comentarii

a ajunge pe drumuri


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
partea de carte - de gigi2005 la: 22/09/2005 00:42:14
(la: ai carte, ai parte (?!))
o stim noi. In primul rand trebuie sa definim un lucru: cum facem un copil sa devina constient ca ii trebuie scoala?
Discutam azi cu cineva despre bataia pe care au luat-o unii profesori de la elevi de clasa a 10-a...
Trebuie definit actul educatzional... Daca parintele nu-si asuma rolul de indrumator, scuze, ce pretentzii sa am de la profesor?
Ce sanse are o tanara de 24 de ani, profesoara la un liceu, sa predea la o clasa de-a 10-a sau de-a 11-a? Nici una! Am cunoscut o profa de romana care mergea cu elevii la bar ... Facea asta ca sa-si poata tine orele, altfel o luau la mishto baietzii...
Cand faci o facultate "sa o faci", unde mai este "cartea" aia? De ce ai parte? Catzi practica ce au invatzat? Catzi stiu de ce TREBUIE sa invetze?

Toata peroratzia asta a mea a fost pentru a sustzine introducerea obligatorie a unui psiholog, cel putzin, in fiecare scoala (dupa marime).

Sunt atat de multe tentatzii pentru varsta lor frageda si plina de hormoni! Cum le dam alte preocupari?
Cum fac eu act educatzional cand in scoala mea se filmeaza scene porno in clase, cu eleve de 15-16 ani! Cum impiedic eu ca pedagog transformarea scolii intr-o cloaca promiscua?

Cum il invatz pe adolescent, receptiv la tot ce e nou indiferent ca e bine sau rau, sa lupte in viata? Sa stie sa discearna, sa invetze sa-si caute singur rostul?

Nu poate pedagogul sa faca asta fara ajutorul parintelui. Iar parintele ar trebui sa-si faca timp, daca este responsabil, sa stea de vorba cu copilul lui. Pentru ca il pregateste de viatza, nu sa treaca strada. Si cum il invatza asa il are. Altfel ajunge pe drumuri si ii da in cap sa-i ia pensia...
#73836 (raspuns la: #73799) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de fapt cred ca mi-e prea somn si sunt cam obosita, si e si prea devreme sa scrii ceva, orice - de lafemme la: 02/06/2008 09:42:38
(la: ora de des-compunere)
Cand m-am nascut aveam ochii larg deschisi, in pupila mea se reflecta cerul intreg, cu toti astrii si pasarile lui, picioarele mele strabateau continente de idei, in bratele mele incapeau toate florile lumii, mi le aduceam aproape de obraji, le miroseam, le adunam petalele, pistilul si din esenta lor dadeam parfum fiecarei dimineti, fiecarui apus.
M-ati luat sa ma cresteti in cetatea voastra, cu alei pavate cu osemintele atator invatati, erati incercuiti de ziduri solide, inaltate cu greu, plamadite din sange si gloante. Casele voastre erau inalte ca muntii, cu pereti netezi, printre ele vantul suiera si-si canta singuratatile. Aici, in cetatea voastra, mi-am cautat locul, acel loc caruia sa-i pot spune acasa, am ratacit in labirintul voastru mult prea ingust, pana cand pielea mea a sangerat. Cautam marea, sa-mi spele suspinele, sa-ndeparteze balastul, cautam indienii cu pene colorate in plete sa-mi descante tamplele, sa-mi sufle peste frunte, pana cand gandurile vor putea sa tasneasca, pagane, fragile, senine, ca un chip de copil. E mult prea strant aici la voi, si eu sunt mult prea alba. Am sangerat aici, pe pietrele catatii voastre mi-am asternut pielea, mi-ati spus ca e firesc sa se intample asa, ca trebuie sa trec prin cazna sangelui ca sa-mi dau seama ca-s doar un om.
Tot aici mi-ati aratat cuvantul, mi-ati aratat cum sa-mi ordonez gandurile pe umerii lui, si am putut sa va vorbesc despre mine, despre lumea de dincolo de cercul vostru de piatra, despre visele care-mi electrocutau noptile. Le simteam arzand incandescent pe buzele mele, clocotea sangele in plamada lor, erau fragile, volatile, se inaltau deasupra orasului ca voi sa le priviti, ca o cupola de circ pe panza caruia era proiectata o lume fantastica. Sunt frumoase povetile tale, mi-ati spus, dar atat de inutile. Atunci m-ati invatat cum sa fac ordine, cum sa le dirijez, ca pe niste soldati de plumb aliniati in cohorta intinsa sub steagul cetatii. Cu timpul, noptile mele s-au transformat in hau, visele mele zaceau plapande-n adancul lui, iar eu, prea neputincioasa, prea speriata sa ajung la ele, adormeam incolacita, la radacina teilor, ca sa le las sa se intoarca, in pamantul care le sadise. Ele curgeau din craniul meu, plesuv deja, se prelingeau prin buricele degetelor, pana cand carnea mi s-a uscat pe oase, a devenit piatra.
Tot aici am invatat ca oamenii se trezesc devreme, pentru a ajunge departe. Drumurile sunt croite pentru a fi strabatute in acelasi ritm de generatie dupa generatie, pasii trebuiesc cronometrati, nu se accepta salturile acrobatice, nu ne putem intoarce din drum. E bine sa speram, iubim, gandim, sa ne construim o familie, sa ne bucuram, sa renuntam, sa murim ritualic. Mi-ati sfasiat pieptul, mi-ati luat inima in palme. E prea rapace mi-ati spus, prea indaratnica. Ai sa doresti prea mult Ati luat-o si ati modelat-o dupa chipul si asemanarea normelor voastre, repetate de atatea ori, de atatea voci, ati pus-o inapoi, in prapastia ramasa in pieptul meu.
Cand am sa mor, nu sapati gropi, nu e nevoie de alai sau bocitori. Luati doar ramasitele trupului meu si asezatile in piata cea mare. Din mine, fata cu pielea alba si ochii sclipitori au mai ramas doar osemintele. Lasati acolo, scheletul meu de pasare gigant, sa se ridice pana peste zidurile cetarii, si seara, copii vostrii au sa arunce frangii, au sa se suie pana-n crestet, pe craiul meu lucios, plesuv. Acolo au sa-si construiasca culcusuri solare, incandescente, de unde, atunci cand nu se uita nimeni, au sa priveasca pana departe, dincolo de zidurile construite ermetic, dincolo de cuvintele voastre, dincolo de nevoi.
*** - de latu la: 01/06/2010 14:47:13 Modificat la: 01/06/2010 14:48:02
(la: o informatie)
Faci ce faci si tot la greci ajungem...
Toate drumurile se pierd in Levant.
#546343 (raspuns la: #546318) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice, dar pina sa ajunga bio - de lmm la: 19/10/2003 03:10:13
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Alice, dar pina sa ajunga biografii cunoscuti si respectati de noi, cum crezi ca isi aduna toti materialul,tot asa,furisindu-se pe porti uitate sau lasate deschise... si sa nu mai vorbesc de gaura cheii care ne aduce cele mai interesante detalii, alea de care in final vorbeste lumea,cu suspens sau alte cuvinte mai bune pe care din pacate le-am uitat...(Ca nu am mai citit o carte pe romineste de mult si sa imi fie rusine. Cine imi poate trimite Viata lui Eminescu de Calinescu mai oameni buni, ca mi-e dor sa o citesc si o sa stiu pina oi muri cum incepe, Mihhaaaaaai, Mihaaaiiii....``)
#1636 (raspuns la: #1631) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prin Romania ajung cam de 1-2 - de Daniel Racovitan la: 27/10/2003 09:12:14
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Prin Romania ajung cam de 1-2 ori pe an. Cum ma simt? Foarte inconfortabil. Sentimentul de inconfort vine din cauza hahalerismului general, din cauza shpagilor pe care trebuie le dau in stanga si in dreapta, din cauza veceurilor care put, din cauza chelnerilor obraznici, din cauza taximetristilor marlani... Si altele.

Intotdeauna abia astept sa ajung inapoi acasa. Acasa nu mai imi este in Romania. Sentimentul adevarat de "ca acasa" il am doar cand avionul aterizeaza pe pista de la Charles de Gaulle.
Vulpea ce nu ajunge la strugu - de Nico la: 24/12/2003 07:43:03
(la: The Lord of the Rings: The Return of the King le bate pe toate)
Vulpea ce nu ajunge la struguri zice ca sunt acrii!
No offence "anonimule"!
#7219 (raspuns la: #7121) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Consider ca e printre cele ma - de My la: 24/12/2003 14:26:18
(la: Casatorie in Franta)
Consider ca e printre cele mai faine lucruri care ti s-ar putea întâmpla. Cum spunea un antevorbitor, te duci în Franta, nu în jungla si nici în România.
O sa gasesti oportunitati din domeniul matematicii la fata locului. Ajunge numai sa stai o perioada acolo, sa intri încet-încet în sistem, sa-l cunosti ca sa stii care-s drumurile de urmat. Fii linistit ca sunt drumuri.
Nu te lasa intimidat de cei care spun ca lumea se poarta "naspa" cu imigrantii, pentru ca în primul rând depinde cine esti. Poarta-te natural, fii dezghetat, vorbeste frumos franceza si o sa vezi minune, nu se uita nimeni urât la tine.
Succes.
Hypatia#8844 - de anita47 la: 04/02/2004 03:17:21
(la: A existat holocaust in Romania?)
Nu ai prea inteles multe din "demersul meu"!! Iar daca citeai mai mult din ce am scris pe aici,iti dadeai seama ca "nici faptul ca numai buba mea ma doare" nu e prea aproape de adevar!
Cat despre sprijinul "armatei",era un citat din presa romana care este ceva mai documentata decat noi!
Desigur ca putem vedea ca armata romana nu a sustinut nici pe legionari,nici pe Antonescu!1Si putem baga si "capul in tarana ca strutul" si sa spunem ca nici Antonescu,nici legionarii,nici Carol sau Mihai nu au fost sprijiniti de popor!,iar armata romana si conducerea ei au avut din totdeauna o "pozitie neutra"!!!Sunt facuti din "teflon" si astfel "nimic nu ramane patat!!
Cat despre ce cred eu la titlul "A fost holocaust in Romania?,m-am mai exprimat ca nu am destule date si ca exista tone de documente care vor fi cercetate!Si ca astept rezultatele comisiei,care vor fi date publicitatii abia in 2005.Pana atunci,ma simt cel mai aproape de "teza" relatata in urmatorul articol din ObservatorCultural:
==============
**************
A fost holocaust in Romania?


Pentru inceput, permiteti-mi sa-mi plec cu respect fruntea in fata memoriei acelor mii de romani care, prin curaj si credinta crestina, au salvat in anii celui de al doilea razboi mondial circa 400.000 de evrei.
Printre acesti romani ii citez pe Regina-mama Elena, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane: mitropolitii Balan si Tit Simedria, militari de diverse ranguri: generalii Dumitru Popescu, Corneliu Dragalina, Vasile Ionescu-Negru, Orezeanu, colonelul Borcescu, capitanul Ion Popescu sau simplul plutonier Prisacaru, functionari superiori ai statului ca prof. Dumitru Lupu, presedintele Curtii de Casatie a Romaniei, C. Paunescu si I. Vladescu, directori la Caile Ferate Romane. Un caz aparte este al prof. Augustin Caliani, care nu numai ca a salvat vieti omenesti, dar prin curaj si credinta a determinat crearea unui sistem educational paralel de invatamint de toate gradele, care, chiar daca nu a fost recunoscut de stat, a creat o generatie de intelectuali evrei care dupa razboi si-au adus contributia la civilizatia si cultura romana.

Printre salvatori s-au gasit ilustrii medici prof. dr. Nicolae Lupu, prof. dr. Bazil Teodorescu, prof. dr. Dan Teodorescu, dr. Horea Slobozeanu, care au respectat juramintul lui Hipocrat. Nici unul dintre ei nu a actionat din interese materiale.
La Casa NATO a fost omagiat, pe 27 iunie a.c., primarul Cernautiului, Traian Popovici. Sintem obisnuiti cu numele germanului Schindler, cu listele sale de evrei salvati de la moarte. Ei bine, romanii se pot mindri ca fostul primar al Cernautiului din anul 1941 a salvat 20.000 de evrei. Cu tot respectul pe care i-l port omului Schindler, Traian Popovici il eclipseaza prin faptele sale.
Neindoielnic, acei romani care prin curaj si credinta crestina au ridicat notiunea de umanism la cote necunoscute nu au putut impiedica evenimentele dramatice prin care a trecut evreimea din Romania.
La intrebarea daca in Romania a fost sau nu holocaust nu se poate raspunde decit lamurind, in prealabil, doua probleme esentiale.

Ce se intelege prin notiunea de holocaust? Negationistii – si nu numai ei – sint dispusi sa caute raspunsul intr-un dictionar lingvistic, unde vor gasi explicatia ca holocaust inseamna ardere completa, respectiv distrugere totala.
Un alt raspuns posibil este acela de a intelege prin holocaust totalitatea masurilor cu caracter administrativ urmate de exterminarea unui numar mare de membri ai unor comunitati umane pe principii etnice, religioase sau rasiale.
Pornind de la raspunsul dat anterior, este posibil si un al treilea raspuns pentru a caracteriza o anumita perioada istorica in care s-au practicat violente si distrugerea in masa a unor colectivitati umane. A existat un holocaust al armenilor pe principii etnice si religioase, practicat de turcii musulmani imediat dupa primul razboi mondial, a existat un holocaust al evreilor, practicat pe principii etnice si religioase de nazisti si aliatii acestora, a existat un holocaust impotriva nationalitatilor din fosta Iugoslavie, practicat de Slobodan Milosevici. Neindoielnic ca, pentru a marca victima, este nevoie ca ea sa fie indicata: holocaustul armenilor, al evreilor sau al kosovarilor. Desigur ca fiecare dintre aceste holocausturi are particularitatile sale si ale epocii in care a fost savirsit. De asemenea, fiecare colectivitate umana impotriva careia s-a aplicat un set de masuri discriminatorii, urmate de un genocid, se considera detinatoarea monopolului suferintei. Numai cunoasterea colectivitatii asupra careia s-a produs holocaustul, a numarului de victime si a epocii istorice in care s-a produs poate conferi caracterul de unicitate actiunilor de distrugere colectiva a comunitatii respective.

Recent, Fundatia „Dr. W. Filderman“ a editat, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, memoriile doctorului Traian Popovici, intitulate Spovedania1.
La Cernauti au trait, in 1940, circa 50.000 de evrei, dintre care 20.000 au fost salvati de Traian Popovici. Alti 30.000 au fost ucisi in primele zile ale pogromului sau au luat drumul deportarilor in Transnistria, unde cei mai multi au murit prin infometare sau din pricina bolilor care i-au macinat. Transnistria nu a fost un lagar cu camere de gazare, dar a fost un lagar de nimicire.
Majoritatea evreilor deportati de la Cernauti s-au imbolnavit de tifos exantematic sau tuberculoza galopanta, iar infometarea a fost mijlocul de a-i ucide pe evrei. Sint obligat sa citez citeva din marturiile lui Traian Popovici: „Populatia sortita deportarii era mai intii adunata in grupe de cite 2000 si apoi, prin noroi si mocirla, impinsa spre rampele de incarcare din gara principala. Aici, inghesuita in vagoane, cite 40-50 de vagoane sub paza militara, iar trenul, sub comanda unui ofiter, se punea in miscare spre Nistru, spre punctele de concentrare Atachi si Marculesti, de unde peste riu erau trecuti in imparatia infernului…“.

Un alt citat: „Tragicul lor destin a apropiat in suferinta, si peste mileniu, ducerea lor in robia babiloniana si in iadul de foame-boala si moarte al Transnistriei sau Ucrainei de peste Bug. Mortii erau coboriti din trenuri in gari si abandonati de serviciile de caritate locale“.
Alt citat: „La un singur transport, din 60 de sugari, a supravietuit unul singur. Obositi, poticniti, erau abandonati in stare muribunda pe marginea drumurilor, lasati destinului lor tragic, prada ciinilor si vulturilor…“.
Si un ultim citat: „Mortalitatea a crescut de la 50-70%, ajungind chiar la 85% in comuna Bersad (jud. Balta), unde deportatii au fost tinuti in loc deschis sub cerul liber, ca vitele, pina la 20 decembrie. Nu aveau alt scop «uman» decit stingerea lor“.
Pina aici am citat unele relatari din Spovedania lui Traian Popovici, fost primar al Cernautiului, descendent al unei familii de popi crestin ortodocsi, salvator a 20.000 de evrei din Cernauti, martor ocular, care si-a scris memoriile in anul 1941. Au pierit la Cernauti 60% din numarul locuitorilor evrei. Putem afirma oare ca, cel putin la Cernauti, in exemplul ales, nu a fost holocaust?

Si lucrurile se vor repeta dupa acelasi tipic la Chisinau sau in alte locuri. Timpul nu-mi permite sa citez din raportul comisiei de ancheta a celor intimplate la Chisinau, comisie condusa de generalul de corp de armata Niculescu si care si-a prezentat raportul in decembrie 19412. Sint convins ca dumneavoastra cunoasteti bine acest document, existent in arhivele militare.
Am citat evenimente dramatice intimplate la Cernauti si Chisinau pentru ca sintem obligati, ca istorici, sa ne punem o intrebare inainte de a ne pronunta asupra existentei sau neexistentei holocaustului, si anume daca Basarabia si Bucovina de Nord au fost parte componenta a Romaniei interbelice pina la ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940 si, apoi, intre 22 iunie 1941 si 23 august 1944, cind teritoriile au fost eliberate de armata romana. Neindoielnic, eliberarea nu a adus instaurarea unei administratii civile. Desigur, aceasta problema a administratiei militare si nu a celei civile este un capitol aparte si nu are legatura cu holocaustul, dar v-as propune, ca istorici, sa dezbateti in viitor si aceasta tema. Dezbatere istorica, si nu politica. Este nevoie de adevar.
Pentru mine – si cred ca si pentru dumneavoastra – administratia romaneasca a Basarabiei si Bucovinei, civila sau militara, puncteaza apartenenta Basarabiei si Bucovinei la Romania, indiferent de prevederile pactului Ribbentrop-Molotov si de vitregia geopolitica postbelica, prelungita pina azi.
De aici o prima concluzie: nu se pot desparti evenimentele dramatice din Basarabia si Bucovina de Nord de cele din vechiul Regat. Comportarea fata de o comunitate etnica nu se poate desparti in functie de regiunea geografica a tarii. Din punct de vedere istoric, Romania a fost si este un stat national unitar si nu se poate desparti intensitatea masurilor punitive dintr-una sau alta din regiunile tarii.

Desigur, situatia nu este identica in Ardealul de Nord, care, din 30 august 1940 si pina la sfirsitul razboiului, a fost sub administratia statului maghiar, care poarta intreaga responsabilitate pentru practicarea holocaustului in aceste regiuni.
In ce priveste populatia evreiasca din teritoriile de est ale Romaniei, distrusa in buna parte prin pogromuri, infometare, imbolnavire, m-am oprit asupra unei cifre, dedusa din documente: 200.000 de suflete. Calculul ii apartine distinsului si respectatului acad. Florin Constantiniu, in al domniei-sale volum O istorie sincera a poporului roman3. Este adevarat ca in calculul dlui academician Constantiniu sint cuprinse si victimele holocaustului, respectiv ale genocidului din Transnistria, inclusiv populatia autohtona evreiasca din aceasta regiune. Sint obligat sa fac propria mea observatie ca teritoriile din Transnistria erau tot in administratie romaneasca, guvernator fiind Alexianu.

La cei 200.000 de evrei disparuti in teritoriile din est, trebuie adaugati cei 10 pina la 16.000 de evrei ucisi in pogromul de la Iasi. Cifra de 16.000 de victime evreiesti este pentru prima oara semnalata de Radu Leca si de curind demonstrata de istoricul israelian Jean Ancel, incluzind cele 124 de victime ale pogromului legionar din Bucuresti, cele 50 de victime ale pogromului de la Dorohoi si cele 20 de victime ale pogromului de la Galati. Caci la Galati a fost un pogrom in ziua de 30 iunie 1941, conform documentelor prezentate de colonelul Borcescu, fost sef al serviciilor informative ale armatei, dar si marturisirilor ambasadorului din acea vreme al Frantei la Bucuresti, Jacques Truelle. De acest pogrom nu s-a ocupat nimeni in Romania ultimilor 50 de ani. Lipsa de documente sau cosmetizare?
In aceeasi perioada, 300-500 de evrei au fost ucisi in actiuni individuale, in special prin aruncare din tren.
Insumate, cifrele pe care vi le-am prezentat conduc la circa 213.000 de evrei ucisi sub diverse forme in vechiul Regat, Transilvania de Sud si teritoriile din est aflate sub jurisdictia guvernului Antonescu.
Fie ca denumim actiunea de exterminare genocid, holocaust sau utilizind termenul ebraic soah, de ea se fac responsabile organele abilitate ale statului din perioada anilor 1940-1944 si acopera un spatiu istoric cuprins intre 1 iulie 1940 (data pogromului de la Dorohoi) si 23 august 1944. Controversa asupra denumirii acestui spatiu istoric nu face decit sa alimenteze, de fapt, controversa negationismului de orice natura cu realitatea istorica.

Autoritatile supreme ale statului din acea perioada istorica au recunoscut, in fond, ca au ordonat exterminarea populatiei evreiesti. Ne referim aici la scrisoarea lui Wilhelm Filderman din 11 octombrie 1941, in care facea un apel disperat la conducatorul statului privind conditiile de exterminare in ghetoul de la Chisinau, si la raspunsul lui Ion Antonescu din 19 octombrie 1941, ambele scrisori primind comentariul ambasadorului francez Jacques Truelle. Antonescu justifica executiile, urmate de deportarile care au generat moartea a 200.000 de evrei, prin asa-zise acte dusmanoase ale evreilor fata de armata romana. Fara a intra in amanuntele acestor acuzatii, daca ele aveau un singur gram de adevar, cei care au actionat impotriva armatei romane fie trebuiau tratati ca prizonieri de razboi, daca purtau uniforme militare, fie trebuiau judecati de tribunalele militare, daca erau civili. Sint nevoit sa-l citez din nou pe distinsul domn academician Constantiniu, care demonstreaza ca, din cele 10.566 de persoane arestate in anii guvernarii Antonescu, 2567 provin din nordul Bucovinei. Daca au existat 200.000 de colaboratori evrei ai armatei sovietice, trebuiau inculpate 200.000 de persoane de etnie evreiasca spre a fi judecate de Curtile Martiale si condamnate, inclusiv la moarte, si nu ucise prin exterminare sub diverse forme.
Fara a intra in amanunte privindu-i pe colaborationistii de origine romaneasca din Basarabia si Bucovina, pentru ca acestia au fost cu zecile de mii, sintem nevoiti sa-l citam pe Ion Antonescu judecind lucid cazul lor: „Cind am venit acolo, ne-am gasit in fata unor reclamatii fara sfirsit, in care se arata ca peste 40.000 de ticalosi din aceasta provincie seste vorba de Basarabia – n.n.t se facusera, in timpul ocupatiei rusesti, mai rusi decit rusii, persecutind populatia romaneasca. Populatia romaneasca cerea pedepsirea lor. Am fost in fata acestei probleme si daca pedeapsa era capitala, mai cream inca 50.000 sau 100.000 de nenorociri. Si atunci am aplicat clementa, ca si in cazul legionarilor“. Am citat din Jurnalul Consiliului de Ministri din 16 noiembrie 1943.

Nu pot sa nu fiu de acord cu dr. Filderman care spunea: „In nici o tara dominata de nazisti n-a supravietuit o asa mare proportie a populatiei evreiesti“. Cauzele acestei supravietuiri sint omenia romaneasca si morala crestina a romanilor, care au impiedicat infaptuirea unui holocaust total, inclusiv deportarea evreilor din vechiul Regat spre lagarele de exterminare din Polonia.
Va invit sa ne aplecam pentru o clipa asupra raportului sefului Politiei de siguranta si al serviciului de siguranta german, Rientelen, catre superiorul sau Luther, document ce poarta data de 26 iulie 1942 si in care se specifica, in conformitate cu intelegerea dintre delegatul lui Eichman in Romania, Gustav Richter, si Mihai Antonescu, ca, incepind cu 10 septembrie 1942, evreii din Romania urmau „sa fie transportati succesiv in districtul Lublin, unde cei apti de munca sa fie utilizati, iar restul supusi tratamentului special“. Se intelege, sper, traducerea notiunii „tratament special“.
Singurul lucru care a ramas neperfectat a fost semnarea programului de deportare a 1000 de evrei zilnic pe traseul Bucuresti-Adjud-Suceava-Cernauti-Lublin. Timp de noua luni de zile, conducerea Cailor Ferate Romane a tergiversat parafarea unui plan concret de deportare spre Polonia. Erau antrenati in aceasta actiune unii dintre cei citati anterior, si anume generalul Orezeanu, subdirectorul general C. Paunescu, directorul regionalei Timisoara, Ion Vladescu, si inginerul evreu Kinsbruner, un apropiat al lui C. Paunescu.

Cind scriu aceste rinduri am in fata marturisirea scrisa a ing. Vladescu, datata septembrie 1974. Aceasta marturisire descrie actiunea de salvare a evreilor intreprinsa de cei trei conducatori ai Cailor Ferate Romane spre a impiedica deportarea evreilor in Polonia. Initial am vrut sa o citez integral, insa timpul nu-mi permite. Stau la dispozitie cu documente. Multumesc in orice caz revistei Magazin istoric si regretatului Cristian Popisteanu pentru publicarea acestor documente inca din septembrie 1974.
Timp de sapte luni, conducerea CFR a sabotat planul de deportare. Este adevarat ca, in mai 1943, Guvernul Romaniei renunta la plan, dupa batalia de la Stalingrad. In cele sapte luni urmau sa fie deportati in Polonia 210.000 de evrei regateni. Ei nu au pierit datorita umanismului conducerii Cailor Ferate. Ea dovedeste opozitia romanilor la holocaust, dar nu inexistenta acestuia.
La intrebarea daca a fost holocaust in Romania, raspunsul este DA. Dar proportia mortilor nu a atins cote supra-aberante, datorita umanismului romanesc si moralei crestine a unui numar mare de romani.

Referat sustinut la sesiunea de comunicari Holocaustul si implicatiile lui in Romania, organizat de Academia Romana si Ministerul Culturii si Cultelor in ziua de 28 iunie 2002.

________
1. Traian Popovici, Spovedania, Editura Fundatia W. Filderman, Bucuresti, 2002.
2. Martiriul Evreilor din Romania, Editura Hasefer, Bucuresti, 1991.
3. Acad. Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, Editura Univers enciclopedic, Bucuresti, 2002.

=============================
P.S.Nu pretind sa "fiu multumit","ochi pentru ochi" nu ma intereseaza si nici ce a spus sau nu a spus Moise nu ma pasioneaza!
anita47



#8851 (raspuns la: #8844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La fel de uniti, vladone, ca tine... - de JCC la: 27/02/2004 07:24:19
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Vladone, ti-as raspunde ca suntem la fel de uniti ca tine cu românii necunoscuti din alalalt capat de tara si necunoscuti tie..

Suntem uniti cu prietenii, cu familia, tinem relatii prin e-mail cu fostii prieteni din tara... dar cam atat

Un necunoscut pe strada, fie el chiar român, la ce titlu sa fiu unit cu el??
Si unire cum??
Ajunge aici in Franta, e pe drumuri.. imi bag strainul in casa, iau de la gura copiilor, ii dau lui...
Renuntam la intimitatea de cuplu, etc, etc..
Si apoi re-belotte, cu alti români de la capat...
Despre aceasta unire vorbeai Vladone?
Faci tu asta cu un complect necunoscut in România???
#10769 (raspuns la: #10724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ar trebui (ana blandiana) - de miramash la: 09/04/2004 03:45:51
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Ar trebui sã ne nastem batrani,
Sã venim intelepti,
Sã fim în stare de-a hotari soarta noastra în lume,
Sã stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc
Si iresponsabil sã fie doar dorul de-a merge.
Apoi sã ne facem mai tineri, mai tineri, mergand,
Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,
Sã trecem de ea si-n iubire intrand adolescenti,
Sã fim copii la nasterea fiilor nostri.
Oricum ei ar fi atunci mai batrani decât noi,
Ne-ar invata sã vorbim, ne-ar legana sã dormim,
Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cat bobul de strugure, cat bobul de mazare, cat bobul de grau...



Eu unul nu prea sunt impresio - de (anonim) la: 26/04/2004 16:19:39
(la: Da' daca iese tot Psd-ul?)
Eu unul nu prea sunt impresionat de un partid condus de un om ce a profitat nedrept ( ca un las) de momentul potrivit pt. a ajunge la putere.
A astepta pe timpul comunistilor momentul prielnic din decembrie 1989 pt a-si desface tentaculele spre putere pe drumurile batute de adevaratii eroi si martiri ai Revolutiei. Daca este asa de curajos trebuia sa-si afirme in public ideeile de exemplu prin vara lui 1989 sau mai de vreme. Abia pe 20 decembrie 1989 cand a simtit ca puterea lui Ceausescu la Bucuresti incepea sa se clatine si-a trimis raspandacii la Timisoara sa-i faca propagande. Oricine a fost atunci pe strada in fata Consiliuliu judetean la Timisoara a putut auzi cum multimea striga jos cu Ceausescu il vrem pe Iliescu desi nimeni nu auzise de el pina atunci. E drept nu a fost o lovitura de stat dar a profitat pe nedrept de faptele eroice a multor oameni nevinovati. Iar astazi Romanii sunt condusi de un profitor care a pandit din umbra momentul prielnic de a pune mana pe putere!!! Eu unul sper ca la alegerile viitoare intregul popor Roman sa se trezeasca din somnul de veacuri si sa-si aleage singuri un conducator cre merita sa stea in fruntea lor spre ai conduce spre Europa.

Va multumesc frumos: Gabrielos din Germania originar din Timisoara.
Daca discutia va ajunge la di - de admin la: 27/05/2004 07:20:14
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
Daca discutia va ajunge la dispute pe tema Israel, Palestina, Orientul Apropiat, arabi, evrei, Irak, francmasonerie, antisemitism, etc., atunci conform regulii pe care am instituit-o cu ceva timp in urma, subiectul va fi inchis.
un subiect aruncat la bataie - de miraz la: 21/06/2004 12:30:38
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)
mi se pare mie ca subiectul asta e mai mult o provocare aruncata la bataie. dar e bine si asa.
oricum, mi se pare ca muresh a ignorat valurile de migratori si alti cuceritori trecuti, unii ramasi pe meleagurile mioritice. de fapt, fraza cu ne tragem din daci si romani e mai mult o dovada a vechimii poporului român, decat un "certificat" de paternitate.
oricum se pare ca nimeni nu se indoieste de maternitate.
aveam eu un prof. in liceu care ne-a zis ca suntem singurul popor care se lauda ca se trage din doi barbati: decebal si traian.
romanii s-au purtat cu mare cruzime. nu stiu cum era viata pe vremurile alea dar ma indoiesc ca dacii ar fi fost niste mielusei. vremurile erau cum erau si ma gandesc ca triburile dacice se luptau intre ele si cu altii destul de des (cam ca echipele de fotbal). iar cand unii invingeau, ceilalti sufereau.
cat despre romani, nu li se poate nega meritul de a fi fost un factor de civilizare - cu toate bunele si relele. "Huliti au fost romanii de unii invatati din vremi mai
noua ca metafizica n-ar fi creat ca alte glorioase semintii, doar apeducte, drumuri....." (L. Blaga, Cimitirul roman).
cat despre limba vorbita de daci, din cate am invatat eu la istorie patura buna a dacilor foloseau limba latina. de altfel, romanii nu cucereau teritorii care nu aveau un anume grad dezvoltare. problema cu limba daca este ca nu s-au pastrat prea multe dovezi care sa ateste existenta ei. la limba romana am invatat ca exista cuvinte de origine daca - vestitele varza, viezure, mazare - dar nu imi amintesc sa fi auzit vreodata de o limba scrisa daca.
daca printre cei care citesc acest forum se gasesc si persoane mai avizate poate ca vom primi niste lamuriri in acest sens.
am si eu o intrebare. am citit de curand un roman istoric, Ultima Legiune, scris de un istoric italian (Alfredo Mansini parca). in finalul romanului eroii ajung pe teritoriul marii britanii si reinvie o legiune - legiunea dragonului - al carei steag este prezentat in carte ca un dragon - cap de lup, corp de sarpe - si care scotea sunete. vi se pare cunoscut?
Ozzy - de Sheherezada1001 la: 08/07/2004 20:54:34
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Iubesti - când ulciorul de-aramã
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori si de toamnã,
de foc, de-anotimpul din vine.

Iubesti - când suavã icoana
ce-ti faci în durere prin veac
o tii înrãmatã ca-n rana
strãvechiului verde copac.

Iubesti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânti sã culegi printre umbre
bãlaiul surâs al comorii.

Iubesti - când simtiri se desteaptã
cã-n lume doar inima este,
cã-n drumuri la capãt te-asteaptã
nu moartea, ci altã poveste.

Iubesti - când întreaga fãpturã,
cu schimbul, odihnã, furtunã
îti este-n aceeasi mãsurã
si lavã pãtrunsã de lunã.

~ Lucian Blaga - Iubire
Ca o completare a comentariului d-lui Sanjuro
#17515 (raspuns la: #17464) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce se intampla in tsara - de AlexM la: 15/07/2004 19:19:28
(la: Integrarea europeana ...la romani)
Caremen intreba:
----------------------------------------------------------------------
Deci profit de subiectul deschis de ea sa va intreb daca stiti mai bine decit mine ce se intimpla in tara ....
----------------------------------------------------------------------

Din cele ce am cetit pe aici nu pot decat sa redacu cuvintele bunicii mele care , D-zeu sa o ierte, cam asa spunea: "multa lume proasta mai copile, proasta rau de tot".

Opinia mea ar fi alta. Unul dintre apsectele negative ale urbanitatii este ca te face un anonim. Daca in România mai treaca mearga fenomenul nu a atins cotele din vest, totusi si in România homos urbanus este mai mult un anonim comparativ cu homo rusticus care inca pe la sate isi duce veacul. Problema aici este de natura sociala si este interesant de analizat. Omul de la tara cunoste vecinii, cunoaste mai tot satul. Cred ca nu exagerez, intr-o comuna ca a mea cu 2000 de locuitori, acum 12 ani, pana sa plec stiam pe oricine si oricine ma stia. Intalnindu-te prin ce stie ce orase, pe trenuri, etc se forma automat un grup solidar pentru ca eram "noi" cei din XXXXX care nu mai eram niste anonimi deoarece eram un grup. Noa bun. In internat fiind, "baietii de cartier" au avut zile grele nu pentru ca "au venit tsaranii la liceu" ci pentru ca "ai dracu erau multi din acelasi sat". Ori aici era buba. Nu se mai putea veni cu shmecherii "sari in sus, da si tu un leu, ce adidasi misto ai, ce stilou chinezesc " toate aceste lucruri fiind luate de acesti "baieti de cartier": Fiind o uniune, un grup de oameni care se cunosteau, formau automat un corp comun impotriva agresorului, facand acestuia imposibila aplicarea intentiei de deposedare, inselaciune, etc, etc. Chiar daca si in interiorul acestui grup existau diferente care ajungeau cateodata si la batai si stalceli, totusi vechiul exemplu al lui Scorillo cu cainii si lupul functiona si , ce este mai important, INCA FUNCTIONEAZA.

Mafia, are sanse la orase pentru ca oamenii nu sint solidari ca cei de la sate. Mafia nu se duce la sate pentru ca nu are "campul de desfasurare necesar". Solutia este simpla si necesita numai un foarte putin curaj , dar venit de la multi. Cand sare tot omul daca striga "sariti lume" atunci nu mai e loc de nici o mafie si de nici un "smecher".

Cat despre functionarii statului ( ca fuse si vorba de vama pe aici ). ... functionarul român inca nu percepe de unde-si ia salariul si el trateaza obligatiile sale de munca in genul "fac cand vreau cat vreau si daca vreau". Adica pentru el nu sint obligatii ci chestie unde el este liberul arbitru. Si aici cetateanul este cel care ar pune jar pe foc daca ar spune "nu-ti dau, ce faci acu? Nu-mi rezolvi problema? Nu-i nimic, ma duc acolo unde-mi trebe si spun ca tu nu vrei sa-ti faci meseria". Necazul este ca omul nu vrea sa astepte, are urgente, are drumuri de facut, sta la rude, e venit din provincie, nu stie ce are de facut, "da un ban si scapa" ca asa e vorba. Si scapa, intrand asa cum se intra si in timpul lui Ceausescu si in timpul lui Voda Carage. Ca taurul. Deschizand usa cu capul ca mainile tin pungile cu cele "deschizatoare de drumuri".

PS:

-credeti ca povestea lui Vlad Tsepesh si cana de aur este numai asa, o poveste? :-))


Alex
#17904 (raspuns la: #17897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tziganii - de SB_one la: 08/08/2004 16:30:38
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Citez:

O navalire silentzioasa si persistenta, produa de-a lungul secolelor prin infiltratzii lente, o reprezinta triburile de Indieni originari dinb Punjab, mai nine cunoscutzi sub numele de Tzigani sau Gitani, nume derivat din Egiptziani. triburi nomade, organizate sub autoritatea absoluta a unui sef( bulibasa) inca in stadiul de matriarhat, au inceput miscarile de deplasare spre vest si au ajuns in Anatolia in sec IX, inainte de venirea turcilor, deci in imperiul Bizantin. O parte au ramas in Turcia, altzii s-au indreptat, de buna voie sau izgonitzi, spre egipt si nordul Africii.. Parte din triburile vagabonde au patruns in peninsaula Haemus(Balcani), s-au raspindit in tzarile din sud si nordul Dunarii, cu preferintza in Ungaria, si au ajuns pina in Boemia. In sec XV ei patrund in Germania, de unde au coborit apoi in Italia si s-au instalat in jurul Romei. In peninsula Iberica, mai cu seama in Andaluzia au ajuns venind prin Nordul Africii.

Modul lor de viatza nomad e extrem de conservator, nu accepta schimbari de obiceiuri si deprinderi decit cu mare anevointza, in sec nostru unii renuntzind la vechile mijloace de locomotzie inlocuid caii si carutza cu automobilul si rulota, in care-si ascund cu dibacie avutul. in aparentza redus, dar in realitate valoros, fiind plini de galbeni, rezultat al traficului cu aur, monede si bijuterii. Nu totzi au renuntzat la cai caci ei iubesc aceste animale, chiar daca e vorba de mirtzoage., si pot sa si le hraneasca pe pasuni si drumuri retrase, unde-si aseaza salasul, pentru a exercita principala ocupatzie: furtul si vinzarea de cai.
Ei practica furtul ca pe o arta, in mod abil, initziind si copii de timpuriu, cunoscutzi ca atare in toate tzarile, dar nedepasitzi de alte neamuri. Au deasemenea predilectzie ptr. metalele din cimitire, ornamentele de pe cruci si chiar din morminte. Aceasta ocupatzie straveche este dublata de mestesuguri necesare nomazilor: caldarari, spoitori, potcovari. in timp ce femeile si-au rezervat domeniile oculte: chiromantzia, magia, vrajotoria. Tot ce reprezinta o valoare si poate fi ascuns le atrage stentzia. Trcerea dintr-o tzara in alta nu constituie ptr. ei o dificultate.

..........................................

Situatzia tziganilor e ste identica in toate tzarile. In Romania, parte dintre ei au fost adusi ca robi, fie de vechii boieri , fie de dif. manastiri, multe inchinate Muntelui Athos, spre care se revarsau toate bogatziile si de unde erau trimisi Tzigani ca plocon si ca mesageri spirituali.. de spiritualitate reala nu putea fi vorba caci Tziganii sunt pagini, practicind rituri fetisiste, infuentzate adesea de religiile popoarelor cu care au venit in contact.

In unele tzari, triburile care au prins radacinipe la periferia oraselor, s-au adaptat unor profesiuni artistice, ca muzica( in Ungaria, Romania, jugo_Slavia) si dansul ( Spania) Lautarii se organizeaza in tarafuri, cer sa fie scump platitzi, plata , care, bineintzeles, este completata cu amintiridin ale casei. Acest obicei este atit de inradacinat incit le-a patruns in singe si prin nimic nu poate fi stirpit, caci, potrivit credintzei lor, toate bunurile de pe pamint le-au fost harazite de Dumnezeu, dar au fost preluate de altzii. Asa ca, furind, ei nu fac decit un act de dreptate, insusindu.si cea ce le apartzine prin vointza Divina.

In proza scriitorilor rusi este abordata aceasta tema, aratindu-se ca furtul si omorul fac parte dintr-un ritual stravechi, sacru, care confera protaginistilor indieni virtutzi misterioase si nobile.

............................................................

Tziganii sint indeobste neasimilabili, ca aproape toate triburile venite din orient, Ei ramin legatzi intr-o organizatzie fantomatica, dar efectiva, au intilniri periodice in cite o localitate din Europade Vest ptr a alege marele bulibasa. Aceaste adunari stabilesc o politica internatzionala de perspectiva, organizind proteste si revendicariptr. obtzinerea drepturilor de etnie, la fel ca celelalte minoritatzi, fapt greu de realizat, cel mai mare impediment formindu-l stadiul de civilizatzie arhaica, educatzia diametral opusa, facind scolarizare de domeniul utopiei. Desigur, in cazul cind aceasta categorie de nomazi va devenii vreodata statornica, locuind in comunitatzi civilizate( Tziganii prefera orasele unde se pot deda in voie celor mai mari ticalosii, operind in bande inarmate), atunci aceste probleme se vor pune cu mare si dureroasa acuitate. Diferite autoritazi europene au si inscris aceasta tema in cercetarile de perspectiva, presupunind ca nu e departe timpul cind agresivitatea tribala va cpata constiintza de sine si va ajunge la confruntari cu autoritatzile de stat, determinind rascoale si dezirdini.

Daca aceste minoritatzi se dezvolta ca entitatzi autonome, neasimilabile, ce loc vor avea in societatea romaneasca? ce cariere si ce aspiratzii vor avea Tziganii baraganelor? Azi, preferintzele lor se indreapta spre posturi de oprimare, in politzie, puscarii etc,..distingindu-se( daca se poate spune astfel) la Canalul Dunarii, in majoritatea inchisoriloretc,..in meserii care cer singe rece, cruzime, lipsa de scrupul si de mila, dar mai ales spirit rasial vindicativ, pe care Tziganii le au din belsug, contrar aparentzelor superficiale date de adulatzii, lingusiri, ploconeli si jeluiri. In realitate ei detesta profund si definitiv natzia majoritara careia incearca sa i se impuna si impotriva careia lupta cu mijloacele odioase de care dispun si pe care le cultiva in continuare.


Sursa:
Centrul European de cercetari Istorice, 1986



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#19379 (raspuns la: #19360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
To steal your face. - de Little Eagle la: 13/08/2004 03:33:06
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
Odata Lars Ulrich a zis despre inceputurile grupului Metallica(compozitor si baterist):"Eram 5 la inceput si dormeam toti intr-o camera.Scriam muzica si eram mereu dati afara din apt. ...prea zgomotosi ...si din nou pe drumuri in cautare de alt apt.....
Nu aveam bani decat sa nu fim ametiti de foame...mancam zilnic ceea ce numeam intre noi'hand baloney sandwitch."..adica...parizer fara paine direct asa cum il cumperi la alimentara si e si cel mai ieftin!Ce vrea sa spuna e ca neavand bani de paine,erau palmele mainilor ca niste felii la parizer,e o expresie pe acilea ,nu stiu cati au auzit-o sau o stiu,reprezinta total saracie umana!.Am mancat si eu destule astfel de sandwichees...la inceput...

Ei au dreptate .NU este vorba de arta pt. arta si arta pt. bani sau bani pt. arta ci de bun simt.Daca lumea te fura ori te copiaza ori nu tine cont de royalties,apoi e rau!.Credeti voi ca mi-ar conveni mie personal sa fie cineva care sa ma copieze si sa faca bani fara permisiunea mea?Ori a companiei care detine drepturile?

Sa-mi vad arta copiata intocmai,deci furata ?Nu as da in judecata?Atunci ce rost are TM,copyright etc?Ajungi sa plagiezi!Este corect?NU!
Ca te inspiri si folosesti un stil al unui artist sau muzician e altceva cand ori aduci ceva nou ori spui ca e inspirat si realizat in stilul lui cutare,dar cand aduci in arta stilul tau personal nimeni nu se va supara,pt. ca nu e un carbon copy!

Parca Beatles sau the Stones de ex. n-au avut puternice influente in muzica lui Muddy Watters de ex.Ori John Lee Hooker...????

Dar daca furi atunci trebuie sa platesti,nu am trait ca un sarantoc si am mancat si supa saracului la coada ca mai tarziu cineva sa -mi fure arta fara sa ma plateasca pt. faptul ca azi el/ea trage foloase de pe urma mea si nu mananca parizer gol fara paine!

Cum am mai si scris,si Daniel are dreptate,daca ai acordul autorilor,atunci o poti face.Am fost furat destule ori din arta mea,multi au reprodus direct si fara jena,intocmai(Tattoo parlors de ex.)desene si picturi de-ale mele publicate,dar apoi,au fost corecti si mi-au dat un procent f. bun din profituri.Si nici NU am stiut macar ca-s furat!!!M-am trezit cu scrisori si cecuri acasa.Oameni corecti insa!

Odata prin 1974...era un grup f. mare si faimos...Pink Floyd,ce mult i-am indragit dar oare cine din lume?
Nu au scos inca "Wish you were here"(abia in 1975)dar initial dorisera sa faca un experiment,daca cineva din voi isi aminteste?

Sa creeze albumul in 1 singur exemplar si sa fie distrusa matrita inregistrarilor,sa devina un UNIC album cu muzica....exact precum o opera de arta in original,o pictura,sculptura,cladire,catedrala celebra in lume si sa fie gandita la un pret de 1 milion$,eventual la licitatii se ajunge la mai multe milioane.

Dar cine-si aminteste,eu cred ca a fost unicul grup din lume cu ideea asta!!!!
Roger Watters...un geniu.

Dar astea am avut de comentat si ca de obicei...mereu vin cu altele in pus,sper sa nu ofensez pe nimeni.

LOVE&PEACE,
Ozzy





























desde si mya - de Belle la: 03/09/2004 21:17:40
(la: Automobile si soferi)
de pe http://www.resursadefun.ro/pov_noi_sfaturi_soferi.htm

"Sfaturi pentru soferii bucuresteni

Daca ai masina, trebuie sa inveti sa o conduci ca un bucurestean.

In momentul in care te urci la volan, trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi (daca ai facut-o). Numai fraierii conduc ca la carte. In practica, regulile se modifica dupa cum urmeaza:

I. Oprirea si stationarea
Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cat vrei, cu conditia sa:

a) nu fie vreun politist prin apropriere
b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.
Atunci cand vrei sa stationezi in dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, pui masina pe trotuar, chiar in statie, in asa fel incat sa nu incomodezi respectivele mijloace de transport ci numai pe calatorii care le asteapta.

Parcarea se executa tinand cont de urmatoarele reguli:
1) Daca exista o parcare fara plata cu locuri libere chiar in fata locului in care vrei sa ajungi, parcheaza acolo. Daca nu, aplica punctul 2.
2) Daca exista o parcare cu plata si cu locuri libere chiar in fata locului unde vrei sa intri, ignor-o si aplica punctul 3.
3) Daca nu exista o parcare sau in cazul de la punctul 2, parcheaza masina pe trotuar. Parcarea pe trotuar fa-o in asa fel incit sa se ocupe toata latimea trotuarului si pietonii sa fie nevoiti sa coboare pe partea carosabila sau sa se subtieze ca foaia de hartie, intre masina si zid. In caz ca dintr-un motiv sau altul, nu poti sa parchezi pe trotuar aplica punctul 4.
4) Daca exista un loc de parcare langa trotuar - paralel cu bordura, opreste, stationeaza si/sau parcheaza cit mai departe de bordura, daca se poate, perpendicular pe axul bordurii, in asa fel incat masinile care circula pe partea carosabila sa aiba prilejul sa iti ocoloeasca masina intrand pe contrasens. Este de preferat sa parchezi cat mai aproape de coltul strazii. In cazul in care nu mai e loc linga bordura, aplica punctul urmator.
5) Parcheaza in paralel cu masinile deja parcate linga bordura.
6) In cazul in care nu te afli in nici una din descrise anterior, parcheaza in fata intrarii intr-un garaj, langa un stilp cu oprirea interzisa sau oriunde altundeva.

Dupa ce parchezi, trage frana de mina si pune alarma. Regleaza-ti alarma in asa fel incit sa urle la trecerea oricarui pieton pe langa masina. Sirena va trebui sa sune nu mai putin de 15 minute. Efectul este mai distractiv daca te afli intr-o zona rezidentiala mai linistita.

II. Prioritatea

In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
a) prioritatea de dreapta (optionala) - se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
b) prioritate de tramvai
c) prioritate de camion
d) prioritate de taxi
e) prioritate de smecher. Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele "ia-i fata", "baga-te cu tupeu", "taie-i calea" si "ia mai da-l dracului, ca n-o sa stau aici toata ziua". Pietonii NU au prioritate niciodata.

Daca in timp ce conduci vezi o femeie ca trece strada prin fata ta, scoate capul pe geam si urla: "faaaaaaa, masina calca, nu fute!". Tipa isi va da seama de greseala si iti va multumi ca ai facut-o atenta iar colegii tai de drum vor crede ca esti spiritual si amuzant.

III. Alte sfaturi la fel de utile

Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe drumurile publice:

Semnificatia culorilor semaforului:
- verde - treci fara probleme
- galben: repede ca se pune rosu,
- rosu: repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.

- Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomandam tehnica "sirului shuntat". In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pana ajungi la stop si apoi in virtutea
prioritatii de smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, in pole position.
- Daca te afli al doilea la semafor, in secunda in care apare culoarea verde, trebuie sa apesi pe claxon, cit mai lung si mai insistent, pentru a-l zori pe mocaitul din fata. Un claxon viguros este expresia unei personalitati puternice deci, nu ezita!
- Daca esti prima masina de la stop si cineva te claxoneaza imediat cum se pune verde, opreste motorul, ia-ti bita de baseball (obligatorie, se tine sub scaun), da-te jos din masina, du-te la cel care te-a claxonat si sparge-i fata.
- Pe timp de noapte circula obligatoriu cu faza lunga. Poti folosi faza lunga si ziua, atunci cand mergi cu viteza.
- Daca circuli noaptea si o masina vine din fata cu faza lunga, baga-i si tu faza lunga in fata, de cateva ori, intermitent. Farurile cu halogen dau efecte atat distractive cat si psihedelice.
- Daca inaintea ta se afla cineva cu o masina care merge mai incet claxoneaza-l si baga-i faza lunga in ochi: sa se duca dracului acasa daca are masina si merge ca mortu'. Folositi claxonul cit mai mult,
mai nervos si in mai multe tonalitati. Injura cu sete. Arata-i degetul mijlociu. Intai mana stanga, apoi ambele - in Bucuresti se poate conduce tinand volanul cu genunchii.
- Daca nu stii sa injuri, nu esti sofer. Daca nu stii sa injuri 20 de minute in sir fara sa te repeti, nu esti sofer bucurestean.
- Cind ploua, va puteti face ziua mai vesela trecind in viteza cu masina prin baltoace in asa fel incit sa improscati cit mai multi pietoni, sau unul dar bine. Daca improscati pietoni aflati in travesare regulamentara pe zebra, obtineti un bonus de stil.
- Dupa ce goliti sticla de suc, aruncati-o pe fereastra pentru ca ocupa prea mult loc in masina. Acelasi lucru este valabil si pentru mucurile de tigari, PET-uri sau sticlele de bere.
- Daca aveti masina noua, straina, trebuie sa asculati muzica romaneasca dind boxele la maxim si deschizind ferestrele masinii, in asa fel incit, pe de o parte sa poata asculta si ceilalti CD-ul dvs. cu Adrian Copiulul Minune si Blondy, iar pe de alta parte sa va puteti da mare.
- Daca masina este romaneasca, decorati-o pe dinauntru cu mileuri, franjuri, fanioane de fotbal, carnetele cu coperti cu femei etc. Un CD atirnat de oglinda retrovizoare este culmea rafinamentului. Daca nu va permiteti CD-uri, o pereche de zaruri mari da la fel de bine.


Cu amabilitatea Sictir.org"







~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#20957 (raspuns la: #20859) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iti doresc sa ajungi sa-ti ie - de Horia D la: 15/09/2004 17:57:14
(la: inginer mecanic)
Iti doresc sa ajungi sa-ti iei PE-ul, si in momentul in care l-ai luat, start your own business; asta e cel mai bun sfat pe care-l am pentru tine.

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
Uite ce se intampla, ajungi l - de mya la: 20/09/2004 23:11:16
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Uite ce se intampla, ajungi la un moment dat sa ai una, alta, o cariera ca lumea, un sot iubitor, copii "atomici" etc. si tot nu esti multumit. Vrei altceva...da' nu stii exact ce anume, vrei ceva mai special, mai interesant, ceva care sa nu te plictiseasca, ceva care tina etern eventual. Asta vor si aia care ajung sa treaca prin "midlife crises". Vor ceva care sa le demonstreze ca sunt inca barbati/femei doriti/dorite...si nu tot insii aia, cu aceleasi neveste grase, cu aceleasi burtzi (ale lor sau ale nevestelor) lascive...cu aceleasi soacre acre si cu acelesi sarmale si tuici la aceleasi revelioane si mese cu aceeasi tantzica Gina si nea' Nelu balonelu'. (ce imaginatie bolnava am).

Sufletul din ei se razvrateste si cauta sa iasa deasupra ego-ului care-l tine ingrosat. De aici regretele si dorintele spre ceva/altceva mai bun, interesant, palpitant. In ultima instanta unii divorteaza (si ajung dupa cativa ani la aceleasi probleme) sau raman sa-si planga de mila in minte, cu regrete eterne ca nu au fost in stare sa divorteze, etc.

Sufletul...eheeeei, numai sufletul striga in ei da' cine-l aude?! Nimeni :(((

P.S. Mi-am modificat mesajul initial scris aici. Asta de acum e scris azi, 29 ian. 2005 seara. Scuze pentru schimbare da' acum sunt in forma maxima :)))



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...