroc ca aflu de el la mina a treia. ca de obicei, coane dinule. cum ai si telefonul si adresa mea de e-mail poate ar fi fost mai simplu sa imi spui ce si cum direct. in rest ramine cum am stabilit.
#14522 (raspuns la: #13774) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O sa incerc sa retusez gresel - de alexbrie la: 28/04/2004 09:11:14
(la: Ultimul)
O sa incerc sa retusez greselile de scriere si poate de exprimare;
despre pisica: romanii zic de obicei pisica in general animalului, si motan atunci cand tin sa precizeze sexul (invers decat la francezi);
partea cu insuficienta dezvoltare a subiectului o recunosc; nu am avut mult timp sa cizelez actiunea. poate pe viitor.
#14656 (raspuns la: #14647) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dan Iancu - Discursuri 23 - de Dinu Lazar la: 29/04/2004 10:28:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Inteleg perfect - cel putin asa cred - sensul acestui grozav eseu literar.
Este minunat ca exista oameni care creeaza fraze sublime si au si cu ce sa o faca.
Pe de alta parte, in alt diapazon, eu cred in continuare ca suntem marcati profund de doua chestii la care nu vad nici o iesire; o problema ar fi ca "las ca merge si asa" si alta ca suntem cumva legati de fire imposibile, imposibil de desfacut si imposibil de transformat.
Adica, daca un doctor ne omoara, cum ar zice poetu, ghinion; nu i se intimpla nimic, el practica medicina in continuare si viata merge inainte pentru cine are noroc.
Asta e valabil si la unu care scrie bazaconii, si la politzianu de pe strada, si in justitie, si in administratie, cam peste tot.
Lucrurile nu prea se pot indrepta pentru ca murphylogia ne spune ca incapabilii sunt promovati in locul de maxima incompatibilitate si acolo e alt spatiu unde nu se mai poate face nimic.
Bine ca exista supapa asta cu Internetul, ne ofera posibilitatea sa fim noi si sa incercam sa comunicam si sa indreptam macar virtual cite ceva; inainte exista parcul din Londra unde te puneai pe o banca si iti spuneai parerea de lucid sau de artist sau de poet.
Ar fi fost grozav ca la nenumaratele articole critice din Fotomagazin sau de aici sa ia cuvintul chiar unul din cei ce au stirnit discutiile si sa ne explice ce va face ca sa nu se mai intimple comicarii sau ca nu avem dreptate sau ma rog, sa spuna ceva, acolo.
Dar... las` ca merge si asa.
Care este.
Ara, din America, nu pricepe cum devine cazul.
Pentru el cazul e acuzativ; daca ai fi aici, Ara, ai vedea ca totul e la conditional optativ, atunci cind nu e imperfect simplu sau chiar imposibil complex.
Oricum, ramine poezia, a cuvintului sau a imaginii, care ne permite sa visam ca suntem.
#14727 (raspuns la: #14637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intr-adevar, sunt o adolescenta - de Liah la: 30/04/2004 06:40:10
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
Am propus acest subiect deoarece aceasta discutie a fost la noi in clasa, iar ce am auzit acolo nu mi-a placut. Am incercat sa daram acele ipoteze dar toti erau impotriva mea.
Eu sunt una din cele norocoase deoarece pe 26 mai o sa fac un an cu prietenul meu, pe care il iubesc super mult. Incercam prin diferite metode sa ne "intrecem": care pe care iubeste mai mult. De fiecare data cand vorbim realizam ca iubirea nu se poate masura, si totusi simt ca el ma iubeste mai mult. Stiu ca suna aiurea, dar el cred ca are in imaginea lui casa, copii, si pe mine ca sotie :) (si are doar 19 ani).
Sper ca voi fi cat se poate de fericita cu el, stiu ca este ciudat o fata de aproape 18 ani sa vorbeasca de asa planuri marete, dar asa e iubirea... incepi sa-ti faci planuri, sa visezi...

Si mai sper sa aiuba toata lumea parte de fericirirea ce i se cuvine.
#14779 (raspuns la: #14748) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
You shook me all night long - de Little Eagle la: 04/05/2004 13:23:23
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
..."She was a fast machine,she kept the motor clean...."spunea Brian Johnson
(lyrics+vocals) la AC/DC pe albumul din 1980,"Back in balck".
Ca de obicei,in toate cintecele lor e vorba de femei si sex.By the way,i-am vazut de 5 ori live in concerte.Extraordinari!!!!

Dar hai sa ma bag si eu acum in subiectul lui Jimmi Cecilia.De fapt daca cititi subiectele mele legate de sex,aveti deja o idee cum am trait o vreme.
Viata mea sexuala am inceput-o la 14 ani si nici prin cap nu mi-a trecut sa ma casatoresc vreodata,ati vazut filmul"Blue Velvet"?E o scena in el in care Dennis Hopper spune:"I fuck anything that moves."Cam asa gindeam eu la anii tineretilor,ma interesa sa am doar sex in prostie si am avut de mi-a iesit pe nas.
Experienta sexuala?Nu are sens sa mai aduc vorba acum.
Imatur in gindire?Da!Apoi aici in USA si mai mult sex,nu stiu,fetele erau atrase ca de magnet si puteam sa refuz?Nu!
Dar vedeam in ele doar pussy si sex desigur.Am avut chiar sex si cu femei ce-mi puteau fi mama,unele chiar imi dadeau bani,un fel de gigolo.Le placea accentul meu.
Despre droguri si alcohol am mai scris cit de dependent eram de ele.N-am avut sex cu barbati,acum retrospectiv ma gindesc ca ar fi trebuit sa fi incercat
de curiozitate macar,dar era frica de aids f. mare atunci prin 1982 la apogeu.
Nici sa am un blow job nu as fi incercat.
Dar am avut amici gay care m-ar fi dorit.Sint okay.

Asa ca dear Jimmi Cecilia,nu am avut la acea vreme nici un fel de criterii si totusi femeile din viata mea au fost mereu atragatoare d. t.p.d.v.Habar n-am cum am fost ursit sa cada ca mustele.
de fapt mereu m-am purtat frumos cu ele,le-am magulit,flatat poate nu intotdeauna cu sinceritate,dar intentia a fost mereu acolo.
Nu am avut regrete cind au plecat,de multe ori eu le paraseam,ori ele pt. ca ma prindeau cu o alta fata.

Dar cu 14 ani in urma ceva s-a intimplat!!!!M-am indragostit parca din senin,parca cineva m-a dat cu capul de pereti si m-a trezit!!!!
Nu-mi venea sa cred si nici azi nu pot crede!!!!Pare ciudat si inexplicabil dar crede-ma ca e purul adevar!!!!
Marilyn a intrat in viata mea in 1989 si crede-ma ca a fost ca in unele filme,dragoste la prima vedere din partea amindorura.Crezi in destin?Nu pot sa-ti explic,nu am cuvinte.
Cu 360*m-am transformat ca peste noapte si am descoperit ca EXISTA iubire
si ca pot fi in stare sa iubesc la nebunie o fata!In anul urmator ne-am casatorit.Prietenii mei au crezut ca am inebunit sau ca glumesc.Am lasat in urma tot trecutul,si datorita ei si iubirii ei ce are pt. mine,am terminat si cu bautura si cu drogurile.CLEAN AND SOBER de 14 ani!!!
De altfel si iar ma repet,daca nu aparea in viata mea,as fi fost mort demult!!
Fara misto!!Si e si frumoasa in plus,deh,am eu norocul asta.De cite ori eram cu o fata,nu era moment sa nu intoarca barbatii capul dupa ea,si tare falnic eram!Tantos ca un cocos.
Dar si azi sint barbati chiar tinerei care intorc capul dupa Marilyn.
Ea arata ca o copie a actritei Jennifer Connelly.

Cind ne-am cunoscut,niciunul din noi nu am analizat ori cintarit pro sau contra
ori analizat cum ar fi viata impreuna,in fapt nu ne-am gindit decit sa fim impreuna pt. totdeauna!!!
Nici la bani nici la greutati nu ne-am gindit,trebuia sa fim impreuna si atunci de ce nu sa ne si casatorim?

Si NU pt. ca este frumoasa,am dorit sa fiu cu ea,ci pt. firea si caracterul ei si inteligenta(are 2 diplome universitare in istoria artelor si in lb. franceza de ex.)si felul ei de a fi,o iubesc enorm si practic e greu sa gasesc cuvintele sa explic sentimentul de iubire.Cred ca nici nu e nevoie,pt. ca intre noi vorbeste de la sine.
As face totul pt. ea,si mi-as da viata in orice clipa fara sa stau pe ginduri!!!
Si stiu ca si ea ar face la fel.

Idealul initial ,de acum 14 ani este si azi prezent in ea.Parca ieri ne-am casatorit,si chiar daca viata sexuala s-a redus acum la 2 zile pe sapt.e si mai bine dupa parerea noastra,ne apropie si mai mult si d.p.d.v. sexual.
Nu e nevoie sa stiu ca este persoana care-mi convine pt. ca nu ne-am ales din convenienta.
Simti in tine cind iubesti si soarta a fost sa fie asa cu noi,si mai ales cu mine pt. ca m-am schimbat si din un idiot si pierde vara am trecut la extrema cealalta.Nu regret trecutul totusi,e parte din viata mea nu am cum sa-l ascund
dar uneori plonjez in el si imi aduc aminte si ma bucur ca azi sint o alta persoana.

Si cum am scris in alt subiect al meu,am avut cam in jur de 90 fete in viata mea acum una este perfecta si sint f. fericit ca iubesc si ca am descoperit acest sentiment frumos ce nu l-am avut niciodata inainte!
Asta de la un batrinel de 48 ani care daca ceva s-ar intimpla cu Marilyn(Doamne fereste),pt. mine viata se va opri imediat,nu as mai avea de ce trai pe lume,nu as mai avea un scop,iubirea ar muri odata cu ea.

Cineva pe forum amintea de Shakespeare...ciudata e viata nu?

LOVE&PEACE
Ozzy

Fetelor va iubesc la nebunie,dar de departe acum si totusi va iubesc.
Love is all you need.

Adios muchachos































































































Draga Cresida, - de desdemona la: 10/05/2004 05:10:19
(la: Viata in doi!)
Eu nu sunt de acord cu relatiile extraconjugale, dar nici nu sunt omul care sa arunce cu pietre in altii, in viata se pot intampla atatea lucruri, circumstantele pot varia atat de mult de la un om la altul incat nu iti poti permite sa judeci si sa arunci cu pietre. Dar cred ca relatiile extraconjugale sunt o complicatie neplacuta pentru o casatorie, si cauzeaza suferinta la mai mult decat o persoana. Mai ales in cazul in care casatoria a avut 'rod' in copii. Pentru copii e esential sa existe o mama si un tata (si numai unul din fiecare), ei nu au nevoie sa le ingreunam existenta cu problemele noastre afectiv-sexuale. Ca exista momente de criza se stie, ca exista persoane pentru care monogamia e imposibila, iar e adevarat, dar nu e corect sa generalizezi conceptia ta asupra tuturor. Daca in sfera ta n-ai intalnit relatii fara 'extra'-uri nu inseamna ca acestea nu exista si nu sunt naturale. Personal nu am/nu am avut astfel de reatii, si cunosc destul de multe cupluri care se descurca bine fara 'extras'. Nimeni nu pretinde ca are o familie perfecta, ci avem fiecare o familie (daca am avut norocul sa o avem) si incercam s-o pastram in buna stare, si sa ne traim viata impreuna.

'Viata omenirii' include si altfel de piese de teatru, cu scenarii cum ne place sa povestim celor mici, insa ele sunt mai modeste si trec neobservate in larma targului.

Desdemona (nici o legatura cu 'Othello' :-) )
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
casatorie moderna - de desdemona la: 12/05/2004 08:10:47
(la: Cum vedeti o casatorie moderna?)
Viata e o aventura ce ni se intampla fiecaruia, iar casatoria e cea mai mare aventura a vietii ;) !

Nu cred in 'casatoria moderna'. Omul nu s-a schimbat in sine in ultimii 50 de ani, si de fapt nu s-a schimbat excesiv de mult nici in ultimii 200 de ani, are aceleasi nevoi fizice, sociale, afective. Instinctele sunt aceleasi. Ce s-a schimbat (chiar extrem de mult) este nivelul de stress, cerintele lumii inconjuratoare, si morala a devenit super-elastica. Toate acestea conduc la o mare varietate de sensuri ale cuvantului 'casatorie'. Adjectivul 'moderna' aplicat casatoriei (institutie milenara) mi se pare artificial, atata timp cat o casatorie ramane o recunoastere a parteneriatului pe viata a doi adulti cu posibilitatea 'aparitiei' copiilor.

Casatoria presupune iubire, prietenie, respect, sprijin si cooperare intre participanti. Casatoriile 'de convenienta' sau 'pentru bani' nu reprezinta in realitate decat un contract economic (sau politic, social, etc) si nu le-as numi astfel. Prietenia nu s-a schimbat in milenii, nici iubirea dintre doi oameni, iar respectul si cooperarea sunt la fel de perene. Tot ce se schimba sunt limitele independentei (dormitor/casa/oras comun sau nu) care pot fi atinse fara ca prin aceasta casatorie sa fie considerata dizolvata.

Pentru o casatorie reusita, ai nevoie in primul rand de maturitate, si de o atitudine potrivita. Nu trebuie ca nici unul dintre parteneri sa astepte mult de la celalalt, trebuie fiecare din ei sa stie sa dea, sa aiba toleranta si intelegere, atat pentru el cat si pentru celalalt, trebuie sa comunice si sa doreasca sa coopereze pentru a inlatura dificultatile. A doua mare necesitate e sa stii sa opresti televizorul. A treia e sa ai noroc de un partener potrivit.

E normal ca in cursul timpului anumite forte de atractie sa diminueze (de ex atractia fizica) si altele sa se intareasca (camaraderia, lucruri traite in comun).

'Corvezile' n-ar trebui sa devina astfel. Munca in casa ar trebui facuta din dorinta naturala de-a fi intr-un mediu placut, atata timp cat nu devine o corvoada. Daca devine o corvoada, trebuie incercat cu alte produse de menaj (de ex. aspirator mai puternic, dishwasher) sau renuntat la ele o vreme (de ex calcatul). Important e sa stii ca in casa elementul central este omul care traieste in ea, si ca nimic nu e mai important ca el sa fie fericit (la ce serveste sa intri intr-o casa curata-luna-bec daca gospodina zace in pat ca urmare a corvezilor casnice?)

Asta e parerea mea (si recunosc ca sunt un fan incorigibil al casatoriei) !
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...